BKDAOTIUNEA ŞI ADMIJflKTBAŢITîîEA t
BRAŞOVfl, piaţa nare Nr. 22.
„GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pa unfl and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. &on&mla şl strAlafttate:
Pe anii 40 fir., pe ţise luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
• retrimit#.
Sorlaorî nefra
rlmeaofi. —
rlpta
N* 46.
Sâmbătă, 28 Februariu (12 Martie).
1887.
Mocsary şi naţionalităţile.
I.
Braşovu, 27 Februarie.
Amă înregistrate cu viu interesă şi cu tdtă minuţiositatea enunciaţiunile din urmă ale d-lui Ludovică Mocsary, făcute în dietă şi afară de dietă, fiindă-că aceste enunciaţiunl veneau dela ună bărbaţii, care a sciută să-şi câştige stima şi simpatiile ndstre, apoi fiindă-că în împrejurările de faţă şi mai alesă în vederea contra-manifestaţiuniloră, ce le-au causată în sînulă conlocuitoriloră noştri maghiari, acele enunciaţiunl aveau pentru noi o importanţă deosebită.
D-lă Mocsary însuşi a caracterisatti c’ună; fină sentimentă buna impresiune, ce au trebuită să-o facă declaraţiunile sale din dietă asupra tu-tu'roră Nemaghiariloră fără deosebire de partidă când a <}isă, în scrisdrea adresată alegătoriloră sfii din Halas la 20 Februariu a. c., că „flăcăruia i-a căcjută bine a auc)i cuventulă echităţii şi ală dreptăţii din gura unui Maghiară.“
Este în adevără ună lucru cu totulă neobicinuită d’a vedă pe ună deputată maghiară pledândă pentru respectarea intereseloră de cultură ale naţionalităţiloră nemaghiare atunci, când ret&cirea elementului dela putere a luată ast-felă de dimensiuni, ca, după cum constată Mocsary în memorata scrisdre, însuşi şefulă guvernului să nu scie vorbi despre aceste naţionalităţi altfelă, decâtă numai ca despre nisce duşmani ai patriei!
Atitudinea curagidsă şi demnă a d-lui Mocsary, în mijloculă celoră mai pătimaşe desapro-bărl din partea conaţionaliloră săi, 8 trebuită prin urmare să ne placă şi d-sa are dreptate dăcă deduce de aici, că noi Nemaghiarii, fără deosebire, dorimă împăcarea cu naţiunea maghiară, are dreptate când susţine, că pretinsele nisuinţe dis-trugătdre de stată şi duşmane ţărei, ce ni se impută mereu de cătră şoviniştii dela putere, nu suntă decâtă chimeră,
Repetămă, are f6rte mare dreptate d-lă Mocsary când afirmă şi susţine aceste faţă cu des-poticulă ministru-preşedinte ală Ungariei, dăr, credemă, merge prea departe în conclusiunile sale dăcă, în urma desaprobăriloră generale de o parte şi a generalei manifestări de simpatiă de altă parte, afirmă, că popdrele Demaghiare, fără deosebire de partidă, ar fi gata a încheia pacea eu Ungurii pe basa [legei de naţionalitate dela 1868, 8ubL..Qondiţiunea ca acăsţă lege .să M ■ respectată.
Mărturisimă, că suntemă convinşi despre lealele intenţiunl ale reprezentantului oraşului Qalas în ceatiunea naţionalităţiloră, dăr ni se pare, că d-lă deputată, în momentulă, când reclamă pentru Maghiarime supremaţia în stată, face dependentă eventuala pace dintre egemonii Maghiari şi popdrele aservite de-o condiţiune im-possibilă.
Căci imposibilă este, după [părerea ndstră, ca cei ce esercităză supremaţia în stată, să res-pecteze o lege, care, deşi nu recundsce decâtă umbra unoră drepturi, li se presentă în eventuala ei aplicare şi desvoltare neîmpedecată ca ună pe-riculă pentru supremaţia loră. Despre acăsta s’a putută convinge fiecare în lungulă intervală de 19 ani, de când s’a adusă acea lege, şi d nulă Mocsary însuşi a trebuită să constate cu părere de rău, că pănă a^I nu s’a esecutată nici mă-cară ună singură paragrafă din legea dela 1868.
Cine să ne dea dăr garanţia, că legea de naţionalitate se va respecta şi se va esecuta în modă sinceră şi leală, dăcă cei ce esercităzâ supremaţia în stată nu nl-o potă - da ?
Nu numai odată a accentuată d-lă Mocsary că legea dela. 1868 este o „lege fundamentală a statuluiu, a accentuată, că este o datoria împusă
de constituţiune celoră dela guvernă de-a păzi cu sânţeniă şi de-a respecta acăstă lege.
Dăcă este aşa, atunci ne permitemă a întreba pe distinsulă deputată ală oraşului Halas, cum crede d-sa, că va fi admisibilă a face din datoria constituţională a guvernului obiectă de tran-sacţiune la încheierea unei învoieli între popdrele statului, a-o pune ca condiţiune a unui pactă ulterioră ?
Cătră alegătorii români din Ungaria şi Transilvania.*)
Agitaţiunile electorale pentru ună altă periodă parlamentară, care în viitoră va fi de cinci ani, s’aa şi începută de câtrâ diversele partide politice, mai alesă după ce în unele locuri chiar partida dela putere apucase a lua iniţiativa.
Vă este cunoscută, d-loră alegători, că celelalte partide politice suntă dedate din vechime, din alte pe-riode, a se organisa în modă fărte practică. Ele adecă pre lângă aceea că au câte ună comitetă electorală în câte ună centru şi mai alesă în capitala statului, îşi compună în fiecare comitată câte ună comitetă electorală pentru acelă municipiu ju 6r acesta compune şi discipli-năză câte ună subcomitetă său clubă în fiecare cercă său colegiu electorală; în fine aceste cluburi denumescă din partea loră câte ună bărbată de încredere în fiecare comună, din care prevădă că voră avă său că dorescă să aibă alegători de partida cutare.
Acăstă specie de organisaţiune este permisă de legea electorală şi aplicată în fiecare periodă. Preste acăsta partidele au şi fonduri proprii de bani, spre a coperi spesele câte suntă specificate în lege ca permise.
Pentru ca partidele să fiă asigurate după putinţă de numărulă alegătoriloră, fie pentru dietă său pentru alegeri municipale, ele îngrijescă la timpă, ca să controleze listele electorale în iotă cuprinsulă ţării şi să nu sifere falsificări în dauna partidei.
Din partea subscrisului comitetă acesta este ală cincilea circulară, cu care ne adresămă dela 1884 în-căce în afacerile electorale atâtă cătră cei 165 domni delegaţi şi membrii ai conferinţei electorale din 1, 2, 3 Iunie 1884, câtă şi cătră toţi alegătorii de naţionalitate română, cari ţină cu credinţă şi devotamentă la individualitatea naţională, la patria loră şi la t6te drepturile, fără care cuvăntulă libertate este şi rămâne o vorbă deşărtă.
Acele acte anteriăre ale subscrisului comitetă au fostă: Apelulă din 6 Iunie 1884; epistola cerculară din 3/15 Februarie 1885; alta din 5 Martie şi cea din urmă dela 13 Iulie n 1886. Cele dântâiu două s’au tipărită şî separată, s’au reprodusă şi în fiarele năstre politice; cele din urmă două s’au adusă la cunoscinţa publică prin patru <Jiare.
înscrierea în listele electorale, controlarea acestora în filele când se expună pe la oficiile municipale, reclamarea bărbătăscă, ţinerea în evidenţă, coregerea numeloră falsificate înadinsă său şi din erore, plătirea la timpă a contribuţiunii directe, — studiarea legii electorale art. XXXIII din 1874 şi art. VI din 1875, în fine înaintarea de informaţiunl cătră subscrisulă comitetă, — t6te a-cestea se cereau în interesulă bine înţelesă ală causei.
In circularulă din 13 luliu se observase limpede, că tăte aceste dorinţe chiar şi împlinite „nu potă să aibă nici ună foloeă practică, pănă când nu se voră pune în mişcare cluburile electorale ale partidei n6stre întocmai cu zelulă, pe care vedemă că-lă desvoltă în totă cuprinsulă statului cluburile celorlalte partide.*
In conferenţa electorală din Iunie 1884 au fostă representate prin delegaţii loră 32 de cercuri electorale din 20 de comitate ale Ungariei proprie, er din 12 comitate şi câteva oraşe privilegiate (ca nicăirl) de ale Transilvaniei 52, prin urmare din ambele aceste ţerl ale corănei s tului Ştefană optzeci şi patru (84) de colegii electorale.
*) Acestă apelă sosindu-ne abia erî târejiu cu posta, o <Ji după apariţiunea lui în foile din Sibiu,, nu s’a putută publica pănă astăzi.	Red.
In epistola circulară din 5 Martie 1886 după motivarea necesităţii imperibse de a ţină cu tărie la drep-tulă electorală şi a studia bine legile respective se mai adauge, că chiar şi acolo, unde legea sufere pe alegătorii români a se apropia de urna electorală, îi împedeeft mijlăcele de corupţiune recunoscută şi adeverită de atâ-tea-orl chiar şi în desbaterile diătei ungurescl; său dâcfi nu’i împedecă, îi degradâ la stare de unelte ărbe, prin care se compromite dreptulă şi demnitatea omenăscă, dându-se poporului o educaţiune politică din cele mai pericuidse, care mai curăndă său mai târziu p6te să aibă urmări fărte triste pentru poporă.
Din tăie acele 84 de cercuri electorale, ceea ce a primită subscrisulă comitetă se reduce mai numai la scuse, precum de exemplu, că presiunea despotismului administrativă ar fi mai mare decâtă orl-când altădată, că spionii, de cari este plină ţăra, denunţă chiar şi convenirile familiiloră consângene; că se urmărescă persă-nele cele mai onor^ile sub diverse pretexte de nimică, prin urmare, că din cause de aceste ămenii desgustaţl şi amărîţl în sufletele loră nu mai simtă nici o plăcere de a se aduna şi consulta nici chiar în masuri, în care permită său chiar ceră legile.	,
Comitetulă nicidecum nu se p$te mulţumi cu scuse de aceste în afaceri electorale. Acolo este legea: ză ne provocămă la ea faţă cu orice autoritate publică şi între tăte împregiurările. Se cere însă, ca orl-ce convenire, fiă şi curată electorală, să fiă anunţată nesmintită la poliţia locală cu 24 de Ore mai nainte.
Dăr va fi oprită adunarea chiar şi cu violarea legii ?
Să ne supunemă la voinţa despotismului, să pre-tindemă însă în presenţa a doi martori, ca măsura sa prohibitivă să o dea în scrisă, pentru-ca să ne putemă legitima în faţa alegătoriloră.
Dealtmintrelea nu mai de multă, decâtă în una din şedinţele camerei deputaţiloră ţinute în săptămâna trecută însuşi d-lă ministru-preşedinte a recunoscuta în faţa ţării violările de lege şi a promisă, că va veni peste puţină cu ună proiectă de lege nouă, cu scopă de a înfrâna şi pedepsi călcările şi scandalele electorale.
Intre împregiurările actuale nu se pOte prevedâ în-cheiarea periodului actuală şi disolvarea corpuriloră legislative şi cu atâtă mai puţină lerminulă, care se va defige pentru nouăle alegeri; acăsta însă nu are să ne împedece nimică la organisarea cluburiloră şi gruparea alegătoriloră pentru ori-ce întâmplare.
Ceea-ce se pOte sci de acuma este, că comitetul!! d-vdstre e decisă a convoca la timpulă său- nesmintită o nouă conferenţă electorală întocmai după analogia celoră două auteriore.
In alte periode electorale s’a Imputată comitetului electorală din unele părţi, că ar fi convocată prea târziu conferenţele.
Nici ună comitetă electorală din câte au funcţionată dintr’ună periodă în altulă nu avuse nici o causă subiectivă de a trăgăna terminală convocării oonferenţe-loră de alegători seu de representanţii loră. Impregiu-rărl cu totulă independente de voinţa comitetului au cau -sată amânările; er între acelea lipsa totală de informaţiunl din partea mai multoră cluburi, său venirea loră pre când ardea luminarea la degetă, a fostă una din pe-decile mai grele şi neînvinse.
Cu câtă cluburile voră fi organisate mai curândă, apoi informaţiunile înaintate mai esactă la comitetă, cu atâtă mai curândă va urma convocarea conferenţei electorale conformă concluseloră luate de cătră subscrisulă comitetă în două şedinţe ale sale din 7 Iulie şi 24 Decemvrie 1886.
Ceea-ce se aduce prin acesta la cunoscinţa tuturoră alegătoriloră.
Sibiiu, în 7 Martie n. 1887.
Comitetulă centrală electorală ală partidei naţionale române.
Din afară.
Septenatulă s’a primită de cătră parlamentulă germanii la a doua cetire. Maioritatea a fostă co-verşitdre, înse numai pentru că partida centrului s’a abţinută dela votare. Cinci membrii ai cen-
Nr. 46.
trului au votatu pentru proiectulH de lege militari, care fh primitu cu 223 contra 48 voturi, 83 de deputaţi s’au. abţinută. Prin acostă lege se stabilesce contingentul^ anuală alu armatei în timpu de pace dela 1 Aprile 1887 pănă la 31 Martie 1894 cu 468,409 bmeni afară de voluntarii pe unu ană. Infanteria se împarte în 534 batalidne, cavaleria în 465 escadrdne, artileria în 364 baterii, artileria pedestră în 31 baterii, pionerii în 19, trenulă în 18 batalibne. Plusulă cheltuieliloră orainare este de 23 milidne, a ce-lorii estraordinare de 24 milibne. Dela 1881 contingentulă de pace ală armatei germane a fostă de 427,000 6meni; prin proiectulă de lege primită acum se înmulţesce dăr armata germană cu 41,409 6meni.
*
„Coresp. polit.“ primesce din Parisă scirea, că guvernului, rusescă s’a adresată puteriloră cu cererea să-şi validiteze influinţa loră în Sofia, spre a împiedeca de a se comite crudimi pe câtă timpă voră dura luptele dintre partidele bulgare pentru putere. Se pâre că acăstă scrisăre cerculară s’a trimisă din Petersburg înainte de a se face esecuţiunile în Rusciucă. Se adauge, că guvernulă din Parisă e gata a împlini cererea rusâscă şi că agentulă diplomatică ală Franciei din Sofia a şi admoniată pe guvernulă bulgară din motive de umanitate.
*
Se anunţă din Bucuresd, că este decisă ca Regele şi Regina să plece la serbarea Ţilei nas-cerei împăratului germană în 18 Martie s. n. Călătoria în împrejurările actuale ar fi considerată ca ună semnă, că cestiunile, ce neliniştescă Europa, au întrată într’o faşă paclnică.
*
Ună colaboratoră ală lui „Figcro “ a avută o întrevedere cu ună diplomată ce se află în trecerea sa în Paris. Diplomatulă s’a esprimatfl, că întrăga Europă nu cunăsce politica lui Bismarck. Scopulă lui Bismarck e să reîno-iască alianţa celoră trei împăraţi, care espiră la 21 Martie, dăr Ţarulă se opune cu hotărîre. Pentru a pută obţină neutralitatea Franciei, Bismarck a voită să sacrifice cu ocasiunea proposi-ţiuniloră din Februariu chiar pe Austro-Ungaria. Chiar şi revoltele bulgare suntă opera lui Bismarck, pentru ca să abată atenţiunea Rusiei spre Balcani, Ţarulă, când â recunoscută acăsta, s’a esprimată:	„ Je me moque des Bulgares“
(Nesocotescă pe Bulgari). De aceea diplomatulă nu crede, că va fi ună răsboiu austro-ungaro-rusă, căci dăcă Rusia întră în Bulgaria, acăsta se întâmplă numai la sfatulă Germaniei şi cu con-simţământulă Austro-Ungariei, care imediată ar întră în Serbia. Elă crede, că Rusia nu va întră în Bulgaria, câtă vreme Francia nu cade în cursa ce i-a întins’o Berlinulă. Conflictulă franco-ger-mană de multă ar fi isbucnită, dăcă nu s’ar fi opusă Ţarulă. Nici mărtea împăratului Wilhelm n’ar schimba lucrurile, numai trebue să se ferăscă Francia de amabilităţile germane. Cea dintâiu concesiune aparentă a lui Bismarck ar fi semnalul ă răsboiului. — „Pester Lloydu nu crede, că păte încuviinţa Austro-Ungaria o intervenţiune rusă în Bulgaria. Prin urmare Austro-Ungaria
GAZETA TRANSILVANIEI.
neconsimţindă, ăr Rusia vrendă să intervină, răsboiulă nu s’ar pută evita.
SOIRILE ţ)ILEl.
Din incidentală corespondinţei din Sânmihaiulă de Câmpiă, pe care o publicarămă mai (filele trecute şi prin care nî-se descoperi arbitrara procedere a fisolgâbirăului din Ormenişiu în huiduirea Româniloră din oficiele comunale şi înlocuirea loră cu primari de Unguri, br. T. Gy. adresâză lui »Ellenzâktt ună răspunsă, prin care îşi descarcă foculă dela inimă asupra preotului română Ale-sandru Barbulescu, pe care îlă înfăţişăză ca pe causa tuturoră răutăţiloră. In Sânmihaiulă de Câmpiă — (fice br. T. Gy. —- locuesce ună poporă românescă solidă, cinstită şi muncitoră, nici odată nu s’au ivită certuri şi confraverse de naţionalitate între poporă şi puţinii domni proprietari români şi maghiari, ci din contră, poporulă manifestă deplină încredere faţă cu Maghiarii, văcjendă că aceştia „apără'4 şi facă să „propăşăscă44 interesele comunei şi ale poporului. Br. T. Gy. se încărcă a validita procederea (isolgăbirăului în causa denumirei aşa (fise „electorale44 a primarului maghiară din Sânmihaiu, dăr e forte săcă la vorbă şi lipsită de motive adevărate, ăr pe ,,popa“ Barbulescu îlă sfătuesce, să nu şî mai bată ca-pulă cu cetirea art. XXI din 1881 a legei comunale, ci să-şi păzăscă de afacerile sale bisericescl, despre cari (fice că se află în cea mai mare disordine. — £r noi îi (ficemă preotului şi toţi Româniiloră de acolo să urmărâscă pasă cu pasă uneltirile ungurescl.
—0—
Institutulă de bani „Huneddra* din Deva a dăruită suma de 110 fl. pentru scopuri culturale române.
—x—
Din Graţii, ni-se scrie, că d-lă Iustin Colbasu de Ormenişu, fiiulă d-lui T. de Colbasă din Cută, a fostă promovata în 8 Martie n. c. la gradulă de doctorii în medicină. — Felicitămă pe tînărulă doctoră!
—x—
Ni se relalăză, că câţî-va parochienl români, cari conducă afacerile bisericescl, siolare şi fundaţionale din Hermană, ară fi împrumutată în anulă trecută peste 200 fl. v. a. şi acum în Ianuariu trecută alte vr’o 200 fl. v. a. în numele bisericei dela o societate de împrumută de acolo. După câtă suntemă informaţi, biserica nu numai n’are nevoiă de bani, dăr nici n’a sciută nimenea de acăstă afacere. Atragemă atenţiunea organeloră n6stre superiore bisericesc!, să cerceteze că, dăcă adevărate suntă cele ce ni se raportăză, pentru cine s’au făcută aceste împrumuturi şi cu a cui autorisaţiune, căci se (fice că s’ar fi folosită sigilulă bisericei pentru facerea împrumuturiloră ?
—x—
Inţelegemă, ca ună preotă să facă neguţătoriă, să cumpere şi să vâncjâ vite, bucate etc., dăcă veniturile parochiei nu-i ajungă. Dăr nu înţelegemă să strice târ-gulă bietului ţărână, şi încă parochiană ală său, ura-blăndă după elă de diminâţa pănă săra. Părintele Grei-ţaru din Bodu nî-ar pută da esplicaţiunl în acăstă privinţă, căc* mai mulţi 6menl ni s’au plânsă de astfelă de neajunsuri.
Lucrătorii din minele dela Reşiţa, cari se puseseră în grevă, au reluată lucrările.
—x—
Din Boromea se scrie cătră „Sieb. D. Tgbltt.", că lăcătuşulă de acolo Iohann Essig, care mai nainte lo-
cuia în Braşovă, cutrieră comunele ca doetoră de minuni şi ca conjuratoră ală spiriteloră. Acesta modernă Dulcamara, cu o traistă, ce conţine burueni şi fineturi, două-trei cărţi sub braţă, ochelari In sârmă aurift şi cu ună aşa numită bastonă ală doctorului Sassafras, pâ-şesce cu gravitate din casă’n casă, vinde medicina sa de medică şarlatană cu 32 cr. şi cere, dăcă şarlatania is-butesce, numai 50 pănă la 100 fl. ca onorară pentru cura sa minunata. In Şaroşă promise în (filele acestea mai multoră locuitori, că în curăndă va cita pe iubiţii loră răposaţi şi va ţină cu ei o întrevorbire, că cum e cealaltă lume. — Să se ferăscă dmenii de acesta „medică ală rainuniloră.*
—x—
Distinsulă medică oculistă, consiliarulă de curte Dr. Ferdinand cav. de Arlt, profesoră la universitatea din Viena, a murită. Arlt a scrisă mai multe opuri şi ’şl-a câştigată renume europână.
—x—
Din Esseg se raportăză, că ană numără ală făiei ,Slavonische Presse* a fostă confiscată pentru ună articula de fonda asupra ruperei tractăriloră ungaro croate.
—x—
Gazeta oficială din Strassburg publică măsurile luate de guvernă contra societăţiloră cu tendinţe francese, şi în acelaşi timpă ordonă disolvarea tuturoră comiteteloră centrale, ale societăţiloră musicale din Alsaţia, precum şi a societăţiloră de gimnastică.
Bela Bellus, notarulă comunală din Kis-Oroşzi, co-mitatulă Pestei, a defraudatu bani oficiali în sumă de 660 fl. Se pare că nu va fi urmărită, dedrece soţia sa a declarată că va restitui suma defraudată. Dăr faptlilă în sine rămânâ-va nepedepsită?
—x—
Tabla r. a schimbată in închisâre pe viSţă sentinţa de mărte pronunţată de tribunalulă din Deva contra soţiei lui Petru Rusu, care ’şl-a otrăvită pe fiulă şi fica vitregi.
—x—
După o nouă decisiune a tribunalului imperială,
acela care ia cu sine chibrituri (cătrăniţe, aprinjăre) din restauraţiune, la cerere se condamnă pentru furtă.
—x—
La 2 Martie n. s’a comisă în M. Radna ună omoru cu jâfuire. Ţăranca română, văduva Saveta Hosan, care trecea în genere de avută, a fostă omorîtă în propria ei casă, ce o locuia singură, şi jefuită. Câteva persâne suspecte au fostă arestate şi se (fice că s’a dată de urma tuturoră făptuitoriloră.
—x—
„Legea Gl6teloruu din 1886 adnotată şi urmată de instrucţiunile spre esecutarea ei cu o introducere, a apărută de sub ţipară în editura şi tipografia Alexi din Braşovă. Preţulă unui esemplară 30 cr.
—x—
Serata capelei orăşenesă. Duminecă In 13 Martie n. capela orăşenâscă va da în sala hotelului Nr. 1 ună concertă şi pe lângă alte novitâţl se va esecuta şi intere-senla fantasia „O nâpte în pădureu de Schipek. Incepu-tulă la 8 6re. Intrarea 30 cr.
Esecnţianea din Rnscincfl.
Esecutarea de Dumineca trecută a celoră 9 con* ducător! ai revoltei din Rusciucă a urmată astfelă: In

FOILETONU.
Poesii poporale,
culese de
Demetriu Moldovanu învăţătoră în Şierbenî.
Câte pâme suntă în viă Nice una nu-i dulciă Ca mândruţa cea dintâiă.
Câte p6me-să într’o veră Nice una nu-i amară Ca mândra de-a doua 6ră.
*
« *
Maica din tdte mă scâte Dăr din două nu mă păte Din cătane şi de mărte.
* *
Măi Dumitre dragu meu Dragă ml-a fostă numele tău,
De-ai trăi să fi ală meu De-i muri să moră şi eu.
Să ne’ngrăpe lâng’olaltă Să se mire lumea tătă,
C’a fostă dragoste curată ,
D’ună ficioră şi de-o fată.
*
« *
Totă aşa (fice doru:
„De urîtă măre omu»,
Minte doru ca şl-ună câne
De urîtă nu măre nime,
Că măre că n’are (file.
Omulă de urîtă nu măre Făr’ se uscă pe piciăre,
Ca ărba de pe ră(J6re Când o bate vântă şi săre,
Ca ărba de pe ogoră Când o bate vântă şi noră.
•
* *
Măi bade de dorulă tău
Mă topescă ca inu ’n tău,
Bade de dragostea ta
Mă topescă ca cânepa.
*
♦ *
Spune’ml bade când te duci, Să-ţi dau două mere dulci Und’ei şedâ să le mâncî,
Să-ţi aduci bade aminte De acelea dulci cuvinte,
Cu care m’ai scosă din minte. *
* •
Frunză verde schinteuţă Haida mândră hai drăguţă,
La fântână ’n grădinuţă Să-ţî dau apă şi guriţă.
Apă păte că ţl-oiu da Dăr guriţă păte ba,
Că mă temă că mi-i muşca
Că ţi-i iute dragostea.
*
* *
Uiuiu că iu mă chiamă
Iepuraşiu-i bună de zamă Iepurăica de friptură Mândra de pupată în gură *%
Cine cătăniă n’are Păte fi frumosfl şi tare Că la inimă nu-lă dăre,
Pe cum mă dăre pe mine Că mă ducă în ţări străine, Unde nu cunoscă pe nime. Fără frunza şi ărba,
Alea-sQ maica şi tăta.
Şi luna şi sărele,
Şi dragi căpriărele.
Căpriără soriără!
Nalţă-te’n două piciăre Răde păla codrului,
Să vădă ţâra Oltului Ba să vădă o păsărea Şi să scriu o cărticea Să trimită la maica mea,
De mai are vr’unO ficioră Pună-i capulă sub picioră,
Să nu ducă ca min’ doră.
*
* *
Spune-mi bade dreptfi alesă Luami-i după culesă,
Spune m! bade dreptă afară Luami-i la primăvâră, Spune-mî bade poţi nu poţi Cu vorbe să nu mă porţi,
Spune-mi bade adevărată Luami-i după cărată;
—	Atunci mandră te-oi lua, Cftnd mie mi-i număra,
Câte paie-să într’o clae
Şi frun(}uţa de p’iină nucă,
Şi penele de p’ună cucă, Atuncia mândră te ducă.
•
* *
Mă ducă maică să mă’necă Că cârn’legile trecă,
—	Dragu mamii nu te duce Că mai vină doi pe la cruce.
* *
*
Mândruţă ca o cocOnă Nu-ţl da gura la câtană,
Că cătana-i ca banu Duce doru cu anu.
***
Câte mândre am avută Nici una nu ml-a plăcută,
Da (jău care-o am amă Mi-i dragă ca sufletu.
*
* *
De când părtă ficiorii Cisme negre ca domnii Nu se facă nici morcovii,
De când pdrtă fetele,
Cisme ca şi ddmnele Nu se facă nici pdmele.
*
J
Nr. 46
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
birjl şi sub escortă militară tare fură duşi din închisâre Io tâtă liniştea la loculă de osândă spre Rasgrad, 5 chi-lometri departe de oraşO. După ce preşedintele tribunalului de răsboiu căpitanula Andrew le ceti delicvenţi-lora sentinţa de mârte, condamnaţii îşi luară unii dela alţii rămasa buntt îmbrăţisându-se şi sărutându-se. Unii din ei scriseră cu creionula pe hârtiă, proptită pe spinarea soldaţilortt, ultimele lora disposiţiunî. Condamnaţii fură apoi aşezaţi înaintea gropilorâ, făcute de soldaţi într’o liniă una lângă alta, şi după ce li s’a data binecuvântarea preoţâscă, li s’au legata ochii. La comanda: „FocOl* I. deteră cei trei soldaţi aşe4aţî înaintea fiecărui condamnata, câte două împuşcături de revolvera în condamnaţi. Locuia de esecuţiune era închisa de-o com paniă de soldaţi. Persâne civile n’au fosta admise. Mormintele celorO morţi n’au nici ună semnă. FamilielorO condamnaţilorO le e permisu sâ’i desgrâpe şi să’i îmor-mânteze la cimitira.
Căpitanula Bollmann, care e rănita la amândouă piciârele, a tostâ isgonita din ţâră, ca supusa rusa, şi trecuta sub escortă în România. Pănă în Bucuresci l’a însoţita consulula germana din RuseiucC. Colonela Filov; şefula garnisânei din Rusciuctt, care a condusa râscâla de acolo şi fusese condamnata la mârte, a murită în urma ranelora primite în luptă.
Roşia-montană, Februariu 1887.
Domnule RedactorO! De două ori am fosttt atacata pănă acum fn ujiâristica română de cătră iubitorii de cârtă, de când sunt preot0 în Roşia, dâr de amâadouă orile am tăcută propter bonum pacis. Dâră acum fiindâ atacata a treia âră, trebue să lămuresca cestiupea, şi de aceea în interesulfi adevărului Vă rogâ să daţi loctt in colanele preţuitului D-V6stră 4'ar° următ6relor0 :
Conferindu-mi-se parochia Roşiei-montane de Venerata Superioritate, am şi fosta Introdusa aici In 8 Augusta 1886. Aici am aflata cantore pre Petru Socaciu şi docente pre Eugeniu Hocmanâ. Curând însă după acâsta prin Venerata Superioritate mi s’a demândata a repune tn oficiula de cantorâ pre Eugeniu Hocmand, care fusese lipsita de acesta oficiu încă cu o lună înainte de introducerea mea, — ceea ce eu nu am întâ^iato a o face numai decâtâ. Atunci s’a esoatâ între onora-ţiorii acestei parochie — durere că a fosta aşa — o adevărată furtună în contra Iui Hocmana. Din acâsta furtună a eşita unu procesa, intentata lui Hocmanâ spre a fi destituita din oficiula nu numai de cantora, ci şi de docente.
Ca omO nou în acâstâ!parochiă, necunoscândO nici meritele nici demeritele lui Hocmana, afară de împrejurarea că e unO cântăreţa escelentO, nu eramâ interesata a fi nici pentru Hocmanâ nici în contra lui, ci in-teresuia îmi era să lucru într’acolo ca să se liniştâscâ spiritele, dârml-am atrasa numai ură şi imputări asu-pră’ml. Răuia era cu multa mai vechiu şi mai înrădăcinata deeâta ca tînăra mea neesperiinţă să-la p6tă înăbuşi momentana. Animosităţile şi spiritula de partide erau fătula antâcesorelui meu. Nimeni nu se plânge nici nu’şl aduce aminte să fi esistatO pre timpula binemeritatului de piă memoriă parocha şi protopopâ cavalerâ de Balinth partide între Românii din Roşia; dâră s’au creata acestea îndată prin succesorula său. Acestora animosităţl şi partide are de a-le mulţâmi favoritula an-tecesorelui meu, adecă: EugenO Hocmanft, că a fosta necesitată să ab4ică de oficiele ce le a purtata aici şi a primita să fiă transferata in altă staţiune.
£r causa că astă4î ad interim mă folosescă de cantora cu Petru ffecaciu, care a funcţionată ca atare peste 10 ani sub repausatujâ cav. de Bulinth, şi care nu e unO cântăreţa atâta de escelenta ca Hocmanâ — este necesitatea, nefiindâ absoluta nici unâ altuia în întrâgă comuna care ar putâ funcţiona celâ puţina ca susâ numi tuia. Cumcă biserică gr. cat. ar fi despoiaţă de coralii vocala prin absenţa lui Hocmana, să mă ierte corespondentul, căci nu e dreptu. Cine a cântată în 4iua Nascerei şi la Botezula Domnului? nu corula? ’MI vine a crede că corespondentula nu e Reşianâ, deârece unâ poporeanâ de ala meu unâ neadevărâ atâta de în ârftsneţa nu rr fi putute spunfe.
TotO în corespondenţa mai şUsO citată sunt acu sata: că m’aşă lăsa să fiu dusfi pe beţe de curatorele primarâ. £tă pentru ce sunt acusatâ: La instalarea mea jn acâstâ parochiâ amtt aflata că fostul a curatore primara a ab4is0 şi în locu’i s’a alesă d-la Dr. Simeon-Caiană, dăr deşi acâsta se întâmplase cu două luni ţnai nainte, totuşi cassa bisericei nu era predată şi în cassă nu se afla nici unO crucerâ. Să înţelege că oficiula meu nu mă lăsa să o suferă acâsta; deci d-nii curatori fu-seră provocaţi a lua, respective a preda cassa d-lui cu-ratord primara actuala. Insă atunci eşiră lucruri minunate la iveală. Fostulâ curatore nu purtase nici unO fela de 4iara de percepţiunî ori erogaţiunl. Deşi biserica posede cinci roţi de şteampurl şi acele erau tâte esarândate pe la particulari eu sume frumâse de câte 100 fl. unele — totuşi de contracte de esarendare nu era nici vorbă, decum să esiste. fîr din venitulO fru-mosO ala bisericei de preste 500 fl. v. a. nu fuseră în stare să-şi solvâscă nici darea anuală, in câta aflaid o restanţă de dare din anii trecuţi de 140 fl. v. a. Scâla am aflat’o onerată cu o datoriă de capitală şi interese de peste 1000 fl. pe. lângă acestea la fondula pisetalâ o datoriă de interese de 50 de galbeni. In favoruia scâlei se dăduseră petreceri peste petreceri, -cu- cari oca-siunl a’au contribuita pentru sc6l& sume frumâse, dâră cassa şcolară, respective bisericâscă nu vă4use încă nici untt crucerâ din acele sume. Biserica aprâpe descoperită , superedificatele parochiale în o stare desolată, casele capelanalî şi şcâla că4ânda în ruine. Poftimâ ad-
ministraţia! T6te acestea din momentulâ păşi re i mele în acâstă parochiă nu le-am mai suferita, nici le voia mai suferi câta voia fi aici.
T6te acestea trebue să-şî ia o altă direcţiune şi pentru acesta scopâ am începută a procede cu d-ia cu-ratorâ primarâ nou svaviter in modo, fiindâ că numai pănă esista armoniă şi înţelegere între curatorele primara şi parochâ pâte prospera bunăstarea materială a unei biserici, fiindâ acesta administratorulâ, âr parochulâ controlorulu averei bisericescl.
Acâstă procedere a mea faţă cu administrarea a-verei bisericesc! şi bună înţelegere cu d-la curatora primara, am observata încă de timpuriu că le displace u-noră indivi4î, cari ara fi dorita să manipuleze averea bisericâscă in regiulâ lorâ spre dauna bisericei — şi âtă ună ârecine la indemnula lorâ mă nelăuţesce acum a treia oră pentru acâstă în faţa lumei.
Ce privesce acusa că: conforma înaltelorâ ordina-ţiunl de a ne arăia venitele totali din parochiă cu finea flăcărui anO, eu am arătata venitula stolarO numai 75 fl. v. a., e dreptO. Acâsta am făcut’o — fiindâ că îmi âra demandata să o facă — însă numai în ună termina mediu anuala, amăsuratâ venitelora din cele trei luni de preoţiă din Roşiă. Ce sciam eu ce alte venite voiu avea în anula întrega?
Dâcă corespondentula scia că e mai multa, să mă fi făcută atenta atunci, deârece acâsta nu a mersa în secreta, ci am întrebatu opiniunea curatoratului; dâr aci nu-i în joca convingerea, ci maliţia de bârfitoră. — Caşurile de boteza e drepta că conforma matriculei facO 40—50 pre anO, dâră stolarulO unui boteza nu e 1 fl., ci e libero, cine cu câta voiesce a mă onora şi uneoil şi cu nimica. Dâcă d-lă X voesce să mă onoreze tot* dâuna cu câte 1 fl., îi sunt fârte mulţumitoră.
Parastasele suntâ de regulă câte 1 fl., dâră de a-colo se împărtăşescă şi servitorii bisericei. Feştaniele suntă cu multa mai rari decum afirmă corespondentula. înmormântări gratuite i-aşl putâ enumâra destule. Dela sărutarea sf. cruci şi miruituia de trei ori preste anâ, ce-mi trece preste trei fl. v. a. după ce dau competinţa servitorilorâ, totdâuna îi donezâ bucurosâ d-lui X. Fă-naţele ce fructifică parochului in mărime de 6 jugăre 1015°| |, parte mare loctt sterila, de abia aductt atâta venita cfttâ ilâ arată fâia catastrală, âr suma de 100 fl v. a. ce o arată corespondentula e ceva fantastica. Mărturisirea sâu spovedania e cu totulO gratuită fiindâ cea mai delicată In privinţa acâsta. Se pâte că la BotezulO Domnului untecesorula meu să fi încassata 140 fl. v. a., eu însă nu m’am îndatinata a’i trage şi sufletulO Ia o-mulO săraca, şi aşa la forte mulţi am fosta mulţumită şi cu nimica; dâcă în doi ani laolaltă aşi fi norocosO a încassa atâta, aşi fi fârte mulţumită.— Deşi nu am râtă de şteampurl din ale bisericei să-mi fructifice ad perso-nam ca antecesorelui meu, deşi nu-mi e decretată câte 100 fl. pre anO din adjutulâ regescO cum a fostă aceluia, totuşi niciodată nu m’am esprimata cătră nime, că dâră nu aşi fi mulţumită cu venitula din parochiă, fiindâ acela destula de onesta; şi aşa precând d-10 X nu încâtă a scormoni spuza urei şi a discordiei dintre fii aceleiaşi naţii şi biserici, — deşi i-ar fi misiunea să fiă aposto-lulQ păcei — ar face cu multa mai bine dâcă şi-ar griji de ale sale.
De altmintrelea sciu eu că mai am de a mă lupta pănă voiu estirpa cu totula sămânţa neînţelegerei, sămâ-natft cu atâta abundanţă în trecuta, şi ala cărei efecte a fosta: că administratorii interimall în timpula vacanţei parochiei de câteva luni, de două| ori au fosta acasaţl la ven ordinariată pentru — nimica. Rea sămânţă a să-mânată preotulă modela!!
Ioanii Maiorii,, parocha gr. cat.
Dare de s£m&, Mulţămitâ şi Apela nou*).
La apelula meu publicai0 în „Gazeta Transilvaniei» de unde binevoiră a lua notiţă şi celelalte foi.ale nâstre, incurseră pănă a4î 30 fl 75 cr. (trei4ecl florini şi trei pătrare) pentru abecedare şi legendare pre sâma elevilorO lipsiţi dela scâlele rurale şi adeoă dela următorii domni: Nicolau Rusanfl posesorO mare în Sâncelfl 1 fl. Elie Dopp adjuncta de inginera 1 fl. 10 cr., Danilâ Gabor 1 fl., Ein Unbekannter 20 cr., Petru Lenghelâ adjuncta de inginera în Sâqceltt 1 fl., Ioana Frăţilă posesortt mare în Sănceltt 1 fl. 5* cr., Ioana Filiptt preota în Libotinâ 1 fl., Artemiu Blaşianu preota gr. cat. în- Obreja Târn. 1 fl., Dr. Ioana PopO de Bichiştt medica de Regimentâ în Sibiiu 1 fl., Redactorula dela „Ludimagister» în Reşiţa 50 cr., Aronă Lupană Mii. Beamte bei der Genie Direction in Przemysl l fl., Ioană PopO ReteganulO din Rodna veche 1 fl. 45 cr., Constantina luga preottt în NegrilescI 30 cr., Ioana Olteana not. cerc. NegrilescI 40 cr., Nicolau Mihăese înv. în NegrilescI 31 cr., Vasiliu Bodea preota gr. or. în NegrilescI 24 cr., Vasiliu Gaborfi sub not. cerc. în Ne-grilescî 20 cr., Nicolau Vladă posesorO în NegrilescI 20 cr., Biserica gr. cat. din NegrilescI 20 cr., Isidor Marcu preota în Augustineum Viena 1 fl., EmanuilO UngureanO advocata în Timişdra 5 fl., Domnişâra Dora Bălănescu din Reşiţa 1 fl , Dâmna Teresia ZsianO din Reşiţa 1 fl., D-şâra Sofia Nicolaevitsch din Reşiţa 1 fl., D-şâra Gata-rina Nicolaevitsch 1 fl., D-şâra Ida Crişană 1 fl., Georgiu Drăghiciu 1 fl., IosifO Poereanu 1 fl., SimionO FătăşianO 50 cr., Petru Jivi 30 cr., luliu Crăciunfl 1 fl., CarolO Janu 50 cr, Dâmna colectantă Lucreţia Frenţiu 1 fl., D-nii Petru MohotO învâţătorO, Tutova (România) 80 cr., Mihaiu Savescu din Reşiţa 50 cr., Suma 30 fl. 75 cr. Carnete după banii cei depusesemO la cassa de păstrare Rodna vechiă 7 cr. Suma 30 fl. 82 cr. De ari am spe-satO: Pentru procurarea unui protocolă unde se însemnâ sumele incurse 1 fl. 10 cr. Pentru patru avisurl poştale a Va cr- 2 cr. Pentru 18 declaraţiunl (Frachtbriefe) 1 fl. 8 cr. Şese maree poştale a 5 cr. 30 cr. Dlui Vasile Petri în* Năsăudă pentru abedarie 10 fl. Ioana Popescu
*) Intâr4iată din causa lipsei de spaţiu. — Red.
în Sibiiu pentru abedarie 6 fl. D-lui Nestortt în Blaşiu 12 fl. Sfâra de pachetatâ 10 cr. Porto abcdarielorO venite din Blaşiu 38 cr. Suma 31 fl., adecă au incursă 30 fl. 82 cr. şi s’au spesata 31 fl. — drepta aceea am mai pustt delajmine 18 cr. şi deci banii toţi sunttt spesaţl.
(Va urma.)
Ultime scirl
RusciucU, 10 Martie. — Curtea Marţială şl-a pronunţata erl sentinţa în afacerea suboficerilorft şi a soldaţiloru. Soldaţii au fostfi graţiaţi. Doi suboficerî au fostâ condamnaţi la 5 ani de for-tărâţă, cinci suboficerî şi caporali, la 8 ani din aceeaşi pedâpsă; şi în fine alţi 5 pe vi£ţă. Maiorul u Petroff e învestitu cu puteri absolute care îi permitâ să modifice sentinţele pronunţate. Se aştâptă decisiunea sa.
Rusciucil, 10 Martie. — Contrariu spuselorâ 4iarului „Noua Presă Liberă “ demersul consulilor, care cereau amânarea execuţiunilortt condamnaţi-loru, până ce se ajungă recursulu loru în graţie la Sofia, a fosta colectiva. Erau de faţă la şedinţele curţii Marţiale consululâ Germaniei repre-sentânda interesele Rusiei, şi colegii săi din Francia, Italia, România şi Grecia. Consulii Austriei şi Angliei erau absenţi.
Rusciucti, 10 Martie. — piarele rusescl suntti interzise în Bulgaria.
PansU, 10 Martie.J—In (Jiarula „Le Matin“ de astă4î d. John Lemoine tjice că nu trebue să se cră4â că Italianii ar fi nemulţumiţi d’o împăcare eventuală între Quirinal şi Vatican. Italianii ar vedâ cu plăcere o alianţă franco-italiană, însă ei speră că alianţa Italo-Austro-Germană, le va aduce beneficii materiale şi o primesefi.
• Bucuresci, 10 Martie. — Scirl din Berlina anunţă, că pricipele de Bismarck va profita de venirea a mai multorâ personagie marcante la Berlina în scopa d’a felicita pe Impăratula Wil-helm cu ocasiunea «Jilei de 22 Martie, pentru a deschide nisce negociărl menite a asigura pacea.
DIVERSE.
Capulu căsniciei. — In consiliula cantonala din Zu-rich se ivi mai dâună4I cu ocasia desbaterii codicelui privitorâ la drepturile private unâ incidenţa. La capi-tululâ »Dreptula familiei» propuse preotulă Wolff ştergerea proposiţiunei „Bărbatule este capulâ căsniciei,* ea e numai o frumâsă 4*cere» care nu folosesce la nimicâ, 4ise preotulă, căci în fapta nici nu e adevărată, prin ştergerea acestei proposiţii necuviinciâse să se deştepte aparinţa unei preveniri faţă cu femeile. Protojudele 4>se că nu pâte fi de acorda, preotulă Wolff merge în politeţa sa prea departe, proposiţia e din puncta de vedere juridica fârte importantă şi lipsa el ar da naşcere la certuri, de esemplu pentru educaţiunea copiilorO. Ca untt singura omâ se ridicară membri consiliului şi votară pentru păstrarea venerabilei legi patriarchale, numai câţiva arătară prin şedere, că au renunţată la casnica guvernare, sâu pâte considerară dimpreună cu preotulă Woliff frumosa proposiţiă ca o disposiţiune în realitate lipsită de adevăra.
*
* *
Nenorocire. — In pădurea lângă Avrigâ, unâ Româna de acolo, tată de familiă, fă lovita în capa de o ramură ruptă din unâ arbore ce că4u, şi fu omorîtă. O comisiune judecătorâscâ s’a dusa în Avrigâ să cerceteze casula.
Copilu arsu. — In Deva aprinse unâ faurâ foculâ pe căminâ în atelierulâ său, îlâ închise şi eşi de acasă cu soţia sa. Curânda după aceea simţiră vecinii mirosi! a arsâ, sparserâ uşa şi aflară pe fetiţa de doi ani a faurului 4ăcândâ pe pământâ arsă.
Copilu de doi ani împuşcaţii. — In Gyergyo-Ditro apuca ună băâtâ de doi ani alâ primarului pistolulâ tatălui său, care se afla în cameră încărcata cu glonţâ şi începu să se jâce cu ela. Arma se descărcâ şi glonţultt pătrunse inima băâtului, omorându-lâ imediata.
Necrologtt.—In 6 Martiu s. n. a adormita în Dom-
nulâ Maria Buteanu, soţia credinciâsă a preotului gr. c. de Mecenthiu, în tractulâ Eriului, diecesa Gherlei, Ludo-vicâ Buteanâ. înmormântarea s’a întâmplata la 8 Martie aşe46ndu-se osămintele scumpei repausate în cimiteriulO gr. c. de TăşnadO.
Fiă-i ţărâna uşâră şi memoria neuitată!
MS** Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei“ ă 5 cr. se pata cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae
I.	Ciur cu. ___________________________________________
Editortt: lacobti Hureşianu.
Redactortt responsabilă Dr. Aurel Mnreşianu
GMBTA ÎTHAKSIL.VANIE1
(46.
l8«t.
Onrsnlă la bucşa de Viene
din 9 Martie st. n. 1887.
■Rentă de aură 5% ... 96 60 Rentă de hârtiă 6% . . 85 90 (mprumutulâ căiloră ferate
ungare................148.45
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.— Amortisarea datoriei căilor fi ferate de ostfi ung.
(2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căilor fi ferate de ostfi ung.
(3-a emisiune) .... 112 — Bonuri rurale ungare . . 104.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi.................104.00
Bonuri cu cl. de Jsortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 —
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung.................98.50
împrumutului cu premiu
ung.....................118,80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.50 Renta de hărtiă austriacă 78.10 Renta de arg. austr. . .	79 60
Renta de aură austr. . . 10880 Losurile din 1860	. . . 132.25
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 858 49
Act. băncel de credită ung. 285 85 Act. băncel de credită austr.276.20 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei ..............6.03
Napoleon-d’orI .... 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62.75 Londra 10 Livres sterlinge 128.25
Bnna de Bueuresci.
Cota oficială dela 25 Februarie st. v. 1887.
Cump. vând.
Renta română (5°0). .	88—	89—
Renta rom. amort. (5°/0)	9lVa	92V.
* convert. (6°/0) . .	83—	84—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	—	—
Credit fonc. rural (7%) . .	98Va	99V*
* jj (&°/o) ♦	82»A	87 V.
» » urban (7°/0) . .	95 Va	961/*
» * * (6%) -	89V*	90Vi
* ♦ * (5°/0) • •	78—	79—
Banca naţională a României 500 Lei	—	—
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	—
« » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă . .	20.50	21.25
Bancnote austriace contra aură. .	1.98	2.02
Ourtuto pieţei Braşovă
din 10 Martie st. n. 1887.
Bancnote românescl . .	. . Cump	. 8.24	Vfend	I. 8.38
Argint românesc . . . .	»	8.30	â	8.35
Napoleon-d’orî		»	10.09	#	10.14
Lire turcesci		V	11.44	»	11.48
Imperiali		1	10.44	•	10.48
Galbeni		»	597	»	6.02
Scrisurile fonc. »Albina»	• • *	101.—		102.- -
Ruble Rusesc!			116.—		117.-
Discontulfi . . .	* 7—10°/® pe		ană.	
##•####•#«#########•###••«##•# « .	#
8 Invitatiune. 8
m	*	#
„Reuniunea pentru ajutorarea arestanţiloru din Braşovfjţ îşi va ţine adunarea sa generală pentru anulti 1886 la m 13 Martie a. c. 11 6re a. m. în vechia sală de adunare a casei $$ oraşului, la care adunare membrii reun. suntă cu on. invitaţi,
PROGRAMA:	$
1.	Deschiderea adunărei din partea preşedintelui.
2.	Cetirea raportului anuală ală comitetului administrativă şi ală comisiunei controlătdre, şi esprimarea hotărîrei loră asupra acestora, eventuală darea absoluţiunei.
3.	Alegerea preşedintelui.
4.	Alegerea comitetului administrativă de 15 membrii.
5.	Alegerea comisiunei controlătdre de 3 membri.
6.	Desbaterea asupra propuneriloră, cari suntă a se da presidiului în scrisă celă puţină cu o (ji înainte de ţinerea adunărei generale.
Braşovă, 2 Martie 1887.
Comitetulu administrativii.
Mublicaţiune de licitaţia.
Pentru asigurarea edificărei bisericei gr. cat. în Şomcuta-mare se va ţind licitaţiune publică la 25 Martie 1887 st. n. în opidulă Şomcuta-mare în cancelaria opidană.
Spesele edificârei suntă preliminate în suma de 28,115 fl. 05 cr.
Condiţiunile licitaţiunei, precum şi planulă bisericei edificânde se potă ved6 în t6tă 4^ua înainte de am^I la subscrisulă curatore primară ală comunei bisericescl gr. cat. din Şomcuta-mare.
Toţi acei întreprinzători, cari după legile de industriă au drep-tulă şi vr£u a concura la aedstă licitaţiune suntă provocaţi prin acostă publicaţiune, a se presenta în loculă şi (ţină susă amintită sdu în persdnă, său prin plenipotenţiată provăcjută cu documentele recerute, ori a trimite oferte legale pe lângă depunerea cauţiunei de 5°/o a sumei de 28,115 fl. 5 cr.
Ofertele atâtă verbale câtă şi în scrisă care nu voră cdrăspunde recerinţeloră de mai susă nu se voră lua în consideraţiune.
E necondiţionată de lipsă, ca ofertele date în scrisă să conţină: atâtă cu numeri câtă şi cu litere suma, pentru care întreprimjătorulă primesce edificarea, că cundsce condiţiunile edificărei şi referinţele locale, şi că condiţiunile le primesce pentru sine a fi deobligătdre.
Ofertulă dată în scrisă ori verbală pentru întreprin<}£toră va fi îndată deobligatoră şi nerevocabilă, £ră pentru comunitatea biseric^scă gr. cat. din Şomcuta mare numai după aprobarea consistoriului episco-pescă gr. cat. din Gherla.
Şomcuta-mare, 25 Februariu 1887. P. Dragoşfl,
1—2	curatoră primară.
MersulB trenurilorti
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predeal ti-Budapesta şi pe linia Tefuşft-Aradâ-Budapesta a calei ferate orientale de statft reg. ung.
Predealil-Budapesta
Trend
de
peraâne
Tren
accelerat
Trend
omnibus
Budapesta—Predealfl
Trenti omnibus		Trenil de pers.	j Tren | accelerat	1 Trend omnibu. 1	Trend de persdne	Trend omnibus
7.30	Viena	11.1C	—	j 		1	—
1.14	Budapesta	7.4C	2.—	1 3.10	6.20	8.03
		Szolnok	11.05	3.58	1 7.38	9.34	11.40
1.45	P. Ladâny	2 02	5.28	| 5 40	11.26	2.31
	Oradea mare	4.12	6.58	9.14	1.38	—
2.32	Vârad-Velencze	—	—	9.24	206	. -
	Fugyi-Vâsârhely	—	—	941	2.17	—.
	Mezo-Telegd	—	7.33	10.19	2.40	—
	R6v	—	8.04	11.38	3.24	—
	Bratca	—	—	12.18	3.47	—
	Bucia	—	—	12.54	4.07	—-
	Ciucia	—	8.58	1.57	4.33	—.
	Huiedin	—	9.28	3.11	5.15	—
	Stana	—	—	3.40	5.34	—
	Aghiriş	—.	—	4.15	5.55	—
	GhirbSu	—	—	4.36	6.07	—
	Nedeşdu	—	—	4.68	6.24	—
	Clişin |	—	10.28	5.26	6.43	—
				11.00			—	—	7.08
_	Apahida	1119			—	—	7.36
_	Ghiriş	12 30	—	—	—	9.06
—	Cucerdea |	1.01	—	—	—	9.53
_		1 06	—	—	—	10.—
		Uiâra	1.13			—	—	10.C9
	Vinţulfi de susfi	1.20	_	—	—	10.19
	Aiudfi	141	—	—	—	10.48
		Teiuşfi	2.C0	—	—	—	11.14
8.00	Crăciunelfi	2.35		—	—	12.12
8.36;	Blaşfi	2.48	—	—	—	12.30
9.02	Micăsasa	3.20			—	—	1.12
9.32	Copşa mic	3 36	—	—	—	1.32
10.11	Mediaşfi	4.C0	—	—	—	2.18
10.51	Slisabetopole	4.35	—	—	—	3.03
1216	Sigişdra	5.12	—	—	—	3.49
12.50 1.21	Haşfaleu	5.37	—	—	—	4.28
	Homorod	7.02	—	—	—	6.16
2.02	Agostonfalva	7.43	—	—	—	7.06
3.06	Apatia	8.11	—	—	—	7.46
3.38	Feldiâra	8.41	—	—	—	8.25
3.54	Braşovă ^ Timişfi	9.21	—	—		9.15
4.05		—	.—	1.55		—
4.50		—	—	2.53	—	—
7.28	Predealu | BucurescI	_	—. _			—	—
		—	—	3.28	—	—
Z				9.35		
BucurescI
Frsds&lu
Timişfi
Feldi6ra
Apatia
Agostonfalv*
HornorodQ
Haşfaleu
Sighişâr» Elisabetopole Mediaşft Copsa mică Mic&sasa Blaşiu Crăciunelfi Teiuşft Aiudfi Vinţulfi de susfi Ui6ra Cucerdea Ghiristt Apahida
Clişii
Nedeşdu GhirbSu Aghirişfi Stana Huiedinfi Giofcia Bticia Bratca Râv
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
Yârad-Velinţe	—	—	—
Oradia-mare ( P. Ladâny	—	9.13 9.18	10.55
	—	10.38	1 23
\ Szolnok ■	.—	12.20	3.24
Buda-peata	—	2.15	10.05
Viena (	—	—	2.15
	—	8.00	6.06
Nota:	Orele de nâpte suntă		
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
4.16
5.02
5.48
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22 2.18 2.48 256 3 64 4.51 5.28 5 56
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescJ
TeiuşA- Iradă-Budapesta				Budapesta- AradA-Teiuş A.			
	Trend	Trend	Trend de		Trend de	Trend	Trend
	omnibus	omnibus	persdne		persdne	de pers6n<	omnibu
TeluşA	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	SiEOiilok ^	4.10	5.45	—
Or ăştia	1.01	—	5.18	AradA	4.30	6.-	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4.43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8.36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	(Hi 9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bdrzova	6.28	7.55	—
Soborşin	6.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10.27	Ilia	855	9.58	—
Paulişă	7.28	—	10.42	BrAnicIca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	951	10.42	- -
Glogovaţă	7.59		 ,	U-2f>	SimeriA (Piski)	10.36	1107	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Hrofrink V	8.42;	—	4.52	Şibotă	11.43	12.—	—
	|	—	5.12	Vinţulă de josă	1218	12.29	—-
Budapesta		 I	— |	8.20	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	—		6.06	TeiuşA	. 1.29	1.41	—
AradA-TftnalşAra				Bimueria (Piski) Petroşenl			
	Trend	Trend de	Trena		Trend de	Trend	Trend
	omnibus	persdne	mixt		pers6ne	omnibu	mixt
AradA	5.48		6.05	Bluaerla	11.25		2.42
Aradulă nou	b.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.65	Crivadia	2.24	—	5.58|
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 49
Timlşdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
1 Timiş6ra-AradA				Petroşenl—Bftmeria (Piski)			
	Trend de	Trend de	Trend		Trend	Trend	Trend
	persdne	persbne	omnibuA		de pers.	omnibus	mixt
Timlşdra	6.25	_	5.00	Petroşenl	10 07			6.10
Merczifalva	r—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.321	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.16	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgh *	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	Bftnaerla	1.53	—	10.81