REDACŢII?NEA ŞI ADMIVJ.STRAŢItSEA t BRAŞOYtf, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. y P« anfl ana 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ana 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN1IUBILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nsfranoate nu se prlmetou. — Banusorlpte nu ae retrămltu. NR 45. Vineri, 27Februariu Martie). * 1887. Braşovti, 26 Februariu 1887. Totă lumea era curiâsă să vâdă, ce atitudine va lua guvernulu rusescu în urma esecu-ţiuniloru dm Rusciucu. Păn’ acum însă nu s’a produsu nici o schimbare în direcţiunea politicei acestui guvernă. Chiar şi în cercurile diplomatice francese se crede, că cu t6te represaliile regenţei bulgare Rusia nu va eşi din rolulă ei de pănă acuma. Adevărată, că esecuţiunile din Rusciucu au produsu mare amărăciune în Rusia, căreia îi dă espresiune viuă panslavistulu Katkov în diarulu său „Moskovskija Vjedomosti." „Mârtea loră de onâre (adecă a rebeliloru)" — esclamă Katkov. „va nasce eveneminte, va pune în mişcare istoria... noi nu vomă uita niciodată, că aceşti âmeni au cădutti jertfă devotamentului loră că-tră Rusia ca martorii aceloră legături strînse, ce leagă naţiunea loru cu Rusia." F6ia din Moscva ar voi se facă responsabile pe „puterile Europei civilisate" pentru a-cestă „omoru,“ ce s’a petrecută sub ochii loru şi cu „consemţămentulu lorii secretă.“ Cu t6te aceste Rusia pare a nu avă dorinţa de a interveni în Bulgaria, părăsindă politica ei espectativă de pănă acuma şi „Novoie Vremia", dă espresiune situaţiunei cu următdrele cuvinte: „Toţii ce se petrece acum în Bulgaria este o-pera puteriloru apusane cari suntă şi responsabile pentru ea, şi Rusia nu intenţionâză de a le uşura grâua răspundere prin vre-o modificare a politicei sale." Cu alte cuvinte, guvernulă rusescă tempo-risăză, nu este decisă încă a mobilisa şi a pune resolvarea cestiunei îu ascuţişulă săbiei, ceea ce dovedesce, că alianţele între puteri încă nu sunt perfecte, căci bine trebue să ne notămă, că acjl totulă depinde dela gruparea puteviloră şi nu mai p6t,e procede nici Rusia de sine stătătoru, fără de a sci mai înainte ce atitudine voră lua celelalte puteri. In momentele de faţă se pare, ca tdtă greutatea situaţiunei se concentrâză în Roma. Cu cine va merge Italia? Etă importanta întrebare a momentului, dela care depinde ace între altele: „Politiciloru maghiari, cari vădu soluţiunea cestiunei naţionalităţiloră numai în donmirea necondiţionată şi neţărmurită a maghiarismului, le a devenitu incomodă Mocsary cu strigătele sale de Cassandră, ba li se pare chiar peri-culosă. Elu a trebuită să fia dâr delâturatu şi încă I iute şi fundamentală. In vâculă nostru luminată se înţelege, că nu se mai potă folosi mijlâcele ce se folosâu în vâcurile trecute atâtă de adesea şi cu succesă contra âmeniloră, cari avâu cutezanţa a manifesta păreri şi convicţiuni proprie, ce nu erau părerile connaţionaliloră său a soţiloră loră de credinţă. In Ziua de astăZi lucrulă acesta se face într’ună modă mai delicată cu puterile de care dispune timpulă. Discursulă lui Mocsary în favârea dreptului Ze esistenţă ală naţionalităţiloră nemaghiare a întâmpinată între connaţionalii săi din parlamentă desaprobare adâncă esprimată în gura mare. Nimeni altulă ca ministrulă preşedinte Tisza însuşi a păşită în contra lui Mocsary, es-primându-şi „părerea de rău" asupra acestui fiiu perdută ală poporului maghiară. După aceea a urmată cruciada pe tâtă linia pressei maghiare, o nedâmnă g6nă, care însă pută să fiă sigură de succesulă ei. Ar trebui să crâdâ omulă, că nimică nu p6te fi mai uşoră, decâtă a restrânge eu argumente ale raţiunei politice, ale dreptului, seu cu fapte pe Mocsary, dâcă acesta în adevără a vorbită asemeni nebunii. Nimicu însă din t6te aceste! Ei au suspiţionată şi au insultată pe Mocsary, l’au declarată de ună bătrână slăbănogă şi va-nitosă, l’au declarată de nebună, dâr nu i-au putută resfrânge părerile". Răspunde apoi aceloră foi unguresci, cari au înputată lui Mocsary inconseeuenţă, arătândă, că elă în adevără de 30 de ani totă aceleaşi idei le-a mărturisită. Nu totă aceeaşi se pâte Z*00 de parlamentarii* şi bărbaţii de stată unguri, cari în anii 1860, când n’aveau puterea în mână, promiteau naţionalităţiloră munţi de aură, âr acum nu vreu să audă de ele şi nici chiar de legea de naţionalitate. In fine fâiâ germană si-biană esprimă speranţa, că Mocsary va fi realesă şi în dieta viitâre, căci elă luptă pentru o causâ, a căreia victoriâ finală e neîndoiâsă. Stările actuale interiâre în Ungaria nu se potă susţină pentru durată. Trebue în cele din urmă să li se deschidă ochii şi Maghiariloră. Apoi încheiă cu următârele cuvinte: „Fiă, ca patriotulă Lu-dovică Mocsary să ajungă să vâdă soluţiunea cestiunei naţionalităţiloră în sensulă programei sale !“ SOIRILE PILEI. In articululă primă de erî amă vorbită despre uneltirile contra şcoleloru românescî din comitatulă Clu-şiului. £tă cam stă lucrulă: Dr. Nagy Iozsef, mediculă primară din comitatulă Ciuşiu, dintr’o visitaţiune a sa, făcută în causa bâlei epidemice de ochi, face ună ra-raportă despre situaţiunea şcâleloră din părţile Huedinului. Pe basa acestui raportă, „Kolozsvar* nu se păte mira în de ajunsă, cum de tocmai în comitatulă Clu-şiuiui, în inmediata atingere cu centrulă Kulturegyletului, mai vîrtosă şcâlele românescî, şi în deosebi în ceea ce atinge starea sanitară, se află într’o stare atâtă de «barbară" ; cele mai multe şcâle suntă înguste, eu necură-ţeniă, aeră greu mirositoră, nepodite, cu ferestrile sparte, încălZitulă se face cu nisce sobe de cărămidă rele; totă copilulă de Valahă aduce cu sine dimineţa câte ună lemnă, pe care îlă aruncă în sobă şi pe când ar fi să se încăldescâ sala, espiră orele de prelegere. Aşa se întâmplă acâsta în Crişenî, Sebeşii mari, Giuciacă, JMeregyo, Boci, Alunenî etc. In Crişenî şcăla este de x/a stînjină înaltă, cu 3 ferestri dintre cari câţiva ochî suntă lipiţi cu hârtiă, podâla lipsesce, murdăria e mare, soba este înlocuită cu ună cuptoră de cărămidă, se află în acâstă şcâlă 60copii pe ună teritoră de 6—7^stînjinl pătraţi. Totă aşa raportâză Dr. Nagy că este şi situaţiunea şcâleloră din Sebeşii mari şi Ciucia, şi deşi aci se află o esera-plară şcălă de stată, economii români îşi trimită copii loră la murdara şcăla gr. or. In Alunenî şcăla română este cercetată de 30 copii, dâr sala nu este mai mare de 4 stînjinî, copii stau pe piciâre înbulijiţî în jurulă păre-ţiloră, căci n’au unde să şâcjă. .Kolozsvar" declară situaţiunea acestoră şcole de «asiatică", şi in causa acâsta s’a făcută şi o interpelaţiune în adunarea din urmă a comitetului comilatensă. Sperâză însă fâia ungurâscă, că inspectorulă de şcâle va lua disposiţiuni energice, ca aceste şcoli sâu să se’nchidă, sâu să se ridice din «scan-dalâsa* situaţiune în care se află. — Va să amă ajunsă sub stăpânirea ungurâscă acolo, ca înşişi Ungurii să nu potă altfelă califica starea şcâleloră din acestă stată, decâtă ca stare barbară şi asiatică 1 E o mărturisire, cu atâtă mai preţiâsă cu câtă se scie de t6tă lumea, că totă câştiguiu muticei amare a poporului română întră in visteria statului şi în fondurile Kulturegyleturilor. —x— In urma epistolei deschise, pe care d. Ludovicii Mocsary a adresat’o ilegătoriloră săi din H tlas, partida independenţiloră de aicî a ţinută şedinţă în urma căreia presidiulă partidei independente din Halas a trimisă lui »Egyetertes" următorea telegramă, cu data 6 Martie a. c.; , Partida independentă din Kiskun-halas în şedinţa sa de astădî declară cu hotărîre, că vederile deputatului die-tală, Ludovică Mocsary esprimate în epistola sa adresată cu data 12 Februariu a. c. cătră cetăţenii alegător! din oraşulă Halas, le primesce şi aprobă chiar şi în cele ce se referă la naţionalităţi: că adecă despre disposiţiuni federalistice nici vorbă nu pâte fi, că supremaţia Maghia-rimei nu se pâte trage la îndoiâlă, că legea pentru naţionalităţi din 1868 este basa, pe care putemă încăpâ bine unii cu alţii" — despre ceea ce d-lă deputată die- Nr. 45. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. talii Ludovicii Mocsary va fi încunosciinţată prin presidiu. Subsemnaţi Dr. Farkas Imre, din Cluşiu Kis Istvan, preşedintele partidei independente, — Independenţii din Ha-las au ţinută aşader o adunare deosebită în afacerea Mo-csary, Adunarea dintâiu, care l’a desaprobată, n’a fostQ dâr compusă din aderenţii lui. Acesta o mărturisesce şi >Egyetertes," care scrie că conclusulă alegătoriloră din Halas, prin care se desaprobă atitudinea lui Mocsary în cestiunea naţionalităţilor^, n’a fostă luată de tote partidele, ci numai de elementele care i-au fostă contrare lui Mocsary şi la alegere. —x— O telegramă din Viena comunică, că delegaţii români însărcinaţi cu negociările convenţiunei de comerţă suntă aşteptaţi acolo săptămâna viitoare. —x— D-lă Bartha Miklos, redactorulă foiei kossuthiste din Cluşiu, vrendă să provoce partidele unguresci la u-nire şi frăţietate în faţa periculăsei constelaţiunî politice de a<}i, ca argumentă între alttle aduce înainte şi cestiunea naţionalităţiloră din Ungaria şi luândă de e-semplu pe Români (Jice: „Românii cu nimică din câte s'au făcută de 20 de ani din urmă nu s’au putută împăca. Avemă rege ungurescă, ei au numai împărată; avemă dietă ungurăscă, ei au numai conventiculă din Sibiiu; avemă pressă liberă, ei o folosescă acăsta numai pentru abusuri; avemă libertatea cuvântului, ei facă întrebuinţare de acesta numai când în adunări ascunse aducă hotărîrî secrete; avemă stindardă naţională, ei to-losescă alte colori; avemă patriă comună, ei poftescă altă patriă şi pe acăsta voiescă s’o rupă în bucăţi. Ore cu sfată ar fi, ca aceşti fraţi la casă de răsboiu să ne afle pe noi, Maghiarii, împărţiţi în două tabere?» Din aceste consideraţii îndemnă d. Bartha, ca la alegerile din anulă acesta guvernamentalii să ia o atitudine mai puţină duşmănosă faţă cu oposiţia. — Minunată stra-tegiă electorală, numai câtă d-lă Bartha Miklos şi-a trădată scopulă. —x— Legea gloteloră nu cuprinde referitoră la preoţi şi înveţători nici o disposiţiune specială, pentru aceea con-siliulă ministerială a aflata necesară a aduce ună condusă in sensulă căruia preoţii suntă scutiţi de acestă obligământă, âr învăţătorii au favorulă a pute servi în loculă unde funcţioneză, şi încâtă suntă indispensabili pentru instrucţiune, potă fi şi dispensaţi prin ministrulă dela înrolare în casă de mobilisare. —x— 0 telegramă din Viena comunică: »()ece vagone încărcate cu muniţium de artileria şi 15 vagăne purtândă tunuri Krupp, au putută, mulţămită autorisaţiunii guvernului, se plece în Bulgaria loculă de destmaţiune ală acestui materială de răsboiu." O telegramă din Sofia mai spune, că se confirmă vestea, că guvernulă bulgară a încheiată la Londra ună împrumută de 20 milione franci. —x— Ni se scrie din Var adia, comitatulă Timişului, că în 15 (27) Faură c. corulă vocală de acolo a dată o producţiune, concertă cu bală, la care, pe lângă aceea, că ar fi succesă rău nemulţumindă pe publiculă ascultă-toră, s’ar fi petrecută şi scene seandalose. Anumită să fi provocată aceste scene chiar preşedintele corului, învă-ţătorulă G. T. A trebuită să intervină autoritatea publică şi să sisteze petrecerea. Se mai cjice, că aminti- tulă învăţătură, care e şi comoară peste învăţători, provocă adeseori scandale chiar şi prin birturi în care multe nopţi perde; trece ca denunţiantă şi intrigantă mare. Tote acestea le face în temeiulă protecţîunei de care se bucură Ia superiorii săi.—Amă dori, ca invinuirile aceste, dintre cari amă amintită numai pe cele mai mi< î, făcute învăţătorului G. T., se nu se adeverescă; er deoă învinuirile suntă adevărate, atunci ceremu dela autoritatea nostră şcolară din Caransebeşă să ia grabnice măsuri de îndreptare. —x— F<5ia naţională serbescă „Branică* Nr 23 publică ună avisă ală deputatului dietală M. Dimitrievicî eătră alegătorii şerbi din patidulă naţională, în care se pune în vedere o conferinţă generală pentru a se discuta şi decide: deeâ în vederea forţeloră desvoltate din partea adversariloră mai e cu cale să participe alegătorii sârbi la alegerile viitore, care se voră face acum nu pentru trei, ci pentru cinci ani, şi ală căroră resultată favorabilă este mai multă ca nesigură? Loculă şi timpulă conferinţei se va fîcsa într’o conferinţă mai restrînsă şi se va face cunoscută în curendă, deocamdată deputatulă Dimitrievicî face atenţi pre alegători ca înainte de conferinţă să nu se angageze nimănui. — Va se (Şică se gândescu acum şi Sârbii la pasivitate. —x— In fesprimă şi împrejurime s’a simţită Vinerea trecută ună cutremură de pămentu in formă de valuri. In urma sguduirei — direcţiunea nordostică — s’au spartă multe ferestri, tablourile de pe păreţi s’au pusă în miş care, mobilele în unele locuinţe au fostă aruncate unele peste altele. Cptremurulă nu s’a repeţită. —x— vSpionulă muscălescău ală lui „Kolozsvâr,» despre care din isvoră „vrednică de credinţă" comunicase dilele trecute, că s’a prinsă la nunta unui „Valahă" din comitatulă Treiscaune, a fostă ună cerşitoră vagabundă, care bendu puţină rachiu va fi voită pote să pună la probă „eroismulă patrioţiloră," fâcendă ca din glumă »unele declaraţiunî prea indiscrete,* pentru cari solgăbirăulă din S. St.-Georgiu l’a condamnată la 8 4'^e arestă. Des-minţirea acesta o dă »Szek. Nemz.," care de altmintrelea admite, că cerşitorulă şi-a jucată rolulă cu succesă, der cum că ar fi sciută să vorbâscă patru limbi — nici vorbă! Cu alte cuvinte li s’a jucată >patrioţiloră« o festă, care nu le pre face cinste, plus isvorulă „vrednică de credinţă!" —x— După cum anunţă foia ungurescă „Szilâgy," la Zelău au sosită 1300 pusei sistemă Wenzel, pe seina glotişti-loră, cari, 4>ce „Kolozsvâr" nici nu s’au organisată. —x— Mişcarea poporaţiunei Braşovului în 1886 a fostă următorea: au murită 783 braşoveni şi 51 străini, ceea ce face în termină mediu 26 c-asuri de morte la 1000 locuitori. După religiune au murită 319 gr. orientali, 222 evangelicî de cont. augsb., 172 rom. catolici, 56 e-vangelicî de conf. helvet, 14 mosaici; 394 de sexă băr-bătescă, 389 de sexă femeescă. S’au născută 966 copii vii (499 de sexă bărbăteseă, 467 de sexă femeescă), 43 copii morţi, 72 copii nelegitimi (7 4 procente). După religiune s’au născută: 379 gr. orientali, 239 evangelicî de conf. augsb., 236 rom. catolici, 89 evangelicî de conf. lelvet., 23 mosaici. Prin urmare poporaţiunea a crescută cu 183. Copii pănă la 5 ani au murită 377, asadâră 47 9 procente, şi 40 (20 bărbaţi, 20 femei) per-sone în etate de peste 80 ani. —x— Din Cracovia i se raporteză lui »P. UI.:" Tribu-nalulă ţării de aci i-a fostu dată pe mână unu sergenţii majoră rusă de gendarmeriă anume Mihael Kriegvr, care făcuse în staţiunile Cracovia, Bochnia, Tarnow şi Dem-bica desemnurî militare. Arestatulă era travestită şi se cjice că are complici, cari însă pănă acum n’a putută ti descoperiţi. Din Roma se comunică, că pater Becbx generalulă ordinului Jesuiţiloră, a murită în etate de 92 ani. —x— D-lă Ioană Catona, învăţătoră în Cicudiu, s’a logodită cu d-şora Elena Bucşia. -- Intr’ună ceasă bună! Situaţiunea Austro-Ungariei şi a României faţă cu incheiarea tratatului de comerciu. „Economia Naţională“ scrie despre acesta urmă-torele : »Nu avemă la ordinea (Jilei cestiune economică mai importantă decâtă cea privitore la încheiarea unui tratată de comerciu cu Austro-Ungaria. De aceea credemă că este utilă a se cerceta, care este situaţiunea respectivă a celoră două state, căci numai astfelă se va pută cu-născe întru câtă interesele năstre ne impună a face cutare concesiuni în schimbulă altoră concesiuni ce ni s’ar face. Până acum s’a credută în monarchia vecină, că con-venţiunea espiratâ era câtă se p6te di avantagiăsă pentru România; că noi câştigămă mai multă sub regimulă convenţională decâtă vecinii; că după espirarea acelei convenţiuni interesele, cari au să sufere mai multă, suntă interesale române căci se credea cum că pieţele din Austro-Ungaria erau cele mai sigure şi mai seriose pentru desfacerea producteloră nostre agricole şi a viteloră. Acestea admise, la Viena şi la Pesta mai cu sâmă s’a crezută şi se crede încă, că se pote dobândi ună tratată de comerciu analogă cu convenţiunea espirată, plus o convenţiune veterinară, care să reguleze modulă cum are să se tacă importulă şi să specifice măsurile de poliţiă veterinară. Lăsândă pe vecini să credă ce voră voi, să cău-tămă a supune cunoscinţei publicului română, cum stau perspectivă cele două ţări acum, în preziua de a se începe negoeiaţiunile. Şi înainte de tăte p intru ca cestiunea să fiă mai bine înţelăsă, se precisămă, că comercială nostru de es-portă se compune mai în totală din cereale, făinuri şi animale vii, că acestă comerciu a fostă în cei din urmă şâse ani următorulQ, esprimată în lei : Anii Totalulu esport. Cereale şi făină Animale vii. 1881 206,518,317 157,255,557 16,597,429 1882 244,730,190 197,920,416 10,877,538 1883 220.650,279 172,557,012 11,642,451 1884 184,115,512 136,181,619 7,600,121 1885 247.968.201 188,711,105 6,355,465 1886 258,249,595 176,493,100 7,221,155 Cifrele ne spună, că trei pătrimi din întregulu nostru esportă se compune din cereale şi vite ; că în anulă celă mai favorabilă pentru comerciulă cu vite, adică în 1881, acestă comerciu de abia reprp.sintâ 8 la sută din iritregulă nostru comerciu, er comerciulă de cereale re-presiută în acelaşi ană 76 la sută. Totă cifrele ne mai spună că, pe când comerciulă de esportă cu cereale a fostă 6re-c.um permanentă, celă cu vitele s’a împuţinată pănă ce s’a redusă dela 16 mi-liăne numai la 7 milione. Aşadâr puterea nostră de esportaţiune stă în vânzarea cerealeloră şi în o proporţiă redusă în vite. întrebarea este acum : cine ne cumpără mai multe cereale, cu alte cuvinte, care este târgulă celă mai importantă FOILETON U. încet âţenir ea nu mirii orii străine şi Înstrăinarea eelorfi române. Nu e câtuşi de puţină o noutate literară ceea ce afirmă, că tipâritorii stau in strînsă legătură cu scriitorii. Toţi însă se voră uimi despre ceea ce le voiu povesti, că pe când tipâritorii se silescă în România a înlocui cu cuvinte române cuvintele schimonosite ca zeţar. zeţăriâ, winkelak, şpalt şi schiff, în acelaşi timpă scriitorii încetăţenescă în limba nostră o grămadă de cuvinte şi numiri străine, înstrăinândă pe cele române. De ună timpă încoce pe totă diua cetimă în co-lănele diareloră nostre cuvinte ca Reichstag, Statthalter, Landwehr, Landsturm, Foispan*) ş. a. E adevărată că la introducerea acelorfi cuvinte şi ale altora de nearnulă loră eontribue în România în-tr’ună modă specială traducătorii jidovi, cari nu sciu românesce, dela Agenţia Havas şi Agenţia Liberă, der nu e mai puţină adevărată, că celoră cari sciu românesce şi învârtescă condeiulă în mână le incumbă datoria de-a nu privi cu nepăsare la dilnica strecurare în *) Dicemă şi noi, nu foispan, ci „fişpană», cum eş-primâ poporulă, pentru a distinge era Ipersecuţiuniloră de a^î de acea eră, când erau „comiţi supremi» între cart se aflau şi Români. rubrica permanentă a se-viciului telegrafică a aceloră numiri, pe care noi nu-le înţelegemă. Din causa acestei nepăsărî amă ajunsă să vedemă prin dfiarele nostre asemenea construcţiunî românesc!: „Reichstagul a votată legea Landsturmului. St.at.t-halterulă din Czernowicz a chemată Landwehrul. Fois-panul din Kronstadt a înfiinţată o carantină la Ober-Tomoş. Nu numai aceia cari nu sciu decâtă bună cartă românescă, der chiar şi aceia cari mai sciu şi alte limbi nu potă să înţelegă o asemenea galimatiă. Pentru ca să nu ne facemă de rîsulă lumei ar trebui, ca seu să scriemă cum se cade şi cum se cuvine, seu să aruncămă condeiulă la o parte ca să nu mai chinuimă frurnosa nostră limbă românescă. Ore n’ ar şedea şi scriitoriloră mai frumosă şi n’ar înţelege şi cetitorii mai uşoră când ar ceti: „Parlamentulă (camera, dieta, adunarea, represen-taţiunea imperiului) a votată legea glăteloră. Guverna-torulu din Cernăuţi a chemată miliţienii. Prefectulă (co mitele supremă) din Braşovă a înfiinţată o carantină la Timişulă de susă ş. a. Mergândă insă înainte pe calea pe care amă pornită, ca mâne o să ne pomenimă că cei răi de gură voră bărfi, că modernii noştri scriitoraşi au dată mâna cu cafegii din Bucuresci în ale căroră localuri nu se mai cere decâtă r,schwartz“ seu „schwoortz'A în locă de cafea şi nu se mai aude decâtă zahl său zooohl în locă de plată. Cu uşurinţa cu care scriemă şi Z*cem^ astăZî Ober* Tomoş totă cu aceeaşi uşurinţă vomă pute Z*ce mâne şi Ober-Berg său Berg-Auf în locă de Predelă şi Puxendorf în locă de Posada ca şi Saşii din Ardeală, cari din sătulă românescă Meri-din-dealu au făcută Marienthal. Incelăţenindă mereu cuvinte şi numiri străine ş înstrăinândă pe cele române nu vomă mai avă să ne mirămă când vomă auZi strigândă pe d. Hunfalvy cu documente la mână, că Românii suntă venetici in ţera loră. Neapărată când filologulă şi istoriculă maghiară d. Hunfalvy a emisă o asemenea teoriă mai întâiu in privinţa Ardeleniloră avea la mână fără îndoălă charta murală a d-loră Socec, Sander şi Teclu editată la Bucuresci, şi după cum Z'cfi d-loră, desemnată şi esecutată după cele mai bune date (?) Avend în faţă ună astfelă de documentă necontestată pănă acum de toponimiştii şi istoriografii noştri şi pentru a pute sta şi eu de vorbă cu d. Hunfalvy, am studiată cu deamăruntulă charta numită, care atârnă pe păreţii tuturoră şcăleloră şi redacţiuniloră din România, şi cu sfială şi cu rugare de ertare trebue să recunoscă, că mare dreptate are d. Hunfalvy, pentru că asemenea numiri cum suntă acele indicate pe charta menţionată p6te în Mangiuria se găsescă dâr nu în Ardeală; d. e.: i Nr. 45. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. pentru cerealele române? Tabela următâre, care înfăţi-şâză esportulă nostru de cereale cu Anglia, Austro-Un-garia în lei răspunde la acâstă întrebare. Anii Cereale esport. Englitera Austro-Ung. 1881 157,255,557 77,532,449 45,801,130 1882 197,920,416 92,876,242 51,831,203 1883 172.557.013 87.129 889 46.333.006 1884 136,182,614 59,966,820 45,923,917 1885 188,711,105 79,186,615 59,995,426 1886 176,493,100 99,540,058 15,782,705 Din cifrele de mai susă reiese: Ca târgulă mai mare pentru cerealele nost re este Englitera, care cumpără jumătate din productele espor-tate din România; Că Austro-Ungaria a fostă, pănă la espirarea convenţiunei de comerciu, ală duoilea târgă importanta pentru grânele nostre; Că îndată după espirarea convenţiunei esportula pentru Englitera s’a urcata, âr în monarchia vecină de abia s’a esportata a patra parte din câta se esporta înainte, şi acesta esporta s’a făcuta în mare parte în cele dintâiu şese luni ale anului 1886, adecă când con-venţiunea era încă în vigore. După cum am atâtata în numerulă o ala Revistei, în articolul* Esportulu din România în 1885 şz* 1886, cerealele, cari pănăg acum se desfăceau în Austro-Ungaria, dela încetarea convenţiunii, parte au trecuta în Englitera, er restula în Francia, Olanda, Belgia şi Italia. Aşadâr, întru câta privesee principalula nostru ar-ticola de esporta, adecă grânele, acestea după ce nu s’au mai putută desface in Austro-Ungaria, au apucata calea Occidentului, care ni-a cumpărata în 18813 t6te grânele disponibile şi cu preţuri avantagiose în raporta cu preţurile ce s’au desfăcuta în 1885, când ne aflamd sub regimul* conveţionala. După ce cifrele ne-au încredinţată, că cerealele nostre şi au aflata alte pieţe de desfacere, după ce li s’au închisa târgurile austro-ungare se trecema la vite £că care a fosta esportula nostru de vite în totala şi în Austro-Ungaria în cei din urmă şâse ani, espri-maţi în lei: Anii Totalulâ esportului Esportulu în Austro-Ung. 1881 16,597,429 15,231,229 1882 10,877,538 9.598,735 1883 11,642,451 10.315,085 1884 7,600,124 6,368,851 1885 6,355,465 2,987.428 1886 7,221,155 3,142,044 Resultă din aceste cifre că Austro-Ungaria a fostă principalula tergă pentru desfacerea vitelora nOst.re. Că la 1881, când graniţele erau deschise vitelorO nâstre, noi ama vânduta Austro-Ungariei vite cornute şi rîmători pentru 15,281,229 lei, er după închiderea gra-niţelora acesta comerciu a fosta redusa humai la rîmători şi chiar acesta a mersa descrescendă, pănă ce a ajunsa la neînsemnata cifră de 3,142,044 lei. Că îndată după ce s’a închisa graniţa monarcliiei vecine, comerciula nostru de vite a apucata şi dânsulO altă direcţiune, şi merge desvoltându-.se potrivita cu împrejurările. Şi pentru a pune pe cetitora în posiţiune sâ judece ela singura situaţiunea, dăma aci următârele cifre cari represântă în capete comerciula nostru de esporta cu vite cornute şi cu rîmători, atâta în totala câta şi în speciala cu Austro Ungaria : Vite cornute Rîmători Anii Totalu es- In Austro- Totaluld In Austro- portului. Ungaria. esportului Ungaria 1881 20,792 18,004 178 430 176,990 1882 2,260 162 136,317 132.479 1883 3,276 129 143,654 141,733 1884 3,209 320 73 648 72,138 1885 11,821 142 36,275 29,596 1886 17,619 265 45,527 41,855 Din aceste date reâse: Că în 1881, adecă în plina regim* convenţionala cu Austro-Ungaria, ama esportata în acâstă ţerâ 18,004 capete de vite cornute şi 176,990 rîmători. Că dela închiderea graniţei în 1881, s’a produsa fenomenuia următor* : de pe o parte în cei dintâia ani comerciula cu vite cornute a căzuta dela 20 mii capete la două şi trei mii capete; că la 1885 s’a ridicata la 11,821 capete; şi în 18761a 19,619 capete; cu alte cu* vinte, că cu tote că graniţa a fosta închisă despre A-ustro - Ungaria, noi ama ajunsa a vinde în aite ţări a-ceîaşî număra de vite cornufo câta ama vânduta în Austro-Ungaria, în 1881, adică când graniţa era deschisă. Că comerciula cu rîmători cu Austro-Ungaria s’a redusa şi dânsula treptata dela 1881 pănă la 1886, căci graniţa a fosta periodica închisă, astfeia că dela 176,990 capete esportate în 1881, acesta comerciu a cădută Ia 42,855 capete în 1886. In fine, că în ce privesee comerciula cu rîmători nu ama putută pănă acum afla alte pieţe pentru desfacerea lora. Aşader, după espirarea convenţiunei de comerciu cu Austro-Ungaria, situaţiunea esportului nostru este: cerealele ie-ama desfăcuta în Englitera şi în alte ţări, er vitele cornute ama ajunsa a le esporta în 1886 în număra tota atâtaltde mare câta esportama şi în Austro-Ungaria. Singurul* articoia pe care nu ama reuşita a-la desface pe alte pieţe sunta rîmătorii. Situaţiunea nostră ca ţâră de esporta nu a suferita dâr o lovitură pră simţitore prin faptula încetării convenţiunei de comerciu Că ama încercata perderî, cine o contestă? Insă aceste perderl sunta aşa de neînsemnate, încâta nu pota atârna atâta de greu în-câta să ne decidă a încheia una tractata de comerciu, care ar fi împovărătora pentru agricultura nâstră şi ar lovi în născânda industria. Să cumpănima der cu cea mai mare luare aminte folâsele şi inconveniontele şi să decidema în conformitate cu interesele nâstre. % Deşiu, Martie 1887. Poporula româna din Deşiu în sera lăsatului de dulce, 27 Faura a. c , a avuta una fela de sârbătdre naţională prin arangiarea balului său filantropica în fa-vorea fondului pentru edificarea nouăi biserici românesci. Acâstă singură petrecere a poporului din carnevalul* a-cesta a reeşitfi preste asceptare bine în privinţa materială şi morală; semna, că fiă-care Româna de aici este pătrunsa de lipsa ridieărei unei biserici mai corăspuncfă-I6re timpului în care trăima. O petrecere poporală ro-mânâscă atâta de imposantă până acum n’a mai fosta în Deşiu; numărula celora întruniţi a tosta aprope la 500 persăne. Comitetula arangiatora, în frunte cu dfl* proto-popa Ioana Velle, s’a compusa din următorii poporenî: Teodora Colceriu, Vasile PetrişorO, Ioana Macicăşianu, IoanQ Romana, George Suleanu, Dumitru Condora, Ioana SichişanO şi Vasile Bene, cari toţi merită recunoscinţă pentru că, deeă se va procede in tota anula cu asemenea energiă în adunarea banilor* pentru biserică, preste câţiva ani voma ave capitnlula de lipsă, de vre-o 6000 fl., spre a pute reîncepe lucrula bisericei, întrerupta încă din anula 1877. D la protopopa ca colectanta a mijlocita următo-rele subscrieri dela inteliginţa din loca: Ioana Velle 2 fl., Velle Sândorne 2 fl., Velle Sândor 1 fl., Augustina Munteanu 2 fl., Petru Mureşianu 1 fl., P. Anca 1 fl., Alexandru Rakoczi 1 fl., Simeona Corpodânu 1 fl.; Ioana Mureşianu 1 fl., George Gradoviciu 1 fl., Aîesiu Bogdana 1 fl., Paula Huza 1 fl., Floreanu Hatasu 50 cr., Gabrielfi Mânu 1 fl , Vasiliu Hosu 2 fl , Dr. T. Mihali 2 fl., Aîesiu Hosu 1 fl.; la olaltă 21 fl. 50 cr. In bala s’au primita ca suprasolvir! dela d-nii Vasiliu Casa din Cheşei 50 cr. şi Augustina Deceani 1 fl. Din Gherla s’a colectata prin d-la Petru Huza dela: Cineva 3 fl., Bilţiu 1 fl., Şerbana 1 fl., Coroianu 1 fl, Vasiliu Popa 1 fl., Borgovana 1 fl, Cartice l fl., Ioana Tomowary 50 cr., Alexandru Duca 1 fl., Andreiu Anton 1 fl.. S. Galia 1 fl., Ioana Doleanu 50 cr., Cineva 50 cr., Teodora Lupu 50 cr., A. Todoranu 1 fl., Banda Ilies 50 cr, Nicolae Sima 50 cr., G. Pasica 1 fl., Mar-tina Câmpeanu 50 cr.; laolaltă 19 fl. 50 cr.; suma totală Cluiu în loca de Cluşiu Hahnagi , , JUy « „ Mâlbach (Sebeş) „ » Kokelberg „ „ Selchen „ » Cocosna » „ Aranyos , » Maresu , „ r. Mulbachen „ • r. Hoar » „ Noesig a „ „ Hălmagiu „ Ilia „ Şebişa şi Săbişa » Cetate de baltă » Şeica mare. » Cojocna. » Arieşa. , Murâşa. „ necunoscuta. » necunoscuta. ,, necunoscuta. Cum va sta lucrula cu esactitatea numirilora locali- tăţilora ţârii românesci de pe aceea chartă Dumnetjeu va sci, căci eu unuia tota ce mai sciu este că redactorii Convorbirilor ic Literare stau la aceeaşi înălţime toponimică ea şi editorii lora. Sătula funda a ceti tota numai articulî politici gazetăresc!, cari nu trăesea mai multa de 24 Ore, m’am în cercată să-mi mai nutresca sufletula şi cu scrieri literare românesci. Pus’am mâna pe „Convorbirile Literare“ dela în-ceputuia anului şi săltânda de bucuriă am văzuta în sumara anunţată o traducere a lucrării d-lui Bergner numită: „In ţâra Moţilora“, dâr răsfoinda am rămasa ca şi spăriata când am citita : ,Ţinutuia Moţilora începe dela Offenbanya, se întinde peste Topanfalva ......cuprinde satele de munte Alboc care este ala doilea în Câmpeni (?).... şi de unde coborindu-te dai in valea lui Aranyos, şi mergi spre Abrudbanya şi Zalatna pănă la Ompolyicza.... Calea cea mai frumOsă este dela Torda la Topanfalva. .. Iancula este înmormântata la Kdrdsbanya* (1) Afară de „Convorbirile Literareft cu anevoiă creda că s’ar mai găsi cineva ca să afirme că acâsta ar fi ţâra Moţilora. Moţula grăes^e românesce şi de aceea âtă cum ar traduce elu traducerea din „Convorbirile Literare«. „Ţinutul* Moţilora începe dela Baia, se întinde peste Câmpeni.... cuprinde satele de munte Albacu, care este din sus* de Câmpeni şi de unde coborândn-te dai în valea Arieşului şi mergi spre Abrudu şi Slatna pănă la Ampoiţa.... Calea cea mai frumosă este dela lurda la Câmpeni..,. Iancula este îmormântata la Baia de Crişu (adecă esactfl la Ţebea).« Ei bine, înţelega ca d. Bergner, care nesciinda ro-mânesce să se folosâscă şi d-să ca şi Hunfalvy de charfa murală a d-lora Socec et Comp., dâr nu pote odată cu capul* să-mî esplica cum se face ca d. Negruzzi în calitatea d-sale de savant academiciana şi profesora universitara să publice în seriosuia d-sale organa asemenea zeflemele literare turcescî în loca de convorbiri literare românesci. Bucurescl, Februariu 1887. Teofilu Frâncu. 187 fl. 75 cr., din care subtragândfi spesele de 45 fl. 25 cr., rămâne venita curata 142 fl. 50 cr., cari s’au adausa la fonduia bisericei, sporita astfeia la 3200 fl. Ne împlinim* o datorinţă plăcută adueânda pe calea acâsta tuturora sprijinitorilor* petrecerei şi scopului ce-ia urmărima mulţămită publică. Ne luăma voiă totodată a propune onoratei inteligenţe române din Deşiu, ca şi în vâra viitore să arangeze în acesta centru aia municipiului — cu 9 )°/0 Români — în scopula edifi-cărei bisericei, una bala românesca pentru inteligenţă, prin ceea ce credema că s’ar da una buna ajutora în causa reedificărei bisericei, întreruptă de atâta timpa din causa lipsei de mijldce. Şîreganulu. Ultime sciri Viena, 9 Martie. — „Wiener Abendpost“ află că Regele şi Reginv României se vorti duce la BerliM spre a asista la serbările aniversărei a 90-a a ddei nascerii împăratului Wilhelm în 22 Martie. Pesta, 9 Martie. — „Pester Lloyd“ dice, că e autorisat* să declare ca falsă scirea că împăratul* Franciscu Iosefu ar fi efis* comitelui Andrassy, la balul* Curţii, că resbelulti e aprdpe cu neputinţă. împăratul* nu a nimic* ce ar pută fi tălmăcit* în sensul* acesta. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) BERLINtJ, 10 Martie. — Dieta imperială discută proiectul* militar*. întâiul* paragraf*, care stabilesce septenatulu, s’a primit* cu 223 contra 48 voturi; au fost* 83 abţineri. Al* doilea paragraf* s’a primit* cu 247 contra 20 voturi; eelelalte paragrafe s’au votat* unanim*, întreg* centrul*, afară de 7 membri, s’au abţinut* dela vot*. BUCURESCÎ, 20 Martie. — Senatul* a acceptat* proiectul* de lege, care ordonă imediata organisare a miliţiilor ti. DIVERSE. Fi-va răsboiu? — Va fi! Neapărată, răsboiu tre-bue să fiă, pentru că împăratul* a promisă Muscalului la anulă 1849, că-i va da ună sac* de galbinî pentru că i-a scăpată ţâra din buclucă cu ocasiunea revoluţiei din 1848, dâr împăratulă nostru nu s;a ţinută de vorbă şi de aceea împăratulă Muscaliloră vrea acum să scătă cu puterea dela împăratulă nostru saculă cu galbinî pe care i l’a promisă, din care causă răsboiulă nu se păte în-cunjura. Aşa se vorbesce acâsta de politicii ţăranî dela sate în comitatuiă Hunedorei. Nu mai este filoxeră. — 0 descoperire din cele mai importante pentru comerţulă horticolă. In şedinţa din 7 Februarie 1887, la Academia de sciinţe din Paris, d-nii Couasnon şi Salomon au comunicată că, după multe cercări şi esperienţe ce au făcută, au descoperită cu celă mai mare succes* distrugerea în totală a gândacului câtă şi a ouăloră filoxerei prin opărirea tulpinei şi a rădăcinei viiloră cu apă fertă de 45—50 graduri centigrade ; planta nu se vatămă de felă. Când o plantă, fiă chiar delicată, este în buchetă seu în ole, şi se găseşte sub prepusă de filoxeră ? păte fi pusă cu totul* 2—4 minute în o baiă de apă fârtă de 50 grade centigrade; nu se vatămă câtă de puţină planta. Inblânifitore de şerpi. — In teatruld Eden din Parisă se produse de timpă îndelungată voluptâsa Nâgră Miss Mercedes cu dresaţii ei şerpi uriaşi. Intr’una din (file îi trăsni unui tânără principe parisiană prin minte a curta pe dama cea nâgră. Acâsta dispăru cu elă lă-sândă în teatrulă Eden şerpii ca orfani. Animalele suntă adăpostite într’ună [cufără mare, nutrimentulă li-se dă printr’o ţâvă, însă nimeni nu cutâză a se apropia de ei. Direcţiunea a plătită chiar datoriele înblân(fit6rei de şerpi pentru a’i face reîntorcerea mai plăcută, pe t6te colţurile stradeloră se văd* anunciurile desperatei direcţiuni: »Mercedes, reîntorce-te la şerpii tăi,i{ —- pănă acum fără resultat*. Glumă brutală. — Din Antwerpense scrie, cu data de 26 Februariu: Erî sâră pe la 9 <5re apăru în ospă-tăria (Bois de Pontisse) în Herstal, unde sărbătorea vr’o 15 persone. îngroparea carnevalului, ună omă îmbrăcată femeesce Unulă dintre cei de faţă voi a improvisa o glumă de totă nesărată. Elă stropi hainele deghisatului cu pefroleu, le dădu focă şi într’o clipă fu omulă asemenea unui stâlpă de focă cuprinsă de flăcări. Ceilalţi comeseni, în locă a’i da ajutoră, înpinseră pe sermanulă afară, unde răuşi unui trecătoră a înăbuşi foculă. Imediată fu adusă ună medică, care declara starea nenorocitului ca fără speranţă. In adevără după vre-o câteva ore de chinuri grozav muri sârmanulă. Răufăcătorulă fu arestată chiar în aceeaşi sâră. Editoră: Iacobft Mureşianu. Redactor* responsabilă Dr. Anrel Mureşianu $r. 45. GAZETA TRANSILVANIEI 1887. OurauJu la bursa de Viena din 9 Martie st. n. 1887 Rentă de aură 5°/0 ... 96 60 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 85 90 Imprurautuld căilorfi ferate ungare...............148 45 Amortisarea datoriei eăi-lorfi ferate de ostfi ung. (1-ma emisiune) . . . 96.— Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostfi ung. (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostQ ung. (3-a emisiune) .... 112 — Bonuri rurale ungare . . 104.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi.................104.00 Bonuri cu cl. de Jsortarel04.— Bonuri rurale transilvane 104 — Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vină ung...............98.50 Imprumutuld cu premiu ung................ . . 118.80 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.50 Renta de hărtiă austriacă 78.10 Renta de arg. austr. . . 79 60 Renta de aurd austr. . . 10880 Losurile din 1860 . . . 132.25 Acţiunile băncel austro- ungare................. 858 49 Act. băncel de credită ung. 285.85 Act. băncel de credită austr.276.20 Argintuld —. — GalbinI împărătesei ..............6.03 Napoleon-d’orl .... 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62.75 Londra 10 Livres sterlinge 128.23 Bursa de Bucuresel. Cota oficială dela 24 Februarie st. v. 1887. Cunip. vând. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) * convert. (6%) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) . . * 55 55 (5°/o) > » * urban (7%) • • * » » (6°/0) • * * » (5°/o) • • Banca naţională a României 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură contra bilete de bancă . . Bancnote austriace contra aură. . 88- 91% 83— 98 % 82% 95% 89% 78— 20.50 1.98 89- 92 V. 84— 99% 87% 96% 90% 79— 21.25 2.02 Cursulu pieţei Braşovu din 10 Martie st. n. 1887. Bancnote românesc! . . . . Cumpo 8.24 Vend. 8.38 Argint românesc . * 8.30 * 8.35 Napoleon-d’orî . * 10.09 A 1014 Lire turcesc! . * 11.44 » 11.48 Imperial! . » 10.44 » 10.48 Galbeni 5 97 » 6.02 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 101.— » 102.- - Ruble Rusesc! . » 116.— » 117.- Discontulă ... * 7—10% pe ană. (Publicatiune de licitaţia. Pentru asigurarea edificărei bisericei gr. cat. în Şomcuta-mare se va ţină licitaţiune publică la 25 Martie 1887 st. n. în opidulu Şomcuta-mare în cancelaria opidană. Spesele edificărei suntu preliminate în suma de 28,115 fi. 05 cr. Condiţiunile licitaţiunei, precum şi planulă bisericei edificânde se potă vedă în t6tă (Jiua înainte de amătji la subscrisulu curatore primară ală comunei bisericesci gr. cat. din Şomcuta-mare. Toţi acei întreprindători, cari după legile de industriă au drep-tulă şi vrău a concura la acostă licitaţiune suntu provocaţi prin acostă publicaţiune, a se presenta în loculu şi (Jiua susă amintită său în persănă, său prin plenipotenţiată provăcj.ută cu documentele recerute, ori a trimite oferte legale pe lângă depunerea cauţiunei de 5°/0 a sumei de 28,115 fi. 5 cr. Ofertele atâtu verbale câtă şi în scrisă care nu voră corespunde recerinţeloră de mai susă nu se voră lua în consideraţiune. E necondiţionată de lipsă, ca ofertele date în scrisă să conţină: atâtu cu numeri câtă şi cu litere suma, pentru care întreprimjătorulă primesce edificarea, că cunăsce condiţiunile edificărei şi referinţele locale, şi că condiţiunile le primesce pentru sine a fi deobligătăre. Ofertulu dată în scrisă ori verbală pentru întreprindătoră va fi îndată deobligatoră şi nerevocabilă, ărâ pentru comunitatea biserieăscă gr. cat. din Şomcuta-mare numai după aprobarea consistoriului episco-pescă gr. cat. din Gherla. Şomcuta-mare, 25 Februariu 1887. P. DragOŞll, 1—2 curatorQ primară. Nr. 12/1887. c. adm. Publicatiune. 3 Comisiunea esmisă pentru administrarea avei ei bisericei gr. or. din cetatea Braşovului dela Sf. Treime voesce a edifica şi ecuipa din nou măra aflătăre în comuna Poiana Mărului la valea lungă. Spesele sau statorită cu 1676 fl. 39 cr. v. a. întreprinzătorii îşi potă preda ofertele loră provătjute cu ună vadiu de 10% curatori-loră încredinţaţi cu pertractarea oferteloră, care pertractare se va ţină la 21 Martie a. c. 11 6re a. m. în cancelaria bisericei la Braşovă tărgulă cailoră sub Nr. 34. Planulă, preliminarulă şi condiţiunile se potă vedă la notarulă co-misiunei Iordană I. Munteanu assesoră la scaunulă orfanală. Braşovă în 5 Martie 1887. In numele comisiunei administrative Curatorii esmişi: 2—3 Tliomas Langer m. p. Iordan I. Munteanu m. p. Avisu d-loru abonaţi! Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (J.iarulti nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. ADMINISTli. „GAZ. IR ANS* Mersultl trenuriloru Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Bredealii-Biidapesta şi pe linia Tei aşii- Arad îi-Budapesta a calei ferate orientale de statd reg. ung. Bredealil-Budapesta Trena Tren Trena Trena de pera6ne accelerat omnlbus omnlbus Bucuresel 7.30 Predealu | Timiş ti — — 1.14 — — 1.45 Braşovfi ^ — — — 2.32 7.47 4.16 Feldi6ra 8.24 5.02 —•' Apatia Agostonfalvj» 8 51 9.14 — 5.48 — — 6.15 — Homorodfi 9.51 _ 7.06 — Haşfaleu 11.08 8.52 — î 11.29 9 19 — Sighişor* ^ 11.26 9.31 — Elisabetopole 12 00 — 10.16 — Mediaşfi 12.29 — 10.57 — Copsa mică 12.44 1.05 — 11.19 11.31 — Micăsasa — 11.52 Blaşiu 1.34 — 12.31 — Crăciunelfi 1.46 — 12.48 — Teiuşft Aiudfi 2.09 2.39 _ 1.22 2.18 — Vinţulti de susfi 3.01 3.08 — 2.48 — Ui6ra — 2 56 — Cucerdea 3.14 — 3 64 — Ghirisă 3.58 — 4 51 — Apahida 5.10 — 5.28 — Clnşiu ^ 5.30 — 5 56 8.00 — 6 03 — Nedeşdu — 6.21 — 8.36 GhirbSu — — — 9.0H Aghirişfi — — — 9.32 Stana — ■— — 10.11 Huiedinfi — 7.14 -- 10.5! Ciucia — 7.43 — 1216 Bucla — — — 12.50) Bratca — — — 1.21] Râv — 8.22 — 2.02 Mezfi-Telegd — 8.48 — 3.06 Fugyi-Vâsârhely — — — 3.38 Vârad-Velinţe — — — 3.54 Oradia-mare ^ P. Ladâny .—. 9.13 — 4.05 — 9.18 10.55 4.50 — 10.38 1 23 7.28 Szolnok — 12.20 3.24 — Buda-pesta — 2.15 10.05 — Viena ^ — — 2.1Ş — — 8.00 6.05 — Budapesta—IPredealu Trenă de pers. I Tren 1 accelerat 1 Trenă | Trenfi omnlbual de | peradne Trenii omnlbus Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny 11.10 2-1 3.58 5.28 3.10 7.38 540 l | 7.40 11,05 2 02 6.20 9.34 11.26 8.00 11.40 2.31 Oradea mare 4.12 6.58 9.14 1.38 Vârad-Velencze — — 9.24 2.06 Fugyi-Vâsârhely — — 941 2 17 — Mezo-Telegd — 7.33 10.19 2.40 — R6v — 8.04 11.38 3.24 — Bratca — — 12.18 3.47 — Bucia — — 12.54 4.07 — Ciucia — 8.58 1.57 4.33 — Huiedin — 9.28 3.11 5.15 — Stana — — 3.40 5.31 — Aghiriş — — 4.15 5.55 — GhirbSu — — 4.36 6.07 — Nedeşdu — — 4.58 6.24 — Cluşia ^ — 10.28 5.26 6.43 — 11.00 , — — 7.08 Apahida 11 19 — — 7.36 Ghiriş 12 30 — — — 9.06 i Cucerdea j 1.01 106 — z 9.53 10.— Ui6ra L13 — — 10X9 Vinţulfi de susfi 1.20 — — 10.19 âiudfi 1 41 — — 10.48 ieiuşft 2.00 — — 11.14 Crăciunelfi 2 35 - - - — — 12.12 Blaşfi 2.48 _ — — 12.30 Micăsasa 3.20 — — 1.12 Copşa mic 3 36 — — — 1.32 Mediaşfi 4X0 — — — 2.18 Elisabetopole 4.35 -- — 3.03 8igiş6ra 5.12 — — 3.49 Haşfaleu 5.37 — — 4.28 Homorod Agostonfalva Apatia Feldihra Braşovă ^ Timişfi Predealu | Bucuresel 7.0 2 7.43 8.11 8.41 9.21 — 1.55 2.53 3.28 9.35 — 6.16 7.06 7.46 8.25 9.15 — Nota: Orele de nâpte suntfi cele dintre liniile grâse. Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernescî Teiuşâ- adti-Budaj] esta Budapesta-Aradti-Teluşti. Trend omnibus Tre*id omr.bus Trend de persdne Trend de persdne Trend de persdne Trend omnibtu Teiuşft 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.2^ Szolnok | 11.20 12.41 — Şibotă 12.52 ‘ 4.50 4.10 5.45 — Orăştia 1.01 — 5.18 Araidti 4.30 6.— 7.04 Simeria (Piski) iJ.05 — 5.47 Glogovaţă 4 43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Branicica 3.23 — 7X2 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 541 7.10 8 36 Gurasada 4.08 — 7.40 Conopă 6 C9 7.37 JH Zam 4.25 — 8.11 Bărzova 6.28 7.55 — ' Soborşin 5.39 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 5.56 — 9.33 Zam 8 01 9.12 — Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10 27 llia 8 55 9X8 — Paulişă 7.28 — 10.42 Branicica 9 19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9 51 10 42 Glogovaţă 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Arad A 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok ( 8 42 — 4.52 Şibotă 11.43 12.— — ( — 5.12 Vinţulă de josă 1218 ,12.29 Budapesta — - I 8.20 Alba-Inlia 1236 12.46 ‘— Viena — 6.05 Teluşti < 1.29 1.41 — Aradft-Timlş&ra Simeria (Piski) Petroşenl Trend Trend de Trenu Trend de Trend Trend omnlbus persdne mixt persdne omnibua mixt Arad fa 5.48 6.05 Simeria 11.25 _ 2.42 Aradulă nou o 19 — 6.33 Streiu 11.58 — 3.25 Nămeth-Sâgh 6 44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 4 16 Yinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa 3.05 — 641 Tiutlşâra 9.02 9.08 Petroşemt 3.37 — 7.12 Timişdra-Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Trend de Trend de Trend Trenu Trend Trend persdne persdne omnlbus de pers. omnibus mixt Timisâra 6.25 5.00 Petroşenl 10 07 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6,32 Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nemeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă 1242 — 9 01 Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 Arad ti 9.27 — 8.17 Simeria 1.53 — 10.31