GAZETA TRANSILVANIEI.
BEOACţniNEA ŞI ADMINISTBAŢIUSTEA:
BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22.
,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
fe unfl anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni S fior. fiom&nla şl străinătate:
Pe an ti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
aiumiiBiLE:
O seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nefraneata nu ae prlmeaou. — Manuscripte nu sa retrimitS.
43.
Mercuri,	25 Februari (9 Martie).
1887.
Braşovti, 24 Februariu 1887.
Ti’ste vremuri mai are să percurgă adî BuF garia. Abia liberaţi mai eri alaltăeri de sub jugula paşaleloră turcesci, Bulgarii curândă au trebuita să esperieze câtă de greu este în diua de adi pentr’ună poporă mică d’aşî susţinâ şi apăra ir dependenţa. încă nici n’au trecută 4ece aQl aela capitulaţiunea lui Osman-paşa la Plevna şi noulă stătu bulgară a şi trebuită să supârte ună crâncenă răsboiu, ce a reclamată multe jertfe, şi ! câteva revoluţiuni.
Revoluţiunea rumeliotă, precum şi detronarea prinţului Alexandru de Battenberg şi con-tra-revoluţiunea, care l’a readusă în ţâră, pentru ca curendă după aceea să abdică- dela tronă şi să părăsâscă Bulgaria de bună voiă, s’au săvârşită fără nici o vărsare de sânge. Resvrătitorii cari fuseseră arestaţi au fostă mai apoi liberaţi din închisâre unulă după altulă la cererea guvernului rusescă.
Regenţa bulgară în modă legală instituită cu consemţămentulu prinţului, care a predată în mânile ei frânele guvernului, acesta regenţă, a cărei puteri au fostă confirmate de Sobrania bulgară, a ascultată de sfatulă Germaniei şi ală celorlalte puteri şi a tractată pe rebeli cu cea mai mare cruţare, ba chiar cu delicateţă. Ast-felă domnii lZancov, Karavelov, Ţanov ş. a., cari conspiraseră în contra prinţului Alexandru, au putută să-şi reîncâpă activitatea loră conspi-rătâre, indreptându-o de astădată în contra regenţei, cn scopă de a-o răsturna şi de-a institui ună guvernă, care să împlinâscă tâte dorinţele Ruşiloră.
Sobrania bulgară a voită să facă finită stă-rei anormale alegândă ună altă principe în lo-culă celui ce a abdicată. T6te stăruinţele ei au rămasă însă, precum scimă, fără resultată, de-6rece Rusia s’a opusă, pe când celelalte puteri, de temere, ca să nu provâce ună răsboiu, au rămasă indiferente. In strîmtorarea ei Sobrania bulgară a alesă o deputaţiune şi a trimis’o pe la curţile europene. Răspunsulu ce l’au primită delegaţii bulgari dela guvernele stateloră mari se resumă cu puţine modificări în cuvintele: împăcaţi-vă cu Rusia.
Ei bine, regenţa bulgară a voită să facă pe voiă aşa numitei Europe şi a încercată a se înţelege cu Rusia. N’a fostă cu putinţă. Guver-nulă rusescă cerea prea multă, âr regenţa era hotărîtă a nu sacrifica nimică din independenţa ţării.
A întrevenitu şi Sultanulă şi a trimisă unu comisată specială la Sofia, cu scopulă de a împăca pe Bulgari cu Rusia. Negociările între Gabdan-paşa şi regenţă au rămasă însă asemenea fără resultată. Se <jicea într’ună timpă, că regenţii bulgari s’ar fi învoită a primi în guvernă şi unulă său doi Zancoviştî, dâr celelalte preten-siuni rusesci, precum numirea unui generală rusă ca ministru de răsboiu bulgară, le-au declarată ca neacceptibile.
In timpulă din urmă înalta P6rtă şi-a mai încercată încă odată noroculă şi a trimisă la Sofia în misiune specială pe Riza-beiu, ca să mai facă o ultimă încercare de împăcare.
Intr’aceea partida răsvrătirei, ce se compune totă din unelte ale politicei rusesci, pregătise o nouă răscâlă spre a răsturna stăpânirea actuală bulgară. Răscâla a şi isbucnită în Silistra şi ’n Rusciucă, dâr după scirile ce le-amă primită pănă a(}i nu i-a succesă a se întinde mai departe şi în numitele oraşe ea a fostă suprimată de trupele regenţei. Ea se deosebesce de mişcările anteriâre revoluţionare prin aceea, că a pricinuită vărsare de sânge şi a produsă astfelă multă amărăciune în poporă.
In Rusciucă mai alesă răscâla militară a avută ună sfârşită sângerosă. Maiorulu Uzunov
în fruntea regimentului de pioneri s’a răsculată Joi desă de diminâţă şi a ocupată oficiulă telegrafică şi prefectura, asediândă totodată casarma regimentului de infanteriă, care rămase credinciosă regenţei. Lupta a durată tâtă (Jiua Ş1- dâcă miliţienii şi poporaţiunea din Rusciucă nu venea în ajutoră soldaţiloră închişi în casarmă, aceştia ară fi trebuită să capituleze. Pionerii erau în a-vantagiu, căci dispuneau de-o jumătate bateriă de tunuri.
Rebelii au fostă prinşi şi traşi înaintea tri-bunaleloră de răsboiu. Regenţa bulgară se afla acum într’o situaţiune de totă grea şi delicată. Dâcă ar fi dată din nou ascultare sireneloră diplomatice tractândă cu cruţare pe rebeli, ar fi încuragiată pe faţă uneltirile antinaţionale. In cele din urmă însă se vede că a învinsă sâmţulă de propriă conservare şi ocârmuitorii de acjl legitimi ai Bulgariei au subscrisă sentinţele de mârte ale tribunaleloră de răsboiu, vrândă prin acâsta să dea ună esemplu rigurosă, dreptă admoniţiune pentru tâte timpurile.
Nouă oficeri bulgari rebeli în frunte cu maiorulă Uzunov şi cu brigadirulă Panov au fostă împuşcaţi Duminecă diminâţă în depărtare dc trei chilometri de Rusciucă şi salvele de pusei slobozite asupra acestora au anunţată inaugurarea unei noue fase în lupta de independenţă a Bulgariloră.
încă nu ne este cunoscută părerea (Jiareloră europene asupra pasului energică întreprinsă de regenţa bulgară spre a suprima rebeliunea în ţâră, dâr nu ne îndoimă că energia celoră din Sofia va deştepta mari îngrijiri şi la Viena şi la Roma şi la Berlină şi la Paris, deârece este bine sciută că guvernulă rusescă, care a luată în apărare pe rebeli, va voi să-şi răsbune asupra celoră, cari i-au împuşcată.
Va fi îngrijatâ diplomaţia europână şi de aceea, că prin esecutarea sentinţeloră de mârte s’a făcută aprope imposibilă o împăcare între partida dela putere şi partida rusâscă şi s’au nimicită speranţele, că pe calea acâsta se va putâ resolva în modă pacinică cestiunea bulgară. Riza-beiu se pâte întârce ârăşî de unde a venită.
Pănă acum telegrafulă ne-a împărtăşită numai părerea pressei italiane asupra evenimente-loră din urmă bulgare. Ele suntă de părerea, că aceste evenimente au mărită în modă însemnată periculele unui conflictă între Rusia şi Aus-tro-Ungaria.
Câtă pentru Bulgaria, nici că se mai ţine contă în Europa de pericululă ce ameninţă libertatea şi independenţa ei. Nu scimă ce să (Jicemă mai întâiu: sărmană Bulgariă ori sărmană Europă!
Pregătirile militare ale Rusiei.
„Tempsw din Paris, care se scie că e redigeat cu cea mai mare precauţiune şi observă o fârte mare reservă faţă cu scirile alarmatâre, publică următârele amărunte despre pregătirile militare ale Rusiei, ce le-a primită dela corespondentulă său din Petersburg :
Cu ocasiunea unei reviste militare ce a făcut’o îm-pâratulă pe piâţa dinaintea palatului de ărna din Petersburg, totulu avea aspectulu ajunului unui resboiu. La ivirea Ţarului toţi erau cuprinşi de iritaţiune şi pe tote frunţile strălucea putere, vitejiă şi patriotismă.
A41 suntQ concentrate la graniţa dinspre Prusia şese corpuri de armată, şi anume două în Varşovia, câte unulă in Riga, Vilna, Lublin şi Litomir. Fiecare corpii de armată constă din două pănă la trei divisiunî infanteriă şi o divisiune cavaleriă. Divisiile de cavaleriă se află numai câteva milurl departe de graniţă. Ganeralii, cari suntă destinaţi a juca ună rolă mare în timpă de răsboiu, suntă Gurko, Şuvalof, Dragomirof, Cernajef, Tvia-topolk-Mirski, Radelzki, Drentelen.
„Koln. Ztg.“ raportâză despre înarmările ruse următârele din Petersburg:
După cum se vorbesce, întăririle de trupe plănuite de mai multă timpă în ministerulă de răsboiu se voră esecuta în celă mai apropiată timpă. Mai alesă e vorba în prima liniă de o mare sporire a brigadeloră de vânători, din care au să se formeze deosebite divisiunî de vânători şi să se provadă cu numerâsă artilenă. Respectivele ucazuri au să se publice în curândă.
„Alianţa franco-rnsă şi coaliţia europână".
Aşa se’ntitulâză o broşură,; ce a apărută în Parisă (la Auguste Ghio), în care ună generală rusă tractâză acâstă temă, ce s’a desbă-tută multă în timpulă din urmă de pressa europână, mai alesă de cea francesă şi rusă. 6tă în resumată cuprinsul ă broşurei:
Generalulă rusă înfătişâză partida germană dela curtea din Petersburgă, ală cărei sufletă este marea prin-cesă Maria Pavlovna (soţia marelui principe Vladimir), ca modelă de corupţiune, ba chiar ca trădătâre de pa-triă. Impăratulă şi împărătăsa, <}ice autorulă, a sfărî-mată capulă partidei germane, esilândă pe marea prin-cesă, după ce împăralulă cetise o scrisore a marelui principe deschisă în „cabinetulă negru". Vorbiudă despre cestiunea bulgară, acusă pe Bulgari de nerecunos-cinţă. Singura mântuire a Rusiei este emanciparea ei totală de sub irfluinţa economică şi politică a Europei. Esclusivulă protectorată ală Rusiei asupra Bulgariei independente prin stabilirea unei complete solidarităţi politice şi economice între liberaţi şi între liberatori, acâsta e formula pentru resolvarea cestiunei bulgare şi celă mai bună mijlocă d’a obţinâ confederaţia Slaviloră din mo-narchia austro-ungară şi din ţările balcanice. Turcia să fiă cruţată şi să i se propună o alianţă, dâcă se obligă a închide astfelă strîmtorile de mare, încâtă nici o flotă englesă să nu’mpedece debarcarea Ruşiloră în Bulgaria, căci fără acâstă condiţiune fundamentală e o curată nebunia orice operaţiune militară în Bulgaria, unde Rusia de faptă şi de dreptă nu pote ajunge pe uscată. Pentru România generalulă rusă propune, ca preţă pentru trecerea Ruşiloră pe teritoriulă ei, anexarea Ardealului, der n’are încredere în regele germană şî în miniştrii antiruşî din Bucurescî. Ce privesce pe Germania, Rusia s’a angageată atâtă de multă în Asia centrală, încâtă de acolo totă puterea sa s’o pună în mişcare, spre a domina puterea preponderantă germană !n Europa centrală. Referitoră la Anglia, autorulă 4*°® că *8 i se dea atâtă de multă de lucru, încâtă să fiă incapabilă a lua parte la alianţa germano-austro-ungară, în casulă unui răsboiu ce Far purta Rusia în acelaşi timpă cu Germania şi cu Austro-Ungaria. 0 espediţiune la Herată cu 50,000 dmenl face pe Rusia să cruţe mobilisarea a 2 miliăne. Prin acâstă înlăturare a Angliei din combinaţiunile politicei europene să profite Franţa, care a fostă odată strîmto-rată din India de cătrâ Anglia şi încă şi acum e ameninţată în tote interesele sale maritime şi coloniale: astfelă să’şî răsbune mai înfâiu pentru Waterloo, ca apoi sub raporturile europene schimbate prin nimicirea Angliei să’şi răsbune şi pentru Sedan.
„Vaterland“ despre paşalîcald Bistriţa-Nâsfcudtl.
,Vaterland« din Viena, Nr. 60 dela 2 Martie n., tratâză afacerea petiţiunei foştiloră grăniţeri români din comitatulă Bistriţa-Năsăudă, adresată Maiestăţii Sale, în contra vitregei administraţiunî şi ilegalităţiloră ce le-a comisă şi le comite guvernulă ungurescă şi fişpanulă Banffy-paşa încălcându-le drepturile loră. Numita făiă dice că petiţiunea merită atenţiunea cercuriloră mai întinse, din causa cuprinsului ei, şi continuă astfelă:
Fosta poporaţiune grăniţărâscă ridică seriâse gravamine în contra guvernului ungurescU, anume în contra ministerului ungurescă r. de culte şi instrucţiune şi a ministerului de interne, precum şi în contra singuraticei oră organe ale guvernului, mai alesă.' în contra comisarului r. şi fişpa-nului provisoriu alu comitatului Bistriţa-Năsăudu ^
!
Nr. 43.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
br. Desideriu Banffy. Plângerile se referă la măsurile guvernului introduse dela 1881 şi la a-mesteculă respectivului comisarii r. cu privire la administrarea şi întrebuinţarea fondului şcolarii năsăudeanu care, după preînalta scrisdre fundaţională întărită de Maiestatea Sa, aparţine ca proprietate nedivisibilă fosteloru comune gră-niţăresci. Petenţii numără unu şiru de fapte, care aparii necompatibile cu acea noţiune de proprietate precum şi cu administrarea de douăzeci de ani a acestui fondă prin comisiunea administrativă liberii alăsă a comuneloru grăniţă-resci interesate, şi care (presupunându că suntu adevărate) nu se potă justifica nici din punctă de vedere juridică, nici morală şi nici politică. Precum se dice, guvernulu să fi fostu îndemnaţii prin aceea a se amesteca şi a face restricţiunî, fiindii că fostele comune grăniţăresci năsăudene „cu administrarea fondului şi compunerea stătu -telorii au voiţii să formeze, cum se pretinde caste periculbse unităţii statului (!)“. Aşaderă e vechea istoriă cu şovinismulă, care’şi face mendrele şi aci. Mai departe se plângu fostele comune grăniţăresci asupra amestecului şi daunăriloru în administrarea pădurilorfi lorii şi în fine asupra straniei purtări a autorităţiloru, înainte de t6te a fişpanului Bânffy, într’unu procesă purtată de familia Kemeny în contra Năsăudeniloru. Acestu domnă Banffy din Bistriţa-Năsăudu este mode-lulă unui funcţionară ală terdrei pentru toţi Nemaghiarii, cari află ’n elă numai pe omulă parţială şi unilaterală, care întrebuinţăzâ fără nici o considerare mijlăcele oficiului său pentru ajungerea ţeluriloră sale parţiale. Românii şi Saşii aducă de ani cele mai amare plângeri; der în-zadară. De aceea ne şi îndoimă, că represen-taţiunile şi rugările fosteloră comune grăniţăresci din districtulă Năsăudului adresate prăînaltului Tronă voră avă succesulu dorită. Şi cu tăte astea nu trebue să trecemă cu vederea, că tocmai prin astfelă de amestecuri şi restrictiunî nemotivate, precum şi prin procederea vexatore şi pis-mătareţă a organeloră guvernului, înstrăinarea, ne-mulţâmirea şi antipatia în poporă îşi primesce celă mai multă nutrimentă.
soirile pilei.
Din Reghinulu săsescu ni-se comunică ună casă es-traordinară de şarlataniă, întâmplată în săptămânile trecute cu ună ţărână română din comuna leleculu română. Ţăranulă Mihailu Popă a Lichi vânduse în Tergulu Mureşului o părechiă de boi cu 200 fl. v. a. După ce-şi primi banii dela cumpărătoră, se ivi pe lângă elă ună „domnă“ bine îmbrăcată, care se făcea că este negustoră de vite. îndată după elă se ivi şi ună mise-rabilă cerşetoră, care tremurândă de Irigă şi cu capulă descoperită păşi înaintea , domnului," la care adresân-du-se cu „Măria-ta," îlă întrebă despre valărea unui bană frumosă şi strălucitoră, ce-lă avea cerşitorulă. „Banulă a-cesta e de aură — răspunse sumeţă „domnulă" — şi preţuesce 20 fl., dăcă aşî ave bani mărunţi, ţî-l’aşă schimba bucurosă!" ţiicândă acestea „domnulă" dispăru. Cerşetorulă se apropiâ de ţărână şi chemându-lă la o parte, îi împărtăşi în taină, că elă a găsită o pungă cu 30 bani de aură, a căroră valdre face 600 fl. şi tîindă că elă ca cerşetoră, prea uşoră ar pute să fiă prinsă, ceră dela ţărână să-i schimbe banii de aură cu bancnote, promiţăndu-i ună bună câştigă. Ţăranulă, care au-tjise fdrte bine dialogulă dintre „domnă* şi cerşetoră, se bucură de acăstă ocasiune binevenită pentru a face ună frumosă câştigă, dăr declară totodată cerşetorului, că nu are mai multă de 200 fl. şi decă primesce, elă bucu-rosă îi schimbă banii de aură în preţulă acesta. Invo-- iala fu gata la momentă. Cerşetorulă luă dela ţărână 200 fl. şi punându-i în busunară o luă la sănătăsa. Ţăranulă prea fericită se întărse acasă cu cei 30 bani frumoşi de aură, der când voi să-i schimbe află, că în locă de a căpăta pantru ei 600 fl., nu căpătă nimică. Banii, ce-i dreptă, străluciau frumosă, der erau falşi. Ţăranulă desamăgită s’a convinsă cu durere, că nu-i totă aură ce lucesce. -- Bine ară face ţăranii să’şî bage minţile în capă şi să nu uite niciodată păţania bietului Mihailă Popă a Lichi!
—x—
Cetimă în „Pester Lloyd*: »Intre „patrioticii* locuitori ai comunei Oroszlany din (omitatulă Komorn încă de multă sunt oţărirî, fiind-că preotulă lord George Moslyan şi notarulă loră Ştefană Czabek făceau propagandă pen• tru idei panslaviste. Câtă timpă s'a întâmplata acesta în secretă, locuitorii n’au făcută nimică în contră, dăr când preotulă îşi continuă deunădî propaganda pe faţă? într’o predică de Duminecă, ascultătorii strigară : »Nu ne trebue preotă moscovită, să mârgă în Rusia!" Când no-tarulă aprobă pe preotulă, furia ascultătoriloră trecu la
fapte. Poporulă năvăli asupra locuinţei notarului, pătrunse înăuntru, sfărîmă tote mobilele, închise apoi locuinţa şi cheia o predete judelui locală. Iritaţiunea luă astfelă de dimensiuni, încâtă judele locală trebui să lele grafieze după gendarmeriă, care şi sosi sera. Iritaţiunea însă totă n’a slăbită, aşa că s’a recviratu armată". — Foia ungurescă se feresce a arăta, cam ce felă de propagandă făcea preotulă, prin urmare ne vine a crede că şi aci e vorbă de o demonstraţiune „palrioticâ" în contra Nemaghiariloră.
—x-—
Kulturegyletiştii dau mereu din mâni în aeră. E vorba de intrarea Kulturegyletului ardeleană din Cluşiu într’o legătură armonică cu Kulturegyletulă din Pesta. Mai e vorba d’a pregăti lucrările pentru ţinerea unui congresă de maghiarisare —pardon „culturală*, în (Ţua desvălirii monumentului lui Deak. Ca locă ală adunării generale premergâtăre a kulturegyletului e stabilită Sepsi-St.. Georgî, la care se va duce şi clubulă scriitoriloră şi artiştiloră făcândă escursiune prin Aradă, Deva, Sibiiu, Sighişora şi BraşoAă, Totodată se mai arangiază şi o esposiţiune săcuiască în Sepsi-St. Georgî în favdrea Kulturegyletului. — Să vetjl traiu, neneco, şi banchete!
—x—
Serata musicalâ-declamatorică arangeată Sâmbătă în 5 Martie n. de corpulu oficeriloru garnisănei nostre a avută ună succesă strălucită în tdte privinţele. Sala hotelului Nr. 1 era îndesuită de ună publică frumosă şi alesă de iote naţionalităţile. Programa s’a începută cu Uvertura »Satulă în munte* esecutată de musica militară sub escelenta	şi	probata	conducere a dirigentului
ei d-nulă Kraus.	După aceea	s’a	representată comedia
într’ună actă »Din opera comică* (din franţuzesce) de Henry Murger. D-şora Maria de Rathky (ca Juliette de Santenis), deşi a păşită prima 6râ pe scenă, a jucată fdrte drăgălaşă, vocea ei plăcută, rîsulă ei veselă şi pro-nunciaţia ei clară	au	câştigată	cu	asaltă simpatiile as-
cultătoriloră, cari	au	distins’o	cu	aplause îndelungate,
rechiămându-o pe scenă. D-ş6ra Mărie Schmid (ca cameriera Rose) şl a înţelesă şi esecutată rolulă forte bine. D. sub-locot. Dattelkrămer (Raoul Gărard) avea ună rolă nemulţâmitoră, cam greoiu, der a jucată bravă şi nu s’a obosită. Ună succesă deplină a secerată d. locotenentă Schaurek (Dubreuil, căpitană de corabiă) care e familiarisat cu scena ca şi ună dibaciu actoră. Publiculă l’a aplaudată cu vioiciune. — Musica a esecutată apoi ună frumosă cuadrilă compusă din melodii unguresc! de locot. Szabady. După acesta cortina erăşî s’a rădicată şi d-şora Emmy Schmidt a predată scena-solo „Ich moehte gern ein Mann sein", cu multă vervă, frumosă accentuare şi c’ună adâncă sentimentă patetică. Declamarea escelenta făcu sâ presupunemă că are bre-care şcolâ de-clamatorică. Publiculă şî a arătată mulţâmirea prin aplause sgomotose. — A urmată ună valsă din opereta „Der Vagabund*, cântată de musica militară cu multă precisiune şi în fine programa s’a terminată cu mica comedia într’unfi actă »Im Warte-salon erster Klasse" de Hugo Măller. Las’ că piesa acesta este viuă şi cu şică compusă, der şi joculă d-şorei Mărie Schmid (EtiseD cu d. locot. Schaurek (Br. Ernst de Wallbach) n’a mai :ă-sată nimică de dorită. Plăcuta apariţiune pe scenă a d-şorei Schmid şi joculă ei nesilită şi atrăgetoră ne-a făcută sâ uitămă că avemă înaintea nbstră o diletantă.
D. locot. Schaurek era ună demnă rivală ală d-ş6rei Schmid. Dânsulă şî-a dovedită dibăcia şi talentulă seu mai alesă în scenele din urmă, cari ni-au oferită ună minunată „ensernble. — După producţiune, a căreia reuşită se datoresce mai multă arangiorului ei principală d. locot. Schaurek, s’a dansată neobosită pănă spre di-minâţâ.
—x—
Pictorulă Munkacsy, care, de „neaoşă maghiară* ce e, se numea mai nainte Lieb, a promisă unei depu-taţiunî a Kulturegyletului ardeleană, ce a primit’o în Pesta, că va face ună desemnă pentru diploma membriloru kul-turegyletiştl, îndată ce va sosi în Parisă S’a şi înscrisă Munkacsy între membrii fundatori ai reuniunei. Desem-nulă are să represinte mâna dreptă a lui Ştefană celă sfântă cu cuvintele: ,Ardea!ulă este mâna drâptă a Ungariei" (Ludovică Kossuth) şi >0h, mână dreptă demnă de gloriă, la care Maghiarulă privesce cu arddre!" (Ună cân-teeă vechiu cătră Ştefană celă sfântă).—Mare mai e ar-dorea de maghiarisare, der mare lucru e şi: pofta ’n cuiu !
—x—
Cetimă în „Răsboiulă*: „Ună institutu de bacte-riologiă se va înfiinţa în Bucurescî şi va fi pusă sub di recţiunea d-lui Dr. Babeşu. Pentru acestă scopă minis-trulă de interne a cerută Camerei ună credită estra-or-dinară de 100,000 lei, care se va acoperi prin emitere de rentă."
Vr’o 600—700 de lucrători în minele dela Reşiţa şi Domany s’au pusă în grevă dela 28 Februarie n. şi ceră sporirea plăţii. De altmintrelea lucrătorii nu facă escese şi se crede că voră reîncepe lucrulă.
Cetimă în „Revista Politică* din Suceava: „Ună fecioră din Sosescî în România a cumpărată mai dăună<jî rachiu dela velniţa lui Fischer din Boiană. şi pe când voia se trecă cu dânsulă peste frontieră, revisorulă bu-covinenă Bacinschi, care lă văcjuse, îlă provocă să steie. Neurmândă feciorulă provocării, Bacinschi, fără sâ mai stee multă pe gânduri, a împuşcată după dânsulă, şi gloatele, care-lă nimeri în spate, îi trecu prin plămâni şi inimă, şi aşa feciorulă a rămasă pe locă mortă. Loculă, unde a picată feciorulă mortă, e ună punctă litigiosă între Ausfro-Ungaria şi România. Dec! s’a trimisă spre constatarea faptei o comisie mixtă. Din partea Austriei au fostă delegaţi adj. Badiană, mediculă de regimentă Dr. Scheeht şi mediculă judecătoriei Dr. Menkes, er din partea României căpitanulă Leţescu, procurorulă din Doro-hoiu şi mediculă Avramesculă*.
—x—
Din Cinci Biserici se scrie, că în Foherczeglak ţăranulă Pozsgai a împuşcată şi omorîtă pe locuitorulă Gsosits, er pe învăţâtorulă Horvath l’a rănită greu, fiindă că la alegerea de jude aceştia au stăruită pentru alegerea unui nou jude, şi n’au votată pentru vechiulă jude. Intrega comună s’a opusă arestării ucigaşului, cu t6tc astea gendarmeria a isbutită să-lă predea judecătoriei cer-cuale din Darda.
—x—
In urma unei anchete ordonate de ministeriulă justiţiei la penitenciarulă din Balassa-Gyarmath, s’au constatată negligenţe, neregularităţ! în administrarea penitenciarului, abateri dela ordine, t6te acestea în sarcina inspectorului închisorei Iosef Pronay, care a şi fostă concediată, fără speranţă d’a se mai întbrce la postulă său.
—x—
0 telegramă din San-Francisco anunţă, că o corabiă eu 600 de emigranţi chinezi a naufragiată pe drumă spre Siam. Numai 6 persdne au putută fi mântuite, ceilalţi s’au înecată toţi.
Scalda din Sângeorgiu.
In numărulă 4 din 23 lanuariu ală (Ţarului „Bistri-tzer Wochensehrift" ună corespondentă se plânge, că societatea »Hebe« a sistată esportulă de apă minerală cu cilindre vechi slabă astupate, şi împută societăţii, că ar fi luată acea disposiţiune din motivă speculativă, că să silescă pe consumenţi a procura scumpă »apă de hebe.«
Nu scimă mai de aprope ce motivă a îndemnată pe direcţiunea societăţii „Hebe" ca se ia disposiţiunea amintită, atâta însă scimă că aceea sa făcută mai cu sâmâ :
1. Din motivulă de a feri pe consnmenţl dela cum-părarea şi consumarea apei false, pentru că esportatorii înşelau pe publică în mai multe moduri şi adecă : vindeau apă falsă dela Dombhât, mestecată etc. şi prin a-câsta înşelau pe consumenţi, stirbiau renumele apei şi venitele societăţii.
Despre acâsta se pdte convinge corâspondentulă fbiei »Wochensehrift" dela poliţia din Bistriţă, care a trebuită de nenumărate ori se intervină, să confisce apă falsă şi să pedepsescă pre esportatorii privaţi.
De altă parte unii — pe basa atestateloră dela primării seu medici — sub titlulă de apă de scăldată cumpărau apă de mâna a doua fbrte ieftină (seducândă sâmţulă de filantropiă ală societăţii), o încărcau în but-lăne, şi câtă eşiau din Sângeorgiu o puneau în cilindre, o vindeau pe bani şi prin acâsta înşelau atâtă pe con-sumenţl câtă şi societatea.
2.	0 ordinaţiune ministerială impune proprietari-
loră şi arendatoriloră de apă minerală, ca să o espe-deze în sticle bine astupate, provă^ute cu sigilulă’şi vig-neta societăţii, ca aşa să garanteze pentru genuinitatea apei. —
Societatea „Hebe* deci împlinesce numai ordina-ţiunea mai înaltă, când a sistată esportulă îndatinată pănă acuma.
Din tote acestea resultă, că imputarea de specula-ţiune din »Wochensehrift* nu este basată.
Cu acesta ocasiune nu pufemă inlrelăsa a nu ne tace unele observări faţă de societatea ,Hebe“, respective de direcţiune şi consiliulă de inspecţiune.
înainte de t6te ne luămă libertatea a face direcţiunea şi consiliulă de inspecţiune ală societăţii „Hebe" atentă, că ochi inimici suntă îndreptaţi în contra societăţii şi a scaldeloră şi au datoria de timpuriu a abate orice periculd ce ar obveni.
Apoi le rugămă:
1.	a îndeplini conclusele adunărei generale din vera trecută;
2.	a regula esportulă apei şi a institui deposite mari în Bistriţă, Năsăudă, Becleană, Deşiu, Gherla, Cluşiu, Sz. Regen etc. de unde se p6tă procura consu-menţii apa;
3.	a dispune, ca servitorulă să se ocupe cu împlu-tulă şi astupatulă sticleloră, pentru că şi altcum nu are ce lucra;
Nr. 43.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
4.	a dispune, ca baremi în primăvera venitâre să se curăţe cărările şi totă teritoriulă la timpulă său, arborii să se curăţâscă şi plevăseă er la rădăcină să se pună necondiţionată humă şi gunoiu;
5. a dispune, ca eomandele de apă să se efec-tuâscâ promptă şi fără amânare şi să nu se respingă nemotivată, ca comanda lui Stolzenberg apoi cea din Abrudă şi Alba-Iulia.
Sperămu, că onorata direcţiune va împlini aceste modeste rugări, şi va face totă ce e posibilă spre înflorirea societăţii şi a scaldeloră.
Mai mulţi acţiunari
Aradu, 25 Februariu 1887.’)
Domnule Redactoră! Spiritulă distructivă când nu-îşfmai află obiectă pentru distrucţiune se nimicesce pe sine însuşi prin reacţiune.
Astfelă nu se pote denega nici omulă care a a-trasă urgia asupra Aradului, ci ajunsă odată la regretabila s6rte de a fi abandonată în vieţa publică română, vine acuma — fotă cu vechiulă hasardă — a pune în cumpănă chiar şi numele femeii, ce este intactă pentru mine, nu numai sub cuventulă cavalerismului, ci mai pe susă de tote, sub cuventulă afecţiunei şi stimei ce o păstreză Dâmnei Hermina Popoviciu Desseanu.
In Nr. 27 ală acestui preţuită diară au apărută anume nişte reflexiunî subscrise de D-na Hermina P. Desseanu relativă la gâlcâva cu balulă din 17 Februariu prin cari la aparenţă sum înpinsă în dilema colisiunei de da-torinţa ce ml-o impune propria mea personă de o parte 6r de altă parte respectulă ce-lă datorescă unei dame.
Acăstă aparenţă de colisiune — după mintea Domnului autoră „genială calculată44 — este ridicată însă prin interesulă publică, ce stă "peste condiţiunile personale şi mă obligă la spunerea adevărului.
Sciută este cine e diabolus rotae la »Reuniunea fe-meiloră din Aradă44 şi nu voiu a imputa cinismulă,, re-flecsiuniloră44 stimabilei Domne Hermina P. Desseanu, ci adevăratului loră autoră, pe care singură îlă privesce răspunsulă meu.
S’a constituita în Aradă ună comitete de dame pentru înfiinţarea unei reuniuni cu scopă de a ridica o scâlă de fete, acelă comitetă a creată statutele cari suntă şi aprobate din partea guvernului, der înscrierea de membre încă nu s’a făcută, ergo membre ale reuniunei nu suntă, cu ună cuvântă reuniunea însăşi încă nici pănă a(Ji nu s’a constituită erăşî în urmarea machinaţiuniloră şi intrigeloră acelui sfetnică şi autoră, şi de facto reuniunea nu esistă decâtă în ideă.
Se fimă bine înţeleşi: comitetulă arangiatoră a a-rangiată balulă în favorulă reuniunei ce se va constitui de acum înainte — şi ală cărui modă de judecare nu se p6te prejudeca de actualulă comitetă interimală, seu mai bine (fisă de „fracţiunea* din comitetă — er nu în favorulă actualului comitetă, o distincţiune pe care geni-alulă autoră ală „reflecsiuniloră“ a perdut’o din vedere. Amă întreprinsă acesta în credinţa, că vomă afla râsu-netă chiar la acele cercuri, cari stau în fruntea comitetului actuală, der cari într’ună modă necalificabilă după anunţarea balului nostru s’a pusă a desavua indirectă prin »avisulă“ apocrifă întreprinderea făcută în intere-sulă reuniunei.
Acestă împrejurare o potă dovedi cu câteva esem-plate a faimosului „avisă«, cari se află la mânile mele, şi a căroră adrese suntă scrise chiar de mâna remarcabilă, ce consequent încurcă trebile românesc! bune în Aradă.
Să nu perdemă din vedere, că dâcă după statutele unei corporaţiunl Ia ună condusă validă se receră 4 membri afară de preşedinte, âr apoi vine cineva şi col-portâză în numele acelei corporaţiunl — înţelegă a reu niunei — ună condusă nevalidă, adusă de-o parte a comitetului, anume de 3 membri şi presidentă, atunci acelă culportagiu cu dreptă cuvântă se pâte numi, este şi rămâne „apocrifă44, precum tendenţiosă se pâte numi, este şi rămâne hâslia anunţare cu balulă din »Aprile.«
Cu multă emfasă şi cu repeţită aplombă declară autorulă bine cunoscută în reflexiunile sale, că balulă arangiată în 17 Februariu »nu este balulă reuniunei* aceea ce nu a afirmată nimeni nici când, căci toţi aceia, cari au ochi au trebuită să vâdă, că invitările le-au e-misă 17 Români la „balulă română44 şi nu la »balulă reuniunei*.
Mare întunecime trebue să fiă acolo, unde nu se observă nici chiar acâsta distincţiă literală, său dâcă voiţi: degenerata cinismă pote fi acela, care ăstmodO prinde de obrază adevărulă.
Aşi pută merge ad absurdum cu deducţiunile logice din interpelările ca „cine ne-a autorisată a arangia balulă, şi cine a alesă acelă comitetă.*
D’apoi noi onorabile, noi acei 17 constituiţi în co-mitetulă arângiatoră, cari avândă în vedere că balulă este
*) Intâr^ată din causa lipsei de spaţiu. — Red. |
ună eminentă factoră socială, prin ce se consolideză şi se dâ lustr.dă vieţii sociale, amă gândită să îngânămă fru mosulă cu bunulă şi să arangiămă ună bală, âr even-tualulă venită l’amă destinată pentru reuniune; dâr a-cesta de felă nu te privesce pe D-ta, onorabile nechemată procatoră ală reuniunei, căci ârăşî cfică vouă: nu vă identificaţi cu reuniunea, respective să nu-i luaţi numele în deşertă, căci aceea este reuniunea naţiunei românesc! şi nu a unui usurpătoră,
Vedi Domne, ca să poţi promova o causă publică trebue să ceri permisiune dela cutare persână, fiă aceea chiar şi presidentă reuniunei, o pretensiune originală pe orisonulă culturei moderne.
Incâtă privesce insinuarea „că pe banii colectaţi pentru reuniune se arangiază bală“ dâcă n’au ajunsă publicaţiunile (jiareloră prin cari s’a vestită înainte „câ balulă se arangiază pe risicu ulă comitetului», socotelile la rândulă loră voru desavua şi acesta nedemnă denun-ciare.
In sfârşită cerculă meu soţială la care taci alu siune onorabile, stă peste sferele unde pote pătrunde intriga D-tale.	Aurelii Suciu.
Şomcuta mare, Februariu 1887.
On. Redacţiune! E durerosă a constata, că prin părţile nostre pănă acuma s’a făcută forte puţină pentru înfiinţarea de biblioteci şcolare; chiar şi în unele centre, cum suntă d. e Baia mare, Seinii, Lăpuşulă ungurescă, G. Mănăstiurulă etc. bibliotecile lipsescă cu totulă.
Aşa nu mai merge, căci cărturari avemă destui, detirece nefericită comună trebue să fiă aceea, în care două din trei părţi a tinerimei să nu scie ceti, scrie şi calcula. Trebue dără să ne îngrijimă, ca tinerimea să aibă ce ceti spre a-şi pute câştiga de sine ulteriâra cres-cere şi desvoltare, căci la casă contrară tinerimea dela sate este espusă periculului de a uita şi ceea ce a învăţată, zădărnicindu-se prin acâsta tâte nisuinţele scolei. Fără îndoiâlă, bibliotecele poporale promită râde fârte mănose mai vârtosă în comunele, unde se află, în regulă scâla de repetiţiune şi cu adulţii.
De acâsta ideă fiindă pătrunsă, subscrisulă am întreprinsă începululă pentru înfiinţarea unei biblioteci la scâla nostră română din locă, despre a căreia misiune numai cine cunâsce jurulă acesta şi împrejurările nostre din timpulă din urmă va sci să judece după merită.
Etă resultatulâ încercărei mele de pănă aci, care se pote (Jice destulă de mulţămitoră şi cu plăcere vină a-lă comunica on. publică, pentru dovâdă, că devisa nâstră trebue să fiă „Voesce şi vei putâ:«
In cailele trecute am primită din Blaşiu prin foştii mei discipull, d-nii Basiliu Butânu şi Victoră Coleeriu, studenţi de clasa VIII gimn., următorele opuri primite dela studenţii din Blaşiu :
Gramatica română; Vîrfulă cu doră; Carte de cetire, donate de d. Nicolau Popă. — învăţătura creşti-nâscă; Blandina; Cestiunea monetară; Elă trebue să se însâre; Ce n’a fostă şi nu va fi, donate de d. Ioană Radu. — Corona Sicriului; Amintiri de Rahova, donate de d. I. Moldovan. —;Bon-ton; Zur Geschichteder Romnen ; Calendară pe a. 1886, donate de d. Teodoră Rusană.— Buchetă de simţăminte naţionale; Isusă şi cei doi lotri; Poetica, donate de d. Octaviu Barna. — Istoriâre pentru copii, donate de d. Simionă Chibulcutiană. — Ist. biblică; Ist. şi geogr. evului vechiu, donate de d. Ste fană Botha. — Herinanu şi Dorothea, donată de d. Georg:u Raţiu. — Phaedri Fabulae Epistolae, donată de d. Dionisiu Muntână. — Universal Bibliotek, 6 fascicule, donată de d. S. Secula — Tit Liviu Octaviană, donată de Corneliu Frenţiu. — Fisica; T. Liviu; Istoria de Pucz, Fisica germ., donate de d. I. Cândea. — Conspectă de stat.|; Domni-ea Arnăutului; A. Kath. Egyhâz; Civilta catolica, de d. st. N. Brândieu. — Ist. evului modernă; Poetica; Romiche Dichter; Regularea Ascs. trne; Fabiola; Misiunea Occidentului latină în orientulă europână ; Cuvântă la inaugurarea Associaţiunei; Toast. Buhlein, donate de d. Teofilă Ciortea. — Fisica; Olvasâ konyv, donate de d. Dem. Racoţiană. — Abcd. germ.; Olvasâ konyv; Blăstemă de mamă, donate de d. Ales. Hossu.— Magy nyelvtan; A marmaestroati ultetvânyes; Corneliu nepos; In allen meinen Thaten; Bon-ton; Robinsonă celă june; Legend. rom, magh. şi germ.; Ist. biblică; Caien-darulă Aurorei, donate de d. Valeriu Szabâ. — Istoria evului vechiu; Mine der Incos; Der Lederstrumpf; Retorica, donate de d. Georgu Germană. — Herman şi Do-rot: Olvasokonyv; Istoriore morale şi ună romană originală, donate de d. Aureliu Ciurileană. — Frumosa Giurgiuvâncă; Corneliu nepos; Termeszettan, donate de T. Boroşiu. — Dicţionară germ. magy. donată de d. Liviu Barbu — Gram. germ.; Latin olvaso konyv, donate de d. Val. Laszlâ.— Caesar muvei, donată de d. Franc. Bardoşi.—Mozart Lesebuch, donată de d. Aurelă Poruţă; Atlasă germ. pentru istoriă, donată de d. Ioană Go-mană; Practische Gramatic donată de d. C, Munteană. Magy. Orszâg fortenete; Gramatica limbei latine in limba germană, donate de d. Liviu Andreoviciu. Geografia Ardealului, donată de d. Victoră Herşiană. Steua Magiloră, Szâmitâstan; Legendară germ.; Gramatica germ.-latină ; Fabiola, donate de d. Victoră Coleeriu. Elemente de poetică, Gazdasâgi es kertâszeti fuzetek, două fascicule, Legendară rom. şi magv.; Poetica, donate de d. Basiliu Butână.
Portulă poştală de 1 fl. 50 cr. pentru aceste opuri s’a plătită prin subscrisulă.
Dela on. comitetă ală Associaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română am primită prin neobositulă ei secretaru şi octogenarulă publicistă română, d-lă Georgiu Bariţiu, următorele opuri, scrise de I. M. Riurânu:
Mielulă urmată de Licurlciulă ; Franklin, opere alese; |
Inelulă găsită urmată de banii de aramă şi incendiulă,
Familia creştină, urmată de Roşele roşii şi albe; copila mută, Pescariulă. Nouă istoriâre pentru copii, urmată de Rugăciuni, Fabule, diferite caractere numerice; Pri-veghitârea urmată de Theodora sân Copilulă perdută; Conferinţă asupra economiei, de D. F. Laurentă. Migra-ţiunea la Brasilia.
Totă prin D. George Bariţiu am primită: Studii asupra constituţiei Romaniloră fasc. V, VI, VII, VIII şi IX. Subscrisulă am donată „Biblioteca Tribunei* dela Nr. 1 pănă la Nr. 28; Cărţile Sătânului Română pe anulă 1882, legate frumosă; Fâia scol. pe a. 1884 şi 1885, legate frumosă; Higiena şi Scâla pe a. 1876 şi 1877 separată legale. Tradiţiunî poporale române de S. Fl Mariană; Amiculă Poporului, calendară pe anulă 1876; Poesiă şi Prosă; Mărgăritare de P. Brană; Urga-Murga; Urieşulă cu ună ochiu în frunte; Doruri şi speranţe, de Drăgescu.
Etă ună începută modestă, care însă ne insuflă cea mai bună speranţă, mai cu sâmă, dâcă confraţii noştri români ne voră întinde mână de ajutoră prin donarea de ori ce scrieri şi cărticele, Ia părere pentru mulţi pâte nebăgate în sâmă, aruncate la o parte şi pline de pul-vere, dâr pentru cei însătaţi de cetire potă să fiă de valâre destulă de mare. Despre donaţiunile primite se va raporta atâtă în senatulă scolastică, câtă şi pe calea diaristicei aducându-să mulţâmită.
Primâscâ susă (^işii d-nl donalorî profunda nostră mulţămită pentru opurile donate, er on. publică română să nu uite a pune şi mai departe câte o petricică la zidirea edificiului deja începută, care“este atâtă de necesară pentru Românii din aceste părţi ale patriei.
Eliă Popii. ------------ învăţă toră.
Dare de semă despre venitulă petrecerei arangiate în 14 Febr. st. n. în favorulă scolei confesionale din Roşia de Secaşă:
Venitulă totală ală petrecerei a fostă 100 fl. v. a. din care subtragendu-se spesele de 51 fl. v. a. a rămasă ună restă de 49 fl. v. a., care sumă s’a înmânu-ată cassarului scolei spre a procura aparatele de instrucţiune ce lipsescă.
La petrecerea acâsta au participată, pre lângă nu-mâroşî Români, şi concetăţeni maghiari şi israeliţl, pri-mâscă deci mulţămită nâstră sinceră în numele aceloră micuţi în ală căroră favoră au sacrificată obolulă loră toţi cei cari au participată, precum şi cei cari au concursă la acestă venită, şi în speciă cei cari au supra-solvită pre lângă preţuia întrărei: St. d. Sigismund Do-bolyi — din locă — juristă 2 fl., St. d. Franciscă Papp notară sbst. Ohaba 4 fl., St. d Coloman T<5t adj. not. Ohaba 1 fl., Sti d. N. Lobonţiu arândatoră domenială din Pauca 1 fl. Fără a participa au solvită: Reveren-dissimulă d. Alimpiu Blasiană protopopă tractuală din Blaşiu 1 fl., St. d. Alexandru Dobolyi notară în BroscenI 2 fl„ St. d. Ioană Balogh dregătoră în Beşineu 1 fl., St. d. Nicolae Mihălţianu colectoră, Ioană Steffu jude, Nico-lae Broscaţianu docente, toţi din Ohaba câte 1 fl., St. d. Lutsch jude în Ungureî 1 fl,
Ne împlinimă o datoriă morală dândă aceste date publicităţii, esprimându-ne încă odată cordiala nâstră mulţămită pentru ajutorulă oferită.
In numele comitetului arangiatoră:
Roşia de Secaşiu; în 4 Martie 1887.
Ioană Deacu. parochă gr. catolică.
Ultime sciri
Giurgiu, 7 Martie. — ConsululU Fraudei, Germaniei şi Austriei au protestată contra esecutârei militariloru rebeti. Consul ulu germană a protestată contra dărei în judecată a supuşiloru ruşi, cari au participată la revoluţia din Rusciucti. Er! după esecutarea con damnaţilor ă, consululă Germaniei a remisă guvernului bulgară o notă spunândă că, după inlormaţiunile ce’i vină dela d. Hitrovo, ministrulă Rusiei la Bucurescî, 7 dintre oficerii prinşi cu armele în mâni dintre cari doi, Uzunof şi Panof, au fostă esecutaţl, erau supuşi ruşi şi că ministulă . Rusiei cere să fiă trataţi ca atarî. Guvernulă a răspunsă că, afară de căpitanulă Baulman, toţi condamnaţii erau supuşi bulgari, ceea ce toţi sciu şi chiar ei au declarată în cursulă judecăţii.
Pesta, 7 Martie. — In cercurile competente d’aicî se crede, că soluţiunea crisei bulgare nu va întârzia multă şi că peste câteva (Jile se va sci în modă definitivă, dacă cestiunea orientală pâte fi resolvată într’ună modă pacifică sâu prin-tr’ună râsboiu.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*)
PESTA, 8 Martie. — Delegaţiunea ungară ţine la amâtjî şedinţa de îneheiare. Mai nainte de tâte se promulgă hotărîrile sancţionate.
BERLINtf, 8 Martie. — Reichstagulă a resolvată proiectulă militară în prima cetire. De-ârece nu s’a adusă nici o moţiune la desbaterea comisiunei, se va face a doua cetire în plenum.
RUSCIUCt), 8 Martie. — Scirea „Agenţiei Havas“ : Din partea autorităţiloră s’au luată cele mai întinse măsuri de precautiune, deârece e temere de o nouă revoltă.
Editoră: Iacobfi Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
îfr. 43.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887
Curaulti la bursa de Viena
din 6 Martie st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 . . . 96 20 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 85 05 Imprumutulti căilorti ferate
ungare................148.—
Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostti ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.25 Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostti ung.
(2-a emisiune) . . . .124 — Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostti ung.
(3-a emisiune) .... 112 50 Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4,— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................104.00
Bonuri cu cl. de {sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 —
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung.................98.50
împrumutul?! cu premiu
ung.....................117.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.10 Renta de hărtiă austriacă 73 29 Renta de arg. austr. . .	79 60
Renta de aură austr. . . 108 20 Losurile din 1860	. . . 131.75
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 854 60
Act. băncel de credită ung. 282.70 Act. băncel de credită austr.274.40 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei ..............6.05
Napoleon-d’orI .... 10.15 Mărci 100 împ. germ. . . 62.70 Londra 10 Livre-s sterlinge 128.74
Bursa de	Bueurescl.	
Cota oficială dela 21	Februarie st. v.	1887.
	Cump.	vând.
Renta română (5°0). .	89—	90-
Renta rom. amort. (5°/0)	918/*	92s/4
* convert. (6°/0)	83—	84—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	—	—
Credit fonc. rural (7°/0)	98Va	99V4
* » JJ (p°lo) *	823/*	87 Va
* » urban (7°/0) .	95 Va	96l/i
* » » (6°/0) *	89Vi	90V*
• , » (5°/o) •	78—	79—
Banca naţională a României 500 Lei			—
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	—
« » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă . . 20.50		21.25
Bancnote austriace contra	aură. . 1.90	2.01
Cursulu pieţei Braşovfi
din 7 Martie st. n. 1887.
Bancnote românesc! . .	. . Cump,	. 8.29	Vând.	, 8.32
Argint românesc ....	. t »	8.25	*	8.30
Napoleon-d’or!		. . *	10.09	#	10.14
Lire turcescl			11.44	»	11.48
Imperial!		• . »	10.44	ft	10.48
Galbeni		• . »	5 97	»	6.02
Scrisurile fonc. »Albina»	• • »	101.—	A	102.- -
Ruble Rusesc!		• • *	116.—	»	117.-
Discontulă . . .	* 7—10°/9 pe		ană.	
Nr. 12/1887. c. adm.
Publicatiune.
I
Comisiunea esmisă pentru administrarea avei ei bisericei gr. or. din cetatea Braşovului dela Sf. Treime voesce a edifica şi ecuipa din nou m6ra aflătdre în comuna Poiana Mirului la valea lungă.
Spesele sau statorită cu 1676 fl. 39 cr. v. a. întreprinzătorii îş! potă preda ofertele lorii provătjute cu unu vadiu de 10°/o curatori-loră încredinţaţi *cu pertractarea oferteloru, care pertractare se va ţină la 21 Martie a. c. 11 6re a. m. în cancelaria bisericei la Braşovă târgulă cailorii sub Nr. 34.
Planulă, preliminarulu şi condiţiunile se potu vedă la notarulă co-misiunei Iordanu I. Munteanu assesoru la scaunulă orfanală.
Braşovă în 5 Martie 1887.
In numele comisiunei administrative,
C urătorii esmişi:
1—3 Thomas Langer m. p. Iordan I. Munteanu m. p.
(Avisă d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jlarulfi nostru până acuma.
Domnii ce se abonăza din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.	ADMINISTU. „GAZ. IE ANS11
ABONAMENTE
la
„§azeta transilvaniei"
se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni............3	fl. —
„ şăse luni..... .	6 fl. —
„ ună ană..............12	fl. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni ..........10	franci
„ şăse luni............20	,,
,, ună ană.............40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
Mersulil trenurilorti
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Bredealii-Butlapesta şi pe linia Teiuşii-Aradii-Biidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predeald-Budapesta
BucurescI
Prede&lă
Timişă
Braşovă
Feldiâra
Apatia
Agostonfalv»
Homorodă
Haşfaleu
Sighişâr* ^
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăci unelă
Teiuşft
Aiudd
Vinţulă de susti
Uiâra
Cacerdea
Ghirisă
Apahida
Clnşin	S
Nedeşdu
GhirbSu
Aghirişti
Stana
Huiedinfl
Ciucia
Bucia
Bratca
Râv
Mezfl-Telegd Fugyi-Văsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-peata
Viena
Trenfl
de
persâne
Tren
accelerat
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 1200
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
Trenfl
omnlbus
4.16
5.02
5.43
Trenti
omnibus
7.30
1.14
1.45
2.32
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
2.56
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
Budapesta—T®redealil
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11 10.51 12 16 12.50: 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Muşin
Apahida Ghiriş
Cacerdea
Uiora Vinţulă de susti Aiudti Teinşti Grăciunelti Blaşti Micăsasa
[a mie Mediaş?! Elisabetopole gigişâra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra
Timişti
Predealu
BucurescI
8.00	6.05	—
Nota: Grele de nâpte suntâ cele dintre liniile grâse.
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI
TeiuşA- Iradă-Budajiesta				Budapesta-AradA-TeiuşA.			
	Trenfl	Tre ifl	Trenfl de		Trenfl de	Trenfl	Trenfl
	omnibus	oror.bus	peraone		persone	de persone	omnlbaf
TeiusA y	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-îulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.2	f f (	11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	Szolnok ^	4.10	5.45	— -
Orăştia	1.01	—	5.18	AradA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.C8	—	7.40	Conopă	6C9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55		 !•
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
BSrzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9/8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicîca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	1042	
Glogovaţă	7.59	—	11.25	Simeria (Piski)	10.35	11.07	—
Aradft	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok (	8.42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
	—	—	5.12	Vinţulă de josă	1218	A2.29	
Budapesta				- |	B.20	Alba-Inlia	1236	12.46	—
Viena	—		6.05	Tei ns A	. 1.29	1.41	—
AradA-Tlmişdra				Simeria (Piski) Petroşeni			
	Trenfl	Trenfl de	TreDU		Trenfl de	Trenfl	Trenfl
	omnl bua	persâne	mixt		peraâne	omnibui	mixt
ÂradA	5.48		6.05	Mmeria	11.25		2.42
Aradulă nou	0.19	—	633	Streiu	11.58	—	3.25
Nămeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczitalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	64)
TiznişAra	9.02	—	9.08	Petroşeni	3.37	—	7.12
Timiş Ar a-Arad A				Petroşeni—Simeria (Piski)			
	'r Trenfl de	Trenfl de	Trenfl		Trenfl	Trenfl	Trenfl
	persâne	persâne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
TimişAra	6.25			5.00	- Petroşeni	10 07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8/1	Streiu	1.22	—	9.52
ArndA	9.27	—	8 17	ftlmeria	1.53	—	10.31