RKDACriUJfEA ŞI ADMIMSTRAţllNEA
BRAŞOYC, piaţa mare Nr. 22.
i
S6 PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe an fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior, România ;i străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
ANUNŢURILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaart nefranoate na ae prlmatou. — ■anuaarlpte nu aa ratrimltB.
m 42.
Luni, Marţi	24 Febru (8 Martie).
1887,
Braşovu, 23 Februariu 1887.
Săptămâna, ce a trecută, a mai înmulţite datoriile statului ungaru cu-o frumâsă sumuşâră de miliâne, ce a fostă votată în t6tă liniştea şi tără cea mai mică obiecţiune de eătră delegaţiunî. | Dovadă, că delegaţii din Cis- şi Translaitania sciu ţinâ sâmă de forţa împrejurăriloră, care impune şi monarchiei nâstre în timpă de pace cea mai grea armatură de răsboiu. Inceputulă s’a făcută aşadâră. Cele 52 miliâne s’au încuviinţată. Vivant sequentes!
Câtă de grele şi critice au ajunsă a fi timpurile se p6te vedâ şi de acolo, că chiar şi marele ministru ală maghiarisării instrucţiunei Trefort trebue a(Ji să înghiţă de trei ori pănă să p6tă îmbuca odată. Zelosulă lui agentă, inspec-torulă de şcdle ungurescă din comitatulă Clu-şiului, i-a cerută din nou să rădice mai multe fcole de stătu maghiare în numitulă comitată, pentru ca „lumina“ din centrulă culturei maghiare “ să p6tă străbate şi prin satele românesc! dimprejură. Dâr d-lă Trefort nu mai are ban! pentru înfiinţarea de şcdle de stată şi nu-i mai dâ mâna să trâcă nici peste creditulă acordată resortului său, de aceea a sfătuită pe agentulă său să-şi mai stempere setea de-a cultiva pe „în-dărătnicii“ ţărani români pănă ce se va resolva cestiunea orientală şi franco-germană....
Ca omă „dreptă şi echitabilău d-lă Trefort vătjândă visteria culteloră g61ă şi-a (Jisă: dâcă instrucţiunea maghiară nu p6te progresa în comitatulă Cluşiului, de ce se înainteze instrucţiunea română în comitatulă Huniâdârei? — A (J.isîi şi a subscrisă sentinţa de rnârte adusă în contra a 11 şcdle române din judeţulu Huniâdârei, a căroră închidere au cerut’o păzitorii culturei maghiare sub pretecstă, că nu dispună de mijlâ-cele cerute de lege.
Să ne mai mirămă apoi, că Ungurii de clară de eretică pe Mocsary, care a (fisă, că a sosită timpulă, ca statulă să mai facă ceva şi pentru cultura Nemaghiariloră ? — Sărmanulă Mocsary a trebuită să bea întregulă păhară ală amărăciunii, căci după alte multe acum se lapădă de elă şi alegătorii lui. In 2 Martie o adunare de alegători din Halas a pronunţată sărbătoresce, că desaprâbă vederile deputatului loră în cestiunea naţionalităţilor ă.
Purtarea independenţiloră maghiari în a-facerea Mocsary mai dovedesce, că dânşii nici că se mai gândescă a esploata pe alegătorii români la viitor ele alegeri, ci i-au lăsată cu totul ă în esploatarea d-lui Tisza, care cu solgăbirăii şi cu gendarmii lui are mai multe şanse. Aflămă ■ că unii 6meni au şi începută a agita pentru stăpânire, răspândindă faima, că la viitârele alegeri dietale guvernulă va împărţi banii între a-legători cu ferdela. Se p6te, dâcă d. Tisza păn’ atunci va moşteni pe Rothschild, la din contră voră trebui să se mulţămâscă aceia, cari suntă gata a-şî vinde consciinţa, şi cu paiangenii din . visteria statului.
Nu scimă cum o va mai scâte la cale d-lă Tisza cu naţionalităţile din Transilvania şi Ţâra ungurâscă, dâr cu Croaţii vedemu, că nu p6te ajunge la nici o înţelegere. ţ)eputaţiunile regni-colare, ce au fostă însărcinate din partea dietei ungare şi a dietei croate cu studiarea gravami-neloră croate, şi-au sistată tractările după ce s’a constatată că nu-i chipă de împăcare. Croaţii pretindă ca limba loră să fiă pe deplină recunoscută şi respectată şi în afacerile comune ale ţărei; când miniştrii unguresc! se adresâză la autorităţile croate, să o facă numai în limba croată şi să nu-şi subscrie numele unguresce. Ungurii voră însă faţă cu Croaţia să susţină supremaţia limbei maghiare. De aici ruptura, care în momentele de faţă are o îndoită importanţă.
încurcăturile din afară întrecă pe cele din
întru* Bulgaria a trecută earăşi printr’o mică revoluţiune. Scirile cele mai nouă ne asigură, că răscâla garnisâneloră din Silistra şi din Rusciuk a fostă suprimată de tfupele regenţei. Mai mulţi insurgenţi au fostă prinşi şi arestaţi şi în Viena şi Berlină s’au aurită din nou voci, cari sfătuiau pe guvernatorii din Sofia, ca să fiă cu cruţare faţă cu rebelii, ca nu cumva prin pedepsirea loră prea rigurâsă să se aţîţe mânia Rusiei.
Regenţa bulgară însă, fiă că şi-a perdută pacienţa, fiă că-şi vede de totă ameninţată posi-ţiunea sa, n’a mai dată ascultare sfaturijoră de feliulă acesta, ci a incepută să întârcă tâia şi a ordonată să fiă împuşcaţi rebelii. Nouă pficeri au şi fostă esecutaţi eri diminâţă şi tribunalele de răsboiu lucrâză în permanenţă, avândă a’şî pronunţa sentinţa şi asupra suboficeriloră şi solda-ţiloră rebeli.
Faptulă acesta este de cea mai mare gravitate într’ună momentă, când însuşi Monitorulă oficială ală guvernului rusescă ia în apărare pe rebeli, declarândă că „revoluţiunea din Bulgaria este o nouă dovedă a condiţiuniloră anormale, sub cari este pusă acâstă ţâră.“ Ne e târnă, că regenţa a venită prea târdiu cu măsurile ei ener-giose în contra resvrătitoriloră.
Se anunţă,' că Rusia ar fi declarată că iese prin alianţa celoră trei împăraţi, vrândă să aibă tâtă libertatea acţiunei în afacerile europene.
Nu s’aude nimică liniştitoră, din nici o parte. Faimele despre intrarea Italiei în alianţa germano-austriacă, nu se adeverescă. însăşi ofi-cidsa „Opinione“ le desminte, (Jicândă, că Italia e pentru susţinerea păcii, dâr trebue să aibă’n vedere şi posiţiunea ei în Marea adriatică. Cu alte cuvinte nu se'ncrede în politica austro-germanâ.
Ruperea tractârilortt ungaro-croate.
Deputaţiunile regnicolare ungară şi croată au ţinută Vineri sera ultima loră şedinţă comună.
Preşedintele Szell constată că în celei mai multe puncte s’a obţinută o deplină înţelegere, în altele s’au apropiata fârte multă, dăr în privinţa cele mai însemnate cestiunî, cestiunea limbei, au rămasă diferenţe atâtă de esenţiale în păreri, încâtă nu s’au putută aplana. Preşedintele întrebă deputaţiunile, dăcă credă că conţi-nuându-se tractările s’ar pută ajunge la ună resultată mai bună ?
Raportorii Falk fi Miskatovici declară în numele deputaţiuniloră respective, că nu esistă nici o perspectivă de ună succesă.
Preşedintele îşi esprimă apoi părerea de rău că nu s’a ajunsă la resultată şi declară şedinţa încheiată.
Ludovică Vukotinovici, preşedintele deputaţiunei croate, declară că cu tăte astea Croaţii voră rămână credincioşi legălurei cu corona ungară şi legiloră pactului.
Ministrulă Tisza declară că. orî cum ar fi sferşi-tulă tractăriloră, guvernulă va face şi în viitoră între marginile posibilităţii totă pentru promovarea binelui Groaţiei-Slavoniei.
Astlelă s’au terminută tractările deputaţiuniloră.
ţfiarele i croate se ocupă tăte cu acăstă cestiune. Organulfi clubului centrului salută cu satisfacţiune ruperea tractăriloră şi felicită deputaţiunea croată pentru atitudinea ei statornică. Clubulă centrului a trimisă preşedintelui deputaţiunei regnicolare croate o telegramă de felicitare pentru atitudinea sa în cursulă tractăriloră.
Muntenegrenii şi Albanesii.
O telegramă din Skutarl d’Albania comunică, că raportulă dintre Muntenegreni şi Albanesi se desfăşură totă mai duşmănosă.din causa neîncrederei pricinuite de înarmările Muntenegrului. Ali-paşa din Gusinje a interzisă Muntenegreniloră d’a întră în sangeaculfi Ipek şi totă asemenea a oprită pe Albanesi d’a comunica cu Muntenegrulă, aşa că comunieaţiunile suntă totală între-
rupte. Ali-paşa îşi dă tâtă ostenâla să se înţelâgă cu triburile munfene asupra unei acţiuni comune în contra unui atacă muntenegreană de care se temă, şi precum se pare, esistă perspectiva d’a se ajunge la o înţelegere. Albanesii mohamedanî au ridicată plângeri în Constanţi-nopolă contra pnarmăriloră Muntenegrului şi au primită declaraţiunl liniştitâre, care însă n’au satisfăcută.
De altă parte frecările dintre Mohamedanii şi Ortodoxii din Muntenegru continuă şi mărescă ferberea ce esistă. In Podgoriţa s’au încăerată unii cu alţii, fundă mulţi răniţi de amândouă părţile. Se pare, că şi Mohamedanii din Podgoriţa urmăză esemplului fraţilorfi loră de credinţă din Dulcigno şi voescă să emigreze.
Cam se cinstescti „patrioţii!“
In şedinţa adunării generale dela 25 Februarie a comitatului Murăşă-Turda s’au petrecută scene furlunâse între fişpanulă-preşedinte br. Zoltan Banffy şi între opo-siţiune. Miseriă numesce f6ia guvernamentală »KoIozs-var« din Cluşiu stările de acolo; âr „Ellenzek* le botâză putreziciune. După diferite încăerărl, ajunseră lucrurile, la finele şedinţei, la o ciocnire mai mare din inci-dentulă că preşedintele întrerupse deodată tractarea programului lă punctulă 24, tocmai de care se bucurase adunarea. »Ellenzek« (Nr. 49 din 2 Martie n.) istori-sesce în următorulă modă drastică cele petrecute:
„Ştefan Berzenczey vorbi cu 6recare iritaţiune, că numai de aceea se trăgânesce şi se amâna tractarea acestei importante cestiunî, pentru ca membrii comi-siunei municipale să se împrăştia şi după aceea fişpa-nulă cu funcţionarii săi să potă trânti cu voturile pe cei rămaşi. “
„La acestea strigă fişpanulă cu violeute batjocuri: „Nu suferă nici ună felă de clănţănire, am închisă adunarea, să mergemă să prândimă," şi ’şl puse cu acestea pălăria pe capă.
La acestă provocare strigă Berzenczey iritată, că şedinţa e închisă, că uu e nici ună preşedinte, ascultaţi! br. Zoltan Banffy este necioplita şi ţărână !
»La acestea vorbi br. Zoltan în gura mare, încâtă toţi l’amă putută au(ji: „SS-lă arunce afară 1"
»Berzenczey însă, pe care mai mulţi voiau să-lă liniştăscă, strigă cu o furiă neîmblânZibilă: „Mojică blăstămată\“
„Intr’aceea adunarea se împrăştiase şi cum eşiau în massă aerulă fu umplută de grele înjurări şi espresi-unî pasionate.
„Intr’aceea br. Banffy în sala de şedinţe cu ca-pulă acoperita se esprimâ că: Şedinţa e închisă, pe celă ce faceŞgură pune|să-lă arunce afară cu haiduci... Membri comisiunei strigau în coridoră, că în viitoră ară trebui să vină în adunarea comitatului cu furci de fieră.
„După acestea fişpanulă cu soţii săi se duseră în ospătăria „La calulă albă“, la prânZuiă comună plătită de elă“.
Raportorulă încheiă interesantulă tablou istorico-culturală cu istorisirea unui ală doilea ospăţă, pe care l’a ţinută „viceşpanulă cu câţiva corteşl ai săi“, cu mu-sică şi în sunetele paharăloră într’ună altă birtă.
In Z,ua următâre s’a continuată şedinţa adunărei comitatului în tâtă cordialitatea.
SCIRILE PILEI.
Scimă că în Halas, cerculă de alegere ală lui Mocsary, s’a ţinută o adunare, care a desaprobată vederile acestuia, în cestiunea nationalitâtiloru Unii susţină că la adunare au fostă tâle partidele representate, alţii Zică că independenţii în cea mai mare parte au absentată. Adunarea a adusă unanimă următârea hotărîre:
„Cetăţenii alegători ai cercului electorală Kiskun-halas, în adunarea loră ţinută în Ziua de aZI, fără deosebire de partidă, au adusă o hotărîre, prin care declară, că nu iau asupra loră, ba desaprâbă principiile, pe cari d. Ludovică Mocsary, deputatulă dietală ală cercului e-lectorală, le-a desvoltată în dietă, în 15 Februariu a. c. în vorbirea, în care tractâză cestiunea naţionalităţiloră după părerile sale individuale, din care causă a trebuita să iâsă şi din partida dela 48 a camerei deputaţiloră. La aducerea şi publicarea acestei hotărîrl a dată motivă
Nr. 42.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
acea epistolă deschisă a d-lui deputată, pe care în Nr. 52 din anulă curentă ală diarului politică „Egyetertes“ a adresat’o în 22 Februarie cătră cetăţenii alegători din Halas. — Din adunarea generală a cetâţenilorl alegători ţinută la 2 Martie 1887 în Kiskun-Halas. Conformă de-cisiunei adunărei: Gaal Eudre preşedinte, Korda Imre, notară*.
—x—
S’a întâmplată adeseori, că petiţii adresate Maiestăţii Sale s’au înapoiată fără prâînalta semnătură auto-rităţiloră, care credeau apoi că au să le considere ca respinse şi aslfelă le îmânau petiţionariloră fără se le tracteze. Pentru evitarea acestei procederi, ministrulă de interne a adresată municipiiloră o ordinaţiune circulară, în care le avisesă ca să tracteze şi petiţiile înapoiate fără preaînalta semnătură şi să le resolve regulamentară, ba în casurî unde petiţionarea se pote împlini numai prin graţia Maiestăţii Sale şi petentulă e demnă de ea, să le presinte ministrului pentru a o supune graţiei pre-înalte. — Va să (Jică numai petiţiunile ce convină guvernului se presintă Maiestăţii Sale. Autorităţile numai decă le găsescă demne au să le trimetă ministerului. Apoi se scie ce petiţiunl găsescă fişpanii unguresc! „demne" d’a le înainta la loculă destinată.
—x—
In diferite foi oposiţionale se vorbesce de câteva 4ile de pachete şi scrisori confiscate, care ară fi sosită din Rusia, fiindă adresate în diferite localităţi din Ungaria de susă. Mai alesă la oficiulă poştală din Sator-Alja-Ujhely să fi dată bănuială singuratice pachete şi scrisori, aşa că s’au luată diferite măsuri de preeauţiune. „Nemzet" desminte aceste scirl, care de altmintrelea au fostă publicate şi în foi vieneze.
—x—
„Bud. Tgbltt.* află, că din incidentulă temeriloră de răsboiu, toţi solgăbireii au se primâscă oficii telegrafice în scopă d’a se face pregătirile de răsboiu mai repede şi mai esactă. Deja se lucreză la stabilirea legă-turei telegrafice.
—x—
Casieră ală camerei advocaţiloru din Alba-Iulia s’a alesă advocatulă Rubină Patiţa, deorece adv. Nicolau Kadar n’a primită acăstă alegere.
—x—
Ni se scrie din Reghinulu săsescă: ,Din 12 până în 19 Februarie n. s’a ţinută in Reghinulă săsescă tergu de ţeră. Văndătorii au fostă mulţămiţî cu târgulă, vitele s’au vândută cu preţuri bune, căci pe neaşteptate s’au scumpită, precum s’au scumpită şi caii. Cumpărători au fostă destui din tote părţile şi venderile şi cumpărările se făceau fără vorbă multă. La tergă au fostă şi oficerl să cumpere cai, der n’au cumpărată mulţi. Ovăsulă s’a suită la 50 cr. litra (adecă ferdela) pe când în Ianuarie era 30 cr., cucurudulă e 70 cr.. grâulă amestecată 80 cr. şi celă curată 1 fl., ouăle 5 la 10 cr., fenulă nu se prea plătesce, e fără preţă. — Căsătorii în ţinutulă acesta nu s’au făcută multe ca de altă dată, pentru că sărmanii omeni au dusă lipsă mare de bani. Acum cu ce capătă la târguri pe vite trebue să plătescă darea şi datoriile de mai nainte. Altcum în anulă acesta atâtă viiloră câtă şi viteloră cornute le-a mersă bine, suntă frumâse.
—x—
La 24 Februariu c., după cum ni-se scrie de lângă Someşulă mare, s’a săvîrşită în biserica română din Bi-chigiu, districtulă Năsăudului, cununia d-lui Ioană Do-loga, teologă de Gherla, cu inteligenta d-şoră Palagia Popă, învăţătârea şcoleloră de fetiţe din Şiomcuta. Os-peţii numeroşi, cari au luată parte la acestă cununiă, au
admirată arangiamentulă casei miresei, frumosă decorată cu lucruri de mână d’ale miresei, ca producte ale industriei românesc!. — Adresămu felicitări tinerei părechl.
—x—
In urma unei ordinaţium ministeriale, direcţiunea căiloră ferate regescî-ungurescl a schimbată numele sta-ţiuniloră Crapina-Teplicz şi Zabok: cea dintâiu în „Szt.-Crizs*, |cea de aj doua în „Zabok-Crapina-Teplicz'. — Dâr pentru asta fotă ce au fostă rămână amintitele staţiuni, ori câtă s’ar frământa maghiarisatorii.
—x—
Precum comunică direcţiunea fbiei „Romănische Revueu, apariţiunea acesteia a fostă mai multă timpă întreruptă din causa uncră împrejurări private ale edi torului Dr. Diaconovicî, în care mortea tatălui seu a pricinuită unele schimbări. Acum însă esistenţa foiei s’a asigurată, deorece editorulă şi-a înfiinţată în Reşiţa o tipografia propriăja sa, aşa că nu se va mai ivi nici o întrerupere în apariţiunea clarului. Broşura a 12 din anulă ală 2-lea a şi apărută cu următorulă cuprinsă: „Cătră cetitori". „Năsăudenii cătră Tronă*, petiţiunea foştiloră grăniţerî din Bistriţa-Năseudă". — „Documente la istoria Ţării Făgăraşului*, adunate şi esplicate de Nic. Densu-şianu. — «Scrutarea limbei daco-române* de V. S. Man-giuca (încheiare). — „însemnarea cuprinsului* foiei din întregă anulă trecută.
—x—
Joi în săptămâna trecută s’a găsită la porta str. Căl-dărariloră în zăpadă ună foetus de parte bărbătescă în etate de 6 luni într’o stare de totă macerată. După opi-niunea celoră pricepători trebue să fi stată mai multe săptămâni în zăpadă. Pănă acum nu s’a descoperită făptuitorea.
—x—
In 23 Februarie 1887 sera a fostă omorîtă hoţesc© şi pe furişă, prin o mână scelerată, lemnarulă română Iosifă Baciu, de nascere din Betleană, domiciliată în comuna Sasă-Bretea.
—x—
Fostulă procuroră din Becichereculă mare, Almaszy Elek, a fostă condamnată de tribunalulu din Seghedină la 6 anî în hisore, pentru că a defraudatu bani oficiali în sumă de 10,000 fl.
—x—
Ună funcţionară comunală din Ţera Bârsei, ve-nindă Sâmbătă înainte de amecŢ să depună 1400 fl. la o societate de ban* de aci, s’a pomenită cu banii dispăruţi. Acestă sumă consta din 8 bucăţi de câte 100, restulă în bancnote de câte 10 şi 5., o bucată de 100 provă4ută cu firmă comercială. Celă ce a găs'tă banii e rugată să-i predea la poliţiă.
Ne maghiari sâmtt?
De lângă „Valea Hunii* Febr. 1887.
D-le Redactoră. Ne maghiarisămă grozavă .... pe hârtiâ; nobilii descendenţi ai Divului Arpâd — sit. venia verbo — se înmulţescă ca racii Ţiganului în.... cărţi. Dâcâ cauţi, pănă şi în ţidulele de boi şi cai totă de un-guresca dai. Ba limba acestora începe a se îndesa acum chiar şi’n biserica română. — Cu tâte că legea dice cumcă limba bisericei române este limba română, în care se pârtă matricola, — când v’aşiu espeda o fascidră, ce trebue să-o umple preoţii pentru a arăta d*lui Tre-fort mişcarea poporaţiunii în parochia loră, aţi vede cumcă rubricele respective suntă indicate mai ântSiu în limba maghiară apoi în cea română. — Prin urmare
trebue să mărturisimă fără şovăire cumcă maghiarisarea face colosale progrese pe hârtiă
Să descindemă acum de pe tăremulă donchişiotică pe tăremulă durei realităţi. Lucrulă naibei, pe acestă teremă nu lunecă fantasia aşa departe ca pe hârtiă. Nu! Nu esagerezQ, d-le Redactoră, când afirmă că astădl, în era teribilului maghiarismă, aşa mare influinţă are fru-mosulă rită orientală asupra poporului ungură, încâtă acesta bucurosă sărută mâna părintescă preotului ro mână, cu pietate îlă ascultă în biserică, ba ce-i mai multă, în lipse cere sprijinulă său, plătesce liturghii şj aduce Ia maica biserică prescairî. Cu aceste obiceiuri românescî ale Unguriloră atâtă suntemă acum de obicinuiţi, încâtă adi nici nu ne mai pricinuescă mirare.
E caracteristică, că Jidanii, cari în alte părţi suntă cei mai înfocaţi propoveduitorî ai şovinismului ungurescă, la noi nu numai că de bună voiă cercetâze pe unele locuri scdlele nostre române confesionale, ci începă a se şi boteza. In Betleană avemă ună Română cununată cu o Româncă, căruia îi este ruşine a-i aminti, că elă odinioră a fostă Jidană; er în Ujfalău în 12 Februarie a» c. Stern Rifkel, june jidană de 18 anî, s’a botezată primindă numele Simionu Botezătorulă, naşă i-a fostă plugarulă română Ştefană Bidianu.
Nu voimă a face svonă cu tradiţiunea bătrâniloră noştri, care spune cumcă satele românescî: Sasă-Armă, Sasă-Feleacă, Susă-Ţiaga, Sasă-Ujfalău, Sasă-Ienciu etc. au fostă odată curată săsescî, căci poporulă săsescă în decursulă tâmpului—în urma sistemei de doi copii — s'a stinsă, nu s’a romanisatu, voimă numai a constata ce înşi-ne amă apucată şi amă v64ută cu ochii. In comuna Braşfalâu, anume în celă de susă, pănă mai ană în mijloculă satului figurau ruinele unei biserici săsescî. In mijloculă loră era bordeiulă de locuită ală unui Sasă3bâtrână. Murindă Sasulă, Românii au cumpărată vetra săsescă şi au rădicată acolo o frumăsă biserică românescă.
Observă, că tâte aceste să întâmplă în paşialiculă* lui Bânffy, adecă într’ună ţinută unde geme loculă de scăle de stată şi comunale maghiare, ca laculă primă-vâra de brosce.
Să mergemă c’ună pasă mai departe.
Amă avută ocasiune a ne întdrce mai adeseori prin Ardelă şi Ţăra ungurâscă pănă cătră Tisa, dâcâ nu ceva mai susciord. Şi ce amă vă4ătâ?l Amă vă4ută şi au-dită cum Ungurulă din părţile cele mai vestice ardelene cu Sasulă din ţinutulă Bistriţei ori ală Sibiiului, avândă târgă şi alte afaceri intre dânşii, vorbeau românesce, Pentru ce? Fiindă-că Sasulă nu soia unguresce, er Ungurulă nu scia săsesce. Românesce şcie şi Ungurulă şi Sasulă. Prin urmare limba română este şi va fi limbă de înţelegere, limbă diplomatică şi —aşa dicendă—limba domnitâre în usulă vorbirei la tâte popârele locuitore în Ardelă, Marmaţia şi Bănată.
De aci se vede puterea şi influinţă de faptă a poporului română. Putere şi influinţă faţă cu care sver-colirile de maghiarisare ale Kulturegyletiştiloră apară ne-putinciose, ca încordările Ţiganului, ce se muncea să scape ţinendu-se de ună paiu din valurile unui puternică torentă.	Afrimulu Cucului.
Braşovu, 22 Februarie 1887.
Domnule Redactorul La corespondenţa subscrisă de D-na Susana D. Eremia şi publicată în Nr. 13 ală »Gazetei* relativă la ună articulă ală meu publicată în »Sc6la şi Familia,* în interesulă adevărului Vă rogu a da locă în tolânele «Gazetei* următâreloră reflecsiunl.
Pentru ca on. cetitori ai Gazetei, cetindă cores-
FOILETONU.
O conferinţa a lui Siiniontt Biiiunţil,
ţinută la 30 Octomvre si. v. 1844 în Blaşiu,
(pănă acum inedită).
Onoraţi Domni! Scopulă adunării ndstre aci este perfecţiunea său cultura literară şi scienţifică. Omulă niciodată nu p6te ajunge la acelă gradă de sciinţâ, câtă să p6tă 4ice: „acum nu trebue se mai învUă“. Aşadâră sciinţa nu are margini. Ea se întinde în nemărginită: adecă omulă se pote rădica totă la mai mare gradă de sciinţă şi ’şî pote deprinde şi desfăşura puterile sale din 4* în 4> mai multă.
La aceea, ca omulă să ’şî p6tă deprinde facultăţile sufletesc! şi să le lucreze, se poftesce libertate. Libertatea a fostă ângerulă păzitoră ală republicei romane în care înfloreau sciinţele, artele frumose şi fericirea poporului Romană. Augustulă Oetaviană însă a trasă la sine totă puterea ocărmuitâre. Libertatea a fostă isgonită şi murindă părintele patriei a înmormântată cu sine şi acestă odoră preţuita — libertatea — şi aşa poporulă a rămasă îmbrăcată în jale după maica sa cea apărătore da drepturile omenimei, a humanităţii.
Ca să’nflorâscă sciinţele se mai poftescă şi alte mij-loce, precum suntă averile. Aceste ocârmuitorii cei înţelepţi le întrebuinţau spre rădicarea instituţiuniloră publice
unde tinerimea adăpată cu mursa*) cea dulce a muse-loră se făcea vrednică odraslă a republicei romane, tinerimea dela care, decă e bine crescută, se p6te aştepta cu siguritate fericirea omenimei. Mai târ4iu sciinţele — cari dela vestiţii Greci au trecută în Roma şi la Romani
—	au începută a decădâ dela fldrea măririi loră. Mij-ldcele cele netrecute, de lipsă spre înflorirea loră, s’au întrebuinţată spre alte scopuri... private. Doi ori trei o-eârmuitorî buni şi înţelepţi în scurtă vreme, ce trăiau, nu puteau vindeca tote ranele şi răutăţile, cari le pricinuiau ocârmuitorii cei răi prin blâstămăţiile sale. TJnulă orî doi buni ce potă face în contra a 20 orî 30 de blăs-tămatî ?
9
Esperiinţa ne învăţă, că înmulţindu-se averile — dâcă nu e capă ocârmuitoră înţeleptă întru spesele sale
—	acele mărescă luxulă, din luxă urmeză stricarea mo-ravuriloră. Apoi din stricarea moravuriloră ce poţi aştepta alta decâtă cutropirea împărăţii loră? Aşa s’a întâmplată şi cu strămoşii noştri romani, dela cari ne tra-gemă după viţă. După ce li s’a înmulţită averile, prin aceste s’a încuibată în poporă luxulă, prin luxă s’au stricată bunele moravuri şi prin aceste slăbindw-se împărăţia au năvălită asupra loră ginţi barbare: Vandalii, Goţii, Gepicjii, Avarii etc. Aceste ginţi barbare le-au răpită îra-
*) Mustu dela struguri.
părăţia ca la nisce omeni orbiţi de luxă şi stricaţi în bunele moravuri, şi nici nu e mirare că au ajunsă mai pe urmă la aşa mişea sorte ca acesta, fructulă demoralisării.
Prin aceste întâmplări s’a pierdută şi numele de libertate şi au împestriţat’o cu altă nume străină de zlo-bozânie, care însemnă mai puţină ceva decâtă libertatea. Libertatea adeverată numai dela ai sei o pâte aştepta muritoriulu. Slobozenia, care fi-o dă strâinulă nu e e adeverată libertate, , că \ „vai de libertatea, care ţi-o dau alţii\a De apucă în ocârmuire ună despotă, care pri-vesce numai binele său privată, nu celă publică, atunci, ce se mai pote aştepta decâtă nefericirea poporului, că „unde calcă despotulă, sâcă binecuvântarea.“
Moşii noştri aci în patria nostră încă n’au fostă mai fericiţi. Despoţii străini îi necăjeau şi apăsa acum într’ună chipă, acum în altulă şi vreu a le răpi şi a le lua pănă şi limba şi legea, lăsândă totuşi nisce obiceiuri strămoşesc! a-le întrebuinţa în biserică, prin cari de abia s’a putută păstra legea, care au adus’o cu sine dela apusă.
George Blandrata şi Dimitrie—pre care-lă cinstea unitarii ca pe ună patriarchă — au voită mai ântâiu a face pe Români unitari, precum se vede acesta din is-toriă prea luminată. După aceea a voită a’i reforma George Răkoczi în vâculă ală 17 lea cu vicleniă şi de-a furişă. A făcută a se tipări cărţi în limba românâscă, în cari tipofrafii calvini băgau nenumărate învăţături împo-
Nr. 42.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
pondinţa amintită, să nu-şi închipuâscă, că cine scie ce ! critică şi observaţiunl aşi fi făcută internatului înfiinţată de «Reuniunea femeiloră române din Braşovă,« ţină de lipsă a resuma f6rte pe scurtă ideile principale din a-acelă articulă. Tema era: „Ce s8 nu ceUscă copii?* Aci susţinusemă: ţ)iare şi cărţi scrise numai pentru cei crescuţi să nu fiă cetite de copii nedeplină formaţi. Părinţii să fiă cu mare preeauţiune chiar şi asupra aceloră cărţi, cari se vădă a fi destinate anume pentru copii, de unii speculanţi de Jidani din România, alăturea cu romanele de colportagiu, cari scrieri n’au altă meniţiune, decâtâ de a corumpe moralitatea în cei ce le cetescă şi mai alesă în copii. Totă aşa de nepotrivită pentru ; copii din vârsta mai necoptă este a ceti scrieri şi opuri clasice din biblioteca parinţiloră, cari pretindă o judecată matură şi o pricepere ageră, de care copii in vârsta acâsta suntă lipsiţi. Aci pomenisemă şi câte-va scrieri de felulă acesta. In legătură cu acestea amintisemO şi aceea, că elevele internatului din cestiune, cu invoirea directârei sub conducerea unei d-ş6re au dată o repre-sentaţiune teatrală. Bucata alesă a fostă «Cinel-Cinel* comedie de V. Alecsandri. Amintisemfi, că acâstă piesă s’a mai jucată şi prin alte locuri de elevi şi eleve de scolă sub conducerea invâţătorului loră. Despre bucata i acâsta cjlsesemă, că nu e potrivită pentru a se juca de copii sâu de copile de şcâlă, ca esemplu citasemă câte va pasage şi regretasemă în urmă şi timpulă celă multă şi scumpă ce se perde cu învăţarea unoră piese potrivite pentru o etate mai câptă in dauna, altoră lucruri de mai mare folosă pentru etatea copilărâscă. Ga de încheiere observasemă, că aceea ce voiescă respectivii a ajunge prin acestea, să pote şi pe altă cale şi încă cu mai bună succesă. OrI-ce carte să dă în mâna copiiloră trebue mai întâiă cetită şi studiată din partea părinţiloră şi educatoriloră spre a se convinge dâcă corăspundă seu nu scopului. Atâta era totulă!
Din cele 4'se îns& de D na S. D. Eremia apare lucrulă, ca şi când t6te observările mele s’ar fi referită nujnai asupra internatului, pe când eu observasemă nu mat atâta, că bucata alâsă pentru representaţiunea teatrală nu era potrivită nici decum pentru copile. Şi a-câsta nu am c^is’o nici decum cu vre-o intenţiune rea asupra institutului, ci mi-am esprimată numai simplu în trâcătă modestele mele vederi asupra lucrului fundă condusă de cugetulă cela mai curata şi tota cu acestă cugetă le-am dată şi espresiune în publică
Mi se cjJce, că eu aşi fi departe de a înţelege sco-pulă ce-la urmăresce internatulă. Pote/ Şi ar fi ună lucru fârte tristă pentru mine! Sciu însă, că f6ia ,Scâla şi Familia44 s’a numărată printre cele dântâiu, care a îmbrăţişată cu căldură idea de a se înfiinţa acesta internată.
Ba am recetită programula oficiosă ală internatului şi mărturisescă, că n’am aflata nici ună punctă care să-mi arate, că institutulă ar ave de scopu şi aceea de a deprinde pe eleve în arta teatrală. Dâcă s’a ţintită cumva prin acea piesă a desvolta spiritulă deda-matorică în eleve, atunci nu se găseau alte bucăţi cu multa mai potrivite pentru declaraare, — fără a-şl lua refugiulă la o piesă teatrală, care delectâzâ, edifică şi cultivă pe cei crescuţi, der strică în acelaşi timpă ce-loră necrescuţî! ?
pice mai departe d-na Eremia, că din unele pasage 'ale articulului meu ar reeşi, că eu aşi găsi mai bine cu cale, ca elevele internatului să prenumere tăia mea. Din cele pe scurtă amintite în resumatulă de susă, eu credă, că	nu	p6te reeşi	nicidecum aceea, ci că ar-
ticululă meu	preste totă nu s’a cetită cura	se cade, seu
dâcă s’a cetită, s’a interpretată greşită; deârece espresă ara 4>să, că 4iare şi cărţi scrise pentru cei crescuţi, să nu fiă cetite de cei necrescuţî. Dela regula acesta nu m’am abătută. Fâia nu este a mea, după cum să susţine, ci a „Reuniunei învăţătoriloră români gr. or. din distr. ală X, Braşovă'4.
Ga de încheiare mai observă d-na Eremia, că eu aş fi luată musca dreptfi elefantă, cu observările făcute.
' Bine ar fi să	fiă	aşa! Şi fiindă aşa: ore	n’ar fi fostă
mai bine, ca	să	nu fiă nici	musca aceea?	Că bine să
scie morala proverbului: »0 scânteiă mică aprinde ună sată mare*. Şi o musculiţă câtă de mică, câte neplăceri nu pâte face omului! ?
trivitâre credinţei catolice şi pravoslavnice, ca aşa cu vi-cleniă să-i pâtă resvrâti pe Români. Ba ce e mai multă, George Râkoczi a poruncită a se tipări ună cathechismă pe limba română, în care sfintele taine, cinstirea icâne-lorii ş a se lâpădă. Acâsta înşelăciune a lui a întors’o pronia divină spre binele nâmului românescă. Românulă, fiindă fârte alipită cu inima de datinele strămoşesc!, a primită acele cărţi tipărite în limba maicei de obşte cu ambe braţele în biserică, der totuşi peste totă nu s’uu lepădata de legea lui, batăr unele familii şi indivizi din interesă privată au primită calvinismulă. Ana Bornemisa se mărturisea de protectriee a bisericei şi a nâmului nostru, dâr vai de astfelă de protectiune. Ea impunea pro-topopiloră după placă şi aceştia trebuiau a esecua nisce legi, cari aievea nu se polă numi legi, ci socoteli private. La aşa stare au fostă ajunsă Românii, câtă nici la scâlă nu le era iertată a umbla. Dela scâle îi prindea şi-i băga în închisâre, precum a făcută Kemenyi Sigmond cu feciorii preotului din A. Luna, pe cari printjendu-i i-a băgată în temniţă — 1724 — şi apoi numai cu mare rugăciune i-a putută scâte preotulă şi i-a dusă la Cluşiu, de unde nici nu îndrăsnea a veni acasă, ca să nu păţâscă ca mai înainte.
Casa Austriacă fiindu-i milă de nâmulă nostru pe care toţi de tâte părţile îlă apăsa şi necaja — sub Leo-pold I. a voită a-i uni cu o lege ore care domnitâre în
Preste celelalte pasage ce le mai cuprinde corespondenţa d-nei Eremia sunt silită a trece la ordinea cailei. Credă, că âmenii nepreocupaţi m’au înţelesă şi mă înţelegă destulă de bine, că ce vrâu!
I. Bariu.
Convocare. — Onoraţii membri ai „Societăţii de lectură a inteligenţei române din Orăştie şi jură" se con-
v6că pe calea acâsta Ia ,Adunarea generală", ce se va ţinâ Duminecă în 27 Martie 1887 st. n. la 3 ore p. m. în localulă societăţii.	Comitetulu.
Ultime sciri
Londra, 5 Martie. — In cursulă discuţiu-nei asupra bugetului armatei, generalulă Eduard Hamley va depune o moţiune cerândă de urgenţă întocmirea unui sistemu completă de apărare care să puie ţăra la adăpostul!! surprinderi-lorft din partea inimicului.
Bruxela, 5 Marte. — ţ)iarulu „Le Nord“ în numărul!! său de astăzi 4*ce dăcă politica Germaniei este basată pe respectul!! tratateloru, Rusia care este hotârîtă de-a urma aceeaşi cale nu face resboiu dâcă nu va fi provocată.
SORI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.*)
SOFIA, 7 Martie. — Erl dimindţă au fosta împuşcaţi, în puterea sentinţei tribunalului de r&s-boiu, următorii rebeli: maiorulU Uzunov, brigadierulă Panov, căpitanului Selenegorov, sublocotenenţii Kris-tenyakov, Cojusarski, Entsev, Trembeskov, advocatulă Kusdjev, comisionarului Czătoko. Esecuţiunea contra supuşilor!! ruşi, căpitanul!! Baulman şi Elieff, s’a revocată. In t6tă ţăra domnese linişte. Tribunalele de răsboiu voru pronunţa atjl sentinţa asupra subofieeriloră şi soldaţiloru.
DIVERSE.
Necrologti. Haralambie Stănescu, mare comerciante, Cavaleră ală ordinului „Corona României" şi membru ală Consiliului judeţeană, a încetată subită din viâţă Vineri, 20 Februariu, 1887; la ora 9 sera, în etate de 54 ani. întristata familiă şi rude. Sofia Har. Stănescu socie, Tache Stănescu frate, Maria G. Stănescu, Hareti T. Stănescu, Christache Stoenescu, Santia Stoenescu, Ghiţă Constantinescu, Anghelica Constantinescu, Ioană Stoicescu, Elena I. Stoicescu, Constantină Toşca, Alexandrina Toşca, Nae Toşca, Alexandru Toşca: cumnate şi cumnaţi.
Mihailă G. Stănescu, Octavia M. Stănescu, Nicolae Stoicescu, Maria N. Stoicescu, Dr. Ioană, Cloaje, Maria I. Cloaje, Mihailă T. Stânescu, Victoria M. Stănescu, George T. Stănescu, Ecaterina T. Stănescu, Vasile T. Stănescu, Dimitrie T Stănescu, Elena T. Stănescu, Sofia T. Stănescu, Eugenia T. Stănescu şi Hareti T, Stănescu: nepoţi şi nepâte, au durerea a vă anunţa ireparabila per-dere şi vă rogă să binevoiţi a asista la ceremonia funebră ce se va oficia Duminecă 22 curentă la 6rele 2 p. m., în biserica Sf. Ioană, de unde cortegiulă funebru va porni la cimitirulă Viişâra unde se va face înmormântarea. P 1 o e s c î, Februariu 1887
Necrologti. — Subscrişii, în numele loră, celorlalţi consângeni şi a număroşiloră amici, cu inima frântă de durere anunţă, cumcă prea iubita consârtă, fiică şi soră lulia Frâncu nu se mai află între cei vii, ea şi-a dată nobilulă său sufletă în mânele creatorului în 28 Februariu la 10 6re a. m. în ală 31-lea ană ală etăţei şi ală 15-lea a fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele-i pământescl se voră ridica din locuinţa ei la 1 Martiu d. a. şi se voră transporta la gara călei ferate şi de acolo la Bu-
Ardâlă. Mai alesă a dată sfată, ca să se unâscă cu catolicismulă dela apusă, fiindă şi Casa Austriacă pomenită şi crescută în asta religiă. Aşa deră s’a unită mai pe urmă în 1700 cu biserica apusană şi de aci înainte, au mai prinsă a resufla şi Românii şi le era iertată a umbla la scdla, pe sate s’au ridicată ici colea scoli. Şi’n Blaşiu începutulă a fostă fârte mică. Mai ântâiu să învăţa aci numai declinările şi comparaţiunile. Nici profesori harnici nu se căpăta numui nisce syntaxiştî. De multe ori şi de aceştia era lipsă, căci pe unii din ei căuta să-i lipsâscă din deregătonă pentru purtarea loră cea rea....
Sub Maioru la 1794 au începută a se mai mări scâlele. George Şincaiu şi Samuilu Clainu cei dântâiu au propusă in Blaşiu »matematica* şi „filosofiau. Ce-au pătimită aceştia pentru ostenelele sale bine sciţi, că nu vreu eu a vă spune aceea, că Şincaiu şi Claină cu vrednicii încoronaţi nu s’au învrednicită a muri în patria loră.
. .. Unu poporu lipsitu de sciinţă şi cultură e ca unu pruncă, ce totu dela altulu aşteptă tâte. Se nu ne mai câimu der nici s# băgâmu de vină totu sorţii, ci s8 ne apucămu, şi noi odată de înaintare şi se ne unimu toţi într’unu cugetă, că unirea e haina cea din veacu ascunsă şi acum descoperită.
Comunicată de Pădurenulu.
zaşiu, unde se voră aşe<|a pentru repausă eternă în ci-miterulă familiară. Fiă-i ţărîna uş6ră şi memoria neuitată. Târgulă-Murăşului în 28 Februariu 1887. Andreiu Frâncu ca sociu, Ecaterina Jacobă Frâncu n. Daday ca mamă, Ludovicu Frâncu frate, Găvrilâ Frâncu şi familia, Viorica Vaida şi sociulă Dr. Teodoră Mihali, consângeni.
Intre canibali. — Dintr’o epistolă privată cu data de 13 Decemvre estrage „Voss. Ztg.“ următârele: O veste înfiorătâre sosi aici de vreocâteva (Jile. Ună transportă de lucrătorî#melane4I. cari îşi trăgeau originea din insula Malaita (insulele lui Solomonă) şi cari după împlinirea contractului aveau să fiă retrimişl în patria loră, au mâncată pe drumă pănă la Malaita întregă personalul») ală corăbiei şi au jefuită totă ce au aflată întrînsa* Intregulă oraşă Apia e în cea mai mare consternare, deârece noi nici nu mai cugetămă la astfelă de posibilităţi. Căpitanulă şi cârmaciulă locuiau aci, ei lăsă în urma loră nevastă şi copii. Echipagiulă consta din Po-rotonganî şi din alţi Polynesî. Ceva esactă nu s’a a-flată încă şi cu greu se va putâ afla despre aceea, dâcă li s’a fostă dată prilegiu canibaliloră în timpulă călătoriei la nemulţămirî. Şi eu mă aflam în portă, când se îmbarcară aceşti Solomonienl. Bărbaţi, femei, copii socotiţi la ună locă, numărau la vr’o 60 persâne.
Limba universală »Volapfik“ îşi urmâză calea înainte cu tâte batjocurile ce a întâmpinată. Precum ni se îm-părtăşesce din Viena, s’au înfiinţată acolo mai multe cursuri publice spre învăţarea acestei limbi, care are de scopă înţelegerea între sine şi înfrăţirea tuturoră popâ-reloră, şi adecă după sistemulă întemeiătorului lui «Vola-piik,« a pastorului Schleier. După primulă cursă în reuniunea -de industria a Austriei inferiâre, la care se îm-părtăşescă de trei săptămâni 225 ascultători şi ascultă-târe din tâte oraşele, şi după ală doilea cursă, care se deschise mai dăuuă4i cu deosebita aprobare a ministerului instrucţiunei, într’ună auditoriu ală scâlei superiâre de tehnică cu 300 persâne, urmă ună ală treilea cursă în sala cea mare a camerei de comerciu şi industria fcu 250 persâne. Invăţământulă se dă fără plată. In modulă
acesta va deveni „Volapiik44 încă o limbă universală.
*
* *
0 îngrozitore faptă a nihiliştiloru. — Se înpărtă-
sesce din Odessa: „ In nâptea de 14 năvăliră 5 indivi4I bine înfăşuraţi în locuinţa generalului Dololin în Novo-cerkast (capitala cazaciloră din ţinutulă Donului în Rusia de sudă) sugrumară pe generală în timpulă somnului cu perinele şi furară apoi 60,000 ruble. împreună cu tâlharii dispăru şi tînărulă servitoră ală celui asasinată. Deorece se găsiră în cofârulă rămasă ală servitorului dispărută fără de urmă broşuri nihiliste, se bănuesce, că servitorulă ar fi fostă autorulă crimei înpreunate cu furtă,
şi că acesta s’ar fi făptuită spre scopuri nihiliste.
*
* *
Graiulti perdută de spăimă. — Se scrie din Iglau: Familia birtaşului ,1a butea de aură" în Pilgram, a d-lui Wule, fu ajunsă mai deună4i de o întâmplare tragică. Femeia birtaşului voia să dea de mâncare unui porcă, când deodată sări asupră-i dintr’o gaură ună mare clo-ţană. Dâmna Wule se spăriâ aşa de tare, încâtă alergă iute în cuină, unde căzu leşinată la pământă. Prin silinţele âmeniloră casei reuşi a tre4'i pe cea fără de simţiri, dâr cu spaimă aflară, că nenorocita perduse graiulă. Totă ajutorulă mediciloră rămase pănă a4l fără de efecttt şi sărmana femeiă nu se pâte înţelege cu cei din casă decâtă prin scrisă.
*
* *
0 familiă estraordinară.—O fâiă ce apare în Pernam -
buco istorisesce, că ună omă, care vieţuesce în Cabar-niras (provincia Pernambuco), cu numele Joaquim Ma-reiro a trăită în căsătoriă 79 de ani. Elă e de 103 soţia sa de 97 de ani. Căsătorita părechiă avea 23 copii, dintre cari 9 fii şi 5 fiice suntă încă în viâţă, şi prin cari ei au devenită străbunii unei numărâse familie care numără acum 126 nepoţi şi 91 strănepoţi. Intrâga
familiă constă acum din 233 membri.
*
* *
Petire la bătrâneţe. — In 6 Februariu se celebră în
J	J
biserica din Zwikenberg în ţinutulă de susă ală Dravei cununia unei curiâse părechl. Mirele era în etate de 67 ani, pre când miresa îngropase deja doi bărbaţi şi ajunsese venerabila etate de 76 ani. Bunulă (naşă) care a participată la cununiă era de 95, âr preotulă care cununa de 85 ani.
*
* *
Ateistulă.—„Proşti mai sunteţi voi, că credeţi, ce nu vedeţi. ScâteţI pe D*4eu din ceriu să-lă vâdO, şi să vorbescă cu [dânsulă, ca şi cu voi, atunci voi crede şi eu, că este D4eu altfelă ba.« — «Despre tine nici n’omă crede, ce n’omă vede. ScâteţI mintea din capă s’o* vedemă şi să vorbimă cu dânsa, ca şi cu tine — atunci vomă crede şi noi , că tu eşcl cu minte, altmintrelea ba!"
Editoră : Iacobti Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 42
GAZETA TRANSILVANIEI
1887
OursnJfi la bursa de Viena
din 3 Martie st. n. 1887
Bursa de BucurescI.
Rentă de aură 59/0 , . . 96.40 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 87 85 împrumutul ti căiloră ferate
ungare...............147.50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostQ ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 123 50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostQ ung.
(3-a emisiune) .... 112 50 Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4,— Bonuri rurale Banat-Ti-
nuşQ..................104,00
Bonuri cu cl. de Jsortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 —
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vină ung................99.50
Imprumutulă cu premiu
ung....................117.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121 20 Renta de hărtiă austriacă 78 25 Renta de arg. austr. . .	8010
Renta de aurtt austr. . . 10880 Losurile din 1860	. . . 132.50
Acţiunile băn«el austro-
ungare.................851 —
Act. băncel de credită ung. 284.50 Act. băncel de credită austr„275.30 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............6.02
Napoleon-d’orI .... 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62.70 Londra 10 Livres sterlinge 128.74
Cota oficială dela 21
Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc. rural	(7°/0)
*	>7	>»	(5°/.)
»	»	urban	(7°/0)
,	(6°/o)
Februarie st. v. 1887. Cump. vănd.
89—	90-
91-/4	92»/*
83—	84—
98Va	991/*
82*/*	87Va
(5°/o)
95 Va 891/* 78—
Banca naţională a României 500 Lei-------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă . .	20.50
Bancnote austriace contra aurtt. .	1.90
96V*
90V*
79-
21.25
2.01
Cursul*! pieţei Braşovu
din 4 Martie st. n. 1887.
Bancnote românesc! . . .	Cump, 8.36	Vend. 8.40	
Argint românesc		. » 8.35	•	8.40
Napoleon-d’ori		. » 10.09	*	10 14
Lire turcesc!		. » 11.44	A	11.48
Imperial!		. » 10.44	»	10.48
Galben!		5 97	»	6.02
Scrisurile fonc. »Albina»	. » 101.—	I	0 1
Ruble RusescI		. » 116.—	A	117.-
Discontulă ... »	7—10°/9 pe	ană.	
££±±±±£±£±±££±£±±££±±±£±±±1
Turnătoria şi fabrică de maşini
a Ini Schlick
Societate pe acţii în Budapesta.
Biuroulă oentrală: 17. Weitznerring 57 — DespărţSmentulă pentru maşini agricole VI. Aeussere Weitznerstr 1596—1699.
recomandă Garnituri de treierată cu vaporâ, de încălzitei cu cărbuni, cu lemne şi cu paie. Garnituri de treierata cu vîrtejd (Goppel.) Sistemă cu pene (Stiften-System), cu, său fără aparată pentru umplută în saci şi pentru curăţită. Mori pentru curâţituld cerealeiord (Systemu Backer & Vidats) mai departe patentatele pluguri Schlick cu 2 şi cu 3 feare recunoscute de escelente.. — Preţulu dela fi. 58 în susd. — Pluguri-Rayol, patent. Schlick cu aparată pentru ridicată afară. PiugurY-Rayol de sine conduce-t6re (după Sack). Pluguri originale Schlick şi Vidats cu 1 fieru.
Cea mai nouă maşină patentată de semănată în brazdă.
Mai departe se află gata: Mori de măcinată, cu una şi cu dou& pietre, mori pentru porumbă „Little Giant/' batâze de porumbă, maşini pentru preparare de nutretă. Teascuri pentru uleiuri ş. a. m. în stabilimen-tălă fabricei nostre să potă vedea lucrândă: cele mai nouă maşini pentru topită cânepă fosă sist. Bamie şi maşini de curăţită după sistemulă nostru propriu, cu o putere de lucru cvantitativă şi cvalitalivă estraordinară
Liste de preţuri se trimită la cerere gratis şi franco. 4—6
ABONAMENTE
la
„Gazeta transilvaniei"
se potii face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoru prin mandate poştale.
Adresele ne rugămu a ni se trimite esactu arătându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni............3	fi. —
„ şdse luni.............6	fi. —
„ unii anti............12	fl. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni ..........10	franci
„ şese luni............20	,,
„ ună ană..............40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
Mersulu trenuriloru
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Bredeaiîi-Biidapesta şi pe linia Tel uşii-Ar add-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealii-Hudapesta
BucurescI Predeală Timiş Q Braşovfi
Feldibra
Apatia
Agostonfalv»
HomorodQ
Haşfaleu
Trenă
de
pers6ne
Tren Trenă accelerat omnibus
Trenă
omnibUB
8ighiş6r*
Elisabetopole MediaşQ Capsa mică Mic&sasa Blaşiu CrăciunelQ Teiuşft AiudQ VinţulG de susG Ui6ra Cacerdea Gbirisă Apahida
Claşin
Nedeşdu Ghirbău AghirişG Stana HuiedinO Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezfi-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
'P. Ladâny Szolnok Bnda-peata
Viena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16
5.02
5.43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
256
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
7.30
1.14
1.45
2.32
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11
10.51
1216
12.50
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28
Budapesta—l®redealii
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Yârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Giucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Clnşiu
Apahida Ghiriş
Cacerdea
(
Ui6ra
VinţulG de susG
AiudQ
CrăciunelQ
BlaşG
Micăsasa
Cop şa mit
MediaşQ
Elisabetopole
âlgişdra
Haşfaleu
Homorod
Âgostonfalva
Apatia
Feldiora
Braşovtt
TimişG
Predealu
BucurescI
Trenă de pers.
Tren
accelerat
11.101 — 2.— 3.58 5.28
7.40 11,05 202 4.12
11.00
11	19
12	30 1.01 106 1.18 1.201 1.41 2X0
2	35 2.48 3.20
3	36 4X0 4.35 5.12
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
8.00	6.05
Nota: Orele de ndpte suntQ cele dintre liniile gr6se.
Trenfi Trend Tren ti omnibus! de omnibus | persone j
3.10
7.38
5 40
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
6.20
9.34
11.26
1.38
2.06
2.17
2.40
3.24
3.47
4.07
4.33 5.15
5.34 5.55
6.07
6.24
6.43
8.03
11.40
2.31
7.08 7.36 9.06 9.53 10.-10X9 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 3.49 4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
1.55
2.53
3.28	—
9.35	—
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI
Teiuşft- Wadă-Budapesta				Budapesta- Iradft-TeiuşA.			
	Trenă	Tre iu	Trenă de		Trenă de	Trehă	Trenă
	omnibus	omr.bus	persane		persăne	de per. one	omnibui
Teinşâ					11.10	12.10	
	11.24	—	2.40	Viena			—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă Şibotă	12.30 12.52	_	4,22 4.50	( Szolnok ţ-	11.20 4.10	12.41 5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	Arttdă	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Giogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicica	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 (9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
BSrzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9X8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicica	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	--
Giogovaţă	7.59	—	11 25	Siuieria (Piski)	10.35	1107	—
! A radă	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok (	8.42	—	4 52 5.12 |	Şibotă	11.43	12.—	—
	—	—		Vinţulă de josă	12 18	12.29	— -
Budapesta			- i	8.20 |	Alba-Iulia	1236	12.46	—
Viena	—		6.05	Tetuşft	, 1 29	1.41	—
Aradâ-Timfş6ra				fiimeria (Piski) Petroşenl			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	p argon «	mixt		persone	omnibn*	mixt
Arad ă	5.48		6.05	Mvmerla	11.25	_	2.42
Aradulă nou	ol9	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nămeih-Sâgh	6.44	—	6.58	K&ţegă	12.46	—	416
Yrnga	7 16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orezifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Mereziialva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 41
Tlmişdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timişdra-AradA				Petroşeni—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	pereăne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
TimisOra	6.25	_	5.00	Petroşeni	10 07			6.10
Merezifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8X1	Streiu	1.22	—	9.52
Aradâ	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	10.31