HKI»A€TCSJN£A ŞI AUM1 Si 1STKATILSKA :
BRAŞOVfJ, piaţa mare Nr. 22.
..GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unB anB 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe Ir ei luni 3 fior. iiimâ.nlrs şi str&lu&tate:
Pe an fi 40 fr., pe ş6se iunl 20 fr., pe trei luul 10 franci.
ANULU L.
SE PRENUMERĂ:
La poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
A N U N *3 I U R I L E:
O seriâ garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorl8srI nefrinoite nu ta prlmaiou. — Nanuiorlpte nu ae ratr&mltfi.
m 41.
Duminecă, 22Februariu (6 Martie).
1887.
Braşovu, 21 Februariu 1887.
Cu mare încordare s’a aşteptată de astă-dată în tdtă Europa discursul ii tronului, prin care s’a deschisă noulă Reichstag germană în 3 Martie a. c. Se credea, că guvernulu germană se va folosi de acestă ocasiune spre a-şi precisa atitudinea în politica din afară, aducSndu mai multă lumină asupra situaţiunei.
Aşteptările de felulu acesta nu s’au împlinită. Din mesagiulu împărătescă, ce la cetită ministrulă de stată Botticher, în absenţa împăratului, care e bolnavă, nu aflămu nimicu nou. Se asigură întrînsulă, că raporturile Germaniei cu celelalte state nu s’au schimbată şi că „politica esteridră a Maj. Sale împăratului urmăresce mereu scopulă d’a susţină pacea cu tdte statele şi mai vârtosă cu statele vecine“.
Unăj singură pasagiu conţine discursulu tronului germană, care, deşi repetă din nou ceea ce s’a (Jisă de atâtea ori înainte de alegeri despre importanţa primirei septenatului, totuşi este ast-felu stilisată, încâtă a făcută asupra membriloru Reichstagului o impresiune mai multă belicdsă, decâtu pacinicâ, presentându-le situaţiunea ca fdrte seridsâ.
„Ddcă Rechstagulă — <pce mesagiulu — va esprima unanimă, fără şovăire şi fără desbi-nare, voinţa naţiunei de a se opune a<}I şi în orice timpă deplinii înarmată cu totă tăria puterei nostre naţionale în contra oricărui atacă îndreptată asupra graniţeloru ndstre, atunci Reichstagului singură numai prin decisiunile lui şi încă înainte de esecutarea loru va întări în modă esenţială garanţiile păcii şi va înlătura îndoielele, ce s’au putută nasce în urma discuţiuniloru parlamentare de până acuma asupra proiecteloră privitdre la întărirea puterei ndstre armate. “
Cu alte cuvinte: primirea septenatului va contribui a asigura pacea, pentru că nici ună stată nu va mai cugeta a ataca Germania, vă-(}endu-o armată pănă în dinţi. Ei bine, ddr a-căsta era şi mai înainte totă aşa. Nimeni, şi Francia mai puţină ca ori ce altă putere mare, nu s’a gândită a ataca Germania. De ce ddr atâtea pregătiri, de ce atâta grabă cu înarmările.
Şi ministrulă de esterne austro-ungară Kal-noky a făcută în delegaţiuni asemeni declarări, ddr refrenulă loru este „că trebue să fimu gata pentru tdte eventualităţile.u Prin urmare diplomaţia prevede una său alta eventualitate şi o crede fdrte apropiată. Probabilă chiar, că din vr’o parte său alta se pregătesce o lovitură ofensivă şi că cei ce pretecstăzâ temerea d’unu a-tacu din atară se gândescă ei înşişi la unu a-tacă, la ună răsboiu, care să-i mântuie de calamitatea de a cheltui mereu alte miliăne pentru înarmări.
Unele foi oposiţionale germane susţină cu t6te acestea, că mesagiulă împăratului Wilhelm desminte scirile de răsboiu, ce au fostă răspândite cu intenţiune de câtră pressa bismarkiană, cu scopu de a face presiune alegătoriloră germani în favărea septenatului.
Nici nu mai scie omulă, ce ar fi mai bine, să se trăgănăscâ starea de astăzi, care înghite miliănele contribuabililoru ţinându lumea într’o continuă iritaţiune şi nesiguranţă, ori să se hotărască odată la unu felă. In totă casulă este rău cum e şi nu suntă prospecte ca să fiă mai bine.
Pănă mai erî se părea, că celu puţină fatala cestiune bulgară a încetată de a mai fi pericu-16să pentru pacea lumei. Acum revoltele din Bulgaria au nimicită şi aceste speranţe şi contele Kalnoky, care întâiu vorbea de „importanţa se-cundară“ a cestiunei bulgare, este nevoită ai}* a mărturisi, că ea încă totă nu şi-a perdută carac-terulă său periculosă.
Intr’aceea nimeni nu scie ce vrea Rusia şi
ce paşi are de gândă să facă şi totuşi pacea lumei depinde adi în cea mai mare parte dela a-titudinea acestei puteri.
Din paşalâcula lui Banffy.
Din Bistriţa i se scrie diarului „Sieb. D. Tgbltt*, că în şedinţa comisiunei administrative a comitatului Bistriţa, ţinută la 21 Februarie, s’a presentată recursulQ Sasiloră contra cunoscutei hotăriri d’a se închide grădina de copii săsăscă de acolo, şi s’a decisă a se trimite mi-nisteriului culteloră şi instrucţiunei. .In acăstâ şedinţă s’a întâmplată şi ună incidenţă, care dă o nouă dovadă despre purtarea bruscă a organeloră guvernului faţă cu îndreptăţitele dorinţe ale naţionalităţiloră. Inspectorulă de dare Algatzy referă despre iucassarea dăriloră în luna Ianuarie şi despre ună recursă ală reuniunei de credită şi împrumută din Bistriţa şi făcu în legătură cu acesta şi o moţiune. Membrul comisiunei, preotulă Garol Muller, invită pe inspectorulă de dare, să reproducă referatulă său, cum a fostă obiceiu pănă acum, şi în limba germană, deorece membrii aleşi ai comisiunei administrative nu sciu perfectă unguresce. Acestă invitare fu bruscă respinsă de referentă cu observarea, că elă va refera în viitoră numai în limba ungurescă. Preşedintele Banffy-paşa care fu invitată să facă pe inspectorulă de dare a’şl re produce referatulă său în limba germană, răspunse că după lege n’are dreptă a sili pe ună funcţionară, ca afară de »limba statului41 să refereze şi în altă limbă. Inzadară advoeatulă Low replică, că membrii aleşi ai comisiunei nesciindo perfecta unguresce ar fi numai nisee statişti la tractârî unde se refereză numai unguresce, că funcţionarii suntă pentru poporă, âr nu acesta pentru funcţionari şi că considerarea la bună administra-ţiune cere, ca raportele să se dea şi într’o limbă de toţi inţelesă; înzadară accentua advoeatulă Lica, că membrii români se mulţumescă cu o recapitulare în limba germană, nu s’a dată nici o urmare dorinţei membriloră aleşi ai comisiunei administrative.
Libertate ori despotismă ungurescă este acestă faptă? Răspundă ,,l;berala“ tăiă kossuthist.ă din Gluşiu!
Nu v’atingeţi de Jidovi!
E lucra cunoscută, că guvernulu ungurescă aternă de buzunarele Jidoviloră, singurulu refugiu pentru a mai cârpi ciuruita visteriă a statului. Prin urmare nu trebue să ne mirămă, dăcă Jidovii suntă copii răsfăţaţi şi giugiuliţi ai stă-pânirei unguresci. Pressa ungurâscă e în mă na loru, în funcţiuni suntă preferiţi, arenc}ile şi ghe-şefturile suntă ale loră, nemeşii scăpătaţi îşi află mântuire la punga jidovăscă, — negreşită pănă la o vreme, — prin urmare de ce n'ară fi Jidovii cei mai „patrioţi“ ? Şi apoi trebue să sciţi, că chiar acum are nevoiă guvernulă ungurescă de ună împrumută de 40 miliăne. Nu’i vorbă, Rothschild se (Jice că l’a respinsă pe d. Tisza, dăr speranţa nu e perdută. Şi-a cam perdută gu-veinulă ungurescă creditulă, şi-a cam mâncată omenia, dăr „patriotismului jidano-maghiară îlă va face să’nţelăgă pe Rothschild, că deşi banii împrumutaţi suntă în periculă d’a fi perduţi, în schimbă însă Ungaria e menită a deveni Ţăra făgăduinţei, precum arată t6te semnele. Prin urmare să nu v’atingeţî de Jidovi, că e focă !
Şi ca să vă<}ă şi cetitorii noştri cu câtă cruţare e tractată jidovimea, le comunicămă o scenă petrecută în o şedinţă a camerei diH Pesta, după ce se desbătuse pănă la ună timpă bugetulă ministerului de agricultură, comerţă şi industriă. Raportulă despre acăstă şedinţă <jice :
Mai mulţi cetăţeni din Tolnau petiţionară la dietă ea să se ia disposiţiuni prin autorităţi în contra arendatorului regalieloră de acolo Salomon Kohn, care folosesce cazanulă de rachiu pentru a’şi vindeca scârbăsele sale băle. Comisiunea propuse, ea* deorece în acăstă afacere s’a pornită cercetare, petiţiunea să se dea ministrului de interne
DeputatulQ Geza Racz observă, din incidentulfi a-cestei petiţiunî, că Jidovii, cari s’au introdusa ca contrabandă pănă şi în reuniunile de nobilitare a moravurilorO, treca bălele lora asupra creştinilora. (Nelinişte. Preşedintele sună clopoţelula).
Preşedintele: Rămâi la obiecta şi nu te estinde asupra unora lucruri, care ofenstză 600,000 cetăţeni şi atingtt şi fără de acâsta neplăcuta. (Vii aprobări.)
Geza Racz continuă a vorbi asupra acestui obiecta.
Preşedintele: Sala acâsta este cea mai distinsă sală de desbateri a Ungariei şi d. deputata datorăză ţării să respecteze acesta loca. (Vii şi generale aprobări).
Geza Racz declară, că a luata cuvântuia numai în interesula petiţionarilora creştini.
Iosef Madarasz protestâză contra atacului antevorbitorului asupra reuniunei de nobilitare a moravurilora şi speră, că ministrulă va da în curănda lămuriri în a-eesta casa şi va lăsa să se pedepsâscă cum se cuvine cei cari vora fi vinovaţi; ceia ce e de pedepsita, să-şi ia pedepsa, fără considerare la confesiunea sa.
Gustav Vizsolyi arată, că chiar în petiţiune se declară, că deja s’a pornita cercetare în acâstă afacere. In tota casuia ministrulă va râporta; pănă atunci să aibă răbdare Bacz.
Preşedintele enunţă ca deciune, că petiţia se predă ministrului de interne.
Va să (Jică, îndată ce este în jocu „on6rea“ şi „patriotismulu“ Jidoviloru, preşedintele dietei întrerupe pe vorbitorii protestându ca să nu o-fenseze 600,000 Jidovi şi să respecte celă mai distinsu localu de desbateri alu Ungariei..
Ce se face când e în jocu onărea şi pa-triotismulu a 10 miliăne nemaghiari? Atunci preşedintele dietei său tace său, dăcă vorbesce, dojenesce, nu pe calumniatorii maghiari, ci pe câte unii deputata naţionala, care se încărcă a protesta în contra calumniatorilora. Când se ridică corifeii parlamentari ca să descrie naţionalităţile nemaghiare ca duşmane statului, în-trăgă cameră aprobă cu preşedinte cu tota; ăr când se găsesce una corba alba, care să le spună îngâmfaţilora dela putere, că rău faca când îşi înduşmănesca astfela naţionalităţile, atunci ărăşl întrăga cameră isbucnesce în strigăte de desaprobare şi preşedintele găsesce că nu se vorbesce la ordinea	JJumeni nu’şl
ridică atunci vocea să se respecte „cela mai distinsa loca de desbateri ala Ungarieitf ; nimeni nu se ridică să ia în apărare cele 10 miliăne de locuitori ofensaţi, cari .părtă greula şi sarcinele statului, nu numai usurile şi folăsele ca Jidovii.
Dăr din nenorocire trăiam în ţăra risipei şi d. Tisza are trebuinţă acum la momenta de multe miliăne şi ărăşi trebue să apeleze la bu-zunarula capitaliştiloru perciunaţi.
Prin urmare nu v’atingeţi de Jidovi ?
SOIRILE PILEI.
Precum se scie, deputatulă Mocsary a adresata a-legătoriloră săi din Halas o scrisore deschisă asupra punctului său de vedere espusQ în cestiunea naţionalită-ţilorQ şi desfăşurată prin vorbirea sa de deunăzi în dietă. In urma acestei scrisori, alegetorii sei din Halas au ţinuta — precum anunţă »Egyetertes« — în 2 Martie o adunare fără deosebire de partidă, în care s’a hotărîtO unanima, că alegătorii nu se alătură la punctula de vedere aia lui Mocsary în cestiunea naţionalităţiloră şi nula aprobă.
—x—
Princesa de corănă Stefania, ca protectore a asilu-lui ungurescă de copii din lergu Mureşului a dăruita a-cestuia şi pentru anula curenta 50 fl.
—x—
Din Bucovina erăşî au vruta să vină în. Ungaria, după cum scrie „Kolozsvâr«, 30 familii de Qiang&i din comuna Josefina. Guvernulă ungurescă însă le-a făcuta cunoscuta să rămână acolo, unde sunta, căci aici n’au unde să se coloniseze. Reuniunea Ciangăilora va a-
Nr. 41.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
dresa o rugare la guvernulă ungurescă, ca să li se dea din pădurile erariale locă de colonisaţiune. — Ce felă, a şi slăbită ,patriotismulă“ ungurescă pentru Ciangăi? Ori i-au spăriată cele 2 mili6ne cheltuite pentry o singură coloniă! Să mai dea şi Kulturegyleturile din fondurile bancheteloră! Acum Ciangâiloră din Bucovina li suntă ciuruite rândurile prin emigrarea unora dintre ei în anii trecuţi, aşa că atjî nu mai suntă în stare nici preoţii sS şi’i susţină. Mâne, poimâne voră lua lumea’n capă pe unde-i voră duce ochii.
—x—
f Dela Ploescl primimă durerâsa scire, că eri sâră la 9 6re a repausată subită în etate de 50 anî ce-tăţânulă şi comerciantele de acolo d-lă Haralambie Stănescu, cavaler ală ordinului Coronei României; membru fruntaşă ală mai mulloră corporaţiunî. Haralambie Stănescu este fratele cunoscutului comerciantă din Braşovă Tache Stănescu. înmormântarea va fi mâne, Duminecă, la 3 6re în Ploescl, la care suntă învitaţî toţi amicii şi cunoscuţii răposatului, în numele fratelui, a cumnaţiloră şi cumnateloră nepoţiloră şi nepoteloră lui. — Espri-mămă familiei Stănescu condolenţele n6stre.
—x—
* Patrioţii* simţescă mare lipsă de a se înfiinţa scâle nou8 de stătu în comitatulă Cojocnei, măcarcă co-mitatulă acesta este locuită aprăpe esclusivă numai de Români. Inspectorulă regescă de sc6le Kozma Ferencz a şi făcută în scopulă acesta paşii necesari la locurile mai înalte, dâr a trebuită să-şî pună pofta’n cuiu, fiindă g61â visteria statului. Ministrulă de culte şi instrucţiune publică a răspunsă, că resoluţia negativă, pe care a dat’o în causa acesta anulă trecută, rămâne în vigăre şi’n anulă acesta.
—x—
In Cluşiu nu prea dormă pe rose organele instituite pentru împedecarea contrabandei de spirtă. In filele trecute vrândă să visiteze pe trei individă bănuiţi de contra bandă, fură bătute de aceştia.
—x—
Luni, 2 Mantie, s’a începută în comitatulă Cluşiu-lui conscrierea obligaţiloră la serviciulă militară. In cer-culă Nadăşului s’au presentată la asentare în 4'u» ân-tâiu 144 tineri din clasa I de etate. Din aceştia s’au aflată apţi pentru serviciulă militară cu totulă 28, în spi-tală au fostă trimişi 2, er 13 au fostă trimişi la supra-visitaţiă. Apţi de a servi la gl6te cu arme s’au aflată 93, la glote fără arme 8.
—x—
leatrulu ungurescă din Cluşiu, în urma unei dis-posiţiunl a ministerului de interne, se va da în arendă pe trei ani. Publicaţiunea de arândare a şi apărută deja. Se cere o cauţiune de cela puţină 6000 fl. Sub venţiunea anuală va fi de 20,000 fl. — Asta ’i ultimulă medicamenta ce se aplică pentru prelungirea vieţii teatrului.
—x—
La 21 Martie n. se va judeca înaintea juriului din Ttrgulu Mureşului procesulu de pressă intentată de bir-taşulă Franz Gruber din Bistriţa contra redactorului fbiei • Bistritzer Wochenschrift* pentru ună pretinsă articula ofensâtoră.
—x—
La 1 Martie n. au fostă alarmaţi pompierii în Târguiţi Mureşului. In camera unde era aşezată reposata soţiă a judecătorului dela tabla reg. Iohann Frink, isbuc-nise focă şi cuprinsese o parte a patului şi vestmintele mdrtei. Foculfi a fostă stinsă.
In noptea de 1 spre 2 Martie n. trenulă de per-sdne ce venea dela Viena spre Pesta s’a ciocnită cu o măşină ce mergea pe şine aprope de staţiunea Franz-stadt. ţ)ece vagone din trenulă de persone au deraliată. Cei mai mulţi călători au suferită contusiunî. Greu rănite au fostă patru persone.
—x —
Reuniunea de binefacere din Iaşi a înfiinţată ună asilu de nopte pentru cei fâră adăpos'ă. Ori cara cere ajutoră, primesce pentru ndpte pată, ună pahară de ceaiu şi o bucată de pâne. Câte 60—70 persone pe n6pte suntă primiţi în asilă.
—x—
In săptămâna acăsta au emigrată din Iaşi 10 familii jidovesc! la America. O altă familiă jidovescă eon-stătâtOre din 12 membri a plecată la colonia Samaris înfiinţată în Palestina de Israeliţl din România.
Ighiu*), Februariu 1887.
Stimate Dle Redactorfi! Elevii scolei românesc! din Ighiu au arangiată în acestă ană scolastică două pro-ducţiuni şi anume: In 28 Decemvre o producţiune dia-logică însoţită cu cântări, ală căreia venită a fostă destinată pentru procurarea rechisiteloră de scolă, de cari se simţia mare lipsă.
Acestă producţiune a succesă forte bine. Pe la 5 Ore sala cea mare a scolei a fostă îndesuită de poporă de ambe confesiunile. Totă poporulă a ascultată cu mare atenţiune şi plăcere vocea micuţiloră şcolari. N’a părăsită nici unulă localulă până s’a terminată întregă pro-ducţiunea, când onor. d. Nicolau Florescu a ţinută ună discursă, în care a adusă mulţămită învăţătorului pentru diliginţă şi zelă, a esplicată apoi poporului conţinutulă tuturoră dialOgeloră, încâtă a fostă aplaudată şi aclamată de totă publiculă prin strigăte de „să trăiască.* Prin contribuirile libere ale marinimoşiloră asistenţi s’au în-cassată atunci vr’o 15 fl. cu cari îndată s’a şi procurată charta Ungariei şi globulă pământului.
Incuragiaţi de succesulă acestei întreprinderi, unii din fruntaşii poporului în înţelegere cu învăţătorulă au arangiată la 6 Februariu încă o producţiune urmată de petrecere cu jocă, ală căreia venită a fostă destinată pentru fondulă scOlei gr. cat. de aici
Laudă cerului, că acestă producţiune a fostă cercetată de ună publică încă şi mai numărosă ca cea din-tâiu, s’a începută la 7 ore, amăsurată programei, şi s’a terminată la 9 ore inclusive. Publiculă a ascultată cu mare atenţiune t6te dialogele şi după terminarea flăcărui dialogă au urmată aplause entusiaste.
Dela 9 ore s’a începută petrecerea cu jocă, care a durată pănâ la 8 ore diminâţa. Toţi ospeţii au luată parte pănă în fine, afară singură numai de doi inşi. Mulţămită tuturora dspeţiloră pentru bunăvoinţa manifestată faţă cu întreprinderea nostră, mai cu sâmă însă datorimă recunoscinţă d-şoreloră Lucreţia Barbu şi Ioana Popa, cari prin înfăţişarea în costumă naţională ni-au făcută o deosebită plăcere.
înainte şi cu ocasiunea petrecerei au încursă 44 fl. 68 cr., din cari subtragându-se spesele a rămasă ună venita curată de 18 fl. 14 cr. Lista marinimoşiloră con-tribuenţî este compusă de următorii p. t. d-ni:
Simeonă Micu, protopopă gr. cat. în Alba Iulia 1 fl, Ales. Tordaşiană protopresbiteră gr. or. în Alba-Iulia 50 cr., Georgiu Raţă advocată 50 cr., Ioană Coşieră
*) Suntă rugate cu t6tă onărea şi celelalte <^iare a publica acestă corespondinţă.
advocată 50 cr, Rubină Pat iţa advocată 50 cr., Amfi-lochiu Giurca notară cercuală în Feneşm 1 fl.. Teodoră Perre ospătară 1 fl, Dimitrie Furdui ospătară 1 fl., lu-lius Turcu ospătară 50 cr., Georgiu Lasou 1 fl., Egyedi Jânos 50 cr., Lucacifi Victoră medică cercuală 50 cr.
Dela producţiunea dialogică: Gregoriu M. Munte-ană proprietară în Cricău 1 fl., Vasilie Nestoră 20 cr., d-na Veronica Florescu 1 fl., Vârodi Jânos 1 fl. 50 cr., Emrich Mihâly 50 cr.., Bacă Leopoldă 1 fl., d-na Rosalia Chlsbueă 30 cr., Georgiu lancau 40 cr., Nicolau Grişană 10 cr , Iosifă Popă 60 cr.
Dela producţiune şi jocă: Georgiu Popă proprietară în Ighiu 1 fl. 50 cr., Ioană Dumitreană învăţătoră în Şiardă 1 fl. 40 cr„ Raveca Barbu cu d-ş6ra Lucreţia 1 fl. 20 cr., Corneliu Meteşiu practicantă de notară 1 fl., Ioană Bota proprietară în Alba-Iulia 1 fl., Ioană Popă proprietară în Ighiu 1 fl. 20 cr., Vasile Bucerdianu faură 1 fl., Georgiu Istrate proprietară 1 fl. 20 cr., Aritonă Popa 1 fl. 20 cr., Andronică Istrate 1 fl. 10 cr., Ştefan Anghelă 1 fl 10 cr., Szoverfy Gâza 60 cr., Teodoră Bi-rişiu 1 fl. 20 cr, Ana Dănilă 50 cr., Matheiu Fulicea sergentă în Alba Iulia 50 cr., Ioană Ursa preotă rom. în Meteşiu 1 fl, 20 cr., Ioană Dănilă 1 fl. 20 cr., Mitru Morariu 1 fl. 10 cr., Gerasimă Adamă 1 fl. 10 cr., Ioană Barabanţiană 1 fl. 8 cr., Ioană Maximă preotă rom. în Ighiu 50 cr., Pipoşă şi Cisteanfi 1 fl., Leopold Iosifă 1 fl., N. Neamţă sergentă 70 cr., Mendelă Hirsch 50 cr., Klein Moritz 50 cr., Szoba Maria 50 cr., Lebel Ludovică 50 cr., Szoba Mihaly 50 cr., Sipos Elek învăţ. ev. ref. în Ighiu 50 cr., Ioană Medrea 50 cr., Ioană Opaţianu 50 cr. Nicolau Popă Sântimbru 1 fl.
Suma totală 44 fl. 68 cr. v. a., din cari subtră-gându-se spesele au rămasă venită curată 18 fl. 14 cr. v. a., cari s’au dată curatorelui bisericei spre administrare.
Primâscâ marinimoşii contribuenţî mulţămită şi încredinţarea deosebitei stime şi recunoscinţe din partea poporului română din Ighiu pentru ajutorulă acesta, a-tâtă de binevenită pe sâma scolei.	—D.—
Cutremurulft în Nizza.
D-lă L. A. Vidrarcu, care a fostă în Nizza pe tim-pulă cutremurului de pămentă, adreseză , Românului“ ur-mătorea scrisore cu data 25 Februarie a. c. :
„...Cu o sâră înainte totă oraşulă era veselă, cu o-casiunea carnevalului. Multă lume nici nu era culcată când a începută teribilulă cutremură. La şese fără 17 minute celă dânteiu cutremură se simţi, însă aprope nu fu simţită decâtă de cei ce nu dormâu. Optă seu nouă minute mai târcjiu, fu adevărata catastrofă. Casele tremurau ca varga. Ună ţipetă generală şi înspăimântătoră se auijia din tote părţile; cânii urlau; în fine parcă era sferşitulă lumei. Unii strigau femeile şi copii loră, alţii plângeu. Totă lumea se îngrămădea spre eşirea hotelului, dându-se lovituri şi stâlcindu-se ca la ună focă. In scurtă stradele presentau ună spectacolă din cele mai triste. Femei în cămăşi de nopte cu piciorele gole, bărbaţii totă atâtă de îmbrăcaţi, nebuni de frică, strigau, plângeau şi nu sciau în ce parte să apuce. Fiecare chiăma cu desperare pe femeia, copiii şi amicii săi. Frica strîngea pe unulă lângă altulă. La şâse şi cinci minute alu treilea cutremură începu. Femeile se aruncau unele la pământă, altele perdeau cunosoinţa, copiii ţipau; ună spectaculă grozavă. Nu mai e nici o siguranţă nici pe strade, căci casele ameninţă d’a se dărîma; fîăcare fuge spre malulă mării şi spre stradă. Cutre-murulă însă din norocire nu fu atâtă de tare, cu tote
FOILETON U. Cântece poporale,
adunate dela poporala româna din Căţieluia româna de Ioana Selăgi^nG, învăţătorii.
I.
Fost’am şi eu 6recând „Şi n’am âmblată totă plângendă, Orecândă şi-a 6re-cui,
D’acum nu-să a nimărui,
Dâr de m’oiu purta frumosă Fi-voiu âr a cui am fostă.
II.
Streinu-să şi n’am pe nime,
Am bugăţî*) dâr nu-mî vrâu bine, De-aşI ave pe ărecine M’ar trage din rău la bine,
De-aşi avâ pe cineva M’ar trage, nu m’ar lăsa.
Da-să streină ca-ună puiu de cucă, N’am milă unde mă ducă.
III.
Onule **), poţi totă ara Boi şi vaci nu-i înjuga,
Oana ta ’n crîşm’a joca!
Vine Onu ostenită
**) Ioane.
Şi de lucru râu trudită:
„Ce-ai făcută Oană de cină ?“ ,Răstăuţiă pe găină,
Curechiu verde din grădină! Ionaşă din graiu grăia: „Pune-ţî Oană şi cineză Şi bine te ospeteză,
Că cu mine nu-i cina Numai cu bota-ţî voiu da!“— Când era la cină vreme Pe Oana-o bâtea cu lemne,
Când era la mietjă de nopte Oana trăgăna de morte,
Când (Jorile răsărea După Oana clopotea.
Cântă cucu pe cireşă Pe Oana o prohodescă,
Cântă cucu ’n verfă de nucă Pe Oana la grop’o ducă. *
Vină şi vină apoi gendari Cu fâră şi lanţuri tari,
Să prindă pe Ionaşă,
Să’lă ducă călugăraşă In temniţă la Muncaciu Ionaşă pe dâlă fugea Şi (jilele-şî blăstăma:
— Dâe bunulă Dumnezeu,
Să fiă codrulă birău,
Să-mi scapă şi eu viâţa Că ml-am omorîtă puica.
Rea a fostă nevesta mea.
Când pre mine mă vindea,
Şi cu altuia să iubea.
Şi copii şi-i urea!
In sfinţiţa sorelui La grădina Cluşiului,
Pe când secerau ovese Gendarii că mi-lă prinsese, Căci ună câne de fârtată Pe Ionaşă că l’a fostă dată, Să-lă afle unde jelesce A ficioriei poveste.
In lanţuri grele-lă legară Şi ’n temniţă-lă înfundară,
In temniţă în pământă,
Unde nu mai suflă vântă, Unde broscele te muşcă Şi sănătatea ţi-o uscă.
In temniţă elă horea Şi la Dumnezeu gândea:
— £rtă D6mne-a mea urgiă, Mă scote dela robiă,
Să nu (Jic’amea sămânţă C’am fostă omă fără credinţă; Se nu 4>că nemulă meu,
C’am urită numele tău;
Să nu moră în temniţî grele Departe de nemurele;
Să scie copii mei,
Că i jelescă şi eu pe ei!
Poesii poporale,
culese de
Demetriu Moldovanu învăţătoră în Ş i e r b e n i.
Toderaşu ostaşiulu.
Floricică de pe plaiu,
Pe Toderă, ficioră de craiu,
Vineri mă-sa*) l’a născută, Sâmbătă mare-a crescută, Duminecă sa’nsurată,
Luni la 6ste a plecată,
Nevestii vorb’alăsată:
Nevastă puicuţa mea Şâpte ani nu mi-i vedâ,
Şâpte ani şi jumătate Io nu ţî-oiu trimite carte,
Dâr tu să-mi fi cu dreptate,
Că şi io câtă oiu umbla De tine nu mî-oiu uita!
Şâpte ani că sVmplinită Toderaşă n’o mai venită Cu gândulă ea s’anşelată;
Şi s’a pusă, s’a măritată.
Elă veni p’ună rîtă de fenă Se’ntelni c’ună moşă bătrână*): „Bună 4'ua moşă bătrână !
Ce strîngi Dumineca fenă?« »TacI voinice, mergi la drumă,
*) Destui.
*) Mă-sa—Mamăsa.
TatălG seu.
Nr. 41.___________________________________GAZETA TRANSILVANIEI.______________________________________1887.
acestea t6tă lumea e înspăimântată, la toţî le lipsesce încrederea, fiecare tremură, sciindtt ce-ia aştâptă. Nimica mai înspăimântătorii, decâtă când ve<fi mărtea de aprâpe şi când simţi, că nu e nimica de făcuta. T6te casele sunta părăsite, nimenea nu gândesce decâttt d’aşî scăpa viâţa, părăsinda tot.O. Nizza are aerulO de o şatră de ţigani.
Pe pieţa Masseux, o lume cosmopolită, se audâ tota felula de limbi, şi omeni de t6te condiţiunile. Pe cheuri, în grădina publică, pe promenada englesă, pe plajă, acelaşQ spectacolâ. Trăsurile iau unQ preţa nebuna. Alţii plecă la gară uitândâ că . pericolula e mai mare în drumula de fera. Trăsurile însă nu plecă. Frica cresce din minuta în minuta. Fiecare se aşteptă din minuta în minuta la altă cetastrofâ. Nimenea n’are curagiu să între acasă, toţî aştăptă. La 8 şi jumătate alta cutremura, fbrte uşorO; fiăcare scdte ţipete şi crede că s’a gătita cu densula. Unii pe alţii se întrebă, decă nu se scie nimica pentru viitora.
In birourile telegrafului peste o miiă de persone. Nâptea viitore, adecă astâ-n6p e, nimenea nu mai dormea la locuinţa sa. Frica era aşa de mare, că chiar hoţii nu avură curagiu de a se introduce în case într’una mo-mentâ atâta de favorabila pentru denşii. Una scaunâ pentru a petrece noptea pe plajă se plătea pănă la 40 franci, una landou pentru a petrece ndptea afară de oraşO pănă la 1000 franci.
T6tă plaja era una singura pata. Nimenea nu cuteza a întră în centru pentru a cumpăra d’ale mân-cărei. Băcăniile de pe plajă s’au îmbogăţita ; una câr-naţa se plătea cu 20—30 franci. Cântf trenurile au începută a circula, a fosta nevoiă de gendarmeriă pentru a impedeca călătorii de a se stâlci pentru a trece înaintea altora Câte 14 ore trebuia să aştepte omula pentru a pută avea ună bileta. Peste 6000 persone In permanenţă în gară.
In fine astă ndpte n’au fosta decâta trei cutremure d’ajunsh de uş6re, cela dântăiu la 2 ore şi 15 minute noptea, cela d’ala doilea la 4 ore şi cela din urmă la 5 6re şi 20 minute dimineţa. Frica este pentru astă nopte din nou; este temă să nu se prăbuşăscă pâmen-tula. Sute de case sunta crepate şi menite de a cădea din minuta in minutâ. Peste o sută de case s’au sfărâmată, între altele şi biserica germană. Morţi au fosta mulţi, deşi cfiarele Pftntru a nu spăria lumea nu anunţă decâtă în cantitate mică pentru momenta. Câta despre răniţi se numără cu sutele, multe persone au înebunita de frică, şi câte încă n’au să sufere tOtă vieţa loră de frigula ce Pau suferită în costumulă lora primitivă. E fărte periculosă d’a umbla pe stradele Nizzei; in fiă-care momenta cada pietre şi acopereminte.
Mă aflu la ţeră, unde este forte multă lume, cari au venită pentru că la ună casa de o nouă catastrofă, cum casele n’au multe etaje, riscă mai puţină d’a fi sdrobiţî. Ni se anunţă că la Mentone catastrofa a fostă şi mai teribilă, jumătate oraşulă este deja în ruină. Ceva curiosa, ună sata în depărtare de 10 minute de Nizza, Beaulieu, n’a suferită nimieă, cutremurulă a fosta a-prăpe nesimţită. Nimenea nu scie încă, decă am scăpata pentru viitora; primarii anunţă pe publică să se păzăscă câtă p6te, ceea ce înspăimântă şi mai multă."
*
Prima sguduire în Diano-Marina (Italia) ţinu a-prăpe unâ minuta. Fu o sguduitură îngrozitOre, nemărginită, unită c’ună sgomota asurcfitorO, ca şi cum s’ar fi slobozita o sută de lunuri deodată. Mulţi remaseră striviţi sub prima dărâmătură de case. Cei cari rămaseră neatinşî, spăimentaţî, zăpăciţi, dând ţipete de des-
perare nu sciau ce să mai facă; cei mai bătrâni adu-cându-şî aminte de cutremurulă din 1854 fugiră în uliţă.
La revărsatula (JorilorO spectacolulă ce se presinta privirei eră unuia din cele mai teribile din câte o minte omenâscă îşi p6te închipui şi descrie. Casele se crepau în două, cădenda zidurile cu sgomota, ridicâodu-se nori de pulbere.
In strada Garibaldi se vătju una zidâ rămasa in picibre, pe când t6te celelalte căzuseră, şi într’una bal-cona (lela acela zida, şâse persone acăţate cereau ajutoră cu desperare. Era imposibile ! Ta tăia, unulâ dintre acei nefericiţi, alergă sub zidă şi îngenunchiâ pentru a ruga pe Dumnezeu ca să-i scape. D’odată însă s’audi o trosnitură, zidula cădii îngropândă sub ela pe bieţii nefericiţi.
Mulţi, cari după prima sguduitură fugirâ aprope goli, se întorseră acasă pentru ca să se îmbrace. In timpulO acesta însă veni a doua sguduitură şi periră cu toţî sub ziduri.
In casa Perreus au rămasă 15 victime, în cafe-neua Cicaletto 14 şi într’o singură casă din strada Colombo 20. Din familia Novaro nu rămase decâta una preota. In casele din piaţa Mercato simtă aprope 60 de victime. Aprope t6te etagele suntă dărîmate, rămânendC câte una <fida ici colea în pici6re. Se vădă prin unele locuri pietre pătate cu sângele victimelora. Circulaţiunea pe strade e f6rte periculosă.
O tânără fată rămâindă închisă în casă, înebuni de spaimă şi se aruncă pe ferâstră dela etagiulO a'tt 5-lea; eătjănda josa rămase mbrtă pe loca. Multe cadavre zacO pe pămenta învălite cu căte-ună lepedeu, aşteptându-se momentula când să le pOtă îngropa. Figurile lora nu se mai pota cunosce. E greu ca cineva să se p6tă ţine să nu plângă la vederea lord.
• La Diano-Marina continuă săparea de salvare. UnO copilă de 12 ani fu desgropală viu d’împreună cu tatălă său : tatălă însă muri în urmă. Copilulă este într’o stare îngrozitore, elă povesti că în timpula câta . a slatft sub (fiduri au rugată continuu pe D cjeu ca să i scape. Gând a venita cutremurulă dormeau amândoi în aceeaşi odaiă Ei auriră sgomotulâ cela mare, apoi d’odată se pomeniră într’una întunericO grdznicO. D’ocamdată rămaseră leşinaţi, mai târziu însă desmeticindu-se înţeleseră situaţiu-nea lorO. Au strigata mai multa timpă ajutora, der în eele din urmă au pierduta glasula. Minutele, spunea a-celO copilă, li se păreau secole. Ela nu scia câtă timpa a stata sub (fiduri, Figura lui este palidă, suferindă şi privirea zăpăcită. Cea mai mare parte dintre cei scoşi de sub (fiduri suntâ morţi; unii, cari au fostă scoşi cu puţină vieţă, muriră după câte-va momente. Cadavrele sunta aşa de diformate, li se ridică păruhă în capă celora cari le vădă. Peste tota n’aucjî decâta ţipete şi văe-tăturî.
Eri în câte-va bre subscripţiunile pentru victimele cutremurului au atinsă suma de peste 60,000 lei. Pierderile materiale suntâ enorme. Numai cu untă-de-lemnulO la Diano-Marina s’a pierduta o valdre de două milione şi jumătate!
Ultime sciri
Bucurescî, 4 Martie. — Lupta care a avutu locu la Silistra a foştii mai seribsă decâtu s’a cretjutu la începutu. O parte din răsculaţi a tre-cutu pe teritoriulu românu unde au fostă desar-maţi şi trimeşi la Constanţa, o altă parte a ocupată citadela voindu a se apăra; dăr în urmă s’a predată după ce s’a făgăduită gradeloru in-feridre şi soldaţiloră amnestia.
Bucurescî, 4 Martie. — Erl la 2 şi Va 6re, guvernulă a primită dela prefectulă de Vlaşca o telegramă, în care spune că aucjindă sgomotă de împuşcături la Rusciucă, a trimisă ună omă de încredere, care s’a încredinţată, că insurgenţii se bată pe stradele oraşului.
Trupele rămase la Rusciucă, după plecarea
ajutdreloră trimise la Silistra, se compuneau numai’ din |100 soldaţi de infanteriă [şi vr’o 50 soldaţi de geniu, (pontonieri său pioneri.)
Nisce turci pescari venindă la Giurgiu au spusă că oraşulă li-sa părută împărţită în două tabere, care se luptau cu înverşunare.
Pe la drele 3, Citadela din Rusciuk ocupată de insurgenţi, bombarda ca* sarma unde se aflau trupele regenţei.
Trupele din Rusciucă, trimise la Silistra, au primită pe drumu ordinulă d’a se reîntdree câtă mai în grabă la Rusciucă. Eri sără între drele 6 şi 7 se aşteptau la Rusciucă nouă ajutdre de trupe.
La Şumla, Rasgradu, Vidină, Varna, Târ-nova şi Plevna e linişte. Asemenea şi la Sofia.
Bucurescî, 4 Martie. — Telegrame primite de guvernă spună că în Bulgaria a isbucnită răsboiulă civilă.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PESTA, 5 Martie. — Comisiunea de patru a delegaţiunei ungare a votată unanimă credi-tulă militară. Desbaterea plenară e a<}i după/ amd(Ji.
SOFIA, 3 Martie. — „Pol. Korr.“ anunţă,
că guvernulu bulgarii e stăpânii pe situaţiune. In-surecţiunea din Busciucă e înăbuşită. Insurgenţii fugiţi în Bobrogea au fostă desarmaţi. — După cum comunică „Agenţia Ha vas, “ în Târnova şi în alte locuri a isbucnită insurecţiunea. Se pare că anarchia cuprinde întrega Bulgariă.
Mnlţămită publică. Comitetulă parochiala din Galaţi (lângă Fâgâraşă) aduce prin acesta mulţămită publică; 1. Credinciosei Maria Iănă Aronâ din acâstă comună, care din alâ său a dăruită pe sâma bisericei suma de 50 fl. v. a. în obligaţiune. 2. Acelora on. domni, cari cu ocasiunea representaţiunei teatrale din 18 (30) Ianuarie a. c., arangiată de ţăranii din Galaţi îu folosula bisericei, au contribuita cu oferte, anume: Iuliu Dana, adm. prot, 1 fl. v. a., dr. Ştefana Popa, fisicâ comit. 1 fl., Ioana Turcu, protonotară comit. 1 fl., Nicolau Aronă, preota gr. or. 1 fl., Haritonă Prescurea, amploiată îu Ciucu-mare 50 cr., Alexandru Pocolâ, cancelista ad-vocaţială 50 cr. şi Maria IănO AronO, 20 cr. Suma 5 fl. 20 cr.
Venitula Totala cu acâstă ocasiune a fosta 41 fl. 98 cr. din care subtragendu-se spesele de 23 fl. 63 cr., a rămasa una venită curata de 18 fl. 35 cr. care s’a adausO la fondula bisericei.
Galaţi, 25 Februarie n. 1887.
La însărcinarea comitetului parochiala gr. or. din Galaţi	Nicolau Aronu.
capelanii.
DIVERSE.
Vechimea sciinţeloru. — Ună doctora în medicină
şi unO doctora în drepta se certaseră despre vechimea sciinţelorâ lorâ.— „Jurisprudenţa e cea mai vechiă sci-inţă, (fise doctorulă în drepta, căci când Kain a omorîtO pe Abela s’a întâmplată ceia d’ântâiu casă criminală".— ,Prea bine, admită acesta", replică medicultt, ,cu tbte acestea întâietatea tota se cuvine medicinei, căci chiar în raiu Dumnezeu însuşi a scosă strămoşului Adamâ o costă şi acesta a fosta prima operaţiune chirurgicală <.
EditorQ: Iacobti Mureşianu.
Redactorâ responsabila Dr. Aurel Mureşianu
Că-să năcăjită rău acum!« Nice două n’a călcata Cătră moşu s’a’ndreptatO Şi din gur’a cuvântată:
,Dâr ce i colo’n satO la voi De s’aude-atâta toiu*),
Ce s’aude colo’n sată,
Par’-că lupii au turbata?" „Şepte ani de când străbate Ala meu tinerele ficirO Şi’n a mea inimă dorii; Dâr’aduse ceasulă rău La nevast’unO meteleu, Gândurele o-a’nşelatâ,
Ea s’o pusO s’o măritata. Moşule, cinstita bătrâna, încă una te-aşO ruga:
S’arunci furca şi grebla,
Să vii să-mi arăţi casa!
Moşiu bine-la ascultă Furca, grebla-o-aruncâ Şi casa i-o arătă.
Când în casă a intrata Toţi mesenii i-o ’nchinata, Dela nime n’o luata.
I-o ’nchinata şi mirâsa,
Ela din graiu aşa grăia: „Acesta pahara l’oiu bea Că-i dela soţia mea,
Care mi-o fosta dată mie
*) Sgomotd.
Din drepta căsătorie".
Nevasta s’a supărata Şi din graiu a cuvântată: „ToderaşO, puiuţulă meu, Şâpte ani am aşteptata,
Şi tu nu te-ai înturnatO, Gândurile m’o’nşielata M’o plecata spre măritata. Ertă-mă, de poţi ierta Şi etă, io-sO er a ta!«
Mirele a cuvântată:
„Draga mea de nevăstuţă Tu nu mi-ai fosta cu credinţă, Pe min’ nu m’ai aşteptata Pănă m’aşl fi înturnatO,
Fiă-ţl casă uliţa.
Şi culcuşula temniţa,
Mai multa nu vei fi a mea*.
*
* *
In pădure lâng’o cale ţ)ace-una voinica de lingore Cu drăguţa la piciOre.
Ea-i totO muia perina Dela umbră, dela s6re, *
Dela venta, dela răcbre.
Ea din graiu lui i-a grăitâ: Nu mai dăcea şi şcălă,
Ori îmi dă şi mie bolă."
»Ba io bolă nu ţi-oiu da Pără nu te-i înturna Şi mie nu mi-i aduce
Mure negre din pădure Sloi de ghiaţă din Dunăre Şi apă rece din isvore«.
Ea din graiu aş’a grăita: Mura nâgră s’a gătata,
Apa’n isvoră s’a’ncăkfittt Sloi de ghiaţă s’a topita." Vai, tu dragă, prostă eşti,
Că tu nu te nădăesci*)
Mură negră-să ochii tăi,
Sloi de ghiaţă-i guriţa
Apă rece-i inima*.
*
* *
Frunză verde mură negră,
Am avuta o mândră dragă, Mândra roî-a fosta tinerea Şi la minte subţirea,
Şi-am lăsat’o să mai crâscă Minte’n capă să-şi dobândescă. Ea s’a pustt, s’a măritatu Dela noi ala treilea sata.
Der de s’ar fi măritata Dela noi ala treilea sata,
Nu mi-ar fi aşa bănata.
Der mândra s’a măritata.
Dela noi a treia casă Destulă inimă arsă!
EsO afară veefi-o,
Viu’n cas’ au(fi-o;
Măicuţa-mi pune de cină,
*) Pricepi.
Io cinezO şi mai rămâne,
Maica mă cunbsce bine,
Că mi-i dorO de ârecine.
*
♦ *
Fruntfă verde leuşteanO,
Mi-am făcuta căsuţă ’ndealtt,
Şi-am văruit’o cu vara,
Şi mî-am lăsata cărăruşă Pănă la Maria ’n uşă.
Eşî Mărie, eşl drăguţă,
La fântână ’n grădinuţă;
Sub o tufă de smochină Io te-aştepta făr’ de hodină;
La fântâna cea din susă Io le-aştepta cu dor a nespusâ,
Că pentru tine, rujă crâţă,
Nici n’am somnO, nici n’am viâţă ; Pentru tine rujă plină N’am nici somnO, n’am nici hodină. *
* *
De-ar fi dorO pe câta urîta N’ar încape pe pământa,
Da doru-i mai puţinele Şi-i plină lumea de eltt.
De-ar fi doru ca focu M’aşO aprinde cu totu,
Dâr cu câta e mai domola Cu-atâta nu mă omora.
Nt. 41.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887
OunJfi U buna de Vlene
din 3 Martie st. n. 1887
Rentă de aură 5°/0 . . . 96.40 Rentă de hârtiă 5% . . 87 85 Imprumutulâ căiloră ferate
ungare............... 147 50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.25 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfi ung.
(2-a emisiune) .... 12350
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) .... 112 50
Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-mişfi ........ 104.00
Bonuri cu cl. de Jsortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 —
Bonuri croato-slavomi . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............99.50
împrumutul Q cu premiu
ung....................117.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121 20 Renta de hărtiă austriacă 78 25 Renta de arg. austr. . .	8010
Renta de aură austr. . . 108 80 Losurile din 1860	. . . 132.50
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 851 —
\ Act. băncel de credită ung. 284.50 Act. băncel de credită austr.275.30 Argintulă —. — Galbinl
împărătesei .............6.02
Napoleon-d’orl .... 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62.70 Londra 10 Livres sterlinge 128.74
Cursulu pieţei BraşovQ
din 4 Martie st. n. 1887.
Bancnote românesci . .	. . Cuirtj . 8.86	Vcnct,	, 8.40
Argint românesc ....	. . » 8.35	•	8.40
Napoleon-d’orî		. . » 10 09	'	10 14
Lire turcesc!		. . » 11.44	*	11.48
Imperiali		. . » 10.44	•	10.48
Galbeni		. . » 5 97	*	6 02
Scrisurile fonc. »Albina»	. . » 101.—	*	102.- -
Ruble Rusesci		. . » 116.—		117.—
Discontulă . . .	» 7—10% pe	ană.	
FARMACIA
J. PSERHOFER
Viena, Singerstrasse Nr. 15
la „goldenen Reichsapfel“
Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite »Pilule universale, merită cu totă dreptulă numirea din urmă, de ore ce în faptă nu esistă aprope nici o b6lă; la care nu ar fi probată în mii de caşuri efec-lulfi lord miraculosă. In caşurile cele mai cerbicdse, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadară, s’a dobendită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după ună scurtă timpă deplină însănătoşare. 1 cutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 cutiăre 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă 1 fl. 10 cr.
Trimiţendu-se preţuiţi înainte costă cu espedarea francată 1 sulu cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl, 40 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. (Mai puţin de ună sulă nu se p6te trimite.
Au incursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii aoestoră pilule mulţămescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele băle. Orî-cine a făcută odată încercare, recomandă acestu medicamentă mai departe.
Reproducem* aci câteva dintre multele scrisori de mulţămită.
Leongang, 15 Mai.
Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată minune, ele nu suntă ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adeverii aprope la tote bolele. Din pilulele, ce-am fostă comandată la Pasci, am împărţită cele mai multe la a-micî şi cunoscut! şi au folosită la toţi, chiar şi persone de o etate mai mare şi cu diferite bole şi defecte au dobendită prin ele, deşi nu perfectă' sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescu a urma cu întrebuinţarea loră. Te rog dar a-ml mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amă avută deja norocirea prin pilulele D-v. ne redobendi sănătatea cea mai cordială mulţemitâ.
Martin Deutinger.
Bega Szt-Gyorgy 1G Februariu 1882.
Onorate Domnule! Nu Ve potă esprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de dre-ce pre lângă ajutorulă lui D-deu, consorta mea care deja ani îndelungaţi au suferită de miserere, s’a vindecată prin pilulele D-v., şi cu t6te că şi acum trebue d:n când în când sfi întrebuinţeze din elo, totuşi sănătatea ei s’au îmbunătăţită întru atâtă, în câtă
Stimate Domnule ! Presupuneudă, că tote medicamentele D-tale voră fl aşa de bune, ca renumi-tută balsamă contra d e g er ătur ilo r ă , caro în familia mea a făcută ună sfîrsită grabnice la mai multe umflături de degerâtură, m’am dec să pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijloce universale de lecuire, a lua refugiulă la pilulile curăţitore de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulă acestoră mici globuleţe să bombardeză la emorrhoidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esiteză de locă a Vă mărturisi acum, că suferinţa mea învechită dupe o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată cu totulă, şi că recomandă aceste pilule în cereulă cunoscinţeloră mele cu celă mai mare zelă. Nu am nimică în contră şi decă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, însă iără de subsemnarea mea.
Viena, 20 Februariu 1881.
Cu înaltă stimă C. v. T.
Balsam contra degerătnrei de I. Pser-hofer. de mulţi ani recunoscuta ca cela mai sigura remediu contra su-ferinţelorO de degerâtură de tota felula, precum şi spre vindecarea ranelora învechite etc. 1 borcă-neia 40 cr.
Balsam contra gnşiloră, remediu de încredere spre lecuirea umflături -lora la gâta. 1 flacona 40 cr.
Essenţa de viâţă, (Picături de Prag a) contra stomacului stricata, a mis-tuirei rele şi greutăţilora de tota felula, una remediu de casă esce-lenta. 1 flacona 20 cr.
Sncnlfi - Spitzwegerich, medicamenta de casă în genere cunoscuta şi es-celenta contra catarului, răguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr.
Alifiă americană contra rlieumatis-mnlni, cela mai buna medicamenta la t6te suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bălă de tremura), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr.
bichiorti din buruenî de Alpî dela W. 0. Bernhard. I butelia 2 fl. 60 cr-, 1/3 buteliă 1 fl. 40 cr.
sen, 1 butelia 2 fl. 50 er. y2 buteliă 1 fl. 50 cr.
Pomadă de Tanocliinin de I. Pser-hofer, de una şira de ani recunos cută de medici ca cea mai bună dintre tăte remediile pentru cres-cerea părului. Una borcanu eleganta adjustata 2 fl.
Plastru universala de prof. Steudel, la rane din lovitură şi înpunsO, la tota felula de bube rele şi la nmflături învechite, ce se sparga periodica la piciore, la degeto, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soia, s’a probata de multe ori. 1 bur-cana 50 cr.
Sare universală de curâţeniă de A. W. Bulrich. Una remediu de casă escelenta contra tuturora urmări-lora digestiunei stricate precum: durere de capO, ameţelă, cârcei la stomachu, acreală în gâta, suferinţe haemoroidale. constipaţiune etc. 1 pacheta 1 fl.
Franzbrantwein 1 buteliă 60 cr.
Prafti contra asudării piciorelorfi, 1 Cuţiă 50 cr.
Esenţă pentru ochi de Romershau-
Medicamente Homoopatice de tot* felul* se află
totdeuna gata.
Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote «fiarele austriace, şi la casă, când unele din aceste specii nu s’ar afla în deposită, se voră procura la cerere cu promptitudine şi câtă se pote de eftină.
Trimiterile prin poştă să efectudză iute, ddcă se trimite preţulu înainte, său cu rambursă.
Trimiţându-se preţulu înainte, (mai bine prin mandat* poştalii) este porto postalu cu mult* mai eftinu, decât* la trimiteri cu rambursă.	5-12
Minunea vienesă
pe tSremulu industriei de cesornice cu pendulă.
Numai fl. 2.50
costă la mine de astăzi încolo ună	\
(Cesornicu cu pendulă
escelentă, egulată de sine luminătorii, cu aparată pentru deşteptată şi sgomotă, cu doui glânţe (funţl) bronzate, pendulă şi cele aparţinitore.
Aceste cesornice pompose şi escelente suntă montate în pervasuri rotunde, frumosă colorate, imitândă lemnulO de nucă, de abanosă seu palisandru, o podăbă pentru fie-care salonifc Pentru tabla cu cifrele ce lumi-neză noptea ca luna fără adausQ de nici ună materială dau pentru
IO anî garanţiă
şi atragă atenţiunea, că aceste cesornice minunate, escelente şi totuşi admirabilă de eftine se află singură numai la mine bune şi veritabile
Afară de acestea dau cu

pote se-şî vodă de tote ocupaţiunile ei cu vioiciune juvenală. Acesta a mea mulţămită Vă rogă a o întrebuinţa spre binele tuturoru celoră cari suferă, şi Ve rogă totodată, ca să-mî trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpună chinezesc. — Cu deosebită ’ stimă supusă Alois ,\OViik priină-grădinară.
Numai
6*50
unti cesornicu romontoir, supralinu Argintu-Nickel, de întorsă fără cheiă-cu mechanismă de Nickel adevărată, regulată, punctuală, cesornică nedis, tructibilu. arătândă secundele. Nuinai fl. 6'50, mai nainte a costată întreită.
XC Trimiterea în provincia se face cu rambursă post., sea trimiţendn-să preţulu înainte prin
K
Exporthaus Fekete, Uliren-Depot,	Xi
Wlen, V. WehrsassG Nr. 13/59.	V(
Cumpărări ocasionale
*TI
la
Kovâsznai & Keresztesi
Grand Magazin cu articole de moda si confectiunl
”	9	9
pentru dame
Brâşovu (Piaţa mare.)
Din causa localului nedestulu de încăpătorii suntemă în po-siţiune a desface cu 'preţuri eftine o parte din mărfurile ndstre precum: materii pentru rochi de mătase şi de lână, cretone, şi satinu de spălată, postară si flanelă, covore lungi şi pentru canapele, mantile şi mantale de ploe.
Mai departe recomandâmu bogatul ti nostru depositu de Chifon, dela Benedickt Scliroll, chirting pat., Julett, Gradl şi Calicot în t6te lăţimile şi cu preţurile originale, precum şi de t6te articolele aparţinâtdre de croitoria pentru dame şi bărbaţi.
Se priraescu şi comande pentru Toilete de mirese, de stradă şi casă, mantale de ploiă şi Jachete, cari să esecutâ cu promptitudine şi în modulă celu mai elegantu.
Mostre se trimit* la cerere gratis.
CONVOCARE.
Toţi acei Domni, cari au subscrisă acţiuni la „Auraria,“ cassă IU de economii, societate pe acţiuni în Abrudu, suntă convocaţi prin aeăsta ifjjg la adunarea generală constituantă, ce se va ţine în AbrudU în 16 Martie ||ş 1887 la 9 6re diminăţa în cancelaria primii subscrisului.
In aăăstă adunare se vară stabili statutele, se voru alege membrii îţ direcţîunei şi a comitet, de supraveg., precum şi funcţionarii manipulanţi.
Cu acăstă ocasiune se voră solvi şi 20°/o din capitalulu de acţiuni. UI	Abrudă,înl7 Februariu 1887.
# A. Filip*, Ioanu lancu, Ioan* Gali*, Candiu David*,
®	Alexandru Danciu, Dr. Simeontt Caianâ.
Tipografia ALEXI, Braşovă.