st PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe anfi &nfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni,3 fior. Som&nla şi străinătate: Pe antl 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni ho franci. ANULU L. ANUNŢURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorit# nefranoate nu prlmetou. — i rlpte ni BtrimltS. Ni 40. Sâmbătă, 21 Februariu (5 Martie). 1887. Braşovti, 20 Februariu 1887. „Ministrulu-preşeduite Tisza a începută să se sâmţă în noulu său rolă ca ministru de fi-nanee.“ Aşa ne asigură unulu din (Jiavele de căpeteniă ale guvernului. La încheiarea desbaterei asupra legei financiare în camera deputaţiloră din Pesta, d lă Tisza a luată cuventulă şi a dată şi ca ministru de finance provisoriu o escelentă probă, că pâte vorbi multă fără a 4*ce nimică. A mai dovedită afară de acăsta d-lă Tisza, că elă şi la finance este totă acelă optimistă periculosu care nu vede răulă şi miseria diri ţără, nu vrea să scie de nemulţămirea popâreloru, ci se încrede orbesce în noroculă său. Dâr nici cu noroculă nu e bine să se j6ce oinulu, nu e bine să risce prea multă în contulă lui, căci iute se p6te întârce dela elă şi ni se pare, că amintitulă discursă rostită de d. Tisza în şedinţa camerei dela 1 Martie a. c. numai norocoşii’n’a fostă. Şefulu oposiţiunei moderate maghiăre, contele Albert Apponyi, a imputată guvernului, că încă nici acji nu este consciu de adevărata serio-sitate a situaţiunei, că nu are o programă financiară clară şi bine definită, că, deşi oposiţiunea a propusă ună sistemă de economii, guvernulă nu ia în seriosă lucrulă acesta, nu se gândesce a redică o liniă de consumă la graniţele austriace, c’ună cuvântă guvernulă nu face nimică, elă nu arată camerei nici măcară motivele, cari au cau-sată retragerea ministrului de finance Szapary şi inaugurarea unui piovisoriu în resortulă finan-celorfi. Şi ce a răspunsă la tâte aceste grave imputări d-lă Tisza? — A ^su, că şi dânsulă e de părere, că trebue să se facă economii, dâr adause elăT suntă unele pretenţiuni ale vieţei de stată, faţă cu cari nici chiar din consideraţiuni de e-conomiă nu este admisibilă ună regresă. Singură numai prin economiă nu se pâte dâr îndrepta răulă. Q-uvernulă nu se p6te ocupa nici cu planuri mari într’ună momentă, când piaţa de bani nu e nicidecum dispusă pentru asemeni planuri mari. Totă ce face guvernulă e că pregătesce o mai corăspuncjătdre şi mai bună esploatare a dăriloră indirecte şi de consumă, ceea ce se p6te face şi fără a redica linia de consumă, ce nu e de dorită. O programă financiară, (}ise Tisza, nu pâte da a<}i, dâr promite că va presenta o asemenea programă în anulă viitoră» deodată, cu. proiectulă budgetară, dâcă pănă atunci voră merge t6te lucrurile aşa de netedă, cum îşi închipuesce mi-nistrulfl-preşedinte, dâcă nuorii grei ai situaţiunei esteriore se voră risipi şi d-lă Tisza va dobândi maioritatea în viitârea dietă alâsă pe cinci ani. Optimismulă d-lui Tisza se oglindâză în ur-m&torulă caracteristic pasagiu ală discursului său : „In fine să’mî fiă permisă a da espresiune convic-ţiunei mele, că dăcă va succede, ca pacea europână să se susţină, ceea ce — precum creda — va succede, deşi nu aşa cum amă dori, adecă prin desarmare (căci de ar fi cu putinţă desarmarea ministrulă de finance n’ar mai avă a se lupta cu mar! calamităţi,) ci decă pacea va fi susţinută numai aşa, cum a fostă, ca ministrulă de răsboiu să nu facă mereu nouă, neaşteptate dăr neînlă-turabile pretenţiuni: atunci printr’o corectă manipulare a dăriloră şi pe Calea măsurilorti ce trebue să se ia pe tărâmulă dăriloră indirecte şi de consumă, va succede să scăpfimO de deficită, în partea cea mai mare seu de totăj financele aşa de posomorită descrise ale Ungariei.* Tăcerea semnificativă, cu care a primită maioritarea camerei acâstă desfăşurare a optimismului ministrului-preşedinte, a fostă întreruptă de strigătele viue de reprobare ale întregei stânge. In nisce momente, când, după cele 7 Va mi-liâne votate de dietă pentru honvetjime şi glâte, suntă adunate în Peşta delegaţiunile spre a vota din nou ună credită de 52 şi jumătate miliâne pentru armata comună, din care vre-o 16 miliâne şi mai bine trebue să acopere Ungaria; când conformă preliminarului budgetară presentată dietei, în care cheltuielele suntă stabilite cu 3501/* miliâne, âr venitele numai cu 328Vi mi-li6ne, deficitulă ordinară face ceva peste 22 miliâne; când afară de acâsta trecerile peste credită din anulă 1885 împreună cu deficitulă,'încă neacoperită ală esposiţiei ungurescl din acelaşi ană facă peste 10 miliâne; când ministrulă de finance trebue să procure cele 18 miliâne cheltuite din provisiunile casseloru statului, cari tre-buescu din nou provă(Jute cu bani; când aşa-dâr, adâugândă t6te aceste sume, deficitulă statului ungară în realitate trece peste 70 miliâne; când, în fine, situaţi unea de afară n’a fostă nici odată mai nesigură şi mai ameninţătâre ca astăzi ; în nisce momente ca aceste* primulă ministru de finanţe provisoru pune în perspectivă ştergerea deficitului. Nu-i minunată d-lă Tisza? Elă asâmănă starea financiară a statului dela 1867 şi 1875 cu cea de a(Ji şi acesta o declară mai bună. Acolo unde toţi vădă ruinarea economică, Tisza vede numai înflorire. Ţâra, observă elă , pâte <Ş.ice: „am primită mai multă decâtă am dată/‘ Noi scimu că amu totu dată şi n’amu primită nimică şi dâră nu va susţină d-lă Tisza, că noi, Românii, şi cu noi toţi Nemaghiarii şi cea mai mare parte a poporului maghiară, care asemenea nu vede râdele dăriloră sale, nu ne-amu ţină de ţâră. Ori dâră ţâra o constitue numai âmenii d-lrn Tisza, cari să hrănescă din bugetulu statului ? Dâr d-lui Tisza îi dă mâna să vorbâscă aşa pentru că elu e de firma convingere, că popo-raţiunea statului încă n’a sărăcită de totu şi pănă ce nu va sărăci de totă mai e cine să dea şi de unde să se ia. „Puteţi să vorbiţi de sarcinele visteriei statului, “ esclamă Tisza, „dâr nu de sărăcirea poporului ungară. “ De când e lumea aceia, cari au fostă mai aprâpe de ruina loră, au fostă cei mai mari optimişti. De ee ar face tocmai d-lă Tisza escep-ţiune ? Răscola dela Silistra. £tă amănuntele pe care le a primiţii * Epoca* asupra acestui incidenţa : In sera de Duminecă şefula garnisănei din Silistra a rugata pe comandantula regimentului româna din Os-trova d’ai trimite musica pentru lăsatula secului. Cererea fu acordată şi musica merse la Silistra. Luni di-minăţa se află, că batalionula bulgarii din Silistra cu o bateriă de artilerie şi una escadrona de cavaleriă făcuseră una pronunciamento contra regenţei. Căpitanula care comanda batalionula chemase pe oticeri şi Ie adresase o cuvântare, în care descria în color! negre starea Bulgariei provocată de nisce ambiţioşi, cari s’au cocoţatu la putere şi slujesca interese străine, înstrăinânda poporulă bulgara de marele său protectorii, de Rusia. Cuvintele căpitanului au fosta primite cu urale prelungite de cătră ofiţeri. Comandantula bateriei răspunse că a sosita mo-mentula d’a pune căpătă unei asemenea stări de lucruri; că acăstă datoriă să impune armatei, care singură pote scăpa patria de situaţiunea de plănsa în care se află. In urma acestora discursuri, toţi oficerii au jurata d’a urma steagula insurecţiunei şi proclamarea pronun-ciamentului a fosta decisă pentru Duminecă săra, cu oca-siunea lăsatului secului. Aşa se făcu. Trupele au fosta consiniate în casarmă şi ofiţerii se întruniră într’una bancheta, după care porniră toţi împreună strigânda: „Josît regenţa/« Să trâiăscă Ţarula Alexandru ! Pe stradele oraşului ofiţerii şi trupele se îmbrăţişau cu locuitorii. Se dădu de mâncata şi de băuta soldaţilora şi se ceti o proclamaţiune prin care regenţa era răsturnată şi înlocuită prin una alta guverna sub preşedinţa Mitropolitului Clementa. Astfela stau.lucrurile pănăfceri. Să scie că autorităţile dela Rusciuk au rechisiţio-natfl tăte trăsurile spre a trimite trupe la Silistra. Tota odată garnisăna dela Şumla a primita ordina să plece la Silistra. Cestiunea este, decă regenţa pote fi sigură de aceste trupe în faţa celora resculate. Dela Şumla pănă la Silistra este unO singura druma prin Sujucuk, Akadivlar şi Alfatar, dăr nu există şosea şi în starea actuală a timpului trebue cela puţina 5 (file de raarşQ spre a ajunge pănă la Dunăre. Dela Rusciuk ar fi fosta uşora d’a trimite trupe spre Silistra pe Dunăre; dăr flu-viula e îngheţata şi astfela trupele din Rusciuk voră fi silite să mărgă pănă la Rasgradu şi de acolo să ia dru-mula cela mare care merge la Silistra prin Savust său prin Kamarlar. Pentru a face acesta încungiura trebuesca cehi puţina două (file cu trăsura. Dăr sosinda la Silistra trupele regenţei se vora afla în faţa a aprâpe 2000 de ămenl bine armaţi, aprovisionaţî şi dispunânda de artileria; nu va fi der uşora d’a supune pe revoltaţi. In orice casa luptă va fi. şi exemplulâ celorQ petrecute la ;Silistra pote fi contagiosfi. Revoluţionarii bulgari. ţ)iarulO „Brăila« scrie: »De câtva tîmpfi oraşulâ nostru a devenita cuibula revoluţionarilora bulgari. Nu-mărula lora creşte din (fi în 4* mai multa. Printre aceşti fugari, ce’şî dau aerulă de refugiaţi politici şi’şl faca din acăsta o gloriă, spuind’o ori cui voesce să-i asculte, se află si unO pretinsa căpitană din armata bulgară, anume Slatovstof, care în unire cu cei ce se află actualmente aci şi încă cu câţi-va, cari se mai aştăptă, ar fi avenda intenţiunea d’a mai fonda două (fiare în limba bulgară. afară de acela ce portă numele de 9 Augusta. Unuia din aceste (fiare a eşitQ deja de sub tipara şi are titlu: „Da se rasberemă* (Să ne înţelegemti.)* „Dăcă activitatea acestora indivizi s’ar mărgini la lupta pentru răsturnarea actualei stări de] lucruri din Bulgaria numai prin Jaceste mijlăce, pentru noi Românii, esistenţa lorfi în mijlocul nostru n’ar fi de nici o importanţă şi, prin urmare, n’amti avea [nici una interesa d’a ne ocupa de denşfi. Dâr, ceea ce este destula de grava, şi care merită a atrage atenţiunea guvernului, este faptuia că aceşti jveneticl, sub masca £d’a fonda şi scrie (fiare, sprijiniţi de concursulQ materiala şi morala ala unei puteri vecine, care face dintr’ânşii nisce adevărate instrumente orbe, complotăză în secreta a face* să isbucnescă în Bulgaria o mare revoluţiune spre a aprinde astfela focuia în t6tă întinderea peninsulei balcanice*. ,Faptuia prin urmare este destula de gravfi, când ne putema gândi, că pe teritorula nostru să urzescQ asemenea revoluţiunl cu scopuri reacţionare", Creditele militare anstro-nngare şi Rusia. „Nowoje Wremja*, ocupându-se de recentele credite militare votate de parlamentele din Austria şi Ungaria, (fice că aceste parlamente îşi facă o concurenţă patriotică, apoi continuă: »Banii ceruţi de guvernulă austriaca, adauge (fia-rula rusă, i-au fosta acordaţi în unanimitate. Deputaţii din ReichsratO, ca şi aceia din camera ungară, lucrară ca cum ar fi avuta grabă să capete diplome de patrio-tisma, şi chiar oposiţiunea maghiară se declară gata pentru orice sacrificii. Atitudinea lora are două objective: a influenţa pe Germania şi, în acelaşi timpa, şi pe Rusia*. »Intru câta privesce patria nâstră, deputaţii maghiari şi austriac! se înşală decă ’şl închipuiesca, că patriotismul lora bugetara ar schimba câtuşi de puţina disposiţiunile şi vederile guvernului rusesca.* , Rusia nu este nici cum doritore d’a întră în con-flicta armato cu Austria; der nu ne temema nici acum, precum nu ne-ama temuta nici mai înainte de guvernulă austriaca, fiinda că ela are astăzi vre-o douăzeci miliâne de florini mai multa la disposiţiunea sa.“ >Acestă situaţiune ama prevă(Jut’o de multă încă. Evenimentele din aceşti din urmă doi ani au slăbită influenţa rusăscă în peninsula balcanică, în profitula aceleia a Austro-Ungariei. Trebue să sfîrşima odată cu a-căsta, instituinda în Bulgaria starea de lucruri ce ne ga-ranteză tractatuia dela Berlina. Dâcâ Austro-Ungaria s’ar încerca să împiedice îndeplinirea sarcinei năstre, răsbo-iula ar fi neînlăturabilQ*. Nr. 40. GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE PILEI. I Câta pentru succesO: la calendele grecesc!! Preoţii şi învăţătorii noştri să urmărâscă pasă cu pasă uneltirile După ună raportă alu inspectorului de scole din acestora misionari, comitatulâ Huneddrei, comitatulâ acesta, care dispune __x cu totula de 432 comune, a avuta anula trecuta 310 Filiala din Brasovu a Kulturegyletului ardeleana a sc6le, mai puţina cu 11 ca în anula precedenta. Aceste hotărîta în ultima sa şedinţă ca, în unire cu casina unii scole, care s’au închisa sub pretexta că din causa gurâscă, cu clubulO cetăţenilorâ unguri, cu reuniunea de lipsei de mijldce nu se putâu susţine amăsuratO cerin- cântări ungurâscă şi cu reuniunea ungurâscă a tinerilorâ ţelorO legei, t6te au fosta sc6le românesc!. Au cerce- J industriaşi, să serbeze amintirea cailei de 15 Martie n. tată scola 27,038, mai multa cu 753 ca în anula de mai nainte. Cu limba de propunere maghiară au fosta 57 sc6le, germane 2, românesc! 242, mixte Au funcţionată 373 învăţători, dintre car! 294 au scidîă deplina unguresce, 33 puţina şi 12 nimicâ. Susţinerea tuturora scâlelorO din acesta comitata costă pe and 152,883 fl. I ţn moda îngrijitorO. — Ce facO autorităţile ndstre şcolare, dorma somnula cela lungâ, de lasă să ne închicjă inchisitorii scdlele? Ce face poporula din respectivele comune de nu deşteptă din amorţâlă autorităţile nostre şcolare? —x— Ministerială de resboiu a dată comandelora ordina ca afacerile de asentare să se facă repede şi medicii militar! să-şî dea grabnica şi în moda demna de credinţă | declarata er! în stare de falimente, votulă asupra destoiniciei celoră apăruţi înaintea comi-siunei de asentare — Atâta i-a mai trebuita Braşovului, după paeos tea, multele năcasurî şi neajunsuri ce iau căduta pe capâ! —x— In Aiudu şi în Orăştiă bântue epidemia de pojarâ Batalionulu 28 de honvedt, staţionata în Reghinulu sasescă, în urma decisiunei ministerului honvedimei va părăsi acesta oraşO şi la 24 Aprilie c. se va stabili în Bistriţa. —x— ComerciantulO băcana de aci Carol Kirr a fosta -x— »Kolozsvara scrie: O neplăcută surprindere l’a a-junsO pe d. Peiru Truţa, deputatulă română ala cercului Baiei de Crişiu, din comitatulO Hunedârei. Cinci —x- Reuniunea femeiloră săsesc! din Sibiiu a întocmită una cursa pentru a forma conducătăre ale grădiniloră de copii. Cursulă s’a şi încheiată declarânda şepte participante ca destoinice. In Broşovă s’a deschisa unO asemenea cursO la 23 Februarie, cu 10 participante: 3 ani de (ple d. Truţa nu va mai pute fi deputat0, căc!| din Hălhii, 2 din Feldiâră, câte 1 din BodO, Cârstiană, din întâmplare şl-a plătită darea mai târziu de cum ar MăieruşO, GhimbavO şi Prejmera. — Dăr reuniunile ro-fi trebuita şi din asta causă pentru viitârele alegeri, mâne dormă? fiinda ştersO din lista alegătorilorO, nu mai pOte să fiă __x_ alesă deputata. De altă parte ni se comunică, că în jn apropierea Cisnădiârei lângă Sibiiu s’au arătată cerculO electorala Baia de Crişiu, ce-ia represintâ d. in ^iie[e din urmă câţiva lupî. Doi din ei au fostă o-Truţa, umblă să candideze ca deputate dietală d. Nico- nmorîţi de doi Român! de acolo, nu departe de comună lae Popă, secretara în direcţiunea financiară din Sibiiu, Lj j_au dusâ la Sibiiu să-i vândă, cu programa guvernamentală. Se 4i°e c& nou'.O candidată ar fi fostâ pe la fişpanulO din Deva, unde ar fi fostă bine primita. Ruptura tractârilorîl ungaro croate. Deputaţiunile regnicolare, ceâ ungară şi cea croată, întrunite de câtva timpO în Pesta pentru ca să stahilescâ o înţelegere asupra diferiteloră cestiunî privitore la cele două ţări, au ruptă trădările neputându*se ajunge la învoială mai alesă în privinţa cestiunei limbei statului. Croaţii stăruescâ- să li se recunoscă limba croată, desemnată în puterea JegilorO lorO ca limbă a statului, în acestă calitate şi numai într’atâta facă concesiuni, ca autorităţile centrale unguresc!, care au să corespondeze cu oficiile comune din Croaţia în limba croată, să potă alătura o traducere maghiară, din contră la corăspun-derea oficielora croate cu locurile centrale unguresc! să nu se permită o asemenea procedere. „Pester L'oyd* îş! esprimâ părerea de rău, că după atâtea Iun! de trădări între cele două guverne nu s’a putută ajunge la nici una resultata. Negreşita, că f6ia ungurâscă aruncă tătă vina pe Croaţi, cari faefi din „limba statului ungara* o limbă de a doua mână, şi a-poi aşa ceva „ar face să svâcnâseă îndreptăţitula sentimente de sine ala naţiei unguresc!“ şi autorităţile unguresc! ara fi espuse in Croaţia-Slavonia, adecă slavi-sârii. F6ia ungurâscă — -a t6tă pasărea care pe limba ei piere — dice că departe de Unguri pofta de maghia-risare ori şovinismulO, acolo unde nu e necesară — fiind că nu le dă mâna — dâr au plăcerea să figureze ca limbă oficială, pe lângă cea croată, şi limba ungurâscă. -x— Generalulâ majoră Paula Bernnart, comandantula „Agenţii mnsc&lesci.“ Selagiu, Valea Ch'asnei în 20 Februariu 1887. Onorate !)-le Redactorii! Sub titlula »Agenţi mus-călesci* mai ântâiu fdia bugetară din Şimleu „Szilâgy Somlyă* mai apoi „Nagy Kâroly âs Vidâke“ din Careii mari publicară sensaţionala scire cumcă la preotulâ din ZalnocO s’a dusa preste năpte una MuscalO, pe care ’lQ vătju unâ pădurara făcândO desemnur! şi voi să-10 prindă care însă dispăru până pădurarula merse se chieme a- -x— In Nr. 9 ala făiei „Protestans egyhazi es iskolai lap« ce apare în Budapesta cetimO urmâtorele relativa brigadei 31 de infanteriă din BraşovO, e transferata în I jutorQ* adauge, foia din Cărei cumcă solgăbirăulă aceeaşi calitate la brigada 19 de infanteriă din Josef-M‘n cercu^ Tăsnadului face paşi energioş! pentru prin-stadt. Colonelula lohann Pokay, comandantula regimentului 34 de infanteriă, e numita comandantO alâ derea Muscalului. Veţi afla însă D-le Redactor a cumcă aceste fură la activitatea misionară a bisemcei reformate m A.rdealu. | brigadei 31 de infanteriă din BraşovO rămânendo în gra- j preludiulO unei acţiuni teroristice, ce avea de cn „In districtula bisericesca ardeleana a începută de faptă | dulii său actuala. * Ueta s^° întreprindă asupra tânărului preota din Zalnocă înfiinţarea popiălorO misionare. Pentru 6 locuri, din cele Fabrica 26 destinate cu ajutorulO conventului generală şi a districtului pentru organisare, consiliula direcţiunei a şi pu- x___ . micii tiran! din Tasnadă în înţelegere cu cei din Zelau, de dinamită din Anvers a fosta aruncată c^(:* ^reP^ vorbindă preotulă din ZalnocO este RomânO în aerO. Intrega fabrică a fostă distrusă. ţ)ece lucră- blicatO concursă. Aceste locuri sunta următorele: 1) J tor! suntă morţi, mulţi greu răniţi. Se crede că o mână Popia misionară CiucO-Gurghiu cu reşedinţa în Ciuca-Sereda, lâfa 800 fl. şi dai ea dela credincioşi în bucate sâu în bani; 2) Postula de popă şi docenţa misionară criminală a pricinuita aeâstâ nenorocire. x— »Le Pays* din ParisO spune, că generalulâ Bou- bunO cum se cade să fiă şi pentru acâsta Unguriloro peste totă nu le vine la socofelă. Căci ei veţjl DOmne în Ungaria nu vreau ses sciă că şi RomânulO are dreptO la naţionalitatea lui. De aceea îi poţi au(Ji esprimându- se şi despre acesta preota *derdk ember, har hogy 6lăh.* Trăsnea (Ordogkut) cu reşedinţa în Trăsnea, lâfa 500 fl., \langer a primita într’unO micO orăşelO industriala din[^om^ harnica, păcata că i RomânO.*) contribuirea credincioşilor şi cheltuielile de călătoriă Alsaţia 307 voturi ca candidata de deputata în Reichs- " .................. puse în perspectivă de Kulturegylet; 3) Popia misionară tagula germana. Săcele, cu reşedinţa în SatulungO, leafa 500 fl, darea —x— credincioşilor în valăre de 100 fl, şi venitele stolare ; O parte din puscile cu repetiţia comandate de gu- 4) Popia misionară Tonciu cu reşedinţa în Tonciu, lefa vernula româna a sosita în Bucuresel. Ce privesce chiă-300 fl., cheltueli de călătoriă 100 fl. şi venitele stolare ; marea reservelorO sub drapela, e falsă scirea, din con- Destulo, că după soirile sensaţionale eşite în foile amintite, într’o sâră preotulă din Zalnocă este surprinsa cu aceea, că servitorea sa este citată la judele comunala unde doi gendarmî din TasDadO o întrebară, că ce ospe a fostă la domnu-sâu în 4^ele cele deaprâpe decurse, voinda a forţa lucrulo până acolo ca servitărea 5) Locuia de popă şi docenţa misionara Bolyavolgy (?) tră soldaţii cari cu începutulă acestui anO şî-au termi- să mârturisâscă, că a fosta cineva la preotul#.*Neputândâ însă afla dela servităre nimica se întorseră la Tasnadă lără mare ispravă. Eu unuia socotescă că acâsta â fostă o manevră pentru a terorisa pe tânărula preota din ZalnocO. Fiă cu reşedinţa în Michelsdorf, lâfa 500 fl., cheltueli de natO serviciula activă de trei ani, au fostă trimişi la că-călătoriă 200 fl. şi venite stolare; 6) Postulă de popă şi minele loră. docenţa Ilea-Mureşiană cu reşedinţa în Ilea-Mureşiană, —x— lâfa 400 fl., ajutorulă pusă în perspectivă de Kulturegy- In Steyr va începe în curândO fabricarea în stila let, darea credincioşiloră si venitele stolare. Petiţiile se mare a puscilorO de reperiţiă, căci în stila mica s’a şi I însă convinşi Domnii din Tasnadă precum şi cei din Ze adreseză episcopului Dominik Szasz pănă la 15 Martie lucrata deja pănă acuma. In vâra .acâsta va şi începe lău — pe cari i-a fostă informată substitutulă de no n. Instrucţiunea amănunţită se va stabili ulteriorfi.* — înarmarea infanteriei şi vânătorilorO cu noua puşcă. tară SoloveţO Zsiga din Bobofa că popa de ZalnocO este Cum vedemO, e o simplă căpătuire a >patrioţilorac. | ------------ I unO mare Daco-romănă . şi că nu voiesce se vorbâseă o FOILETON U. Portretele lui Horia, Cloşca şi Crişanu. - XVI De lângă castelulft lui Petra Rareşiu, _—_ Febr. 1887. AAV 111 (Urmare şi fine.) Paralela între Horia şi Cloşca (după docum. I.) .Privindă cineva amândouă aceste profile din puncta de vedere fisionomicâ Horia câştigă nemărginita în compara ţiune cu Cloşca; şi neavândă în vedere împrejurările, fără o cunoscinţă de mai nainte a faptelorO, adecă fără espe-riinţă, nici unO fisionomista în lume n’ar fi cre4uta a întâmpina sub a ;estă profila una asemenea scelerata, ci mai alesă din contră. ... o frunte astfelO arcată, cu una astfela de aparata ososO ala ochiului indică totdeuna o inteliginţă care nu este din cele ordinare; şi apoi în partea mediă a acestei frunţi stă o nespusă tăriă ne-pregetătdre ceea ce la eroi s’ar numi cerbiciă, constanţă. Numai nasulO singura arată moliciune; der totuşi şi aci la rădăcina lui, începânda dela îmbinarea ochilorO pănă la protuberanţa mijlociă, stă multă cutezare şi putere întreprin4ătore. Talentă frumosu arată osulu sprîncenei, şi structura grumadului adeverată bravură. Păcata, întru adevăra păcata, de o aşa posiţiune a ochilora şi de-o aşa tâiătură a gurei, că suntă ale unui rebelă. Este cu neputinţă ca una fisionomista să-10 potă reeua6see după aceste semne; mai cu osebire săltătura buzei interiore indică cu totula ună astfelă de omO: o adevărată domolire şi o pietate vtyută vorbescă dintr’ânsa şi cu tote aceste, suntâ cu totula altfela... După câte sciu din es-perienţă eu creda, că aşO putâ susţină cu tăriă, cum că Horia, decă se mărginea elă îndată la începutulă carierei sale la înţelâptă reservă şi s’ar fi rădicata cu pre-cauţiune afară din sfera sa, transportându-se într’o altă posiţiune, ar fi devenita negreşitâ ună membru ala so-eetăţii nu din cei nefolositori; ela ar fi fosta toi0 aşa de bunO partisanO, precâtâ a fosta — după cum arată es-periinţa — de astutO şi curagiosă rebela. Acâsta o do-vedesce întregula său profila. Fisionomistulâ şi patono-mistulă — decă vorO fi fără prejudiţiu şi fără părtinire — caută să se unâscă în acâsta; esperiinţa încă a probata acesta, celfi puţina în parte“. „Am 4*s0 — ne spune doeumentula prima mai departe — că profilula lui Cloşca stă cu multa mai înapoi de acela ala lui Horia. ţ)ice apoi că fisionomistulâ nu va vedâ în dânsulO numai o îneăpăţinare de fierO şi o imbecilitate, o estremă răcâlă, brutalitate şi cea mai mare flegmă. — Veninda la Portretulu lui Georgiu Crişianu, laudă în dânsulO frumseţea bărbătâscă, 4icândă că presintă în tdtă pri- vinţa o figură bine făcută, de o statură bărbătâscă de mijlocă mare, de o structură osâsă, tare şi solidă, de unâ corpâ cam plină, nu prea grasă, ci tocmai aşa cum se cere la o asemenea sistemă corporală şi la o făptură os6?â aşa de forte. Cum că a fosta unâ chipâ plăcuta, nu mai încape nici o îndoâlă. O frunte cam înaltă cu partea osâsă a ochiloră bine arcată, cu nisce sprîncene negre stufâse, ornate cu gene stufdse de aceeaşi colâre, nisce ochi mari negri, iuţi şi plini, şi cu o uitătură ageră, o gură bine proporţionatâ, cu o barbă nâgră stu-fosă, o bărbiă cam rotundă şi prea puţină despicată; unO gâta cam lungăreţa, nici prea grosă nici prea subţire, bine întinsa şi drepta; unâ piepta scosa afară între doi umeri cam laţi, şi alte asemenea suntă însuşiri, cari vâdescO ună bărbată nervosâ bine făcuta şi cari erau proprie acestui rebelă. Peliţa lui brună, umbrită împrejura de unO pâra negru stufosâ, contribuia şi mai multa, spre a da chipului sâu o frumuseţe bărbătâscă. O singură trăsură avea echivocă, aceea a unui surîsă continuu. Acestă trăsură, se 4»ce, că a rămasă totO 4îmb>f4re su^ ori şi ce împrejurări, chiar când a fostă data la înehi-s6re (1 Febr. 1785). .CostumulO său era întru t6te asemenea cu ala lui Horia şi Cloşca. Pre capă purta obicinuita o căciulă cu unO penagiu şi ciucurO de firO atârnată ca la husari. “ Nr. 40. GAZETA TRANSILVANIEI. ' 1887. bâbă unguresee,—-fiă convinşi că pe acelă preotă nu-’Iă voră înfricoşa prin asffelă de manevre, căci eelă ce îşi împlinesce datorinţa şi este cu conscienţa nepătată, a cela este tare şi neînfrânţă în orice împrejurări, precum (Jice poetulă latină: »Si fractus illabatur orbis impavi-dum ferient ruinae.a f±> decum-va domnii Maghiari din Tasnadă în ade-vără se temă de agenţi muşcălescl, atunci chiar acesta îi vădesce cumcă suntă cu consciinţa pătată. Furulă se teme de sgomotulă cel mai mică. Aşa şi compatrioţii noştri. Ei sciu ce nedreptate strigătOre la ceriu comită cu noi Românii, câlcându-ne în piciore cele mai sânte drepturi, şi chiar minimulă îndreptăţirei nostre de a-ne putâ cultiva limba, acelO minimă circumscrisă în articlulă de lege 44 ex 1868. înceteze domnia—loră a călca barem! aceste legi şi nu respingă cu atâta intoleranţă illegală chiar şi estrasele matriculare date în limba românâscă şi cari tocmai în sensulă legei nu se potă da în altă limba, şi atunci nu voră fi neliniştiţi de consciinţa lord, carea încărcată fiindti de păcate îi mustră acuma. Ince teze pretorele secundară K. a tractâ aşa de dură pe cărturarii şi ţăranii români, cum făcu c’ună cadidată de notară română G. V. care la presentarea petiţiunei sale de concurentă la nolariatulă de Bobota fu tratată în modula celă mai bruscă, şi cum lăcu c’ună plugară română, care avăndu se predă o plâusore »Măriei Sale* fu mânată se înveţe mai ânteiu limba statului apoi să vină şi să-şl dea plângerea, — şi atunci nu va avă visuri aşa neliniştitOre. Inveţă limba româna la ce este şi obligată prin lege dâcă îi place a ocupa postulă de pretoră secundariu, şi şi nu pretindă fără nici o basâ de lege cum pretinse dela preotulă din Z&Inocă ca se vorbescă cu densulu în limba statului“ cu o ocasiune când aiceiă preotă merse la oficiulă pretorială pentru a-şl face o plânsăre, căci altcum mai adeseori va fi nevoită se aucjă precum a trebuită se aucjâ dela preotulă amintită, că dănsulă este obligaţii a cunâsce limba poporului în ală cărui serviciu trebue se stea ca oficială administrativă, âr nu se pretindă dela poporă învăţarea limbei statului. înveţe atâta funcţionarii dela judecătoria de cercă din Tasnadă, câtă şi cei dela scaunulă orfanală din Ze-lău a respecta legea, căci în virtutea oficiului loră au de a aplica legea şi dreptatea şi să nu respingă rugările de întabulare date de partide române din simpla causă că pe lângă acele este acludată câte ună actă în limba română cum de es. Extrasă de boteză, m6rte seu cunu-niâ, căci prin acea procedură facă spese mari partide-loră pănă ce umblă validitându-’şl dreptulă prin recurse. Şi apoi aceea nu p6te fi chiămarea oficialiloră de a pnne piedecî ilegale cetăţeniloră. cum au făcută acăsta atâtă judecătoria cercuală din Tasnadă în câte-va caşuri, câtă şi scaunulă orfanală din Zelău numai cu partide din comuna Zalnocă, d'apoi cu câţi alţii din alte comune şi atunci nu voră vedâ sub totă tufa agenţi muscălescî şi nu voră pută crede t6te bîrfelele şi calumniele celoră ce fără a ave vr’ună merită voiescă a sa căpătui. — Primiţi, Dle Redactoră ş. c. 1. Văleanulu. Din Chioară, 19 Februariu 1837. Onorată Redacţiune! E cunoscută, că în anulă trecută ven. Consisţoră şcolară de Gherla a dată ună cer-culară relativă la învăţătorii români din acâstă Diecesă şi la ajută rele dela societăţi cum e şi ,Sz6ch6nyi-târ -sulat“ din Cărei, înfiinţată cu scopă de magbiarisare. Dăcă se vede că în sânulă nostru mai esistă pănă astăzi putregaiuri, cari în locă să ţînă contă de îndrumările părintescl emanate dela ven. Consisţoră şcolară, le calcă Sn piciâre, fără de nici o genă de opiniunea publică ori mustrare de consciinţă. Acăsta e o procedură compromiţătăre faţă cu toţi ceilalţi învăţători din aceste părţi; e o cutezare 6rbă, care vatămâ autoritatea nâetră supremă şcolară. Bărbaţii noştri din cari să compune acela ven. Consistară şcolară voră sci abună-sâmă ce au de a face şi cum au a procede faţă cu fii neascultării. Ce să ţine de noi, dăscălimea română din acestă comitată, trebue să protestămă sărbătoresce şi cu t6tă seriositatea în contra procederei nesănătasă şi ruşinătdre pentru nămulă nostru, prin care câţiva farisei compromită statulă nostru învâţătorescă, cerendă în adinsă ajutore dela numita societate pentru progresă în limba maghiară, ca şi cum în celelalte obiecte de învăţămentă nu se recere nici ună progresă dela cinstiele loră. Nu sciu, dec-ă d. d. preoţi directori ca şcolari confesionali au cunoscinţă despre procederea la cererile »preţului de sânge*. Dâcă acele cereri se facăcu consensulă şi învoirea d-loră, atunci lucrulă e multă mai delicată şi prin urmare cere o cură multă mai radicală. In totă casuiă e timpuiu supremă să ne tragemă de sâmă, să ne' cunoscemă bine unulă pe altulă, să lă-pâdămă din sînulă nostru totă ce pote să infecteze partea cea sânătâiă a corpului nostru naţională. Amă tăcuta destulă aşteptândă îndreptare, acum trebue să eşimă la lumină cu tote faptele acelora cari prin lăcomia de bani, ca şi Iuda, nu bagă de sâmă datorinţele, ce le au cătră poporulO din a căruia sudOre trăescă. Etă numele acelora debile fiinţe, cu sufletă insă pu-puţină însufleţite, cari au cerută şi cărora li s’a votată pentru anulă 1886 arginţii pentru vinderea demnităţii loră naţionale. JL Szabo Âgoston înv. gr. c. Blidariu 50 arginţi. 2. Marosân Kornâl înv. gr c. Ar.-Megyes 50 arginţi. 3. Krespai Agoston „ 4. Somlyoi Bazil » 5. Belbe Jânos * 6. Stefucz Elek » 7. Pop Emânuel » 8. Kegye Lorincz , 9. Kozma Jânos » 10. Bretân Jânos Aurelia Popescu din Topliţa 1 fl. Rămnândă ună venită curata de 65 fl. v. a. pentru care primâscă marinimoşii O. Domni mulţămita cea mai cordială dela membrii a-rangiatorî şi senatulă scolastică gr. cat. din Tulgeşfi. Gyo. Tulgeşă în 20 Februariu 1887. Augustinu Dobreanu, Ioană Dobreanu, casieră direct, scol. preotă în Corbu. Aşa au descrisă contimporanii străini. pe martirii Românismului, unulă mai bine, altulă mai rău, după cum i-a trasă inima, unulă a făcută pe Pilată, celălaltă pe Fariseuld. Insă precum mărturisescă chiar dânşii—străinii contimporani — idea de libertate şi proprietate pentru connaţionalii săi a pusă pre Horia şi soţii lui pre rOtă; idea, pentru care cu 5 ani mai târziu s’a înscenată marea revoluţia francesă. Românulă pe acele vremi, ba pănă in 184Q/9 era considerată ca vită bună de prinsă în jugă*), ca verme şi gânganiă. Horia şi soţii sâi voiau a câştiga libertatea şi demnitatea de omă şi cetăţână pentru conaţionali loră. Deci ori una ori altă : Ori este indiferentă pentru Română a fl considerată ca omă ori ca dobitocă şi atunci e indiferentă şi aceea, că Horia a fostă erou ori tâlhară; Ori „demnitatea de omă şi cetăţână* e mai scumpă ca viâţa însa&l, — şi atunci Horia trebue să apară înaintea tuturora, ca ună liberatoră ală poporului română. Pădurdnulă. *) „Kossuth Hirlapja" scria într’ună articulă de fond la adresa Românului în 18 Oct. 1848: »jâromba foghatod mint a marhât*, âr „Târsalkodo* Nru. 8 ex 1846 pe ne-maghiarl îi numesce: viermi sâu gângănii. „ A.-Homorod 40 arginţi. „ Turvâkony 40 arginţi. » Erdo-Aranyos 40 arginţi „ Kânyahâza 30 arginţi. » Lipon 30 arginţi. „ IvâcsAta 25 arginţi. „ Ilbâ 25 arginţi. * Yeresmarti 25 arginţi. Cetesce on. publică aceste nume, compătimesce slâbiciunele celoră ce le pârtâ, deră însemnă bine cine suntă ei, ca aşa venindu’ţî înainte careva din ei, să sci a te feri de elă ca d’ună păgână şi vameşă. Dascălulu. Pregătiri militare. Pol. Korr.“ e informată din Varşovia, că de câtva timpă, in urma unoră avisuri superiore. singuraticele des-părţăminte de trupe rusescl staţionate în regatulă Poloniei facă marşuri mari de probă în deplină adjustare de câmpă. Aceste măsuri, precum şi faptulă, că în unele oraşe provinciale mai mici li s’a ordonată confidenţială autorităţiloră comunale şi şcolare, ca să se pregătâscă a deşerta, sub anumite împrejurări, neîntârziată edificiile publice pentru scopuri militare, au întărită temerile de răsboiu ale poporaţiunei. In unele staţiuni ale gartjiloră vamali dela graniţă se aştâptă încurendă să sosâscă des-părţăminte de cavaleriă mai mici, de câte 40—50 de omeni. O telegramă din Gonstantinopolă comunică, că înarmările muntenegrene se continuă în cea mai mare măsură; 28,000 6menl, cari au luată parte la ultimulă răsboiu turco-muntenegreană, în scurtă timpă voră fi înarmaţi cu puscile, cele nouă. Intregulă efectivă ală armatei muntenegrene e de 40,000 omeni. După cum se telegrafiază din Castelnuovo, autoritatea turcâscă din Sculări a refusată deodată Muntenegrului a-şî transporta muniţiunea din Antivari prin Bojana la Rjeka. Din Atena se telegrafiază, că ministeriulă Trikupis se pregătesce în cea mai mare linişte, dâr cu totă energia, pentru orl-ce eventualitate. Fabrica de dinamită din PojonO va trimite la Bel-gradă prin Semlină 2760 chilograme dinamită şi 10,000 bucăţi capse de esplosiune pentru armata sârbâscâ. Ultime scirl Giurgiu, 3 Martie. — Circulă aci sgomotulă, că partisanii lui Zankoff ar fi răsturnată autorităţile Regenţei în Rusciuk, declarândă Regenţa căzută şi proclamândă pe mitropolitulă Clement de regentă. Se (Jice că armata dela Rusciuck ar fi depusă jurământă în mânile partisaniloră lui Zankofi. Nu se scie nimică despre ceea ce se petrece la Sofia. Giurgiu, 3 Martie. — A(Jî dimineţă se au-(Jiau lovituri de pusei la Rusciuk. Giurgiu, 3 Martie. — Dela 3 diminâţa în Rusciucu e revoltă. Grafulă este blocată de armată; case distruse, morţi fi răniţi. Detunări de arme se audă. Comunicaţia întreruptă. Bucuresdi, 3 Martie.— „Epoca“ află, că gu-vernulă a primită scirl cari anunţă că în momentul ă când au sosită trupele regenţei, garnisona din Silistra s’a revoltată contra oficeriloră, cari o ademenise la rescolă fi au jraternisată cu trupele guvernului. Căpitanulă, care comanda pe rescu-laţi a fostă împufeată de trupele sale. Bucurescî, 3 Martie — Colonelulă Sergiu Voinescu, comandantulă regimentului garnisată la Ostrov, a plecată a(Ji diminâţă din Bucuresci spre Ostrov spre a relua comanda trupelorăw. Elă are instrucţiuni d’a desarma şi d’a interna pe refugiaţii bulgari, cari voră trece graniţa în urma ultimului incidenţă dela Silistra. Avisft. Subscrierea de acţiuni pentru institutulîi de credită şi economii „Silvctniau închieându-se cu ifiua 15 Martie a. c. acei On. dd. cari au primită liste de subscriere, suntă rugaţi cu respectă, ca listele de subscriere din preună cu resultatulă obţinută şi sumele ina cassate în sensulă prospectului pănă la 15 Martie su binevoiască a le trimite în Şimleu (Szilâgy SomlyO) 1-adresa d-lui Olimpiu Barboloviciu vicariu for. episcopesce ală Silvaniei, care pănă la acelă termină mai primesce subsemnărl de acţiuni, avândă a se plăti de acţiune (50 fl. v. a. rata primă 5 fl. v. a. şi în spesele de înfiinţare 1 fl. de totă 6 fl. v. a. Supurulă de susă 1 Martie 1887. Pentru comitetulă fundatoră: Andreiu Cosma. Mnlţămită publică In 29 Ianuariu a. c. s’a ţinută o petrecere împreunată cu danţă în folosulă scolei gr. cat din Tulgeşă la care au contribuită cu supra-solvire: Dr. Lazâr Jânos cu 1 fl., Torok Antal jun. 1 fl., Engel Josef 1 fl. Mikios Antal 1 fl. Korpos Adâm 1 fl., Anna Spiru 1 fl.. Ioană Niculescu 1 fl., Muhtfay Sândor 2 fl , Dobriban Peter 1 fl., Ioană Urziceanu 1 fl., Ioană Do-^reanu 1 fl, precum şi O. D. D. din România şi anume: D-lă Ioană Horea 8 fl., Davidescu 8 fl., Suleiman Bei 8 fi., Mitiţa Popovică 2 fl., Ioană Mere 1 fl., Munteanu 2 fl., Enea Petrachc 1 fl., Ioană Burbescu 2 fl., şi D na SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.*) BUDAP ETA, 4 Martie. — In comisiunea de patru a delegaţiunei ungare ministrulă de esterne Kalnoky a