BEDAOŢIUNEA ŞI ADMOT8TRAŢITNEA:
BRAŞOYC, piaţa mare Nr. 22.
I TRANSILVANIEI
.,GAZETAM IESE ÎN FIECARE DI.
e anfl anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi atr&ln&tate:
Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
se PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNŢURILE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlsorl nefranoatB nu primato». — Baquaorlpte nu aa ratr&mltu.
N“ 39.
Vineri, 20 Februariu (4 Martie).
1887.
Braşovu, 19 Februariu 1887.
Greutăţile cele mari, cu cari au să lupte pop6rele din Transilvania şi Ţ6ra ungurdscă pe t,6te terenele, au ajunsă a nu mai pută fi şu-_ portate, nici chiar de poporului magliiaru. Şi să nu uităm ă că acesta este în t6te privinţele mai ocrotită şi mai privilegiatu, pe când pop6-rele nemaghiare n’au să lupte numai cu o administraţia vitregă şi cu o justiţia părtinitore, ci şi cu persecuţiuni pe tărâmulu desvoltărei lorii culturale naţionale, cu hidra maghiarisărei şi Dumnezeu şi stăpânirea ungurâsoă mai scie cu câte neajunsuri.
Nu e mirare, dâcă o asemenea stare mise-rabilă, care a adusă popdrele de aci la sapă de lemnu şi prin urmare la desperare, provdcă e-migrarea în massă a locuitorilortl din diferite părţi ale ţăriloră de sub oblăduirea ungurâscă.
Deşertarea ţării de locuitori a spăriatu chiar şi pe Unguri, cari îşi vădii împuţinându-li-se repede numărulu în Ungaria de nordă şi în părţile săcuesci ale Ardealului.
In cameră deputatulii Nendvich a adresată guvernului o interpelare în privinţa emigrârilorii din Ungaria de nordă, 6r în şedinţa societăţii geografice din Pesta, Hanusz a vorbită despre emigrarea Săcuiloru în România. Nici vorbă, că lucrulă are să se mărginâscă la atâtă, pentru că emigrările nu se împedecă nici cu şovinismulu din cameră şi din afară de ea, nici cu gendar-mii d-lui Tisza, nici, cu vorbirile din adunările „învăţaţiloră.“
Unde e sărăcia şi miseria, unde tobele ese-cutoriloră de dare n’au odihnă, unde persecuţi-unile şi nedreptăţirile suntă nesfârşite, acolo nu va pută fi împedecată emigrarea.
Şi cestiunea e cu atâtă mai îngrijitdre pentru stăpânirea ungurâscă, cu câtă emigrâză în cea mai mare parte poporulă ungurescu.
Ce ’i folosesce poporului ungurescu şovinismul ă jidano-maghiară, ce ’i folosesce Kulturegy-letulu cu banchetele lui, când elu n’are pâuea de t6te 4dele; ce ’i folosesce poporului ungurescu, că se aducă Ciangăii din Bucovina şi se cheltuescă două milidne florini pentru constituirea lorii într’o comună, pe când de altă parte pârăsescii ţâia sute şi mii de familii, pentru ca să’şi caute pânea de t6te (filele Ş* scape de tristulu şi nesfârşitului sunetii alu tobeloru ese-cutoriloru!
Intr’unulu din numerii anului trecută ală fdiei ndatre amă adusu o listă de multele dări, sub greutatea cărora gemu popdrele, mai alesă cele nemaghiare, în „fericitulu44 stată ungară. AtfI voimă a ilustra starea desperată în care a adusă stăpânirea ungurâscă poporulă prin povara dăriloră, şi vomă aduce numai ună esemplu ce ni l’a dată deputatulu Hoitsy cu ocasiunea desbaterii bugetului ministeriului de finanţe. Elă a studiată economia miciloră ţărani şi a aflată că de esemplu în Gyoma (Ungaria) o proprie-'* tate de 8Va jugăre pământă agricolă, 1 Va jugăre livade, 6 jugăre păşune, plătesce dare 73 fl. 6 cr. pe când tâte veniturile ei brute facă 160 fl., prin urmare 86 fl. 40 cr. câştigă curată. Din aceşti 86 fl. 40 cr. proprietarulă trebue să trăiască, să-şî ţină în stare bună casa şi economia. In alte comune e şi mai rău. Pe lângă acâsta \ statulă supune dărei 61a de fiertă, pipa de tu-j tună, lampa de petroleu a ţăranului. Der când anulă e rău? Bietulă ţărână trebue să facă datorii şi de sigură se ruinâză. Ce să facă sârma-nulă, când din venitulă de 99 fl. plătesce statului 97 fl. ? Negreşită că emigreză în America,
I în România sâu în alte ţări.
Şi ce a răspunsă ministrulă Tisza la aces-i tea? A <jisă că mulţămesce lui Dumnezeu, că în Bekes trăescă încă mai bine ţăranii ca în alte părţi.
Acum îşi p6te închipui omulu, cum trăescă ţăranii în alte părţi, dâcă după cele citate de deputatulă Nendtvich ţăranii din Bekes trăescă mai bine ca ori unde şi îgcă — după cum a adausă ministrulă Tisza — chiar mai bine de-câtă ţăranii aflaţi într’o analdgă situaţiune în orice stată ală Europei!!!
Ei bine, d-lă Tisza e desminţită chiar de o f6iă ungurâscă din Cluşiu, care aduce ca esemplu regatulă vecină România.
Acâstă fâiă ocupându-se cu desbaterile de deunăzi din camera din Pesta, privitâre la înche-iarea convenţiei comerciale cu România, se pronunţă contra convenţiunei, pentru că guvernulă ungurescă nu e consciu de ţinta sa, nu face ni-mică pentru industria ardeleană, nu suntă bani pentru întreprinderi, guvernulă nu are nici o grije, aparatulă justiţiei merge fârte greoiu, administraţia e rea şi trecândă la dările din Ro-mâniă, „Ellezăk44 încheiă:
„România lucreză altfelă. Etă ce progresiune are acolo darea de pământă: 6 procente plătesce după ve-nitulă curată celă ce’şî cultivă însuşi pămentulă, 8 procente ce-lă care şi-lă arândâză der locuesce în ţeră, 15 procente ce-lă care ’şî îngrijesce singură de economiă der locuesce în streinătate, 22 procente celă care locu-esce în streinătate şi ’şî a arendată pămentulă. Apoi spitalurile suntă gratisă, bine provădute pentru fiecine. Seola poporală e gratisă. Interese pe capitalulă împrumutată nu se acordă, decă debitorulă e ţărână. Ţăranului nu-i este permisă să’şi ventfă proprietatea. Solda-tulă care ’şi-a făcută serviciulă primesce gratisă pământă.
Când lucrurile stau astfelă, de ce ’i cuprinde pe şoviniştî spaima de multele emigrări? De ce nu caută să scacfâ dările, să mai împuţineze ese-cutorii de dare, să facă o justiţiă drâptă şi ad-ministraţiune bună, să ’nceteze cu maghiarisarea prin Kulturegyleturî şi prin înfiinţarea de scâle de stată în ţinuturi nemaghiare? De ce nu se face locuitori orii posibilă să trăiască mai lesni-ciosu, ca să rămâiă în patriă, âr nu să ia lumea în capu ?
Sufere acum stăpânirea ungurâscă consecinţele risipei, destrăbălărei şi porniriloru ei şovi-nistice !
Comunele române şi politica de Ma-ghiarisare.
Sânmihaiulu de Câmpia, 19 Februariu 1887.
A trecută de bine. Elementulă româneseă din a-câstâ patriă nu mai păte nutri nici speranţa, că stăpânii (filei voră ţine contă vreodată mai multă de interesele lui. Românulă se vede tractată şi persecutată aici ca ună paria...
Alăturea cu comunele neromâne, au şi comunele românesc! după lege dreptulă, ca afacerile loră interne să şi-le conducă de sine prin organe alese de ele şi din sînulă loră. Prin acesta ţăranulă română mai avea ceva mângăere, căci baremi cu cei de acasă, din comuna na-scerei sale, se mai pute înţelege în limba lui ro-mănâscă.
Astăifî însă şi acestă» dreptă nî-se răpesce.
Pe primarulă comunală la noi nu-lă mai alegă contribuabilii, cum stă scrisă în lege, ci fisolgâbirăulă, care după arbitriu propune ca candidată pentru ocuparea a-cestui postă câte ună singură individă şi totdeuna — decă se află numai la îndemână, ori chiar şi importân-du-lă de airea — ne pune pe gâtă câte ună Ungură pintenată. Spre ilustrarea acestora voiu aduce câteva caşuri întâmplate în cerculă pretorială ală Ormenişulul de Gâmpiă.
In Stupini, comună pură româneseă, fără nici o limbă străină — cu escepţiunea a doi Evrei — de câteva săptămâni funcţioneză ca primară comunală unu Maghiară, făcuta âr nu născută, cu numele Taujfer. Cine este acestă Tauffer şi de unde â pripăşită pe aci, nu sciu, sciu însă că locuesce în hotarulă comunei, departe de sată şi ţine în arândă ună domeniu. Pe acestă veni-tură străină d. fisolgăbirău nu s’a genată a-lă pro-
pune Stupineniloră de primară, cu tote că § 76 din legea comunală, art. XXII din 1886, (jice espresă: primarulă alesă este obligată ca în decursulă întregă ală funcţiunei sale să locuăscă în comună.
Totă aşa s’a întâmplata şi în comunele învecinate: Ghiciudă, Cbibulcută, Budatelecă, c’ună cuvântă pretutin-denea pe unde a fostă lipsă a se restaura oficiile de primari. D-lă fisolgăbirău n’a concesă ca contribuabilii să-şî alegă oficialii săi comunali, ci şi-a însuşită dreptulă a propune însuşi, firesce> câte ună clientă de ală său, deşi § 68 din amintita lege comunală tfice: în comunele mici pe jude etc. ’lă alege publiculă alegătorii.
E dreptă, că § 77 din aceeaşi lege <jice, că dreptulă de-a candida la oficiulă de primariu îlă are preto-rele respective preşedintele sediului, dâr totă acelfi pa-ragrafă ptă. 4-lea <fice şi aceea, că la fiecare postă suntă a se candida celu puţinii 3 indiviefi, dela care regulă numai atunci se pote face abatere, când „pentru respecti-vulă oficiu n’au recursă 3 indivizi, cari ar fi putută ti candidaţi.44
Că în comunele amintite mai susu au fostă mai mulţi concurenţi, ori nu, nu sciu, au putută să nu fiă, ne-publicându-se vacanţa, casulă caracteristică însă întâmplata la 7 Februariu a. c. aci în Sânmihaiulă de Câmpiă e destulă de elocventă. £tă-lă :
In 20 Ianuariu a. c. d. fisolgăbirău veni în a-cestă comună, der fără să-şi fi făcută cuiva cunoscută baremi cu 24 ore mai înainte venirea sa, şi provocă numai decâtă pe câţî-va membrii din representanţa comunală, să mergă la casa satului, unde între altele propuse şi alegerea de lipsă a membriloră din representanţă. Fâcendu-lă însă cineva atentă, că nu este nicf «ine să alegă şi nici pe cine să alegă, nefiindă presenţî decâtă 5—6 6menî, a sistată totă lucrulă cjicândă, că nici n’a venită pentru aşa ceva, ci a propusă numai în speranţă, că dâră se va pute îndeplini. Cu acestea s’a depărtată din comună, fâcendă totodată cunoscută, că celă multă în două săptămâni va veni de nou, şi pentru alegerea de jude, căci celă de mai înainte şî-a dată dimisiunea.
Şi în adeveră, la 6 Februariu a. c. se şi face cunoscută, că în 7 Februariu are să vină în comună d. fisolgăbirău, ceea ce s’a şi întâmplată. Adunându-se acum representanţa comunală şi mai mulţi Omeni la casa satului se şi purcede la alegere şi încă mai ântâiu la a-legerea de primară, propunândă d. fisolgăbirău doi candidaţi: ună Maghiară şi ună Română renegată. Ună membru din representanţă însă în sensulă §-lui 78 din egea comunală pretinde, ca mai ântâiu să se alâgă membrii din comitetu. de 6re-ce dela ultima restaurare au trecută deja trei ani, d. fisolgăbirău însă n’a concesă a-cesta, ci insistă şi mai departe pentru alegerea de primară, Aşa stândă trâba, membrulă de mai susă pretinse în fine, ca în sensulă §-lui 77 din aceeaşi lege să propună trei candidaţi, de ore-ce între concurenţi se află 3 indivizi, cari potă fi candidăţl. Despotulă fisolgăbirău nici acesta n’a voită, (Ţcândă că nu vr4 şi voinţa sa nu e obligată a şi-o motiva înaintea nimenui. Poporulă, în-greţoşată de atâta purtare arbitrară şi de călcarea a-tâtă de făţişă a celoră mai clare şi mai recente legi, pro-testândă fâră resultată, s’a depărtată la ale sale. Cu t6te acestea, alegerea prin votisarea 5—6 înşi, între cari şi doi Români, încă inteligenţi, s’a îndeplinită, alesă fiindă de jude ună Br. Toroczkay Iozsef.
Contra acestei alegeri illegalî s’a făcută recursă în speranţă, că decă mai esistă dreptate alegerea se va anula, de nu cumva mai este ună paragrafă, ca § 77 din desă amintita lege comunală, care să-i absolve şi de obligaţiunea a-şî motiva desconsiderarea legiloră făcute de ei înşişi.
Nu potă lăsa neamintită cu acestă ocasiune regretabila împrejurare, că cei 7—8 inteligenţi români — cu escepţiunea a 3 inşi, cari prin căsătorii s’au înstrăinată de nemulă din care se tragă, pănă acum totdâuna au fostă la înălţimea chiămării loră acum însă cu durere spună, că au dată probe de mare slăbiciune. Nu vreau se aminteseă de atitudinea preoţiloră noştri faţă cu a-ceste bafjocuriri ale fisolgăbirăului, lasă pe fiă-care să-şi dea sâmă despre faptele sale în consciinţa sa. .—.
Nr. 39.
GAZETA TRANSILVANIEI.
ţ887.
Creditulti estraordinarti.
SOIRILE PILEI.
Delegaţiunile s’au deschisă, după cum s’a anunţată, în 1 Martie a. c. în Peşta. încă în prima şedinţă a presentată ministrulă de esterne Kalnoky proiectulă guvernului pentru încuviinţarea unui credită estraordinară de 52 Va mili6ne florini pentru pregătiri militare. Ministrulu de răsboiu nu spune în acelu proiectă, ce s’a procurată şi ce se va mai procura pentru armată, nici nu specifică cheltuielele, ci se mărginesce numai a accentua pe scurtă necesitatea de a lua precauţiuni „pentru susţinerea pâcii“ şi a se lua de cu vreme masurile de lipsă pentru ca rno-narcliia să nu fiă surprinsă de evenimente.
Se crede, că ministrulă de răsboiu imperială, contele Bylandt, va da celă puţină în co-misiuni celoră două delegaţiuni unele desluşiri asupra naturei şi a scopului creditului estraor-dinară, asemenea se speră, că contele Kalnoky se va esprima în acele comisiunl asupra deose-biteloră cause, ce au pricinuită măsurile estra-ordinare.
Dăr chiar în casă, când guvernulă n’ar da nici o desluşire — 4^ce fr. Presse“ — dele-gaţiunile voră trebui să considere ca juste afirmările proiectului guvernului cu privire la si-tuaţiuuea politică generală şi voră trebui să voteze creditulă cerută.
Le uşurăzâ delegaţiuniloră acăstă votare şi evenemintele cele mai nouă, precum bine observă f6ia vienesă. Şi’n adevără, revolta garni-sdnei din Silistria, căreia, se asigură, i-au armată şi garnisânele din alte oraşe, în contra regenţei bulgare, cu urmările loră e de natură a deştepta cele mai mari îngrijiri. Din nou se va pune la ordinea 4hei cestiunea bulgară, o intervenţiune militară păte deveni neevitabilă şi conflictulă eu-ropănâ atâtă de multă temută p6te lesne isbucni.
Timpulu e critică, fdrte critică....
Din afară.
„Alaltăeri se lăţise în Londra faima, că principele Bismarck ar fi pretinsă ca ministrulă de răsboiu francesă B o u 1 a n g e r să demisioneze. A fostă numai o scornitură, destulă însă, că a-semenea scornituri au trecere a(}i.
ţliarele germane, inspirate de guvernulă din Berlină, nu mai încetăză de-a descrie situaţiunea cu colorile cele mai negri. Se ’nţelege, că vatra tuturoră periculeloră trebue să fiă Francia; şi numai după Francia vine Rusia. „Kre u z zei tu n gw accentuăză seriositatea situaţiunei în Francia şi (jice că totă mai multă se dau pe faţă sim-patiele radicaliloră şi ale celoră din partida revanşei pentru generalulă Boulanger. Francia e în ajunulă unoră crise seriâse, cari potă răsufla şi peste graniţă ... In Orientă, dlce nu_ mita f6iâ, măsurile de precauţiune ale Austriei şi contramăsurile Rusiei facă ca situaţiunea să fiă nesigură.
ţ)iarulă oficiosă „Post“ pretinde, că în Rusia atâtă panslaviştii, câtă şi nihiliştii lucrăză ca să fiă răsboiu . ..
„Delvideki Nemzetor* publică o scrisâre a unui preotă ungurescă din Bucovina, prin care se înfătişâză forte desperată sârtea Ciangăiloru rămaşi acolo. Preo-tulă (Jice că e aprâpe de 80 de ani, dintre cari 34 i-a petrecută în mijloculă Săcuiloră unguresc!, cari pără-sindu-şî patria s’au mutată în Ungaria. „Aici n’avemă pe nimeni,* continuă preotulă, „căruia să ne plângemă, mâcarcă avemă cause de a înălţa amar! plângeri. Suntă puţini Maghiari, dâr mulţi inimici. După emigrarea fra-ţiloră noştri maghiari din Bucovina, săvârşită în an. 1883, s’a făcută mare confusiă şi desbinărî aici Intre noi. Părinţi, copii, consângeni s’au despărţita unii de alţii, şi alţii au ocupată locală părăsită de ei. Acum nu se mai află la noi nici raăcară o singură comună curată ungurâscă. Ilă dâre pe omă inima când vede, cum tote se ducă în vântă : poporă, biserică, scole mari şi puternice. Maghiarimea rămasă aici se prâdâză, se pierde, se nimicescel Comuna mea, Josefina, este aşe-dată aici, depărtare de o sută paşi de teritoriulă României. Acum nici de acolo nu ne mai vine nimică, nu este câştigă. Teritoriulă ne este mică, abia de 400 ju-găre, pentru o miiă de suflete. N’avemă nici ună pică de pădure, n’avemă nimica păşune. Sârmanulă poporă agricultoră nu capătă lucru, n’are ocupaţiune; e în mi-seriă, cerşitoră! Numai în una suntemă bogaţi: în per-secuţiune. Din acâsta ni se face din abundanţă parte... Din 1857 n’amă văZută episcopă catolică. Biserica trage de mârte, e ticălâsă, se apropiâ desăvârşita ei ruinare.* — £tă resultatulă »patriotismului* jidano-ma-ghiară de aici!
—x—
Ni se scriu următârele: ,ln 15 Februarie n. s’a ţinută în Muresu Oşorheiu, sub preşedinţa fişpanului Banfîy Zoltan din comitatulă Mureşfl-Turda, o conferinţă, în care s’au destinată personele ce au să candideze ca deputaţi dietalî tiszaişti la alegerile dietale viifore. Au fostă şi unii Români invitaţi, dâr afară de câţiva notari cercuall alţii n’au luată parte. Mai în urmă au hotărîtă să înfiinţeze comitete de corteşî. Conferinţa s’a încheiata cu ună banchetă â la Kulturegylet. De altă parte Kossuthiştii ellenzekiştl cutrieră satele promiţendă poporului, că ei au să’i uşureze sârtea numai să bage de semă să nu alegă tiszaişti, cari urcă dările ca să’şî înfunde buzunarele şi alte de acestea. Românii să ’şl bage minţile în capă, să nu asculte nici de unii nk:I de alţii, să nu ia parte la alegeri, pentru că şi unii şi alţii suntă ciocană, âr bietulă Română nicovală*4. — Afară de asta să nu uite poporulă română că neobservarea pasivităţii e ună atentată comisă asupra lui însuşi.
—x—
Privitoră la casulă din Crişiu, paşalîculă Ternavei mari, despre care amă comunicată în articululă de fondă din numărulă de alaltăeri, ,Sieb. D. Tgblt.*4 comunică următârele: La 7 Februarie apăru ajutorulă inspectorului şcolară in seâla poporală din Crişiu ca s’o visiteze. După ce s’a uitată împrejură, întrebă de cărţile de scâlă şi mijlâcele de învăţământă întrebuinţate şi dâcă localulă servesce numai pentru instrucţiune seu se folosesce şi pentru alte scopuri. Directorulă Zlse> că se ţină şi serate de lectură, Sâmbăta cu bărbaţii, Vinerea cu femeile-Ce se citesce? întreba visitatorulă, âr notarulă Stock» care apăruse în scâlă, răspunse : că se citescă articulii aţîţătorl, în care suntă înjosiţi solgăbirăulă şi notarulă. Directorulă contrazise pe notară declarândă, că nu s'a cetită nici ună astfelă de articulă, ci 4>are economice şi cărţi din biblioteca scâlei. Şi „Tageblatt* ? , întrebă în-
chisitorulă. „Şi acesta*4. Asta’i necuviiuciosă, observă ajutorulă inspectorului şcolară, er notarulă adause că e o foiă duşmană statului. Directorulă îi contraZise/ „Oricum ar fi, observă ajutorulă, scola e pentru scâlă, âr nu pentru serate de cetită, de aceea le interZică*. — Altă casă : veciniile din Crişiu voiră să’şî ţină şi în a. cestă ană, ca totdeuna, adunarea loră, o datină străvechiă, care după terminarea afaceriloră veciniiloră incheiă car-nevalulă petrecândă ; pentru omenii dela sate, e singura Zi de bucuriă în totă anulă. Veciniile anunţaseră adunarea la oficiulă parochială şi la celă locală, pentru Ziua de 22 Februarie. La 21 âtă că sosescă în Crişiu trei gjndarml cu însărcinare solgabirăescă, că nu e permisă să se ţină nici o adunare. Omenii se ’nfuriară şi numai energicei intervenirî a preotului e a se mulţămi, că nu s’a vărsată sânge*4. — Cum ar califica „liberala*4 foiă coşul istă şi aceste două caşuri ?
Studenţii romani din Ziirich, precum ni se scrie de acolo cu data de 14 (26) Februarie, convinşi de marele folâse ce le aduce strînsa unire, au pusă temelia unei societăţi în scopulâ desvoltărei culturale şi a întreţinerii sentimentului de solidaritate. Preşedintele societăţii e d. P. D. Câlinescu, secretară V. Samfirescu, — Urămă societăţii prosperare şi ajungerea scopului!
—x—
Ni se scrie din Şerpeni, cu datulă Februarie : „Ci#-deamă că se va afla altă până mai dibace pentru descrierea următârei ruşinl românescl din cerculă Şiercaiei : Pre 31 Ianuariu a. c. a foslă să se alegă în cerculă Şerpeniloră ună membru în congregaţiunea comitatului Făgăraşă. Pentru acelă locă păşise ună Română şi prim-pretorele acelui cercă, anume Gâll, şi ce să veZî? Gri-danii, sub conducerea preotului loră Boeră, asemenea o parte din alegătorii Vadului, sub conducerea şi la indem-nulă notariului, au lucrată şi votată în favârea streinului, delăturândă în acestă modă pe Românulă. Apoi mai pâte avea Românulă vre-ună bine, când se face unâlta străinului, pe care cu votulă său de boeră îlă ridică şi premăresce, ca să şi-lă potă susţine de stăpână!.... Omeni, ca Boeră, notariulă din Vadă, cu tată-sâu G. Mo-rariu, încă nu au venită la atâta lumină, câtă să pâtă stima valârea nemului său din care face parte. Fiă sigură că nu le va servi spre nici o onâre. Altmintrelea unulă din aceştia cu ocasiunea restaurărei trecute a funcţionariloră comitatenşî, când cu alegerea fisicului şl-a dată votulă străinului, er persânei nâmului său nu. Totă în acea Zi a avută locă alegerea unui membru şi în cerculă Şinea-vechiâ, cu care ocasiune alegătorii acelui cercă au fostă la chiămarea loră naţională, întrunindu-şl voturile în per-sona venerandului vice-pro*opopă şi parochă în Şinca-vechiâ N. Raieu. Şincanii la iniţiativa şi îndemnulă do-cenţiloră şi a tânărului notariu s’au treZită din amăgirile celoră cari nu mai au trecere la poporă. Onâre tinerei pleade inteligente din acea comună. înainte numai ti-neriloră, căci multe suntă de făcută şi de ajutată pentru binele obştescă ală acelei comune, pănă acum totală is-bite.*4 — x.
—x—
Ni se serie din Miinchen, cu data 26 Februarie n., că la 16 ale aceleiaşi luni a fostă acolo o petrecere ja-ponesă, pentru care toţi participanţii an trebuită să ’şl facă costume japonese. Petrecerea a fostă forte frumâsă, te credeai în Japonia : musică japonesă, tobe, clopote, strigăte, sgomotă asurZitoră; câsulii de o rară frumseţe cu rogojini, cu paie, cu Iută etc.; circă, atleţi escelenţl americani, dâr toţi academici; panoramă, teatru, mena-
FOI LETONU.
Portretele lui Horia, Cloşca şi Crişanu.
XVI
De lângă eastelulu lui Petru Rareşiu, — Febr. 1887.
XXVIII
AstăZi se împlinescă 102 ani dela mârtea lui Horia, Cloşca şi Crişană. Trecutulă acestoră martiri mi s’ar părâ a fi cunoscută onor. cetitori ai acestui Z*arQ-Credă a nu fi superfluă nici cunoscinţa loră din punctă de vedere fisionomică şi patonomicu. Mai nainte insă de-a începe la obiectă, firea lucrului însăşi ne constringe a premite observarea, că neamulă din care s’au născută dânşii n’a făcută asupra loră ună astfelă de studiu, L’au făcută slrămii: Nemţii şi Ungurii. Aceştia şl-au dată verdictulă asupra loră şi din punctulă de vedere din vorbă şi âtă cum :
Horia. Portretulă 1 i.*) „Laşi fl voită să fiă mai
*) După document ulă : „Horja und Klotska, Ober-haupt und Rathgeber der Aufriihrer in Siebenbiirgen* etc. Karlsburg und Hermanstadt 1785. —
„Cunoscinţa âmeniloră se basâză pe »Fisionomică11 şi ^Patonomică'. Fisionomică, opusă patonomicei, ne arată semnele puteriloră şi aplecăriloră omului. Pato-nomica, opusă fisionomicei, semnele pasiuniloru lui. Fi sionomica ne arată caracterulâ stătătoră, âr patonomica caracterulă celă mişeătoră ală omului. Caracterulă stâ-tâioră zace în forma părţiloră celoră solide şi în ră-
grasă, Zicea Cesară, nu dâră că mă temă de densulă; dâr totuşi dâcă s’ar putâ ca Cesară să se târnă de ci neva, apoi nu cunoseă pe nimeni altuia, de care m'aşl feri aşa de tare, ca de slabulă Casiu. Casiu acela are ună chipă costelivă şi lichnită: elă cugetă prea multă, astfeliu de omeni suntă periculoşi.
Acâstă observaţiune, ce-o făcea cu atâta Irancheţă marele Cesară, cumcă s’ar teme numai de omeni paliZl şi uscaţi, îmi vine fârte multă în ajutoră la portretulă faimosului Horia, deârece credă, că voiu fi isbutită a-lă schiţa mai în întregulă său, când voiu Zice că: aşi dori să fiă mai grasă. Căutătura lui este posomorită şi melancolică, dâr ochiulă ageră şi pătrunZâtoră.
0 perpetuă seriositate a trasă mai multe încreţituri pe faţă, decâtă pe fruntea sa. 0 barbă nâgră sub
pausulă celoră mişcătore, âr caracterulă mişeătoră în mişcarea părţiloră celoră mobile. Fisionomică arată suma puterei capitale; âr patonomica aplecările ei. Fisiono-mica învăţă ce este omulO peste totă ; patonomica aceea ce elă este într’ună momentă dată. Fisionomice arată, ce pote fi omulă, patonomica ce vrea să fiă. Fisiono-mica e rădăcina şi trupina patonomicei, fundament ulă pe care e fundată patonomica. A presupune una fără alta însâmnă a presupune fructe fără trupinâ. Patonomica se luptă ru arta făţăriei; cu totulă altmintrelea e cu fi-sionomica. Cu tâte aceste mai mulţi privescă la pato-nomică decâtă la fisionomică. Pentru aflarea adevărului însă aceste două sciinţe suntă nedespărţite.
ţire contribue şi mai multă la umbrirea sâu înegrirea fisionomiei lui. Configuraţiunea capului este prelungă totă chipulă ovală, cu-o frunte lungă, ascuţită, nici prea înaltă, dâr nici prea îndesată, cu osulă sprincenei bine potrivită. Nasulă este ca de şoimă, de-o încovoiătură îngustă, altmintrelea de o mare Jineţă şi mai cu sâmă la rădăcină şi la sgârciu forte ascuţită. Gura bine pro-porţionată şi de-o lăiătură inteligintâ. Singura impresiune neplăcută ar fi numai înclinarea buzei inferiore spre bărbiă; bărbia însăşi deşi este lăsată multă în josă, ascuţită şi cu prea multă proeminenţă a părţii de desuptă nu face însâ ună urîtă profilă; ci mai alesă convine la o astfelă de frunte şi încă mai vârtosă la ună chipă aşa de ovală. Gâtulă este lungă, într’adeveru frumosu şi dreptă; ţinerea lui dovedesce — după principiele fisionomice — că unu asemenea bustu nu pârtă unu capă ordinară. Chipulă este, precum s’a Z*s0> fârte costelivă, smeadă-inchisă, cu o peliţă palid-brună, ciupită şi pis-truiă, faţa brăsdată de-o mulţime de încreţituri. Cu deosebiră pleopele din susă şi din josă suntă de ună roşu deschisă şi cărnâse, ca şi cum ar fi umflate, astfelă în-câtă şi crepătura ochiului are puţină deschidere, în care se zărescă nisce ochi negri, nu tocmai mari, mai multă mici, dâr plini de focă, cari aci se rostogolescă d’odată, aci ârăşi d’odată stau în nimire. Pârulă capului este castaniu deschisă, scurtă şi mâle, precum şi sprincenele
Nr. 39.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
geriă, museu, cafenea japonesft escelentă cu o cftntărâţă representată de unfi bărbatO; fdrte cu gusta îmbrăcaţi ca dame au fosta mai mulţi bărbaţi. Au foslâ şi câteva costume românescl; unO Româna a fosta ca guraunistâ la musica japoneză. Ungurii de acolo au fosta costumaţi ca ţigani sdrenţoşî, formânda o musică ţigănâscă.
—x—
Ni se scrie din Selagiu: »Cu ocasiunea vână-t6rei ce s’a ţinuta în 17 Februarie în pădurile comunei Ch’zeriu, în (fiua următdre, adecă în 18, d-la Georgiu Lorincz, deputata dietalO din cerculu alegătord ala Ză lăuiui, carele încă a luata parte la acea vânătore, a dăruita, cu ce scopâ nu sciu, elevilora din şcâla română confesională gr. cat. din Cizeriu: a) 10 esemplare Legen" dare românesc! şi 10 Legendare unguresc!; b) 10 Abecedare românescl şi 10 unguresc!; c) 100 caete de scrisa şi o sută de stiluri (mănunche) de pene; d) 0 cutiă de pene de scrisa; e) 12 duzme de ceruse; f) 10 fl. v. a. cu care să se cumpere două sumane la doi şcolari dintre cei mai săraci şi iubitori de carte, cărora li s’au cumpărata. Pentru acela dara îi esprimă elevii din şc6Ia nâstră din Cizeriu mulţămită. Cu acâstă ocasiune îşi esprimă asemenea mulţămită lorâ cei 6 şcolari, cari la esamenu’O de vără fură premiaţi cu 3 fl. v. a. din partea d -lui br. Gyorffi Pal, subpretorO în cerculd Crasnei, pe cari li s’au procurata 6 căriicele de rugăciuni date de d-10 V. Potcasiu*. d. — De n’arfl fi darurile Da-nailorâ!
x—
Se află sub ti par 0 în Tipografia Alexi din Braşov 0: »Legea gUteloru cu anotări fi cu instrucţiunile privitâre la esecutarea ei“. Acâstă publicaţiune în limba română este fârte binevenită tocmai acum, când s’a începută or-ganisarea glâtelorO, ce interesăză directa pe toţi cei ce n’au trecuta încă peste 42 de ani.
—x—
Din Viena se comunică că Duminecă săra, 15 (27) Februarie, pe când se juca la Burgtheater „Don Carlos* de Schiller, de faţă fiinda şi Maiestatea Sa mo-narchula, una incidenţa regretabila se întâmpla pe scenă. Pe „Carlos* îla juca Krastel, pe princesâ „Eboli« d-ş6ra Bârsescu. In actula ala doilea dşâra Bârsescu de o-dată înceta a răspunde colegului ei de pe scenă. Su-flerula îi dete semna de trei ori şi in tot a teatrula domnea o panică nelinisce. D-ş6ra Bârsescu leşinase deodată. D-10 Krastel anunţă, că colega sa se simte fdrte rău şi cortina se lăsă josO. Represenfaţiunea trebui să se j6ce pănă la fine, lăsându-se afară scenele «Eboliei*. Maiestatea Sa părăsi logea imediata după incidenţa. După cum s’au esprimato medicii, d-ş6ra Bârsescu îşi va reîncepe activitatea sa la 4 Martie n. în «Valurile mării şi ale iubirei.* Deşi suferea de nervi de trei <fi*e Duminecă săra a jucata numai ca să nu se conturbe repertoriala.
—x—
Pentru complectarea echipamentului armatei, cele mai multe fabrice de postavO din Briinn lucrăză peste timpulO prescrisa. Plăţile lucrătorilora s’au sporita din causa acăsta.
—x—
Nisce tâlhari mascaţi au pătrunsa în filele trecute în lolcsva, în casa văduvei Hankisz, care locuia singură, şi apucând’o de gâta îi cerură bani. Femeia spăriată adună 30 fl., dâr tâlharii au ceruta încă 300 fl. Hankisz se codi, şi atunci una tâlharO, care era îmbrăcat0 în haine femeescl, o culcă la pământa cu o lovitură de bardă, tâlharii luară suma amintită şi tote giuvaerele văduvei, mergânda p’aci încolo.
£râşl spioni mnscâlesci?
Din comitatuia Treiscaune «Kolozsvâr* primesce scirea despre prinderea unui spiona muscălescti. Nu scimO, dâcă şi spionuia acesta va fi asemenea aceluia, pe care l’au «prinsa* mai filele trecute voinicoşii poliţişti din Cluşiu, >Kolozsvâr“ însă mărturisesce, că din isvorO vrednica de tota cre^ământula primesce acăstă scire, pe care corespondentul în fantasia lui aprinsă i-o enarâză astfela :
In comuna Budzafordulo din comitatuia Treiscaune veni cailele acestea una streina, care de o mână era cu totulO ciuntu şi era însoţita de o femeeâ. Omula se mărturisesce că e de origine Muscaia; nu sciă însă nimenea, cum şi de unde s’a pripăşita pe aici. Streinii aceştia s’au dusO la unâ neguţătorQ de acolo şi au cerata dela ela să le dea bani.
Neguţătorulâ nu lî-a data bani, ba încă ia data pe uşă afară. La acăsta streinuia depărtându-şe strigă neguţătorului: «însemnă ţî bine, căci veni-va timpulO, când bucurosO ml-ai împlini cererea mea!
NeguţătorulO denunţă acăstă ameninţare suspectă gendarmeriei, care numai decâta începu a căuta pe aceşti vagabun(fi, pe cari i-a şi aflata la o nuntă a unui Va-lachC de acolo, unde li-s'a data mare cinste acestora dspeţî flenduroşî şi mirelp, Pavela BobeşO, i-a ospătată, Gendarmulă a provocata pe bărbate, ca să şl arate certificatele. Acesta a respinsa după olaltă în limba germană, valahă şi rusăscă, că certificata are şi că nici o frică nu părtă de vreme oe elă este ostaşă muscălescO eşitO din sluşbă, avândâ numai o mână. Nuntaşii n’au vruta să lase dintre ei pe ospele iubito ala lorO, dăr gendarmulă l’a însgărdatQ cu nevastă cu totO, căci deşi, ce-i drepiO, avea certificata, dăr pe acela nu era însemnată nici o viditimare, din care s’ar fi pututd omula in forma despre drumulO făcuta pănă acum.
CertifieatulQ bărbatului este pe numele Telemon Miketiuk, ăr ala femeei este făcuta pe numele Mariana Miketiuk. Amândoi sunta din Kolomea din Galiţia, prin urmare nu este ostaşO muscălescO. Gandarmeria s’a informata şi despre aceea, că Miketiuk l’a încredinţată pe poporulO valaha ce era la nuntă, că dâcă vorO ţină cu elO, le va merge mai bine trâba, de cum !e merge acum. S’a descoperita şi aceea, că cu ocasiunea cerşitoriei, streinulO a spionată prin provincia şi şî-a făcuta însemnări. Mai pe urmă au umblata în Szita-Budza şi în Bodzafordulo.
Pe basa acestora suspiţionărl gendarmeria a hotă-ritO ca să visiteze pe bărbate. BărbatulO a protestată contra acestei hotărîrî cu furiă, dăr ea unO oină inteligenta. La visitare numai deodată se transformă bra-ţula schilava ala ologului ostaşd muscălescO în mână sănătdsă, pe care întinejându-o (fise în limba germană: „£tă şi mâna acăsta tu câne de gendarmă!» In straiţa ce o avea legată la şoldă s’au aflata bani muscălescî, franci românescl, ceruse ('creone), multe, o legătură cu diverse însemnări, unO fluerO pentru a Pa semnO ună măsurătorO metrica de lemnO şi două legături de sforă, folosite asemenea pentru măsurare. MuscalulO fu dusO de gendarmi în arestulă judecătorii de cercă din Sepsi-St.-Georgiu.
Ultime scirl
Pesta, 2 Martie. —- Se anunţă, câ divisiunea 1 şi 11 de infanteria voru pleca în curendă în Galiţia.
Viena, 2 Martie. — „Noua Reformă44 anunţă că generalulă Gurko va fi numitu comandanţii ală trupelorfi din circumscripţiunea militară Vilna şi că’şl va stabili cartierulâ generalii la Grodno. Acelaşă (fiarfl 4*ce c& marchizulâ Wielopolski va fi numită administratoru imperialu ala Poloniei.
Viena, 2 Martie. — Turburările din Silistra au alarmată bursa de aici. ţ)iarele publică articole de fondu în care exprimă temerea ca re-
voluţiunea din Silistra să n’aibă consecinţe ce nu se potO prevedea d’acum.
BerlinUl, 2 Martie. — Sănătatea împăratului Vilhelm este fdrte sdruncinată şi inspiră îngrijiri.
Bucuresci, 2 Martie.— Marţi s’a iscălită de ministrulu românâ alu afaceriloră străine, şi de d. Busch, ministrulu Germaniei, convenţiunea care modifică taxele unora articule din convenţiunea comercială germano-română. Acăstă convenţiune va fi adusă peste câteva (file în discuţiunea ca-merilorO. Prin acele modificări se facă României concesiuni.
Bucuresci, 2 Martie. — Guvernulu a dată ordin0 trupeloru din Dobrogea să întărdscâ posturile militare dela fruntaria bulgară şi sS des-armeze atâtu pe insurgenţii din Silistra câtu şi pe militarii*bulgari, cari ară trece pe teritoriulă românii.
Londra, 2 Martie. — ţ)iarulu „Standard44 de atfi dimindţă (fice, relaţiunile între Germania şi Rusia sunta fdrte încordate.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.«)
PESTA, 3 Martie. — Comisiunea bugetară a delegaţiunei austriace a acceptata amândouă propunerile cuprinse în proiectula de credita (52 şi jumătate milidne^ şi apoi raportula comi-siunei alese în acesta scopa.
SOFIA, 3 Martie. — Scirea „Agenţiei Ha-vas44 : Revoluţionarii au puşti mâna pe citadela Silistrei. Guvernulti a trimisti despârţăminte de trupe, ca să închidă pe rebeli în citadelă.
BUCURESCI, 3 Martie. — Scirea „Agenţiei Havas44 : Aci circulă sgomotulti, că şSpte gar-nisâne, între care cea din Lompalanca, Şumla, Plevna, s’ar ti fi declaraţii contra regenţei.
DIVERSE.
Impăratulă Willielm s’a reînsănătoşata de răceala ce o avusese înainte cu câteva <file* Ela suferi de gaturaiu şi de răguşală, ceea ce i se întâmplă lui mai adesea, de astă dată însă fură caşurile mai violente. Starea sănătăţii sale e acum astfela, că deja să cugetă la mari pregătiri serbătorescî şi la festivităţi pentru a 90 aniversare a nascerei sale (22 Martie) pe când se vorbea încă de curând că împăratula are de gândO a serba acăstă (fi în totă liniştea şi în retragere. Pentru a mări însemnătatea acesteia, ca o di de amintire a casei Hochenzollernilorâ, s’a amânata pe atunci botezulâ strănepotului său de cu-rânda născuta, şi totă în aceaşî (fi se va serba şi logodna celui de ala doilea fiu ala principelui de corână, a principelui Henric cu principesa Irena de Hessen-Darm-stadt. Studenţii din Berlina vora face împăratului în presăra (filei de 22 Martie una grandiosa conducta de torţe, lmpăratulâ, precum anunţă foile berlinese, a aflata cu plăcere despre pregătirile studenţilorO, încuviinţândâ intenţionatele ovaţiunl.____________________
MC* Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei44 ă 5 cr. se potti cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae
I.	Ciur cu.
Editora: Iacobtt Mureşiann.
Redactorfi responsabila Dr. Aurel Mureşiann
genele şi mustaţa. După înălţimea corpului elQ este de-o statură de mijloca, de-o taliă nu corpolentă, ci mai multa sveltă; şi în genere tătă structura corpului, cu pieptulO şi umerii soliei şi tari, formâză în totala o făptură bărbătescâ plăcută şi proporţională, mai alesă, că atâta în âmbletulâ, câtâ şi in positura sa ela să ţâne lotdâuna dreptd. După aparinţă nu păte avă etate mai mare de 48, cela multa pănă la 50 de ani.
Portulu stu obicinuită este acela ce se părtă în comuna în domeniula Zlatnei şi care este una sumanO negru, ce ajunge mai pănă la genunchi, sărăduita de amândouă laturile cu cusături vinete; ciărecl ungurescl mai multâ strimţi decâta largi. In piciore călţunl pe jumătate strînşl. Ela mai purta în capO o căciulă nâgră părăsă şi mai totdâuna era cu-o cârje subţire de alunO în mână. Tottt astfela era îmbrăcata şi când îlO prinseră afară numai de sumanO în locuia căruia avea acum pe dânsula una cojoca de piele de 6iă, întorsO cu lâna spre partea din lăuntru.
Adevăratula său nume este Nicolae UrsulO din Arieşultt mare în Transilvania şi se ţine de comuna bi-sericâscă AlbacO. Ce e dreptâ, Horia părea a fi născuta pentru a domni, şi cu adevărata pe câtâ timpO şl-a jucata rolula, ela a dovedita, că era demna de asemenea rolâ. Ura sa naturală în contra acteloru de violenţă ale nobililoru şi dorulu seu de libertate ’şi de proprietate
pentru sine şi pentru conaţionalii şi coreligionarii se-i împilaţi păreau a fi fostă îndemnurile întreprinderii sale, cari au trebuita să aibă cu atâtâ mai multa efecta asu-pră-i, cu căta se (fice, că elu nu este unO ignoranta, ba din cont’ă, unu omu bine instruită, care nu numai vor-besce cu multă înlesnire limba germană, dăr cetesce şi chiar clasicii autori germânî.....
Epigramă la chipulă rebelului Horia.*) Chipula său are chiar căutătura regelui Hamana, acesta Horia şî-a făcuta unO nume mai rău şi decâtâ Catilina.... Din so-boia de munte, din Mocana ce-a supta lapte de lupoică, ela se făcu una rege vulpe amăgitora şi resculâtora de servi. Meritula său sunta grăroă(fi!e cadavrelorfi; ela însuşi e Lerna în care să grămădiau tăte jafurile şi stricăciunile diavolesc!, câte voi să facă.
Cloşca. Portretulu acestuia (după documentul prim). Ioana Cloşca din Cărpinişiu, dominiulă Zlatnei, este în etate ca de 40 ani, mica la statură şi îndesată, cu chipO
*) După documentula »Acta et Relationes de fu-nestissimo lumultu Transylvanio, quen praedo Hora, alias Nicula Ursz, Dux rebelium Valachorum cum Kloszka Iuon exitavit MDCCLXXXIV figuris illustrata. Comunicata de D. Al. Hurmuzaki. Să presupune cu probabilitate să-la fi scrisa Ungurula los Benko. OriginalulO epigramei e ungurescO. Altmintrelea acestea şi alte documente ve(fi-le mai pe larga şi în : „Tesaurâ de monuminte istorice şi de llarianâ.
smolita, mai multa rotunda şi plina la faţă, are nasulfl destula de mare, dăr ceva cam eârn, nodurosO şi turtit, pă-rulă castaniu închisa, mustaţa brună roşieticâ şi nisce ochi negri de mărime potrivită, dăr cu puţină schinteiă de foca întrânşii; o căutătură mai multa ponivdsă şi posomorită, decâta scînteiăsa şi pătrun(Jăt6re. Elu este tare în 6se. Vorbeşte pelticii (stosst im Reden mit der Zunge an); are cu tote aceste o voce mai multa repede decâta gângavă; âmbla şi sta dreptâ. Ela purta obicinuita tota acelea îmbrăcăminte locale ca şi cea mai susO descrisă a lui Horia; obicînuia însă a purta uneori und cojoceia scurta românesca de piele de 6iă, fără mânecă şi întorsa pe dosO. Mergea totdâuna călare pe unO cala buna de munte castanju, închisa şi uşorO, cu o şea ungurâscă ordinară, acoperită cu pile de 6iă nâgră,. Frâultt şi celelalte rafturi erau de piele nâgră ordinară*) Ela purta uneori o căciulă de piele de 6iâ precum este în usa în partea locului; câte odată însă purta o chivără nedespicată, tivită în partea de susC cu şirete de aura, înguste de una degeta, cu o cătăramă de aura dâr fără şinorO.
Epigramă la chipulă rebelului Cloşca (după documentula alâ doilea ung Faţa-i e de tigru, gura de porcO sălbatica... fiu de lipitâre. Mintea şî-o împrumută din capulO cela turbata ala lui Horia. Ochii-i se întorcO în capa sângeroşi, âr dinţii scarşnescO asupra UngurilorO. Sc6lă-te Ungure şi sdrobesce aceşti dinţi, atâta de ascuţiţi şi turbaţi!	(Va urma.)
*) Cu asemenea aparate de călăriă se ser via şi Horia şi călăria pe unâ calâ de aceeaşi col6re.
Nf. ,39.
GAZETA > TRANSILVANIEI
188?
Ouraolii la bursa de Viena
din 2 Martie st. n. 1887.
Reţită de aurii 5°/0 ... 95 85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 86 85 Imprumutulfl căilorfl ferate
ungare................117 50
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(l-mă emisiune) . . . 95.75 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de osttt ung.
(2-a emisiune) .... 12350 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 112 50 Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4,— Bonuri rurale Banat-Ti-
anşfi................. 104 00
Bonuri cu cl. de [sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 —
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............99.50
Imprumutulâ cu premiu
ung....................118.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120 75 Renta de hărtiă austriacă 78 20 Renta de arg. austr. . .	8010
Renta de aurii austr. . . 108 80 Losurile din 1860	. . . 132.80
Acţiunile băncel austro-
ungare.................£51 —
i Act. băncel de ereditil ung. 283.— Act. băncel de credittt austr.273.40 ArgintulG —. — GalbinI
împărătesei .............6 03
Napoleon-d’orI .... 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62 70 Londra 10 Livres sterlinge 128.74
Bursa de Bueuresci.
Cota oficială dela 17 Februarie st. v. 1887.
Cump.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0)
*	convert. (6°/0)
împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc. rural	(7%)
*	J,	7>	(5°/o)
»	»	urban	(7 °/0)
»	(6°/o)
•	(6°/o)
Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aură.
vând.
90 —	91 —
91—	92-
837*	84V*
32—	36—
99—	100—
83—	84—
96—	97—
89—	90—
79—	80—
19.75	20.50
1.90	2.01
Cursulu pieţei Braşovft
din 3 Martie st. n. 1887.
Bancnote românesc! . . .	Cump, 8.38	Vând. 8.41
Argint românesc		. » 8.35	» 8.40
Napoleon-d’orI		. » 10.09	» 1014
Lire turcesc!		. * 11.44	» 11.48
Imperiali		. » 10.44	» 10.48
Galbeni		. » 5 98	» 602
Scrisurile fonc. »Albina» .	. » 101.—	» 102.- -
Ruble Rusesc!		. » 116.—	» 117.—
Discontulă ... »	7—10°/9 pe	anii.
9851/1886. t. k. sz.
Ârveresi Mrdetm6nyi kivonat.
A brassâi kir. torvânyszâk mint tkvi hat<5sâg kozhirre teszi, hogy almâsmeroi 9 kelt iskola alap vâgrehajtatonak Puscariu Teodosiu vegre hajtâst szenveddelleni 89 frt. tokekovetelâs âs jârulâkai irânti vâgrehaj-tâsi tigyâben a brassâi kir. torvânyszâk teriiletân lâvci Almâsmezo kciz-sâg hatârân fekvo az almâsmezoi 537 szţjkvban A + 68, 69/2, 797/a, 800/a, 801, 26805, 26815, 2682, 2683, 35485, 35495, 35525, 35535, 35925, 35935, 35945. brsz. fekvokre; tovâbbâ az almâs mezoi 48 tkj-ben A + 8165, 8175, 8275, 8285, 847, 849, 26755, 26735, 2697, 2698, 2701—2706, 35155, 7295, 7305, 7315 5s 7325 hrsz. .ingotl*-nokra az ârverâst 1363 frt. ezennel megâllapitott kiklâltâsi ârban el-rendelte, âs hogy a fennti ingatlanok az 1887. âvi Mârtius h6 21-ik napjân dâlelotti 9 ârâkor Almâsmezo kozsâg hâzâban megtartando nyil-vânos ârverâsen a megâllapitott kikiâltâsi âron aiul is eladatni fognak.
Ârverezni szândâkozâk tartoznak az ingatlanok becsârânak 10°/o-ât vagyis 136 frt. 30 kr. kâszpânzben, vagy az 1881. 60. t. cz. 42. §-ban jelzett ârfolyammal szâmitott âs az 1881. âvi November 1-en 3333. szâm alatt kelt igazsâgugyminiszteri rendelet 8. §-âban kijelolt 6vadâk-kâpes ârtâkpapirban a kiktildott kezâhez letenni, avagy az 1881. 60.
t. cz. 170. §. ârtelmâben a bânatpânznek a birâsâgnâl eloleges elhelye-zâsârol kiâllitott szabâlyszerii elismervânyt âtszolgâltatni.
Kelt Brassân 1886. âvi December h6 31-ân.
A kir. torvânyszâk mint tkkvi hatdsâg.
Deesi,	Jakab Alajos,
elnok.	jegyzo.
Convocare.
Toţi acei Domni, cari an subscrisă acţiuni la „Auraria,“ cassă de economii, societate pe aţiuni în Abrudu, suntă convocaţi prin acâsta la adunarea generală constituantă, ce se va ţine în Abrudu în/6 Martie 1887 la 9 6re diminâţa în cancelaria primu subscrisului.
In acâstâ adunare se voră stabili statutele, se voru alege membrii direcţiunei şi a comitetului de supravegliiare, precum şi funcţionarii mani pulanţi.
Cu acâstâ ocasiune se voru solvi şi 20°5 din capitalulil de acţiuni.
Abrudti, în 17 Februariu 1887.
A. Filipti, Ioanti lancu, IoariR Gallti, Când iu Davidil, Alexandru Danciu, Dr. Simeonă Caianti.
Mersulu trenuriloru
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Pretlealti-Budapesta şi pe linia Teiuşd-Aratiîl-Budapesta a calei ferate orientale de stata reg. ung.
Predealii-Budapesta			
	Trenii de peradne	Tren 1 Trend accelerat |omnibua 1	Trenti omnibus
BucurescI
Predealti
Timişâ
Braşovfi
Feldidra
Apatia
Agostonfalv»
Homorodft
Haşfaleu
8ighiş6r» ^
Elisabetopole
Mediaşfi
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelti
Teinşfi
Aiudft
Vinţuld de susti dfflidra Cucerdea Ghirisă Apahida
Claşia	|
Nedeşdu
Ghirbfiu
Aghirişft
Stana
Hniedinfi
Ciucia
Bacia
Bratca
R6v
Mezâ-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Viena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03 11.29 11.26 12 00 12.29] 12.44 1.05 1.34 1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
6 03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16 5.02 5 43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
256
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55 \ 23 3.24
10.05
2.15
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—JPredealii
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11 10.51 12 16 12.50 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.23
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze
Fugy i-V âsârhely
Mezo-Telegd
Rfev
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
Ghirbău
Nedeşdu
Cluşiu
Apahtda
Cucerdea
Uiora Vinţuld de susfi Aiudă Teiuşft Crăciunelft Blaşd Micăsasa Copşa mic Mediaş»! Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora
Trenu I Tren i Trenti Trenii de pers. 'accelerat! onmibus de !	| peraone
Braşovfe
Timişd
Predealft
BucurescI
8.00	6.05
Nota: Orele de ndpte suntfl cele dintre liniile grâse.
11.00 U 19 12 30 1.01 106 1 13 1.20
1	41 2.C0
2	36 2.48 3.20
3	36 4.60 4.3 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
5 40
9.14 9.24 941
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2 06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07 4.83 5.15 5.3i 5.55
6.07
6.24
6.43
Trenii
omuibus
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06 9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.Q3
3.49
4.28
6.i6
7.06 7.46 8.25 9.15
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI
TeluşA- ^ritdft-Biidajiesta				Budapesta- AradA-TeiuşA.			
	Trenu	Tre iu	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omr.bus	persone		persdue	de persâne	omnibu<
Teiuşfi	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Âlba-lnlia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josti	12.30	—	4.22	.... (	11.20	12.41	—
Şibotii	12.52	—	4.50	Szoluok	4.10	5.45	— •
Orăştia	1 01	—	5.18	ArâdA	4.30	6.—	7.04
Slmeria (Pjski)	2.03	—	5.47	Glogovaţti	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branielca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5 41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	619	7.37	_ i
Zam	4.25		 ■	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	.. 		8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bârzova	5.56	—	9 33	Zam	8 01	9.12	—
Conopii	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	llia	8 55	9.^8	—
Paulişă	7.28	—•	10.42	Branielca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	1042	
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
1 Aradfi	8.28	—	11.89	Orăştiă	11.11	11.37	—
	8.42	—	452	Şibotti	11.43	12.—	—
(	.	—	5.12 |	Vinţulti de josti	1218	^2.29	
Budapesta	—	1	8.20 |	Alba-Inlia	1236	12.46	—
Viena	—		6.05	Veiuşft	. 129	1.41	—
AradA-TIniişdra				Simetria (Piski) Petroşenl			
	Trend	Trenă de	TreDU		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persdne	mixt		persâne	omnibus	mixt
AradA	5.48		6.05	Mmeria	11.25		2.42
Aradulti nou	6.19	—	633	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Hategti	12.46	' 		4 16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.581
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3 05	—	«40
Tfmişdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
TimişAra-AradA				Petroşenl—	Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persone	peradne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
Timiş6ra	6.25		5.00	Petroşenl	10 07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6 32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegti	1242	—	9.01
Aradulti nou	| 9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	îo.siy