RED ACŢIUNEA ŞI A DMINIST RAŢIUN EA i
BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22.
,,GAZETA" IESE lN FIECARE DI.
Pe unii an A 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nia şi străinătate:
Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 frânei.
ANULU L.
se PRENUMERĂ:
Ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. âSUMţlIOBILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orl*orT ntfranoate nu ae prlmetou. — Hanutorlpte nu aa ratrimltO.
N® 38.
Joi, 19	Februariu (3 Martie).
1887.
Braşovu, 18 Februariu 1887.
Tâtă lumea se întrebă cu îngrijire: Avea-vomîi răsboiu la primăvară ?
Vedemă, că pregătirile se făcu cu mare în-teţire ca şi când fir fi lucru hotărîtu, că peste o lună, două, oştirile se vorti pune în mişcare şi tunurile voru bubui. Cu tâte aceste nimeni nu scie ce va eşi din politica, ce o clocesce Bismarck cu soţii săi din diplomaţiă.
Tocmai în acostă nesciinţă şi nesiguranţă generală se esprimă adevăratul!! periculă ală si-tuaţiunei. Ne tememu, că sguduitura, ce va veni deodată, va fi teribilă, ca la cutremurul^ de pământii din Liguria, şi că cu tâte pregătirile loru statele voru fi surprinse de vehemenţa ei.
Combinaţiile de alianţe între diferitele puteri nu mai iau sferşitu. Aci se crede că Germania merge mână în mână cu Rusia, aci se vorbesce de-o recelă a amiciţiei între aceste puteri şi de-o viitâre cooperare franceso rusă, aci se accen tuâză legătura dintre Austro-Ungaria şi Germania, aci se asigură, că ea nu mai are importanţa de mai înainte şi că în caşulu unui răs-boiu cu Rusia monarchia nâstră va rămână isolată.
In momentele de faţă este la ordinea şi atitudinea Italiei. Ce va face Italia? Cu cine va merge Italia? Eatâ întrebările ce preocupă a<ji în mare măsură lumea politică. Italia p6te pune pe picior!! de răsboiu patru sute de mii de âmenî, prin urmare va fi de mare însemnătate pentru statele beligerante a sci, dâcă voru avă pe Itâîîehl ca amici, ori ca inimici.
ţ)iarele germane au avută (j.^e^e aceste o înfocată dispută cu parele rusescî, din causa cunoscutului articulu ală lui „Nord", în care se (Jicea, că Rusia trebue să-şi întărcă privirile spre apusă, unde se petrecu lucruri mai însemnate ca în Bulgaria. La asigurările continue ale foiloră bismarckiane, că Germania n’are interese în Orient, Germanii au aşteptată ca Ruşii să răspundă nici noi n’avemu interese la Rină. Ei răspunseră însă din contră, că au mari interese în apusă, căci nu potu şuieri ca Francia să fiâ sdro-bită într’ună viitoră răsboiu şi ca astfelă ecliili brulu europănu să fiă cu totulă sdruncinată.
Limbagiulă acesta, se înţelege, a prodifsu multă supărare în Berlină şi pressa oficiăsă ger mană a începută să accentueze din nou legătu rile cu Austria şi să asigure, că şi cu Italia s’a reînoită alianţa de mai înainte. Unele foi ca „Kolnische Ztg.“ debutâză cu sciri sensaţionale despre acâstă alianţă. Noulă tractată cu Italia să fiă deja subsemnată şi Italiei să i se fi con-cesă întrînsulă mari avantage. In schimbă Italia să se fi ob ig-ată a da ajutoră Germaniei, dâcă va fi atacată din partea Franciei, âr dâcă Austria va fi atacată de cătră Rusia să rămână neutrală.
Suntă caracteristice „descoperirile“ de felulă acesta, şi bătătâre la ochi este tăcerea completă a foiloră germane despre „avantagele," ce le va avă Italia. Lumea a devenită sceptică şi se în doiesce în adevărulă faimeloră respândite. Mai aprâpe de adevără voră fi, credemă, aceia, cari suntă de părere, că Italia n’a luată încă o deci-siune în privinţa acâsta.
Destulă că pressa germană răspunde la a-meninţările foiloră rusescî cu punerea în perspectivă a alianţei germano-austro-italiane. De aci conchidă unii, că amiciţia ruso-germană s’a răcită. „Journal de St. Petersbourg" caută ce-i dreptă a mulcomi puţină opiniunea publică germană (Jicândă, că relaţiunile dintre două mari imperii, între cari esistă legături d’unu vâcu, nu potă depinde dela una său mai multe corespondenţe, cari suntă mai multă producte ale fantasiei; dâr „Nord" continuă de altă parte cu ameninţările. „Rusiaw, ^ce elfi, „vede că sârtea
Europei	este în manile sale şi că nici o putere I amădl.	Cu greu a	aflata edificiuia tablei, a perendato
nu pâte	întreprinde	ceva, fără a sci mai înainte,	t6te chiliele din parterQ fără să se fi putută înţelege cu
pe care	parte va fi	Rusia.... Nu, Rusia nu vrea	cineva	— seu păte	fără să fi voita a-la asculta cineva,
să ia asupră’şl nici	o îndatorire, când p6te juca	ci toţî	l’au mânată	din o odaiă într’alta cu: »dutye, nu
rolulă de arbitru “.
Unde a adusă fatala rivalitate dintre Ger-|
styi rumunyeşte.«
BietulO ţărâna s’a postata la părtă, a aşteptata,
mania şi Francia pe biata	Europă, ca	Rusia să	doră va veni una oma de omeniă, cu care	să	se	pătă
facă pe provedinţa ei!	înţelege, însă a aşteptata înzadarâ pănă săra	ce	s’au
Bărbatulă de stată englesă Charles Dilke închisa porţile. — publică în „Fortnightly Rewiew" ună şiră de S’a dusa bietuia omO, s’a culcata cu speranţa că articull despre actuala situaţiune politică euro- a doua (ji pote va fi mai norocosâ. A doua (fi diminăţa până. Puterea militară a	Rusiei,	(J^ce	elfi, este	asemenea nu s’a putută înţelege cu nimeni	şi	aşa	ără
aşa de mare, încâtu în	casulă	unui	conflictă	s’a postata înaintea portei tablei.
franceso-germanu, Austria nu p6te restabili echi-
Mai târtfiu a vădita că vine unâ domnă cu o faţă
librulă, căci Rusia o pâte sdrobi sâu celu pu- împunătore pe care toţî îla salutau, er servitorii îi fă-ţină o pâte ţină în şahă, silindă totodată pe Ger- ceu loca.
mani să concentreze la graniţă spre Rusia 200,000 Omuia nostru a agrăitâ şi pe acesta domnO, care âmenî. Se pote afirma, (fice Dilke, că pentru era una preşedinte de senata. Ge-i drepta acesta l’a Germania e prea târ(fiu a bate şi pe Francia şi ascultată cu bunăvoinţă şi pacienţă — de a priceputa pe Rusia deodată, ar fi o nebuniă dâcă nu sinuci- ceva seu nu din vorbele omului, nu sciu — destula că dere, când Germania ar ataca acum pe Francia răspunsulă domnului a fosta: „să aduci numărulO dela sâu pe Rusia, de aceea Germania va continua a protocoia* şi a data ordina unui servitoriu să-lâ ducă asigura pe Rusia de amiciţia sa, cu tâte că coa- la protocolâ. Protocolistulă neînţelegânda ce vorbesce liţiuni în contra puterei nordice i-ar veni acum seu nevoinda a-i căuta numărula a rugata pe una ser-
fârte bine."
O asemenea coaliţiune ar fi aceea cu Italia.
vitora să-i spue să-şi bage ursoriu în scrisa.
ServitorulO, care nu scie nici o limbă bine, voinda
Ea ar restabili încâtvâ echilibrulu de cave vor- a traduce fidelă ceea ce a ordonata protocolistulă i-a besce Dilke. E vorba numai dâcă Italianii în (fisă: „dute acasă bade, vei căpăta în scrisâ.tt
adevăru au voiă de a se alia din nou cu Prusso-Germania şi pentru care preţu.
Bietulâ omâ s’a dusâ acasă mângâiata că călătoria lui a avuta resultata şi că în curânda va căpăta în scrisă, şi pâte că şi astădî aştâptă să-i sosâscâ scrisore.
a	j	•• I Judece acuma onor. cetitori, ce resultata a avuta
Administraţia justiţiei şi Romanii. . _	,	•	...	. *	. .
u	’	pierderea de timpâ de 6 (file Ş1 călătoria lungă împreu-
De sub poiana Torni, Faura 1887. nată cu mari spese a bietului omO. Dâcă era la tablă Este faptă constatata prin statistică, că 3 din 4 ba re mi ună cancelisto românO ar fi avuta omuia cu părţi ale locuitoriloră Ardealului suntă Români. Con- cine se înţelege şi l’ar fi îndreptată cu cine să vorbâscă forma articulului de lege 44 din 1868, adecă legea şi ce să facă. —
de naţionalitate în vigore. ar trebui să urmeze ca conse-
In Octomvre 1886 eram în oficiuia cărţii funduare
cinţâ naturală, că atâtâ la forurile judecătoresc! de in- din Târgu-Murăşului. Vine ună Românâ din marginile stanţa I, câta şi la cele de instanţa II-a să se aplice Câmpiei şi râgă pe servitoră, care qăuta în cărţile fun-funcţionari români, atâtă de conceptâ câta şi de mani- duare, să-i spue unele date. ServitorulO a răspunsa: pulaţiune. aţâţi, încâta să fiă în proporţiune cu numărulO Lnu styie rumunyeştye nyics ună pik.“ Omuia repetâză locuitorilorO români, er dintre străini cela puţină o parte | rugarea, spune numele proprietarului, servitorulă repe-să scie limba românescă.
Nu ne aducemă aminte, ca vreodată să se fi satis-1
tăză răspunsulă.
Pe lângă mulţi alţi a fosta de faţă ună cance-făcutO postulatelor a acesi ei legi; ne aducemO însă aminte, I listă dela cartea funduară şi vice-conducătorulă, au au-că totuşi mai înainte s’a observata 6re care paritate nu- (fită discursulă, însă nici unii nu s’au mişcată dela me-merică la tabla din TârgulO Murăşului, aşa că numărulO sele lorO.
de 6 jucfi, 1 preşedinte de senată, câţiva concipienţî, 1
Vătjendă omuia năcăjită şi pă<findu-mî lucrulă meu
vicedirectorO de cancelariă, 1 subjude la judecătoria i-am (fis0 să aştepte pănă va veni conducătorulă P., cercuală s’a considerata ca numără stabilă, asemenea care e omO de trăbă, scie românesce şi îi va spune bu-aa fosta şi în alte oficii aplicaţi bareml câţiva Ro- curosO. Omuia s;a data la o parte şi aştepta. Servi-mănl. —	torulă mai târtfiu îla provâeă: ,Dutye a kasza, hiâba
Cu începerea erei mai nouă numărulO stabilita prin vinyit, nu styi rumunyeştye nyics unO pik.« —
usa s’a ştirbită şi loculă RomânilorO nu fu ocupata prin alţi Români. — Aşa postulă de vice-preşedinte de senată
Aceste m’au scandalisată, am întreruptă lucrulă meu, am ceruta eu alfabeticula şi protocolele, pre cari
ală lui Moga, de vice-directoră la tablă ală lui Feneşană, voinicosulă servitoră borborosindO şi înjurândă mi le-a de jude la tablă aio lui Popoviciu şi Stoica, de subjude la trântită pre mesă — am căutată datele şi am făcuta judecătoria cercuală alO lui Velicană etc. s’au ocupată totă omului notiţele necesarii fiindu’mî milă de dânsulâ prin neromâni.	Deeă din întâmplare nu eram j de faţă pâte să scie
AbstrăgendO dela acea împrejurare, că este lsge 0rî şi cine, ce se întâmpla cu bietuia omO.
şi esistă datină şi praxă rădicată la valore de lege, este totodată şi lucru echitabilă, ca şi cetăţenii români, cari şi-au câştigată cvalificaţiunea necesară, să guste în I
La judecătoria de cercă din Tergulă-Mureşului în cause civile, unde se tracteză de ală meu şi ală tău, şi în cause penale, unde se tractâză de onorea, libertatea
proporţiune din beneficiile statului, adecă să se aplice în	,	...	,x.	.. .	• ...	,	-
^ ^ v	’	K	chiar de vieţa şi averea cetăţemloră, judii vorbescă cu
oficii de stată.	... ,	x
Afară de t6te aceste interesulă administraţiunei jus- Part,dele germilnesee pnn medlultt unul cancel,sia' care
tiţiei pretinde în moda imperativa, ca Români câte de scie bini«ora ge™anesee’ dr românesce prin niediula a
mulţi se fiă numiţi ca oficiali judecâtorescl parte in con- doi diurn^"' cart aInbii sciu r6u românesce'
ceptă, parte în manipulaţiune, pentru că numai'acela,
Aceste suntă rele, cari trebue delăturate în inte-
care scie bine românesce şi cunâsce datinele şi însuşi- resulă administrărei justiţiei. Acesta cere şi pretinde deci rile poporului română pote tracta cu Românii şi înde- ca I- Populă de vice-preşedinte la tablă să se rehabili-plmi cu priinţă acte de justiţiă, la din contră sufere jus- ^eze> a(fecă să se ocupe prin unO Românâ. 2. NumărulO tiţia, pătimesce majoritatea poporului şi se maltratezâ c‘nc* Ju4* români să se rădice la şăpte jucji ro-
oficialii, cari nu sciu românesce.
mâni şi să se ţină neştirbita, er dintre şâse con-
Pentru a proba cele afirmate voiu enara câteva cipienţî să fiă bareml 5 Români. 3. Postula de vice-
lapte întâmplate.
directora la tablă să se rehabiliteze şi cela puţină 3 can-
in vâra anului 1886 unO bieta ţărâna din părţile celiştî să fiă români. 4, La tribunală celO puţinâ 2 no-răpuşului ungurescâ a venită la Târgu Murăşului ca să tari şi 2 cancelişti şi anume unuia la cartea funduară urgeze una procesâ la tablă. A sosita cu trenulO dela | să fiă românâ. 5. La fiscalată dintre cei 2 vice-fiscall
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr. 38.
necesitatea imperativă pretinde, ca unulă să fiă românii pentru că în virtutea art. de lege 31 ex 1871 de acestă tribunală se ţină o mulţime de cause excepţionali, în cari fărăjtălmaciu plătită scumpă nu pot face nimica. 6. La judecătoria de cercă ună sub-jude şi barem! ună cance-listă s# fiă [română. 7. La fiscalatulă supremă după dreptate postulă substitute ar fi să se ocupe de ună Română.
T6te aceste pretensiunl suntă nu numai basate în lege şi datină anteriâră, ci suntă juste şi echitabile, şi fârte necesare în interesulă justiţiei. D-lă ministru de justiţiă ar trebui să ia aceste în deosebită considerare, ba în interesulă conservărei bunei reputaţiunî a justiţiei ar trebui să-şi câştige informaţiuni Joficiose despre adevărata stare a lucrurilorO dela cele mai competente per-sdne din Transilvania, adecă dela preşedintele tablei şi procurorulă supremă şi a pune odată capătă acestoră anomalii.
T6le aceste suntă a se face câtă de urgentă, pentru că neinteresându-se Escelenţa Sa îlă aiigurămă, că vomă căuta şi alte căi pentru împlinirea acestoră juste pretensiunl încai prin lămurirea cestiunei înaintea lumei culte şi nepreocupate, numai atunci să nn se escuse, că despre t6te nu a avută cunoscinţă.
Unu câlkoru.
SOIRILE PILEI.
f Georgiu de Mocsonyi, fostă deputată şi mare proprietară, a răposata Dumineca trecută în Peşta în urma unei bâle îndelungate. G. Mocsonyi a fostă în anii 1865, 1869 şi 1872 deputată în camera ungară şi a fostă membru ală partidei naţionalităţiloră. După ce acăstă partidă a încetată de a mai esista în dietă, s’a retrasă şi dânsulă cu totulă în viâţa privată. Răposatulă a fostă însufleţit întotdăuna de cele mai uobile sentimente pentru binele şi prosperarea nemului română. Adresămă familiei Mocsonyi condolenţele nostre.
—x—
Maiestatea Sa a dăruită Kulturegyletului ardeleană, cu ocasiunea balului acestuia, 100 fl. — Rău e informată Monarhulă nostru despre scopurile Kulturegyletului.
—x—
Guvernulă comună ve cere dela delegaţiunî, care s’au întrunită erî, să voteze ună credită estraordinaru de 521la miliâne fl., spre a pute acoperi cheltuelile urgentă necesare pentru complectarea echipamentului şi inarmărei armatei comune, deorece în anii din urmă s’au preliminată şi votată, din consideraţiunl finanţiare, sume nesuficiente adevăratei trebuinţe. Din acestă credită, 24—25 miliâne suntă menite a acoperi suma de 16 miliâne deja cheltuite de administraţia de răsboiu şi ce va mai trebui să cheltuiască; er 28 miliâne suntă reservate pentru^casurî eventuale.
In 28 Februarie n. a răposată în Vaticană cardi-nalulă Lodovico Iacobini, secretarulă de stată ală papei, în etate de 57 ani. Elă a jucată ună rolă mare diplomatică la curia romană. In timpulă din urmă numele lui s’a amintită de multe ori, în urma cunoscuteloră scrisori în afacerea septenatului germană.
—x—
„Budapester Tagblatt" raporteză următârele: ,Ija cercurile militare, contrară vederiloră din cercurile politice, se consideră situaţiunea ca forte seriâsâ şi se crede că pe la începutulă lui Martie se voră lua măsuri militare de o importanţă estraordinarâ. Nu vremă să re-
producemă tâte acele comunicări ce ne vină din isvoră cu totulă demnă de credinţă, der în totă casulă trebue să accentuâmă, că o mobilisare parţială nu mai e cu neputinţă, ci deja a devenită fârte probabilă.“
—x—
Din Viena se telegrafiază, că în listele gloteloră suntă trecuţi ca glotaşi şi miniştrii Gautsch şi Bacquehem.
—x—
Balulă Calicot arangeată Sâmbăta trecută în 14 (26) Februarie a. c., de cătră reuniunea română de gimnastică şi de cântări a fostă bine cercetată, frumosă şi elegantă. In adevără costumele simple şi cu gustă confecţionate ale dameloră, mai multă în colorea roşa, de-câtă în cea albastră, dădeau balului ună timbru de eleganţă deosebită. Dintre onoraţiorî au asistată la acestă petrecere jjdomnii ^coloneii Soos şi Saffm, d. maioră Kleisser şi alţi mai mulţi oficerl. Intre âspeţl am observată şi câţiva tineri saşi, dame nici una. S’a dansată multă şi cu vioiciune până spre dimineţă. „Romana* s’a dansată de două ori.
—x—
Reuniunea ungurescă a asiluriloră de copii din ţeră a promisă să ajutoreze cu câte 100 fl. cele două grădini unguresci de copii ce au să se’nfiinţeze în Bra-şovăy în casă când acestea se voră deschide imediată.— S’a isprăvită acum, să sciţi că s’a valahis... săs.. . ba, pardonă, maghiarisatâ Braşovulă.
—x—
D-lă Dr. Alecsiu Larionessi [a deschisă cancelariă advocaţială în Năs&udu.
—x—
Din paşalîculă Bistriţei află »Kronst. Ztg.", că pentru ocuparea postului de învăţător în specialitatea compta-bilităţii la şcâla de industria d:n Bistriţa s’a ivită o diferenţă între comisiunea şcâlei de industriă şi între ins-pectorulă şcolară asupra calificaţiunei concurentului. Comisiunea a îmânată recursă încă în Decemvre contra declaraţiunei inspectorului. Acesta însă nici pănâ a<}I n’a trimisă recursulă. — Ar fi aşa de «liberală* foiă coşu-tistă să ne califice acestă faptă?
x—
In Sibiiu s’a ivită pojarulă. Pănă acum s’au anunţată 28 de bolnavi de pojară.
—x—
Ministrulă honvedimei a*provocată jurisdieţiunile se conscrie pe toţi medicii, chirurg'i şi veterinarii, cari încă n’au trecută etatea de 60 de ani şi să presinte listele până la 15 Martie celă mai târziu ministerului.
—x—
Preotulă gr. or. lână Henteşiu din Ocna Sibiiului a murită la 27 Februarie n.
—x—
Inspectorulă sanitară Dr. Feuer a constatată în cerculă Huedinului, şi anume în 21 comune, 190 caşuri de trahomă.
Prigonirea unei scole românesc!.
De lângă Cluşiu, 15 Februariu 1887.
Domnule Redactoră! Mai filele trecute cetisemă într’ună cJiarQ ungurescă din Cluşiu, că mei mulţi copii români de scâlă din comuna Chiachi-Gârbău au fostă premiaţi din partea Unguriloră cu diferite îmbrăcăminte, cum de esemplu cisme, er pentru fetiţe năfrăml şi alte vestminte potrivite pentru ierna. Scişim scopulă ce se urmăresce prin acăstă «marinimositate* ungurescă, dăr totuşi, pentru ca să mă convingă despre adevărulă faptului, am profitată de ocasiunea unei călătorii, ce-o fă-cusemă prin părţile acele, şi pe basa unora date posi-tive vină a Vă da următârele informaţiuni:
Comuna Ciachi-Gârbău este locuită în absolută majoritate de Români. Câtă pentru sortea acestoră Români pe terenulă politică, naţională, economică şi administrativă ajunge a spune, că ei se află în comitatnlă Solnocă-Dobeca, paşalâcă ală fiş, anului Banfî'y, numiţii pe aici „mustra-megye“, ceea ce credă că lămuresce de ajunsă situaţiunea loră. Se mai adauge la acesta îm prejurarea, că comuna Ciachi-Gârbău este şi ună micii centru administrativă ală comitatului; în ea se află o judecătoria de cercă, ună solgăbirăiată, o filială a »Cru-cei roşie", voră mai fi pote şi câţi va Evrei, er scâlă de stată — firesce — nu lipsesce.
Tâte posturile suntă ocupate de Maghiari şi toţi Maghiarii de aici suntă şoviniştî încarnaţi. Nu este mare numărulă acestora, der suntă cutezători şi neţermuriţl în libertate când e vorba de a ne face nouă rău. Cu tote acestea pănă acum Românii din Ciachi Gârbău au ţinută lupta cu ei bărbâtesce. D-lă preotă locală Ioană Dreganu şi cu meritatulu protopopă Ioană Hăţeganu re-presentă cu onâre causa poporului română de sub conducerea lorii. Tâte puterile şi le-au dată şi cu mare stăruinţă au lucrată ţşi ^lucreză acest! păstori zeloşi pentru mântuirea turmei loră. In faţa şcâlei unguresci de stată le-a succesă — cu ajutorulă credinciosului po-poră — a rădica o şcâlă romănescă confesională minunată. Nici o imputare nu potă face şoviniştii maghiari-sătorî acestei şcâle, căci tote suntă amăsurată cerinţeloră legei, invăţâtorulă română îşi face datorinţa sa, cursurile începă regulată şi se facă regulată.
Vă4ândă Ungurii, că totă conlrolulă loră asupra şcâlei românesc! nu-le ajută nimică întru ajungerea scopului loră, au recursă la alte mijlâce. Loră le trebuia să şl inpopuleze şcâla de stată cu Români, căci pentru maghiarisarea Româniloră este făcută acăstă şcâlă, de-ârece Ungur! în satâ nu se află decâtă câteva familii. Spre scopulă acesta, pe de o parte au începută a adă-meni pe copii români cu cinsturî şi promisiuni, împâr-ţindu-le cârpe şi alte flenduri de haine, în schimbulă cărora sperâză Maghiarii, că copii de Română crescuţi în şcâla ungurescă se voră maghiarisa.
Aceste adămeniri. nici vorbă, că resultată n’au putută avă, de aceea Ungurii au începută a esercita preş-siune asupra Româniloră, er proprietarii maghiari ai ce-oră două curţi domnescl din acestă comună au înce* pută a ameninţa seriosă pe slujbaşii loră români, că-i voră delătura din jurulă curţii, decă nu-şi voră trimite copii la şcâla ungurâscă. Aceşti nefericiţi jobagl — ală câroră numără, prin multele prigoniri şi dările necumpătate, din <Ji în (ji se îmulţesce — cari se nască, trăescă şi muncescă o vieţă întrâgă în brăzda domnului loră şi|a căroră răsplată este câte ună ticâlosă de bordeiu, fără uşi, fără ferestrij; aceste fiinţe nefericite, cari cu fărmi-turile lăpădate de pe mâsa stăpânului se hrănescă ade-se orî mai rău decâtă ogarii curţii sale, suntă silite a se pleca porunciloră stăpâniloră loră, căci acum, în capulă ieroei, nu potă lua lumea’n capă. £tă, dâră, pe ce cale îşi sciu Maghiarii împopula şcolele loră cu Român»!
Asta încă nu e de ajunsă. Cea mai despotică presiune asupra acestei scoli românescl o esercitezâ solgă-birăuiă Vâlya, fostă odiniâră Valea. Omulă acesta cu forţa constrînge pe Români ca să-şî ia copii dela scola loră confesională şi să-i dea la scola ungurescă. Aşa s’a întâmplată anulă acesta, că inveţătorulă române^că a trimisă regulată solgăbirăului—conformă regulamentului de scâlă — arătările lunare despre absenţiile scola-riloră, der solgâbirăulă le a ignorată tote acestea şi niciodată n’a luată disposiţii pentru pedepsirea celoră absenţi dela scâlă, ceea ce ar fi datoră s’o facă în puterea oficiului său, ca membru esecutivă ală regulamentului scolastică. Aşa s’a întâmplată acâsta în trei luni după olaltă şi solgâbirSulă Valya nici n’a vrută să sciă de în-plinirea datorinţei sale faţă cu scâlă românâscă. Atâtă preotulă română, ca directoră scolastică, câtă şi proto-populă Hăţegană i-au scrisă solgăbirâului în causa acâsta, dâr numai atâta ’i s’a răspunsă, că la o ocasională întâlnire ’i va descoperi misteriile, în scrisă însă n’a avută curagiulă sâ răspundă.
Ajunge a spune, că după ce s’a repetată acesta în. trei luni de 4'le, soIgăbirSulă chemă pe părinţii copiiloră arătaţi cu absenţii la sine şi le-a poruncită: ca acei părinţi, ai căroră copii suntă arătaţi de invăţătorulă română
FOILETON U.
• O colecţiune de nuvele francese,
(scrise de ună Română).
«Românulă* a anunţată apariţiunea la Parisă a unui volumă de nuvele, scrise în limba francesă de unulă din compatrioţii noştri, d. Radu Em Creţulescu, care se ascunde sub elegantulă pseudonim Rodolphe de Vezelay.
fiarele parisiane cele mai însemnate, ca »Figaro«, „Gaulois", „le Matin«, »le XlX-eme Siecle", ,IeGilBlas“, „le Rappel“, ,la Lanterne" şi „1’fntransigeanU au semnalată în termenii cei mai măgulitori, pentru operă şi pentru autoră, apariţiunea volumului. Decă in Francia, după spusa criticiloră dela 4iarele mai susă citate, vo-lumulă va fi citită cu plăcere, cu atâtă mai multă elă va fi citită cu deosebită şi simpatică atenţiune în România, unde, pe lângă mentulă nuveleloră, cititorulă va avâ încă o atracţiune mai multă: cartea e scrisă de ună compatriotă, de ună Română.
Şi acestă lucru se vede, s’ar vede chiar decă nu amă sci, că sub numele Rodolphe de Vâzelay se ascunde unulă din numele neoşî românescl, se vede, s’ar vedâ, 4icemă, din aceea, că autorulă, tenărulă şi talentatuîă nuvelistă, nu a uitată ţâra sa.
Intr’una din nuvele, a opta, întitulată En Votfdge, d. Rodolphe de Vâzelay ne dă ună paysagiu română din
cele mai reuşite. Poesia câmpieloră române, nota tristă şi monotonă a şesuriloră din spre Oltenia, întinsa 4are a acestoră câmpii, în fine tâte colorile prin adunarea cărora se alcătuescă Vensemble ală paysagiului suntă aşe-4ate şi potrivite de nuvelistă cu multă artă şi cu multă sentimentă. Ţinta la care d. de Vezelay, — ca sâ nu 4icemă d. Radu Em. Creţulescu — a tinsă, adică zugrăvirea unei ţărance îmbrăcată în straiele-i de tâte 4'" lele şi zugrăvirea aceleiaşi ţărance în informele, disgra-ţiâsele, pocitele haine dela oraşă, cu cari feta de ţeră a începută, spre peirea completă a pitorescului, sâ se’mbre-zoieze dela o vreme încâce. Contrastulâ e dată cu fru-mâse amănunte. Nuvelistulă parisiană, Română cu ţinere de minte totă atâtă de trainică şi bună ca şi iubirea lui de ţeră, scie multe din apucăturile ţăranului nostru în dile de lucru şi ’n 4»le de sărbătâre; nu uită chiar şi obiceiulă, adică năravulă şăgalnică ce are ţăranca, fetă, nevestă său babă, când merge la biserică seu la horă, să’şî ia pantofii în mână şi tocmai după ce ajunge în tinda bisericei seu aprâpe de horă să’i încalţe — acâsta pentru cuvântulă eu să nu’i noroâscă, nici prâ iute să’i tocâscă ârl să’i scâlcie. Tâte aceste condeie adevărate, scrise într’o limbă ca cea francesă, într’ună stilă uşoră, viu şi fără nici o încărcătură retorică său probă de stre-inisme (cum lucrulă desă se întâmplă altoră străini, cari scriu în limba lui Voltaire) facă deosebită plăcere. Citi-
îorulă română ţine în mână frumosulă volumă ală lui Rodolphe de Vezelay, editată de Dentu, librarulă pari-siană, cu ună felă de afectuâsă prieteniă.
Pe lângă paysagiulă En Voyage, volumulă mai conţine încă patruspre4ece nuvele, unele mai interesante, mai gingaşe şi mai enlevees decâtă altele. A şesea, Ma premiere aventure, zugrăvesce plecarea din Parisă prin gara de Estă spre Viena pentru Bucurescî a studentului română. Toţi cei cari au trecută pe acolo, adică fiă înconjuraţi de amici şi rude, fiă singuri, au făcută acâstâ călătoriă, voră citi Ma premiere aventure a lui Rodolphe de Vezelay şi se voră vedâ pe ei înşişi împreună cu Ies belles inconues, seu Ilenele Cosinzenile pe frumuseţa cărora li se scurgeau och'i d’a totă lungulă drumului, cu escepţiune de staţiunile cu bune restaurante în care tâ-nârulQ, prâ tânărulâ călătoră, eşindă din estetica’i con-templaţiune, punea inima d’o parte şi da voiă stomacului să între în deplină şi sdravănă acţiune.
Creionulă lui Rodolphe de Vâzelay în Ma premiere aventure a fostă iute, grăbită, a schiţată numai neuitatele scene, cari se jâcă pe o notă la Bucurescî pe pero-nulă garei de Nordă, şi pe o altă notă la Parisă pe pe-ronulă gărei de Estă, gară istorică in mersulă desvoltă-rei sociale a Româniloră, gară, care nu lipsesce în ni; I una din conversaţiunile celora cari au vă4ută Parisulă. .Eram pe peronulă gărei de Est«, e ună începută de con-
Nr. 38.
GAZETA TRANSILVANIEI.
cu absenţii de scâlă în trei rânduri, adecă prin arătările lunare din trei luni după olaltă, suntă siliţi să-şi scrie copii loră la scâla ungurăseă. Pentru ca să ademenăscă pe părinţi, le-a mai amintită şi aceea, că la scola un-gurâscă nu voră avâ să plătăscă pe învăţătoră, voră căpăta copii loră în cinste cărţi, haine etc.
După t6te aceste aflămă astăzi pe copii români din comuna Ciachi-Gârbău împărţit! la două scole : 25 din ei se află la scola ungurescă de stată şi 35 au rămasă la cea românescă confesională.
Ungurii însă nu s’au oprită la atâta. Inir’o Zi Pre* otulă română se pomenesce cu o ordinaţiune dela sol-găbirău, prin care i se poruncesce ca să propună în scola de stată religiunea pentru copii români în câte 2 ore pe săptămână. Acesta bucurosă preotul3 română nu putea s’o facă. Elă nu se putea pleca acestei porunci a sol-găbirăului, care î-a prescrisă nu numai numărulă 6relor, ci chiar şi timpulă tinerei acelora, ci fiindă că preotulă română propune religiunea şi în scOla sa confesională, a cerută ca în 6rele de religiune să vină copii români dela scola ungurescă la scola sa pentru ascultarea religiunei. Ungurii cu acăsta nu s’au mulţămită. Preotulă românii se pomenesce numai cu o altă ordinaţiune dela fişpanulă Banfly-paşa, totă în sensulă ordinatiunei de mai susă. Nu s’a supusă însă nici la acăsta. Banffy a denunţata în fine causa preotului „daco-română* la ministeriu. er ministeriulă a dispusă strictă — prin suprema autoritate şcolară confesională din Blaşiu — ca preotulă română din Ciaclu-Gârbău să propună în scăla ungurăseă religiunea la Români.
Astăzi Ungurii au în comuna românescă Ciachi-Gârbău o scălâ ungurăseă de stată, care este susţinută prin sudorea Româniloră, cărora li-s’a aruncată în seo-pulă acesta o repartiţiă de 5 cr. după fiorinulu de dare, Scăla ungurescă este inpopulatâ cu copii de Români, cari cu forţa au fostă siliţi a şî părăsi scâla loră. Copii-loră români din scăla ungurăseă li-se propune prin preo-tulă română, care prin ordinaţiunl despotice este silită a-şî negligia oficiulă, scăla şi economia pentru a servi causei maghiarisâtore în contra consciinţei sale. La a-acestea credă, că nu mai trebue comentară.
GălUorulu.
Mulţămită publică.
Secalaseni, Ftbruariu 1887.
Subscrisulă, in numele scolariloră săraci şi sirguin cioşî din comuna SecalaşenI, situată la marginele băirâ nului Chioră, care fiinda în comitatulQ Satu-marelui este espusă şi nisuinţeloră »neobosite" a societăţii maghiari-sătăre .Szecbenyiane* — se adresă cătră generăsa inteligenţă română din Baia-rnare, Şomcuta şi jură, cari toţi au dovedită prin contribuirile loră marinimose, câtă de multă le zace la inimă progresulă, instruirea şi înaintarea miciloră şcolari români.
Lasă să urmeze aci catalogulă acestoră marinimose dămne, domnişore şi domni contribuenţî: Elena Hanzulovics n. Stanu 1 fl., Elena Moldovană n. Szabă 1 fl., Ned. Ales. Budu 20 cr., d-şăra Roşa Maroşianu 1 fl., Ioană Drumariu adv. 1 fl., Magureanu not. 50 cr., Ştefană Bilţiu, protop. în Baia-mare 1 11., Miriiailă Lu-caciu învăţătoră 20 cr., Ioană Lengyelu adv, 60 cr., Gavrilâ Szabo prof. de limba rom. 1 fl. toţi din Baia-mare. D-ra Leona Medanu din Şomcuţa 1 fl., Clara Nyilvanu 1 fl., Vasiliu Indre adv. 1 fl. Vasiliu Dragoşiu adv. 50 cr. dr-a Emilia Petrovană din Secalaşienl 40 cr., Văd. Maria Trifu, preotâsă 20 cr., Ioană Tarţia învăţătoră în Secalaşienl 1 fl., Ilie Bucşia notară in Coltierea t fl. Suma 13 fl. 60 cr.
Din acăstă sumă se spesâ: pentru 20 tăbliţe â 20 cr. 4 fl., pentru 100 stiluri de tablă 60 cr. şi pentru câte 100 pene, 100 stiluri şi 100 c6le hârtiă de eserciţiu â 50 cr. — l fl. 5) cr. Cu totulu: 6 fl. 10 cr. Cu că lfitorii s’a spesată 1 fl., corespondinţe 50 cr. Am comandată 20 esemplare din abcdarele şi 15 eseraplare din legendarele d-lui Vasile Petri, pe care le aşteptă acum.
Lacrimi de bucuriă o storsă din ochii miseriloră copilaşi şi ai părinţilorO loră tapta generdsâ a marini-moşiloră binefăcători! Era pătrunzătorii a vedă indes-tulirea internă şi bucuria deosebită pe faţa loră! Fiă-care faptă bună în sine însăşi îşi are răspleta sa, cu câtă
mai vărtosă fapta îndurărei!? Primăscă cu toţii şi pe acăstă cale mulţămită fierbinte din inimele nevinovate ale acestoră speranţe ale viitorului naţiunei şi din partea subscrisului colectante.	Titu Trifu.
Ultime sciri
(Agenţia Iia vas.)
Giurgiu, 1 Februarie. — Eri săra la 9 bre tbte trăsurile ce s’au putută găsi la Rusciuk au fostu rechisiţionate, pentru a transporta în grabă trupele cantonate în oraşă spre Silistra, a Cărei gariiisbna s’a pronunţaţii contra Regenţei. Garnisbnele din Varna şi Şiumla suntă asemenea îndreptate spre Silistra,
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PESTA, 2 Februarie. — In delegaţiunea ungară s’a presentatu proiectulu creditului de 52 şi jumătate milibne pentru măsuri de precau-ţiune militare. Proiectulă s’a trimisă comisiunei de patru, care îlă va tracta Joi.
SOFIA, 2 Februarie. — In diterite departamente ale Dunărei s’a proclamatu starea de asediu. — Riza-bey a sosită aci.
Helena Mocsonyi de Foen, născ. Somogyi de Gyon-gyos, cu inima înfrântă de durere, în numele său, precum şi a fiicei Livia căsătorită contesa Bethlen, ală bărbatului acesteia Andreiu conte Bethlen, ală copiiloră loră Francisca, Mărgărită, şi lliana, şi ală fiicei sale Geor-gina de Mocsonyi mai departe a cumnatului său An-toniu Mocsonyi de Foen, şi alb soţiei acestuia Josefina născ. baronesa Brudern. precum şi ală fiiloră acestora Zenone Mocsonyi de Foen cu socia sa Maria născută baronesa Fischer şi cu fiulă loră Antonia şi a lui Victoru Mocsonyi de Foen, mai departe ală cumnatei sale Laura, văd. Mocsonyi de Foen născ. de Csernovits, ală cumnatului Mihailu de Mocsonyi şi a fii.loră acestuia Alexandru de Mocsonyi şi Eugeniu de Mocsonyi şi cu consorta a-cestuia Teresia născ. Horvdth de ZalabSr şi cu copii a-cestora, în fine ală mamei sale Emma de Somogyi născ. baronesa Prânay şi ală multoră altoră rudenii — aduce la cunoscinţă pre înduiositorea morte a neuitabilului consorte, resp. tată, socru, bunică, trate, cumnată, un-chiu, ginere etc.
George Mocsooyi de Foen,
carele după mai lungă suferinţă, în cjiua de 15 (27) Faură a. c. la 10 ore a. m. provădută cu sfânta taină a cuminecăturii, prin paralisia plumonală a adormită în Domnulă în ală 63-lea ană ală etăţii şi împliniţi 28 ani ai fericitei sale căsătorii.
Remăşiţele pământeşti ale scumpului decedată la 1 Marte (17 Faură) a. c. 6ra 3 d. m. voră primi binecuvântarea bisericescă după ritulă orientală, în locuinţa din strada Vaţiului Nr. 13 şi voră fi transportate la Foen pentru depunere în cripta familiară, âr sacrele parastase se voră celebra la 9 Aprilie (28 Martie) a. c. la Budapesta, Foen, Vlaieoveţl şi Birkişi.
Odihndscă în pace\
DIVERSE.
Necrologft. — Georg Szabo, lăcătuşă, cetăţână din Braşovă, curatoră ală comunităţii bisericesc! ev. ref., preşedinte ală societăţii lăcătuşiloră braşoveni şi membru ală mai multoră reuniuni, a răposată la 28 Februarie n. în vărstă de 70 ani după lungi suferinţe. Imor-mântarea s’a făcuta a^î 2 Martie în cimiteriulă ev. ref — Fiă’i ţări na uşârâ!
Suita Ţarului. — Ţarulă plănuesce o reducere a
________________________________________________ţ887.
numărăsei suite de pănă acum, astfelfi ca să nu fiă de-câtă 12 generali adjutanţi şi 12 adjutanţi ai împăratului. La mârtea lui Alexandru II consta suita împărătâseft din 405 persâne, a<ji nu numără decâtii 246, şi adecă 93 generali adjutanţi (dintre cari 5 îşi tragă originea încă de pe timpulă domnirei lui Nicolae), 51 generali ă la suite şi 102 adjutanţi. In suita Ţarului se află 14 mari principi, 3 duci de Leuchtenberg şi 2 principi de Olden-burg. După naţionalitate suita numără 177 Ruşi, 45 Germani, 8 Finlandezi, 5 Poloni, 3 Georgian!, 1 Armână,
I	Tătară etc.
Untt amploiată consulară bănuită ca hoţă. — O neplăcută aventură de călătoria i se întâmplă deunăZile amploiatului consulatului italiană Alberto Curiei din Pesta. Acesta călătorea spre Italia şi ajunse în Cilii, tocmai pe când acolo se lăţise faima despre furtulă din Laibach la d-na Garibaldi. D-lă Curiei poposi la ună hoteiă şi se înscrise în registrulă călâtoriloră ca „eălătoră din Ungaria." Intre semnalmentele date de poliţia din Laibach pentru recunoscerea hoţului era şi acela, că e rasă la faţă. Din nenorocire nu pârtă nici d-lă Curiei barbă şi portarulă hotelului, în carele era instalată d-lă Curiei nu avu altceva de lucru decâtă a face atenţi pe agenţii poliţienesc!, cari veniseră a se informa despre călătorii 6recum bănuiţi, asupra d-lui Curiei. Acesta din urmă se duse într’aceea la teatru, unde îlă urmăriră poliţiştii. Eşindă d-lă Curiei, între acte, în bufetă, fu arestată de poliţişti cari-’lă pândeau şi fu dusă la poliţiă. D-lă Curiei căută a se legitima, însă cuvintele sale nu găsiră creZă-mănto, şi fu dusă în arestulă poliţiei, de unde fii liberată abia după sosirea scirei din Praga, că s’ar fi prinsă adevăratulă hoţă în persona lui Adolf Diamant.
*
* *
Migrenă ia copii.—Profesorulă Henoch, unuia din tre cei mai însemnaţi medici de copii ai Berlinului, precum înpârtăşesce »B. Tageblatt,« înainte cu câteva Z^e, precând arăta ascultătoriloră săi ună copilă în etate de
II	ani bolnavă de migrenă, avu ocasiune a vorbi despre căuşele migrenei la copii. Migrena, Z*se elă» era ma* în anii de mai nainte o apariţiune de totă rară la copii, numai în ultimele Zecimi a începută a se ivi forte desă mai cu semă la copii din oraşele mari Ea merge paralelă cu încordarea spirituală a copiiloră, care în timpulă din urmă s’a mărită fiindă îndopaţi copii în scdlă cu totă felulă de cunoscinţe, parte mare în praesă de nici ună folosă. învăţarea de rostă a bucăţiloră de prosă a poesiiloră nepricepute, încordarea spiritunlă în camerele adesea prea înghesuite ale scâlei, puţinele 6re de repausă acasă, cari suntă scurtate prin lucrări şcolare, 6re de musică ş. a., rara inspiraţinne de aeră curată, t6te acestea trebuescă privite ca cause ale migrenei ivite la copii. De obiceiu are şi alte urmări băla acăsta. Copii devină capricioşî şi iritabili, dormă forte neliniştită vor-bescă cu vioiciune în somnă, se spariă fără de veste, se ridică din aşternută, cadă în formale estase şi tablo-ulă hysteriei la copii cu urmările ei de totă felulă este gata. Mai adesea suntă atacurile de migrenă în scâlă. Chiar înprejurarea acesta arată de unde trebue să în-cepemă cu înlăturarea acestui rău. In ferii dispară aceste atacuri şi se ivescă earăşî cu începutulă cursuriloră şcolare. Şcolarii unui institută dintr’ună oraşă mare, cari mai nainte erau chinuiţi de dureri de capă, le perdură cu totulă, când fură aduşi în pensionate şi sc6le de oraşe mai mici, unde puteau petrece partea cea mai mare din Zi în aeră liberă.
Editoră: lacobti Mureşiann.
Redactoră responsabilă Dr. Anrel Mureşiann
versaţiune, ună felă de înşirare de cuvinte, cari s’au cli-şată ca şi: „eram la şosea« pentru Bucuresceni.
In celelalte treisprezece nuvele, Rodolphe de V6 zelay e Parisiană, dâr sci, Parisiană de aceia, cari trăescă In atmosfera iperoxigenată dintre Madeleina şi Bastilia, atmosfera mariloră bulevarde, unice în lume, şi pe tro-toarele cărora celă ce trăiesce, trăiesce două vieţi, — ună caravanseraiu magnifică, unde lumea tdtă trămite, pentru a’şl primi consacraţiunea definitivă, totă ce fiă-care colţă ală ei are mai bună, mai frumosă, mai deşteptă, mai artistică.
Altă dată se Zicea şi se demonstra cu supărare de pătrânii scriitori parisianî, că străinii nu potă să capete ■celă fini, acea vlagă — de ne este permisă a Z'ce ast-pelâ — care să nu’i mai deosebâscă întru nimică de a-pevăratulă, neoşulă parisiană De giaba! de giaba 1 Zi" rau Ruşiloră şi Româniloră acum 20—30 de ani Ziariştii Imperiului la faimdsele prânZurî şi petreceri dela Cafi pe Paris, Cofe de Madrid şi CafS Riche; de giaba! câtă Iră veţi îmbăta în şampaniă şi în înfierbînţelele mariloră bulevarde, şi totă nu veţi ajunge a vă putâ apropia de baze cupa fermecată în care stă preţiosa licuâre a Papului, acea băutură minunâsă pe care Nestor Roqueplan b numia Parisina, şi care singură şi numai singură ar butâ să ştârgă pănă şi urma exoticismului de pe mintea m apucăturile vdstre.
Ba încă pănă mai anii trecuţi auZiai câte unulă din publiciştii şi criticii parisianî scriindă cu ună felă de nepotrivită comiseraţiune, cu privire la vr’una din repre-sentaţiunile Comediei-Francese, sâu ale sâgalniceloră teatre de pe bulevardă: »sala era plină de străini, cari ascultau cu deosebită atenţiune; der ce folosă! fmeţele limbei francest, *le charme et Ies delicatesses'1 ale limbei nostre nu potă fi percepute şi simţite de dânşii. Lu-crulă falsă, afirmaţiune eminamente gratuită, pe care ac^i n’o mai repetă, căci vădă că numai adevărată nu e.
AZI, din contră, Parisianii cei din Parisă recunoscă fără nici o restricţiune, că poţi fi venită in Oraşulă-Lu-minâ din Georgia, din Moscva, din Bucuresci, Madridă sâu Neapoli şi îndată, după câteva probe decisive, să capeţi hârtiele de mare naturalisare parisiană.
Adăugaţi în ceea ce ne privesce, şi deci privesce pe Rodolphe de Vâzelay, educaţiunea primă ş’apoi fenomenala facultate de asimilaţiune cu care, când spre binele, când spre paguba nostră, suntemă înZestraţî; nu uitaţi şi adevărulă de multă probată şi care e următo* rulă : te simţi străină pe Corso la Roma, pe Graben la Viena, pe Unter den Linden la Berlină, pe Perspectiva Nevsky la Petersburgă şi pe Piccadilly la Londra, dâr nu este străină, ci ca acasă, ci ,ca la noi« pe marile bulevarde la Parisă — şi din fote acestea veţi deduce I parisianisraulă nuveleloră lui Rodolphe de Vezelay.
Madame de Presmes, nuvela primă, care dă numele său volumului; Comme on tombe, ună felă de raită dată prin câmpiele naturalismului zolistă â outrance! mai la vale Serge Labieff\ ună Rusă care pâte fi şi Română, căci yfioen" suntă amândoi In cluburile Parisului; Le duel cu cavalerismulă medievală ală lui Pierre de Narcillac; Coup double cu joculă la Cursele urbane şi sub urbane (o buzunare! o buzunărâlă! voră esclama mulţi din cei ce voră ceti nuvela), şi în fine FataliU, care închide vo-lumulă şi în care sglobia de Andrâe d’Orvieu se rudesce în nebunii conjugale primejdiose cu Francine de Rive-rolles, ultima eroină a lui Dumas fiiulă, — tote dove» desefi observaţiune, sciinţă de alegere, brio şi briliant în conducerea subiectului, ba chiar şi acea linişte a scepticismului bon enfant şi artistică, care e încă unulă din elementele parisianismului adevărată.
Noblesse oblige, Zice-se, în tâte, dâr mai cu sârnă în isprăvile literare. Rodolphe de Vâzelay cu Madame de Presmes s’a obligată faţă cu amicii talentului său. Deci aşteptămă alu doilea volumă, în care calităţile din acesta de acum să* strălucâscă pe ună câmpă şi mai deschisă.
începutulă a mersă strună, ruptorea s’a făcutfi? dragulă meu Rodolphe; excelsior! mereu fără încetare
Excelsior!!	Gion.
(»Românulă“ )
r
Nr. 38.
GAZETA TRANSILVANIEI
Cursulă la bursa de Viena
din 28 Februariu st. n. 1887
Rentă de aură 5°/0 ... 96 75 Rentă de hârtiă 5% . . 86 60 Imprumutulfl căilorâ ferate
ungare................147.50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostO ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.20 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostfl ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) . . . .113 — Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................. 10400
Bonuri cu cl. de ^sortare 104— Bonuri rurale transilvane 104 —
104.50
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de
vină ung..............99.50
Imprumutulă cu premiu
ung...................118.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.— Renta de hărtiă austriacă 78 75 Renta de arg. austr. . .	8010
Renta de aură austr. . . 108 90 Losurile din 1860	. . . 132.25
Acţiunile băncel austro-
ungare ............... 852 —
Act. băncel de credită ung. 286.— Act. băncel de credită austr.276.10 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............6.02
Napoleon-d’orl .... 10.12 Mărci 100 împ. germ. . . 62.70 Londra 10 Livres sterlinge 128.75
Bursa de Bncuresct.
Cota oficială dela 16 Februarie st. v. 1887.
	Cump.	vând.
Renta română (5°,,). .	89V*	90»/,
Renta rom. amorl. (5°/0)	91Va	927a
» convert. (6°/0)	837a	847a
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	337a	377a
Credit fonc. rural (7°/0)	987a	997a
* 55 >> (fi0/o) *	837*	847*
» » urban (7%) .	967,	977s
» * » (6°/0) •	89—	90—
» (5%)* •	79—	80—
Banca naţională a României	500 Lei		——
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	—
c » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă	. . 19.50	20 —
Bancnote austriace contra aură. . 1.98		2.00
		1887 1
Cursulu pieţei Braşovu din 1 Martie st. n. 1887.		j
Bancnote românesc! . . .	. Cump. 8.39	Vând. 8.42
Argint românesc		. » 8.35	8.40
Napoleon-d’orî		. » 10.07	> 1012
Lire turcesc!		. » 11.44	» 11.48
Imperiali		. » 10.44	* 10.48
Galbeni		. » 5 95	» 6.00
Scrisurile fonc. »Albina»	. » 101.—	» 102,-
Ruble Rusescî		. » 116.-,	» 117.-
Discontulă ... »	7—10°/# pe	ană.
Cumpărări ocasiouale
la
Kovâsznai & Keresztesi
GrandlMagazin cu articole* de modă şi confecţiuni
pentru dame
Braşovu (Piaţa mare.)
Din causa localului nedestulu de încăpătorii suntemă în po-siţiune a [desface *cu preţuri eftine o parte , din mărfurile ndstre precum: materii pentru rochi de mătase şi de lână, cretone, şi satinu de spălata, postava şi flanelă, covore lungi şi pentru canapele, mantile^şi mantale "de ploe.
Mailfdeparte recomandămu^ bogatulu nostru depositu de Chifon, dela Benedickt Schroll, chirting pat., Julett, Gradl şi Calicot în t6te lăţimile şi cu preţurile originale, precum şi de t6te articolele aparţinătdre de croitoria pentru dame şi bărbaţi.
Se priraescu şi comande pentru Toilete de mirese, de stradă şi casă, mantale de ploiă şi Jachete, cari să esecută cu promptitudine şi în modulă celu mai elegantă.
Mostre ’ se' trimită la cerere gratis.
ABONAMENTE
la
„§azeta	trans
se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămil a ni se trimite esactă arătându-se şi posta ultimă.
Preţulii abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni..............3	fi. —
„ şăse luni...............6	fi. —
„ unii anii..............12	fi. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni ............10	franci
„ şese luni..............20	,,
,, unti ană..............40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.'*
ersulil trenuriloru
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia ^Predealii-IIiidapesta şi pe linia Tel uşii-Aradii-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
| Teiuşă- iradă-Biidap esta				Budapesta- Jkradă-Teiuşă.			
	Trenă	Treiă	Trenă d«		Trenă de	Trenă	Trenă
18	omnibus	omnibus	persâne		persâne 1	dc peraân	e omnibm 1
Teiuşă	11.24			2.40	' Viena	11.10	12.10		
Alba-Inlia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de jâs£	12.30	—	4.22		( 11.20	12.41	—
I Şibotă	12.52	—	4.50	SzoiiioK	4.10	5.45	— -
Orăştia	1.01	—	5.18	Aradă	4.30	6.—	7.04
Ssimeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicica	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55			 i
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bârzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	--—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	1027	Ilia	8 55	9/8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicica	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	1042	
Glogovaţă	7.59	—	11.25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Arad A	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok j	842	—	4.52	Şibotă	11.43	12.—	—
■i '	—	—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	- -
Budapesta				 1	8.20	Alba-Inlia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	Teiuşă	, 1.29	1.41	—
Aradft-Timişdra				Simeria (Piski) Petroşeni			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persâne	mixt		persâne	omnlbna	mixt
Aradă	5.48		6.05	Simeria	11.25	.	242
Aradul ă nou	n.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6 44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4 16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 40
Timişdra	9.02	—	9.08	Petroşeni	3.37		7.12
Timişăra- Aradă				Petroşeni—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persâne	persâne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
Timişăra	6.25		5.00	Petroşeni	10 07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	901
_ Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
Aradă	9.27	—	8.17	Simeria	1.58	—	L0.31
Predeald-Budapesta
Trenă
de
pereâne
BucurescI
Predealft
Timişă
Braşovtt
Feldiâra
Apatia
Agostonfalv*
Homorodă
Haşfaleu
Sighişor*
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teiuşto
Aiudă
Vinţulă de susă Ui6ra Cucerdea Ghirisă Apahida
Ciulin
Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsărhely Yârad-Yelinţe
Oradia-mare
P. Ladiny Szolnok Buda-pesta
Viena
Tren
accelerat
Trenă
omnibus
Trenă
omnibus
7.47
8.24
8.51
9.14
9.51 11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
4.16
5.02
5.43
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22 2.18 2.48 2.56 3 64 4.51 5.28 5 56
7.30	Viena	11.10
1.14	Budapesta	7.40
		Szolnok	11.06
1.45	P. Ladâny	2 02
	Oradea mare	4.12
2.32	Vârad-Velencze	—
(I - r
10.55
1.23
3.24
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11
10.5	i 12 16
12.50
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54
4.05
4.50 7.23
Budapesta—PredealA
Trenă de pers.
Mezo-Telegd
Râv
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
Ghirbgu
Nedeşdu
Cluşin
Apahida
Ghiriş
Cucerdea
Tren
accelerat
Trenă
omnibus
Trenă
de
persâne
2.—I 3.58| 5.28*
3.10
7.38
Ui6ra Vinţulâ de susă Aiudă Teiuşft Crăciunelă Blaşă Micăsasa Copşa mit Mediaşă Elisabetopole Sigişora Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra
10.05
2.15
8.00
Nota: Orele de nâpte
Timişă
Predeală
BucurescI
6.05	—
suntă cele dintre liniile grâse.
11.00
11	19
12	30 1.01 106 1.13 1.20 1.41 2.C0
2	35 2.48 3.20
3	36 4.C0 4.3o 5.12
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
5 40
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
6.20
9.34
11.26
1.33 2 06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15 5.31 5.55
11.4
6.07
6.24
6.43
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
1.55
2.53
3.28
9.35
1
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI