RmCŢIUIfEA ŞI ADMISriSTRAŢIUNEA !
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
..GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe untt an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei lu^JI 3 fior. România şl străinătate:
Pe anii 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10^fj:ancl.
St PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare ScrlaerT nsfranoats nu se prlmeeou. — ■anuaorlpte nu sa retrimită.
Ni 36.
Luni, Marţi 17 Februariu (1 Martie).
1887.
Braşovu, 16 Februariu 1887.
Avemîi de gând ca în viitorii, în numerii ce aparu Lunea, să dămu şi câte o mică revistă asupra evenimenteloru mai importante de peste săptămână.
Incepemu cu acăstă revistă a(ji, şi fiindcă omului întotdâuna îi e cămaşa mai aprdpe, amu trebui să ne ocupămu mai ântâiu de ceea ce s’a lucrată în sînulft nostru, ală Româniloru din Transilvania şi Ţâra ungurâscă.
E vorba aic! înainte de t6te de lucrarea pe tărâmulu vieţei publice politice, de aceea credemă că nu se va minuna nimeni dintre cetitorii noştri, dâcă va an(Ji, că în săptămâna trecută nu s’a săvârşită în sînulă nostru nici o laptă politică demnă de înregistrată. Scimă că la noi nu se lucrâză nimică cu lunile şi cu anii, cine ar pretinde dâr fapte în cursulă unei săptămâni ?
Cumcă timpurile suntu „critice“, o scie şi o simte fiecare; ar însemna însă a comite ună a-tentată asupra încrederei în multă cântata „vitalitate a Românului,“ dacă ai pretinde dela careva să se mişce, să mai dea semne de viâţă naţională. Lumea la noi a începută a se mul-ţămi cu câte o producţiune literară şi cu câte o serată său ună bală, după care auijl esclamări: că Românulă încă totă mai trăiesce.
Nu-i vorbă şi acestea suntă nisce frumâse şi preţiâse semne de viaţă, nu credemă însă. că fruntaşii poporului nostru ne voră pută dovedi, că numai cu producţiuni şi cu baluri ună poporă şi-a recâştigată vre-odată drepturile sale politice-naţionale.
Norocă cu Mocsâry, că mai reîmprospătâză încâtva cestiunea drepturiloră şi aspiraţiuniloră nâstre, căci „luptătorii11 noştri, parlamentari şi extra-parlamentari, se ferescă de ea, păr’că ară fi fermecaţi.
In schimbă însă facă.destulă gură şi destulă sgomotă Ungurii, cu t6te că acâsta nu se potrivesce nici cu posiţiunea loră „tarew şi dominantă în stată, unde le au tâte pe mână, nici cu importanţa loră numerică, nici cu starea visteriei statului, nici cu periculele ce ameninţă din afară. Dâr ei strigă mereu şi se afirmă, în parlamentă ca şi în pressă, în academiă ca şi ’n kulturegyleturi, în comitată ca şi ’n comună, în întru faţă cu naţionalităţile şi cu Croaţia ca şi în afară faţă cu Austria şi cu popârele Orientului.
Cea mai nouă debutare şi afirmare este a deputaţiunei unguresc! în cestiunea cvoteloră faţă cu Austria. E vorba ca acum, după ce s’au risipită sutele de miliâne, Szapary şi Tisza mai scie cum, să câştigămă ună milionă şi jumătate păn’ la două miliâne dela Austria. Norocă să-i dea Dumnezeu deputăţiei unguresci, căci aşa totă mai putemu nădăjdui ca a şâptea generaţiă să plâ-tâscă mai puţine dări. Numai Austria de s’ar învoi.
înainte cu 16 ani, când s’a încorporată la Ungaria graniţa militară, s’a stabilită ca din cheltuielele comune ale monarchiei să se scadă două prooente, pe care să le plălâscă Austriei ca ună felă de despăgubire, pentru că Ungari? a intrată în posesiunea dăriloră ce le încassa din graniţă mai înainte ministeriulă de răsboiu, şi a complexului de păduri cu o estindere de optă sute de mii jughăre. Pănă acum Ungaria a plătită aceste două procente, acum însă depu-taţiunea ungurâscă a cvoteloră pretinde să se casseze cvota anuală de două procente şi întrâga cvotă a Ungariei la cheltuielele comune să fiă redusă dela 31. 4 procente la 30 procente.
Judecândă după impresiunea, ce a produs’o asupra pressei din Austria noua pvetensiune, deputaţiunea ungară se p6te aştepta să primâscă dela Austriac! ună răspunsă puţină măgulitoră
la nunţiulă său. „Niciodată“ —• scrie „N. fr. Presse“ — nu va sacrifica Austria acelă contractă, care îi asigură procentele din vorbă: Ungurii potă să vorbâscă câtă voră voi, noi Aus-triacii nu ne vomă spăria şi ne vomă sci feri de logica învechită, care se sferşesce totdâuna cu refrenul ti: Ungaria domnesce, dâră nu plă-tesce.
Fâia memoiată mai numesce nunţiulă deputaţiunei ungare ună „actă de îngâmfare şi de cutezanţă, pentru care rău şi-a alesă momentulă Ungaria“, şi asigură că în respingerea lui voră fi una t6te popârele Austriei, „deşi altfeliu nu tfăiescă în bună înţelegere“.
Câtă pentru neînţelegeri şi desbinări, ele suntă cu carulă şi în Austria. Acum ne dau Germanii austriaci probele cele mai prâspete, căci „clubulă germanău s’a spartă şi s’a divisată în fracţiuni. Nemulţumirea vine de acolo, că clubulă a fostă prea reservată şi n’a profesată o „politică naţională germană“ destulă de pronunţată, cum ară fi dorită unii membrii ai lui, cari au renunţată de multă la idea de stată austriacă. — Der cu ocasiunea desbaterei creditului de 12 miliâne pentru armarea glâteloru şi a Landwerului se uniră odată tâte partidele şi fracţiunile din parlamentă şi votară creditulu unanimă.
—	In toiu decursulă săptămânei trecute pressa europână s’a ocupată cu alegerile din Germania şi cu resultatulă loră. Primirea septena-tului e asigurată, nimeni nu crede însă că şi pacea ar fi asigurată. Nu numai Francesii, dâr şi Ruşii se ocupă acum cu „secretulă viitorului răsboiuw. A<Ji săptămână a debutată diarulă diplomaţiei rusesci „Nord“ din Bruxela c’ună articulă fârte remarcabilă (Jicândă, că IJusia ‘trebue să-şi întârcâ privirile dela Bulgaria spre apusă, unde se petrecă lucruri însemnate, Rusia nu pâte suferi ca Francia să fiă cu totulă sdro-bită într’ună nou răsboiu cu Germania.
piarele rusesci în genere suntă de părere, că prin alegerile în Germania nu s’a schimbată situaţiunea şi nu au devenită mai mici şansele unui răsboiu. „Novosti“ prevede, că Bismarck îşi va mai înăspri încă politica sa de păn’acum faţă cu Francia şi că astfelă va sili pe celelalte puteri, a sta totă cu arma la picioră, în starea anormală de a<Ş.i.
Frumâse prospecte pentru „echilibrarea“ fi-nanceloră stateloră, pentru progresulă economică şi bunăstarea popâreloră. Putemă să gratulămă noului ministru de finance ungurescă Tisza Kalman.
„E vorba pretutindeni numai de „viitorulă răsboiu,“ dâr cum rămâne cu viitârea lihertate a popâreloru? In Germania au fostă bătuţi liberalii la alegeri, dâr au eşită învingători naţio-nulă-liberalii, cari se ’nchină lui Bismarck. Cine va pune a(Ji stavilă reacţiunei ? Bismarck mână în mână cu Papa învaţă pe Germani, că datoria loră cetăţenâscă şi morală culminâză în a se supune orbesce paterei. Sărmană libertate germană, ce timpuri ai mai ajunsă!
Francesii au stată la pândă şi inimile le-au saltată de bucuriă vătjendu desastrulă guvernului germană la alegeri în Elsaţia-Lotaringia. „Germania, cjicu ei, p6te avă totă, jugulă soldă-ţescă, suprimarea libertăţii cuvântului, sugrumarea ideiioră, numai inima poporului francesă pe care l’a anecsată, nu-o va avă niciodată. “
Acâsta manifestare a simpatiei pentru El-saţia pdte să-i coste încă pe Francesi multă sânge, căci să crede, că Bismarck nu se va odihni pănă ce nu va avă răsboiulă cu ei.
—	De o mare importanţă pentru casulă unui răsboiu francesă-germană este viitârea atitudine a Italiei. Crisa ministerială în Roma însă nu mai încetâză. Depretis n’a pututp, forma cabinetul ă. Contele Robilaijt nu vrea să primâscă.
Trăgănarea acâsta e unu semnă, că Italia nu e decisă ce atitudine să ia în casulă unui viitoră conflictă europânu.
Desbaterea bugetului cultelortl şi in-strucţiunei.
In şedinţa dela 19 Februarie între alţii vorbi
Paul Hoitsy, care intervine pentru sciinţele naturale în scălele medii şi (jice că chiar medîculă trebue să înveţe mai mukă matematică decâlă limbă grecăscă. Elă nu găsesce mai multă elementă de cultură în aventurile destrăbălate ale (Jeiloră clasicităţii, decâtă în eternele frumseţî şi misterie ale naturei. La Greci viăţa era ună jocă uşoră, la noi e împlinirea unoră grele datorii. Noi predicămă tinerimei, că lucrulă nobilitâză, cei vechi considerau lucrulă ca ceva înjositoră. Noi trebue să folosimă puterile naturei în serviciulă omenirei. Speră că ministrulă nu va mai stărui pe lângă sistemulă de acji şi că va consulta pe oricare,'numai pe profesori nu, (Ilaritate).
Carol Nendtvich e contrară ală scăleloră reale, fiindă că elă ca profesoră la politechnică a esperiato, că studenţii eşiţl din gimnasiu suntă multă mai capabili şi mai destoinici, decâtă abiturienţii scăleloră reale. Vor-bitorulă se declară contra încărcării scolariloră cu obiecte şi se plânge în contra puţinei plăceri de a ceti a publicului din patriă. Opuri scienţifice n’au nici ună publică la noi. Când Macaulay a dată la lumină istoria Angliei în 3 ore s’au vândută în Londra 10,000 esemplare din volumulă primă, pe cândf la noi la apariţiunea volumului ală treilea ală istoriei lui Szalay, deşi editorulă a împărţită 18,000 apeluri, numai doi subscribenţi s’au anunţată.
Franz Pulszky polemisâză contra tuturora, ia în rîsă pe cei cu geniulă ungurescă. (Strigări în stânga estremă: Bine s’a (JisCi!) Da, însă nu s’a spusă din ce constă ge-niulă ungurescă. In ce zace particularitatea Unguriloră? Germanii, Francesii, Italianii, t6te celelalte naţiuni se cu-noscă uşoră! dâr dâcă ar veni cinema în acâstă cameră, unde e representată flârea Ungariei (Ilaritate), abia şi-ar putâ face ideă despre tipulă ungurescă. Dâr lucrulă principală nu e nici tipulă ungurescă, ci cultura ungurâscă. Elă rogă pe minisiru să nu se uite în gura nimârui, ci să mârgă înainte pe calea apucată, pe care se dovedescă frumâse resultate. Primesce bugetulă. (Vii aplause ’n drâpta).
Franz Fenyvessy dice că în Ungaria nu e nici ună simţă pentru artele plastice. Să se ’nveţe tinerimea a respecta pe artişti. Ministrulă să lucreze în acâstă direcţiune.
In şedinţa dela 21 Februarie veni în desbatere instrucţiunea poporală.
Benedict Gondocs votâză bugetulă, dâr nu e mul-ţămită cu scâlele poporale. (Ministrulă Trefort: Nici eu! Ilaritate). Se ’nveţă prâ multă, de aceea sciu puţină copii. In Germania se pune pondă pe cartea de cetire. Aşa ar trebui să fiă şi la noi, căci acolo se găsesce totă ce e de dorită. Ministrulă a promisă că în înţelegere cu ministrulă de comerţă va stabili materia agricolă pentru o carte poporală. Dâr nu s’a făcută nimică. A promite e frumosă, dâr a ţinâ promisiunea e şi mai frumosă. (Viă ilaritate). In Francia guvernulă a dispusă să se’nveţe a-gricultura în tote şcâlele, dela cea poporală pănă în cea superioră, Dâcă nu crede ministrulă, |i-arată negru pe albă. (Furtunosâ ilaritate). In ţinuturi unde preponde-râză agricultura, ministrulă să pună pondă pe obiectele agricole, âr unde preponderâză comerţulă, pe obiecte comerciale. Vedemă doră cum prosperâză fii lui Israelă cu comerţulă. (Furtunâsă şi generală ilaritate). Să’i imitămă.
Iuliu Lukats e nemulţămită că Croaţii de pe insula Mur, deşi simtă unguresce (?) suntă cruţaţi şi nu se in-struescă din destulă în limba ungurâscă. Guvernulă să înfiinţeze în Fiume ună asilfi de copii. Guvernulă croată nu face nimică pentru Ungurii din Croaţia-Slavonia.
Emeric Szalay propune să se’nveţe pomologia şi oenologia în scâlele poporale din ţinuturile vinicole.
Ministrulă Trefort cjice că face totă ce pdte. Dâcă din unele obiecte nu se face destulă suntă de vină în-
Nr. 36.
i.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
văţătorii. Să ne cultivămă mai ântâiu învăţătorii noştri. In insula Mură suntă 17 scâle de stată. Va face şi în viitorii totii ce va pute. — Postulă de 1.500,000 fl. se votâză.
Iosef Barla (Jice că din 20,570 învăţători, numai 64 6 procente suntă înscrişi la institutulă pensieloră. Vorbesce de abusurile ce se comită la acestă instituită. Ca ună învăţătorii să capete pensia întrăgă, trebue să ajungă etatea lui Matusalem. Văduva unui învăţătorii, care a servită 56 de anî, a fostă respinsă cu pretenţia ei la pensiă, spunendu-i-se că nu suntă bani. Acesta provine de acolo, că ministrulă cheltuesce tdte fondurile posibile pentru ridicare de palate.
Ministrulă Trefort (Jîce că de unde nu suntă bani nu pote da. Ce e posibilă se face. Elă pregătesce deja revisuirea legei pensiuniloră.
Astfelă s’a terminată desbaterea bugetului culteloră, care a fostă votată, âr Trefort părăsi camera în strigătele mameluciloră de „eljen* *, veseli că cu banii Nemaghiari-loră se susţină scălele unguresc!.
SOIRILE PILEI.
„Familia* din Oradea mare ne aduce îmbucurătorea scire, că P. S. S. Mihailu Pavelă, Episcopulă diecesei Oradei mari, a dăruită încă 50,000 fl. v. a. pentru scopurile culturale ale diecesei sale. Acestă sumă, adău-gându-se la cele 80.000 fl., pe care P. S. Sa le dăruise mai nainte totă pentru acelaşă scopă, facă la olaltă 130,000 fl. Acestă capitală frumosă este destinată pentru ajutorarea gimnasiului românescă din Beiuşă, a că* ruia esistenţa este prin acesta asigurată pentru totdâuna. De observată este, că P. S. Sa, afară de aceste 130,000 fl., a dăruită mai nainte încă alte 20,000 fl. în folosulă internatului de băeţî din Oradea mare. — Asemenea mari şi nobile fapte vorbescă de sine. Dea Dumnedeu să se bucure P. S. Sa şi de fructele fapteloră sale!
—x—
O telegramă din Viena comunică, că principele de coronă Budolfu va merge la Berlină spre a presenta împăratului Wilhelm, cu ocasiunea a 90-a aniversări a nascerei sale, felicitările împăratului Franz-Iosef.
—x—
Sub titlulă: „Intr’ună salonu românescu“ a apărută săptămâna trecută ună articula de foiletonă în cjia-rulă beletristică maghiară din Budapesta »F6vârosi La-pok*. AutOrea acestui articulă este d-na Louise Har-math, care descrie o serată la d-lă Teochar Alexi din Braşovă, unde mărturisesce că a găsită o societate ro-mânâscă frumosă şi cultă. „Eu — <Şice între altele au-t6rea — am avută ocasiă adeseori să facă parte din societăţi române de frunte şi totdeuna am tostă întâmpinată cu o manieră şi cultură domnescă. E faptă, că dânşii ţină la instituţiunile, la limba maternă şi Ia literatura loră, care se desvoltă repede, şi-şî păijescă cu temere tradiţiunile loră de înrîurirî străine, dâr acestă însuşire caracteristică este a se respecta şi nu a se desaproba; ea arată vitalitatea rassei.*
Negociările începute de ministrulă Tisza cu Rot-schild pentru contractarea unui împrumută au rămasă fără resultată. Rotschild a declarată, că nu-i place să facă operaţiuni de credită înainte ca situaţiunea politică să se fi limpezită. Guvernulă ungară are pentru mo* mentă trebuinţă de 40 milione florini, afară de creditele ce voră fi votate de delegaţiuni. — Cum vedemă, guvernulă ungurescă şi-a mâncată omenia la creditori.
—x—
Ni se scrie din Aradu:	„ Balulă românu din
Aradu a succesă splendidă; întrânsulă s’a personifi-
cată poesia vieţii şi farmeeulă rassei nostre, care ca şi o lavină duce cu sine gândurile şi inimile ce-i stau în cale. Par’că (Jinele din poveşti s’au pogorîlă se însceneze ună raiu nocturnă pe pământă. Şi nu a fostă numai lustrulă înfăţişerii esterne aceea, ce a făcută far-meculă acestui bală, ci mai alesă disposiţia internă ce revărsa în abundante rade de pe feţele „frumdse, vie şi zimbitore.“ Acestă punctă culminantă este ucu bună augură pentru regenerarea societăţii nostre multă cercată de „intrigă şi ură.“ Chiară număroşii streini cu corniţele supremă în frunte păreau a fi transportaţi de farmeeulă tabloului ce-lă oferea o societate atâtă de a-lâsă şi atâtă de animată, şi mai dicemă şi atâtă de românescă, cu costumele naţionale, ingenidsa creaţiune estetică a poporului română. Der să nu uitămă nici de prosa vieţii: venitulă curată face 'aprope 400 fl., încă ună eclatantă votă de încredere pentru comitetulă aran-giatoră.*
—x—
Mai mulţi locuitori din Basahidă s’au dusă în {Be-cichereculă mare, ca se se plângă fişpanului în contra judelui din acea comună, Alex. Jankovicî, care cu ocasiunea alegerei de jude de deunădî a maltratată pe per-sonele neplăcute lui, le-a arestată şi le-a transportată la Ghichinda mare. Din partea secretariatului fişpanală li s’a promisă Basahideniloră, că se va ordona o grabnică şi aspră investigaţiune.
—x—
Sub titlulă *Lume germană în Aradu* scrie fâia coşutistă din Cluşiu: „Reuniunea de ajutorare a bolna-viloră din Aradă“ şi-a ţinută de curândă adunarea sa anuală, la care spre marea ruşine a oraşului martiriloră tote s’au petrecută nemţesce. Nemţesce s’a cetită ra-portulă secretarului şi nemţesce a condusă preşedintele tractările. Ună membru a începută să vorbescă ungu-resce, dâr preşedintele nu l’a lăsată să vorbescă, ca şi când Aradulă ar zăcea în mlaştinele Fiandriei.* — Ce să-i faci, dâcă Aradulă nj e ungurescă ! Şi apoi nici în »Maghiaria* nu se află. Asta ar trebui s’o scie cătră-niţa din Cluşiu.
—x—
Considerândă faptulă, că opiniunea publică se alar-mezâ fărte uşoră de înarmările de răsboiu şi măsurile, ce trebue să se ia chiar şi în timpă de pace pentru instruirea trupeloră, le privesce ca pregătiri de mobilisare, ministrulă comună de răsboiu a încunosciinţată coman-dele, dice »N. W. T.ca obicinuitele mobilisări de probă ale artileriei şi cavaleriei să nu se facă în primă-vâra acesta, rămânândă ca, din causa raporturiloră po-itice, să se facă în altă timpă mai potrivită.
—x—
4 Tribunalulă din Cinci-Biserici a condamnată la morte prin spântjurare pe ucigaşii Miloş Josimovicî şi Jovan Dimitrovicî. Condamnaţii şi apărătorulă loră au apelată.
—x -
Profesorulă Iosef Loncsar dela academia de dreptă din Cinci-Biserici a fostă suspendată pe cale disciplinară din postulă său, precum spune »Bud. Journ.*, în urma unei declaraţiunî ce a publicat’o într’o foiă de acolo unulă din ascultătorii săi, anume Desider Egri. In declara-ţiune se cjice, că Loncsar submineză consecventă moralitatea ascultătoriloră săi şi în prelegerile sale represintă principii, care nâgâ pe Dumnedeu. Profesorulă va fi trasă la răspundere în (jdele acestea şi spre a combate acusaţiunea acesta a chemată ca martori ună mare numără din foştii săi şcolari, cari a^i se află într’o posi-ţiune respectată.
—x—
Secretarulă ministerială Damianfi Dragonescu, inspectorii centrală ală gardei financiare, a fostă decorată prin prâ înalta decisiune cu crucea de cavaleră ală ordinului »Franciscă losefă*, pentru meritele sale pe târe-mulă administraţiunei financiare.
—x—
In unele comune din comitatulă Gomor e lucru pe-rieulosă, când încrederea publică închină spre vre-ună alesă şi vrea să-lă ridice la demnitatea de jude locală. In casă de refusă are să plâtescâ 100 fl. amendă — mulţi bani în aceste timpuri rele — şi în casă de primire adorata soţiă face ună spectacol!! cumplită şi cu pacea din casă s’a isprăvită. Damele adecă şi-au câştigată convingerea nu tocmai nentemeiată, că demnitatea curulă a judelui oferă numai pricină binevenită la dese libaţiunî şi de aceea se opună ridicărei în rangă a bărbaţiloră loră. In Veszveres femeile au provocată o răscâlă formală, cele mai cutezătore au pătrunsă chiar în casa comunală şi au protestată în contra primirei vre-unui oficiu din partea bărbaţiloră loră, căci în casă contrară nu-i mai lasă să între in casă! Şi bravii bărbaţi precum se prevede se voră supune!
—x—
ţfiarele poloneze din Lembergă află, că doi impiegaţi ai căiloră fierate din acelă oraşă, acusaţi că facă spionagiu şi că provâcă agitaţiuni în favârea Rusiei, au tostă arestaţi.
De sub Craiva, Februarie 1887.
Onorate d-le Redactoră! Atâtă în fo;a maghiară guvernamentală „Kolozsvâr*, câtă şi în „Budapesti Hir-lap*, cetindă o notiţă despre o defraudare mai mare ce s’ar fi comisă în dauna clerului rom. cat., am devenită curiosă să sciu, încâtă este întemeiată acea scire.
In cjdele acestea âmblândă pe la | Alba-Iulia, am aflată din isvoră demnă de credinţă, că canoniculă Beke Antal, care a avută sub chivernisirea sa fondulă bi-sericei cathedrale şi ală astronomiei Batyânyiane, prin jocă neiertată la bursă a daunată acele institute cu suma de peste 95,(00 fl. v. a.
Puţină ne importă dauna, ce au suferit’o acele 2 fondaţiuni, căci noi nu amă trasă şi nu tragemă nici ună folosă din acele, der e straniu lucru şi bâtătoră la ochi, când ună demnitară bisericescă pre lângă venitele cele mari, ce le-a avută şi le are, merge pănă a de-frauda bani publici şi totuşi asprimea legei să nu-lă pOtă ajunge.
Mare e destrăbălarea în ţera întregă şi inmorali-tatea se pare că este purtată pe aripi; ba mai multă, omenii, cari o profeseză, sunlă|distinşi şi înaintaţi.
Astfelă şi canoniculă Bede se legănă în speranţa, că va fi numită ar ihiepiscopă rom. cat. în Bucurescî, der monsignorulă Palma făcându-lă sS mai aştepte era acum sigură, că va n numită episcopă în Beszterczebânya, pentru că d-lă Trefort îlă pOrtă pe palme.
Abia c’ună ană înainte înaltulă regimă a decorată pre d-lă canonică Beke cu ordinulă coronei de fieră. P’atunci nu defraudase decâtă vre-o 28,000, er acum îi potă da şi toiagulă pastorală, căci cum l’ar lăsa să fiă de ruşinea lumei, deorece totă lumea scie că e Săcuiu neaoşă, şi că prin urmare este de nâmă privilegiată.
Prin Alba-Iulia se vorbesce, că Beke trateză rău cu ţăranii Români câţi lucră în brazda lui. Spiritulă blândeţei şi iubirei deapropelui se vede că nu-lă prea caracteriseză.
Acesta domnă canonică se (}ice că mai are »me-ritulă", că catedra pentru limba şi literatura română dela gimnasiulă rom. cat. din Alba-Iulia s’a cassată şi pentru aceea s’a putută avânta în iubirea nemărginită a d-lui Trefort.
FOILETONU.
Satira în genere şi în specie.
Satira la Români.
(Conferinţa d-lui G. MarianQ ţinută în sera de 8 Februarie 1887 la Ateneulă din Bucurescî.)
Conferenţiarulă se întrebă la începută, decă acestă cestiune literară a d-sale pdte avea locă în mijloculă atâtoră ţese de interesă socială şi politică, cari atragă pe toţi, şi recunOsce că da. Şi anume, penţru că satira nu esistă decâtă acolo, unde e corupţiă şi pentru că la noi corupţia, încuibată dela fanarioţi, s’a rădicată mereu prin machiavelismuri; în sfîrşită pentru că acestei bole pOte i-ar conveni numai medicamentulă eroică ală satirei.
Satira e totă aşa de vechiă ca şi corupţia; a fostă bună şi folositOre când scopulă i-a fostă lovirea viţiiloră. a fostă rea când scopulă i-a fostă atacarea meritului.
După o mică discusiune asupra faptului: decă satira a începută la Greci sâu la Romani, părerea întâia fiindâ susţinută de Eliade şi a doua de d. Odobescu, conferenţiarulă se uneşce cu cea întâia, dând ca esemple pe Archiloch şi pe Arislophanes, geniulă Eladei corupte.
După Eliadă, satira nepersonală e a Romaniloră şi cea adevărată satiră e cea creştină.
La Roma, satira a trecută prin trei fase: comediă poporală, nu amestecă de glume, şi în urmă poesiă cu reguli stabilite. Ca esemple: Lucilius, Varro, Persius, etc. Ca fruntaşi avemă pe Horatius şi pe Juvenalis.
Satira modernă se aseamănă cu cea antică, numai că se pote arăta şi prin prosă şi prin comedii şi prin gravuri. Suntă satire filosofice, religiose, literare, de moravuri, politice şi personale. Acestea din urmă sunt odiose Şcola lui Aristophanes, celă mai mare în astă privinţă, a încercată să fiă introdusă şi la noi, der n’a prinsă rădăcini; pentru că aceia, cari scriu din interesă personală seu de partidă, lovindă familia şi meritulă, decă pentru câtva au produsă rîsulă, curendă înse remânu pedepsiţi de opiniunea publică şi dispară cu totulu.
*
Satira română are caraclerulă celei romane în ceea ce privesce decenţa. La noi, cele mai plăcute suntă satirile de moravuri, satirele literare şi cele politice.
Slilulă în care s’au scrisă a fostă familiarii Cu câtă literatura a tăcută progrese, cu atâta stiiulă s’a presărată cu ironiă fină şi cu causticitatea propriă naţiunii nostre. Acesta mai alesă în cele politice, cari suntă şi cele mai multe.
Noi amă dată probă de mai multă curagiu ce-
tăţenescă decâtă strămoşii noştri. Juvenalis n’a scrisă rău de împărată decâtă după mortea lui; Eliade însă a avută curagiulă să scrie Măceşulu şi Florile seu Cânte-culu Ursului într’ună timpă, când ursulă n’avea decâtă să mormâe pentru a ne face să întrămă în gaură de şerpe.
*
Satira la noi s’a desvoltată forte de timpuriu şi de mulţi scriitori. Bolintineanu chiar a scrisă satire. Alec-sandri n’a făcută poesii satirice, dâr a scrisă comedii biciuitâre.
In fruntea satiricilorfi conferenţiarulă pune pe Eliade.
Timpulă neperrniţendu-i să le cerceteze, citâză:
„Măceşulu şi Florile*, „ Tandalida*, „ Unu muieroiu şi o femeia„Poetulu urlătoră*1 ce strigă contra guvernului pănă apucă osă, „Poetulu intimă1*, „Poetulu dinastică1, decă a foită la noi sâu mai este vre-unulă, „Poetulu republicană11 „Foile şi Cărbunele1, „Muscele şi Albinele", etc. etc.
Vrea însă să vorbâscă mai pe largă despre câţiva, *
începe cu Costache Bălăcescu. Elă, ca şi Faca, nu a avută pretensiune de autoră şi nici nu credea că va deveni scriitoră însemnată. Cu puţinele loră scrieri,
Nr. 36.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
»Kulturegyleta-ulă din Gluşiu i-ar pută veni acuma în ajutorii.	Ampoitanulă.
Cluşiu, 26 Faurii 1887. n.
Onorate D-Ie Redactorii! ’Mi iau voiă a Vă raporta despre concertulă şi balulă română de aici aran-giată din partea orăşenilor români de aici, după ce tinerii studenţi universitari, lipsiţi adî de-o societate recunoscută, cum a fostă societatea de lectură „lulia," nu prea suntă în stare a se apuca de aşa ceva pe risiculă propriu. Idea de a se manifesta totuşi viâţa socială română în Cluşiu, în orice împregiurărî a fostă şi va ti totdeauna salutară.
Concertulă s’a începută la 8V3 âre sera. Reduta orăşenescâ era îndesuită de ună publică română alesă. Aşteptarea a fostă curmată la apariţiunea tineriloră din coră, cart au esecutată primulă şi mai târziu ultimulâ punctă ală programei (»Cântecă venâtorescă» de Tudor Flondoră, apoi „Senină şi furtună1' de 1. Vorobchievicî) c’ună resultată, ce a satisfăcută pe deplină publiculă, care şî-a manifestată îndestulirea cu aplause şi vivate îm-bărbătâre.
Nu-i vorbă, tinerii lotdâuna dovedescă la rândulă loră adevărulă, că „occasione et potentia data“ corăs-pundă aşteptăriloră potrivite, dâcă suntă norocoşi de-a avă conducere înţelâptă şi o societate străină de cătră egoismulă separatistică.
A făcută multă efectă domnişâra Ana Poppă („Rapsodie roumame“ op. 13 de A. Sipos, eseculatâ pe piano, precum şi domnişâra Sidonia Poppă şi dlă T'ir-gilu Şotropa, esecutândă piesa „Delphin Alard a 2-ua Symphonie concertante op. 31“ pentru două violine şi accomp. de piano (d-şâra Ana Poppă) asemenea dlă Ales. Andressi in piesa: ,,Briccialdi“ Fantasie asupra motiveloră din opera ,,Don Carlos“ esecutată cu flauta cu acomp. de piano.
Ambele d şdre s’au arătată devotate şi dibace aderente ale artei musicale, asemenea şi cei doi tineri amintiţi. Publiculă le-a aplaudată de repeţite ori cu vioiciune.
A fostă bine esecutată şi bine primită cântarea d-şorei Laura Banta (Arietta şi Cavatina din op. Freischiitz, de C. M. v. Weber) S’a arătată stăpână peste organulă său. Aplausele nu i-au lipsita, ci s’au repeţită alăturea cu ,să trăiască!*
Ală 5-lea punctă ală programei a fostă frumâsa poesiă * Cătră poporulă română* de Petru Dulfu.
Acestă poesiă fu declamată c’ună efectă strălucită de d-şâra Maria Boşescu. — Era o plăcere nu de t6te Zilele a vedă şi a autji o Româncă modestă (era în costum) vorbindă cu atâta curagiu şi cu atâta sămţămăntă »Cătră poporulă română!" Purtarea şi variarea tonului, potrivită tecstului, a fostă escelentâ. Scurtă declamarea a fostă la înălţimea sa. Publiculă a eruptă în »vivate« şi aplause îndelungate mai la tâtă strofa.
Culmea succesului, aşa credo, că a fostă la acelă pasagiu ală poesiei, unde se înşiră, câte averi îi s’au luată Românului:
»Una însă niciodată n’au putută ca să ţi răpescă Nici prin tabăra poterei, nici prin astuţia loră: Consciinţa ta română şi speranţa’n viitorul*
Aci publiculă a întreruptă pe gentila declamantă prin vivatele dese şi aplausele lungi, cu cari întâmpina cuvintele ei.
Festivitatea s’a potenţată In urma vestei îmbucu-râtore adusă de d-lă vice-preşedinte ală concertului, că adecă: la rugarea comitetului d-lă lacobu Mureşianu, profesoră de musică în Blaşiu, a primita nobila sarcină de a esecuta câteva piese romănesci pe piano.
Ivirea l)-sale la piano a fostă primită cu lungi aplause! Apoi amă aurită pe cunoscutulă nostru pianistă, care a esecutată mai multe cântece române cu atâta uşurătate şi cu efectă puternică.
Semţămintele ce le-a provocată se esprimau în faţa flăcărui ascultătoră, plăcerea sufletâscă, trezită la melodia română, a jsbucnită in aplausă sgomotâse. D-lă profesoră, înzadară a încercată a se depărta dela piano, căci disposiţiunea sufletâscă a publicului cerea să-i cânte şi mai departe prin strigăte „Să aucjimă", »Cum a fostă". Acestă serbare anuală a inteliginţei de aici fiindă una din cele mai animate, d-lă profesoră, se înţelege, că a contribuită multă la însemnătatea Z^ei.
Pe la 10 âre s’a începută balulu Am văzută o societate aleasă din locă şi giură. Toaletele au fostă de
ună gustă şi de-o eleganţă potrivită timpului, în care răimă. Ochii fugeau cu âre-care plăcere la costumele naţionale. Costumate erau dâmnele: Elisa Isacă, Catinca Coroianu, dâmna Isacă (din Sebeşă) d-na Maria Po-dâbă (Cluşiu); âr dintre d-ş6re erau în costumă naţional Maria Roşescu, Ana C. Popă (Gherla), Rosalia Mure-şiană, A. Biană (din Blaşă).
Petrecerea a fostă peste totă forte animată. Călu-şerii şî-au pricepută datorinţa. Mulţămirea publicului s’a esprimată prin aplause vii şi repeţite. In decursulă pausei nici toastele n’au lipsită. D-lă luliu Coroianu, preşedintele, a fostă începătorulă. Musica n’a încetaiă nici în pausă. Ce dulce e cânteculă română din ori-ce strună!
Anoteză în treacătă, că de deficită nu e teamă. Amănuntele în acestă privinţă nu se ţină de mine, dâr aşa credă, că le veţi primi la rendulă său.
Balulă s’a terminată numai pe la 6 ore dimineţâ. Mulţi voră fi dusă suvenir! frumâse cu sine. 0 suvenire am şi eu; nu e legată numai de persone, ci parcă’mî Zice:
Susă la lucru dâr Române, pre alu museloră câmpă verde...!	•
Până când numai din stele vei s’aştepţî ajutorare?
N’ai puteri deajunsă în tine, n’ai tu braţă şi su-fletă tare?
JJnulă dintre cei presentl.
Lucrările băncii „Meseriaşulu românu“ associaţiune de credită şi depuneri, se voră începe Marţi în 1 Martie c. n. Ia 11 âre în localulă Nr. 146 din Strada Scheiloră în parteră.
Biroulă băncii va fi deschisă deocamdată numai Joia dela 3—5 6re d. a. şi Dumineca dela 10—12 6re a. m. — Braşovă, 14/26 Febr.. 1887.
Directorulă esecutivă Ionu Lengeru.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*)
PESTA, 28 Februarie. După cum anunţă „Budapester Journal,“ consilierulu dela legaţi-une din Paris, Goluchowski, e numită deja ambasadorii austro-ungaru în Bucurescî în loculă baronului Mayr.
ROMA, 28 Februariu. — In cercurile parlamentare se vorbesce, că Saracco a primită misiunea d’a forma cabinetulă. Saracco este aderentă alu politicei urmate de Depretis.
DIVERSE.
Cununiă. — D lă Ştefană Mureşianu şi d-şâra Maria Mureşianu şi-au serbată Cununia loră, la 20 Faură 1887 st. n. în biserica gr. cat. din San-Marghita.
Femeia ascultătore. — Intre Soţii Sanders din Saint-Denis în Francia se iscase o căită violentă şi bărbatulă, care era curelară, Z‘se cătră femeia sa: „Tu îmi faci de multă vieţa nesuferită şi-ţî spună, că mă voiă sinucide. De astădatâ e lucru seriosă. Mă voiu spânZura. Du-te pentru o oră— pentru o 6ră, însâmnă’ţî bine! Când te vei reîntârce, voră fi tâte trecute. Cu supunere se de-părtâ nevasta, luă cheia locuinţei şi se duse la ună vecină să povesiescă. Peste 3 pătrare de 6ră vorbi ca din întâmplare despre certa cu bărbatu său şi despre planurile sale. Fârte iritată strigă vecinulă : „Der trebue să mârgă cine va la elă. P6te s’a şi spânzurată." Fe-meea răspunse forte liniştită: „Elă mî-a interesă de a mă reîntârce înaintea unei 6re; lipsescă încă 10 minute, nu vrâu să-i fiu nesupusă." Vecinulă smulse femeii celei prea multă ascultătâre cheia din mână, alergă în locuinţa curelarului, şi ce să vedl îlă găsi deja mortă. Elă deslegă cadavrulă şi pîrî pe femeă la poliţiă. Supusă interogatorului, ea dădu neîncetată dovedi că-i lipsea sâmţământulă mai de totă şi repeta că nu s’ar fi putută reîntârce înaintea orei impuse de soţulă ei, adâo-gândă, că bărbatulă ei ar fi aşteptat’o c’ună cuţită mare, şi dâcă i-ar fi călcată porunca, s’ar fi aflată două jertfe în locă de una.
Unii interesantă casă medicinală. — Din clinica profesorului Albert în spitalulă civilă din Viena se de-monstrâ în 29 Ianuariu înaintea număroşiloră ascultători ună casă de bălă interesantă şi pentru alte cercuri, despre care anunţă foile vienese următârele: De ună timpă âre-care s’a aruncată în Viena de pe o ferâstră a etagiului ală patrulea domnişora losefina M. din mâhnire pentru mamă-sa, care era bolnavă de morte, şi rămase fără simţire pe .petrişulă curţii. Condusă în spitalulă de pe Wieden, îşi reveni ârăşî în simţiri şi medicii consultanţi constatară după o îndelungată cercetare, că domnişâra s’ar fi alesă numai cu-o rănire neînsemnată în compa-raţiă cu cădătura, şi că ar fi scăpată ca prin minune de morte. Pacienta, cadră de frumâsă, fu luată în 28 Ianuariu sera în spitalulă civilă în îngrijire. Ea a rămasă dela periculosa căzătură numai cu-o fractura calcaniă, ruptură la osulă călcâiului, care are trebuinţă de-o operaţia, dâr care se va vindeca în curândă. Profesorulă Albert atrase atenţiunea în vorbirea sa, că casulă este unică în felulă său cu privire la causa care l’a produsă. Pare de totă curiosă, că o cădere atâtă de periculâsă să nu pricinuâscă decâtă amintita vătămare ear nicidecum vătămarea organeloră interiore.
Ună nou vulcanii şi cestinuea petroleului. — Nu departe de Baku „oraşă de petroleu europână," s’a formată pe nebăgate de sâmă ună vulcană. In nOptea de 15 spre 16 Ianuariu se întâmpla o puternică sguduitură, ca a unei esplosiunl. Gâmurile se cutremurau, ceriulă era înroşită, ca de ună înfricoşată incendiu. Totă astfelă se întâmplă şi în nOptea următOre. In diminâţa precedentă se arătă, că muntele Lok-Botan se transformase într’ună conă ce scuipa focă. Din crateră se ridica o colosală colână de focă, care avea o înălţime de 350 urme; 24 de Ore în continuu fu lumină ca Ziua. Masele de lavă aruncate de vulcană acoperă mai multă de ună milă pătrată cu-o cOje de o grosime de 20 urme. Locuitorii Bakului suntă forte îngrijaţi să nu se aprindă prin focurile suterane isvorulă celă de petroleu din apropierea oraşului, sâu să nu sece în urma sguduituriloră, cari stau în legătură cu schimbările geologice.
0 tîneră părechiă. — Tribunalulă regescă în afacerile civile din Oedenburg a publicată o provocare oficială pentru aflarea unei părechl perdute. Dispăruta pă-reehiă este anume din Nyâk, loculă loră natală, de fOrte multă timpă absenţi. Moştenitorii nerăbdători au cerută se fiă amândoi declaraţi ca morţi. Amintita diregătoriă, înainte de a îndeplini cererea îşi făcu datoria şi invită pe Iohann Raab născută în 25 Augustă 1777 şi pe Elisa-betha Lassgallner, născută în 2 Octomvre 1775 în formă corăspunZâtOre a se presenta în persOnâ în decursulă unui ană. La casă contrară etc. ect. — Tocmai imposibilă nu este, ca domnulă celă în etate de 110 ani şi dâmna în etate de 112 anî se apără în timpulă celă mai de aprâpe, protestândă în contra celoră ce i-au declarată morţi.____________________________________________________
(„Equitable“ Societate de Asigurare pe vietă.) A-
câstă societate, care şi în Austro-Ungaria sperâză cu celă mai bună succesă, a făcută în anulă 1886 asigurări nouă în sumă de 275 miliâne florini, adecă cu circa 35 mi-liâne florini mai multă ca în anulă 1885.
In anulă 1886 a crescută faţă cu anulă 1885:
Averea institutului cu 21 miliâne florini, la 191 miliâne fiorenî, reserva câştiguriloră cu 31/a miliâne florini la 38 milione florini, starea asigurăriloră cu peste una sută miliâne florini la mai multă ca 1000 miliâne florini.
Aceste cifre nu au lipsă de nici ună comentară, şi dovedescă în ce măsură colosală cresce încrederea publicului, cu care se adresâză cătră acestă institută.
Editoră: Iacobă Mureşiann.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
aceşti doi bărbaţi ocupă ună locă de frunte printre satiricii noştri. Bălăcescu era din TârgulO Jiului. Elă deveni unulă din membrii partidului progresistă dtfpă vremea sa.
E fârte sărată în glumele sale. £tă o epigramă: Din modestiă, se vede,
Totă Zici că nu scii nimică;
Tu o Z'cl făr’a o crede,
Eu o credo fără s’o Zică.
Cea mai bună din lucrările lui este cea întitulată: »Fă-mi, tată, se’ţî sâmenă*.
O poesiă mică este: ,Ţeranulu şi Pescaruluu, pe care a cetit’o şi o reproducă aci:
Ună ţărână la târgă se duse,
Peşte vrândă a târgui.
Şî-alegându-şî ună crapă mare,
Fără altă cercetare,
Seriosă pe locă se puse La câdâ a’lă mirosi.
PescarulG l’astă vedere,
Răbdarea de totă pierZândă, ţ)ise rîZândă:
— Omă ciudată ca tine, vere,
»N’ara mai vădută de când sunt »P’ăst pământă;
»Niei aşa minte nerâdâ ,Să miroşi peştii la câdăl
»Vrâi să afli de e prâspătă, mirâsă-lă la capă, creştine, *Că elă dela capă se strică şi o scie ori şi cine".
— „Despre capă, Z^c ţăranulâ,
,NicI mai este de vorbită,
„Căci o sciu, o sciu, sermanulă,
„Că de multă s’a împuţită;
»Vrâm să vădă încai la câdă dâcă este, ’precum spună, »Că se pâte de ’ntâmplare să rămâie ceva bună!"
Vodă d’atuncî, citindă, se Zice că ar fi chemată pe autoră la paiaţă şi i-ar fi dată o ispravniciă. Dâcă elă o fi primit’o, acâsta arată că adese-orî medicamentulu satirei folosesce mai multă doftorului decâtă bolnavului.
*
M. Faca era umoristică în scrierile sale şi depingea ridicululă fârte bine. Din „ Franţuzitele* lui—ce se pună alături cu „Les prâcieuses ridicules“ ale lui Moliere — în care biciueşce jargonulă tranţuzescă, de care nu ne-amă scăpată nici aZ>, din aeâsîă scriere mai toţi ne aducemă aminte versurile:
Ascultă, maşer Lucsandra, aşă vrea să mă plimbă pe podă Şl-apoi să stau cu calâsca la madam marşan de mod; Voiu să’mî facă o pălăriă cu blonduri şi anvelur,
Căci îmi vine a merveil cu bouaua de samur.
A! maşer, să’mi veZI mantela! mai sublim, mai lucrufen! O dublură ’nfricoşată şi faţa amur san fen, etc.
Elă a combătută totă aci şi pe aceia, cari nu iubâu
teatrulă naţională ce se înfiinţase de curândă şi care erau mai alesă femei. Conferenţiarulă citesce convorbirea intre cucâna Elenca, cucâna Smaranda şi cucâna Catinca, din care puiu şi eu aci câteva versuri:
Cucona Elenca.
Spune’mî, şoro, ai fostă vr’odată la teatru rumânescă?
Cucâna Smaranda.
DumneZâu să mă ferâscă! nu voiu să mă gândescă, Pân’acum nu sunt nebună ca să hotărăscă să mergă La ună locă unde băcanii şi cismarii toţi alergă.
Cucâna Catinca.
Băcană, cismară şi-oră ce meşteră suntă meşteri ru-
mânescî
Şi de ce mai multă vă place unde mergă şuşteri nem-
ţesci ?
Cucâna Elenca.
Şî-apo» ce să veZI acolo? Să asculţi la ună actoră Care face ’n rumânesce declaraţii de amoră!
Cucâna Smaranda.
Declaraţii rumânesce! Spune’mî s’a mai pomenită?
Eu de când sunt în viâţă şi din câte am primită,
N’am mai văZută pănă astâZî nici uniculă românescă.
etc. etc.
Relativă la asta, d-sa adauge: din nefericire au câteva nepâte cu aceleaşi bolnave idei şi obiceiuri.
(Va urma.)
t
Nr. 36.
. i	j
GAZETA TRANSILVANIEI
1887
Cnrauld la bnm de Viena
din 26 Februariu st. n. 1887
Rentă de aurfl 5°/0 ... 96 85 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 86 35 tmprumutulfl căilorfl ferate
ungare............... . 14740
Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.25 Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) . . . .114 — Bonuri rurale ungare . . 103.90 Bonuri cu cl. d6 soTtare 103,90 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfl................. 104 00
Bonuri cu cl. de jsortare 103.75 Bonuri rurale transilvane 103 90
Bonuri croato-slavone . .104.50 Despăgubire p. dijma de
vină ung.................99.50
Imprumutulfl cu premiu
ung.....................118.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.— Renta de hărtiă austriacă 78.40 Renta de arg. austr. . .	79 90
Renta de aurii austr. . . 109 30 Losurile din 1860	. . . 133.—
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 852 —
Act. băncel de credită ung. 282.— Act. băncel de credită austr.275.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei ..............6.01
Napoleon-d’orI .... 10.12 Mărci 100 împ. germ. . . 62.70 Londra 10 Livres sterlinge 128.15
Bursa de BueurescX.
Cota oficială dela 14 Februarie st. v. 1887.
Renta română (5°0), Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc. rural	(7°/0)
*	»	>>	(B°/0)
»	»	urban	(7 °/0)
»	»	*	(6°/0)
»	(5°/o)
Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aura.
Cump.	venH.
89 Va	90*/,
9lVa	921/a
85—	84—
33V2	37V2
98x/a	991/a
83—	84—
96—	97—
89—	90—
79—	80—
Liei		——
19.50	20.50
1.98	2.00
Cursulu pieţei Braşovu
din 28 Februariu st. n. 1887.
Bancnote românescl . .	. . Cump	8.39	VAnd	8.42
Argint românesc; ....	• . »	8.35	•	8.40
Napoleon-d’ori		• • *	10.07	k	10.12
Lire turcescl		. . >	11.40	»	11.45
Imperiali		• t »	10.40	•	10.45
Galbeni		• . »	595	»	6.00
Scrisurile fonc. »Albina*	t • »	101.—	j»	102.--
Ruble Rusesei		• • »	116.—	»	117.-
Discontulă . . .	» 7—10°/9 pe		ană.	
Nr'29/1887- CONCURSĂ.
Deveninda în vacanţă următdrele stipendii şi anume:
A.	1. Unii stipendiu de 50 fl. pe anu din fundaţiunea anonimă „Dobâcaw destinata pentru unu gimnasistu nasc. în fostulu com. ala Dobâcei.
2.	Una stipendiu de 40 fl. pe ana din fundaţiunea „Radu M. Riureanu“ pentru studenţi la gimnasiu.
3.	Una stipendiu de 60 fl, pe ana din fundaţiunea „Galliană“ pentru studenţi de gimnasiu.
Mai departe fiinda vacante următdrele:
B.	4) Unu ajutora de 60 fl. pe ana, pentru tineri sau tinere, ce ar voi să înveţe la vre-una instituta sdu corporaţiune industrială din patriă vre-una din meseriile: ţesutula de pânzături, covdrS, părţi de îmbrăcăminte pe răsbdie mai perfecţionate seu cusătură de albituri, broderii s£u croitoria superidră de dame sdu bărbaţi, sdu arta orologeriei, juvaergiariei (argintăriei) sdu a farmaciei.
5.	Una ajutoru de 20 fl. pe ana din fundaţiunea „Tofaleanâ,“ pentru tineri descendenţi din vre-o familie de ale fostei comune „To-falău,“ cari ar voi să înveţe vre-o meseriă 6re-care.
6.	16 ajutdre â 25 fl. pe ana, menite pentru tineri români, cari voescu a învăţa vre-o meseriă, dăr mai cu sămă: rotăria, lemnăria (băr-dăşia) făurăria, măsăria (templăria) cismăria, pălărieria, curelăria, şelăria, maşinăria agricolă.
Prin acăsta se escrie concurs*.
Cererile au a se înainta comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română în Sibiiu până la 1
Aprilie st. n. 1887. Cererile intrate mai târdiu nu se voru considera.
Aspiranţii la vre-unulîi din stipendiile amintite sub A. 1—3 au să acludâ la suplicele loru:
a) Carte de boteză în originală său în copiă legalisatâ. b) Testimoniu scolastică de pe sem. I. ală anului scol. curgătoru. c) Atestată de frecuentare dela direcţiunea institutului, în care cercetăză scăla de presentă. d) Atestată de paupertate său de orfană, dăcă concur. e orfană.
Conformă literiloră fundaţionale, la obţinerea stipendiului de sub 3. din fundaţiunea „Galliană“, ceteris paribus va avă preferinţă acela dintre concurenţi, carele va dovedi, că se trage din familia fundatorului şi a-nume din familia „Popă şi An tona. “ Suplicanţii la vre-unulă din ajutărele amintite sub B. 4—6 au să presente următărele documente :
a) Atestată de boteză în originală său în copiă legalisată. b) Testimoniu scol. de celă puţină 4 clase elementare, c) Atestată, că se află deja lucrândă la vre ună măestru său corporaţiune, şi cu ce succesă.
Aspiranţii la ajutărele de sub 5 şi 6 voră avă să aştărnă în originală său în copiă legalisată şi contractulă încheiată cu măestrulă conformă §. 61. ală legei industriale (art. leg. XVII. 1884)
d)	Atestată de moralitate dela autoritatea competentă locală.
e)	Adeverinţă dela părinţi său tutori, că suntă decişi a lăsa pe fiii său pupilii loră la învăţătură pănă se voră perfecţiona pe deplină.
Din şedinţa comitetului Associaţiunei transilvane, pentru literatura română şi cultura poporului română ţinuta la
Sibiiu, în 1 Ianuarie 1887.	3—3
Iacobft Bologa, v.-preşedinte. Dr. I. Crişian*, secretară.
Mersulu trenurilor*
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia JPredealii-Biidapesta şi pe linia Teiiişd-Aradii-Budapesta a calei ferate orientale de stat* reg. ung.
Predeald-Budapesta
BucurescI Predealu	|
Timişfl
Braşovfi	|
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodfl
Haşfaleu
i
SigMştira	|
Elisabetopole
Mediaşfi
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelfl
Teiuştt
Aiudfl
Vinţultt de susfl
Ui6ra
Cucerdea
Ghirisfi
Apahida
Cluşin	|
Nedeşdu
Ghirbfiu
Aghirişfl
Stana
Huiedinfi
Cincia
Bncia
Bratca
R6v
Mezfi-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-peata
Viena
Trenii Tren accelerat
persone 1
7.47 8,24 8 51
9.14 9.51
11.03 11.29 11.26 12 00 12.29-12.44 1.05 1.34 1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
6 03 6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
Trenii
omnibus
4.10
5.02
5 43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12,48
1.22
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
— | 8.00
Nota: Orele de nâpte suntfl cele dintre liniile grdse.
Trenii
omnibuh
7.30
1.14
1.45
2.32
8.00
Budapesta—Fredeală
Trenă I Tren | Trenă Ide pers. Iaccelerat! omnibus
Trenă
de
persone
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Âghiriş Ghirbău Nedeşdu
Cluşin
Apahida
Ghiriş
Cucerdea
Uiora
Vinţulfl de susfl Aiudfl Teinşfi Crăciunelfl
—	8.36	Blaşfl
—	9.02	Micăsasa
—	9.32	Oopşa mic
—	10.11	Mediaşfl
—-	10.51	Elisabetopole
—	12 16	Sigişora
—	12.50	Haşfaleu
—	1.21	Homorod
—	2.02	Agostonfalva
—	3.06	Apatia
—.	3.38	Feldiâra
		3.54	„ w {'
—	4.0b	Braşovft
10.55	4.50	Timişfl
1 23	7.28	
3.24		Predealu ^
10.05	—	BucurescI
2.15	—	
6.05	—	I
n.ioj — j —
'7.40
11.051 2 02!
3.10
2.
3.58)
5.28	5 40
7 38
4.12	6.58	9.14	1.38	—
—	—	9.24	206	-
—	—	941	2 17	—
—	7.33	10.19	2.40	—
—	8.04	11.38	3.24	—
.—	—	12.18	3.47	—
—	—	12.5*	4,07	—
—	8.58	1.57	4.33	—
—	9.28	3.11	5.15	—
		—	3.40	5.34	—
—	—	4.15	5,55	—
	—	4.36	6.07	—
			—	4.58	6.24	—
—	10.28	5.26	6.43	—
LI.00			—	—	7.08
1 19	. _	—	—	7.36
2 30	_	—	—	9.06
1.0Î			—	—	9.53
106		—	—	10.—
113		—	—	10.C9
1.20			—	—	10.19
1 41	.	—	—	10.48
2.C0	1-	—	—	11.14
2 35		—	—	12.12
2.48		—	—	12.30
3.20			—	—	1.12
3 36		—	—	1.32
4.C0				—	2.18
4.35				—	3.03
5.12	—	—	—	3.49 4.28
5.37	—	—		
7.0?			—	—	6.l6
7.43			.—	—	7.06
8.11						—	7.46
8.41					—	8.25
9.21	—	—		9.15
—	.—	1.55		—
—	—	2.53	—	—
—			—		—
—	—	3.28	—	—
		9.35		
6.20
9.34
11.26
Trenă
omnibus
8.00
11.40
2.31
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI
Teiuş*- lrad*-Buda|i*esta				Budapesta- Aradft-Teiuş*.				
	Trenă	Tre-iă	Trenă de		Trenii de	Trenă	Trenă	
	omnibus	omnibus	pers6ne		persdne	dc persone	omnibnf	
Teiuş*	11.24	—	I 2.40	Viena	11.10	12.10	)	
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	•—	
Vinţulă de josă	12.30	—	4.21		11.20	12.41	—	
Şibotă	12.52	—	4.50	Szolnok ^	4.10	5.45		
Orăştia	1.01	—	5.18	Arad*	4.30	6.-	7.04	
Smeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22	
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58	
Branicica	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17	
ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5 41	7.10	8 36	
Gurasada	4 08	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	—	
Zam	4,25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—	
Soborşin	530	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—	
Bărzova	5.56	—	9 33	Zam	8 01	9.12	—	
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—	
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9.?8	—	
Paulişă	7.28	—.	10.42	Branicica	9.19	10.17	—	
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	1042	- -	
Glogovaţă	7.59	—	11.25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—	
! Arad*	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—	
Szolnok |	8 42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—	
	_	—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	— -	
Budapesta	—	- 1	if2<r	Alba-Inlia	12.36	12.46	—	
Viena	—	-	6.05	Teiuş*	* 1 29	1.41	—	
Arad*-Timiştfra				Simeria (Piski) Petroşenl				
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă	
	omnibus	persăne	mixt		peradne	omnlbui	mixt	
Arad*	5.48		6.05	Simeria	11.25	_	2.42	
Aradulă nou	o 19	—	633	Streiu	11.58	—	3.25	
Nămeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4 16	
Vinga	7,16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11	
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58	
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 41	
Timişdra	9.02	—	9.08	Petroşeul	3.37	—	7.12	
Timiş6ra-Arad*				Petroşenl—Simeriia (Piski)				
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	
	persăne	persăne	omnibus		de pem.	omnibus	mixt	
Timişdra	6.25			5.00	Petroşeul	10 07	—	6.10	
Merczifalva		—	—	Baniţa	10 48	—	6.53	
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37	
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20	
Nămeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	1242	—	901	
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52	
Arad*	9.27	—	8.17	| Slmerla	1.53	—	10.31