TRANSILVANIEI. St PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. AiUH^IUEILEî O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nefranoafe nu ae prlmeaofi. — Hanutorlpte nu te retrimită. ________________________■ ______ \ Duminecă, 15 (27) Februariu. \ 1887. REOACrnJIÎIA ŞI ADHINISTRAŢIVIÎEAI BRAŞOYfT, piaţa mare Nr. 22. GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe unfi anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luul 3 fior. România şl străinătate: Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. N* 35. Braşovtl, 14 Februariu 1887. Scinm că în Austria esistă unu curenţii însemnaţii rusofilii, care este nutriţii şi susţinuţii mai vertosu de âmenii politici cehi. Astăzi re-presentanţii Oehiloru făcu parte din maioritatea dela putere şi conducătorii loru vinii prin urmare adeseori în nemijlocitu contactii cu membrii guvernului. Cehi mai de frunte dintre conducătorii cehi, Dr. Rieger, a avutu de curându o convorbire privată cu raportorulu diarului „Ruski Kurier“ din Moscva, care s'a şi grăbiţii a-o publica pe largii în colânele numitului 4iaru. După afirmările raportorului rusii Dr. Rieger s’a pronunţaţii pentru înlocuirea alianţei austro-germane printr’o alianţă austro-rusâscă. Noi, Cehii, dise Rieger, ne aflâmu în inima Europei, ca o puternică fortărâţâ, care desparte marea germană şi acopere spatele Orientului slavicii. Când câştigasemii pe împăratule pentru planulu restabilirei regatului cehică cu concur-sulii ministeriului Hohenwart, Nemţii din Austria şi din Germania făcură mare sgomotu şi protestară, âr Maghiarii se siliră asemenea a ne respinge din posiţiunile cucerite, pentru că s’au temută, că chiar şi numai esistenţa unui stată slavică, compusă din Boemia, Moravia şi Silesia, le va îngreuna opera magliiarisărei naţionalitâţi-loră slave din Ungaria. T6te aceste însă —continuă corifeulă cehă— n’ar fi împiedecată sancţiunea articuleloră fun damentale, dâcă în momentulu decisivă n’ar fi intervenită Rusia protestândă în modă oficia ă contra restabilirei statului celiică, pentru că se temea ca în urma lui să nu se restabilâscă şi regatulu Poloniei. Cu tâte aceste Cehii s’au stăpânită şi n’au făcută nici o imputare marei puteri slavice, ci s’au bucurată de isbăncjile ei în speranţă, că în viitoră dâcă va fi de lipsă va scuti cu mana sa puternică mica ginte cehică. Rieger să fi mai 4‘su, că fiecare Cehă cultă ar trebui să înveţe rusesce, că şi copii lui sciu rusesce. Apoi să fi adăugată că conducătorii po liticei austro-ungare ară fi înclinaţi a încheia o strînsâ alianţă cu Rusia, dâcă le ară oferi aceleaşi garanţii ca alianţa cu Germania. In generală elă, Rieger crede, că o alianţă cu Rusia ar corespunde mai multă intereseloră monarchiei. O înţelegere între Austria şi Rusia ar fi uşoră cu putinţă, dâcă s’ar împărţi sfera intereseloră politice în Orientă, cum s’a întâmplată deja de faptă. Austria să rămână cu Bosnia şi cu influ-inţa asupra Serbiei, âr Bulgaria şi Rumelia să o lase pe mâna Rusiei. „Din causa Bulgariei nu ne vomă bate cu Rusia, dâcă conducătorii politicei nâstre şi a celei rusesci voră sei să respingă micele aţîţâturî ale prinţului Bismarck“. Bismarck ar vrea să încurce pe Austria în-tr’ună răsboiu cu Rusia, căci elă nu riscă ni-mică. Dâcă va învinge Austria, va fi slăbită ună puternică rivală ală Germaniei, Rusia; dâcă va învinge Rusia, Bismarck va face lichidaţiunea imperiului habsburgică şi se va sili a lua tâtă partea apusană a monarchiei nâstre pentru Germania, atunci va încalec? de faptă pe continen-tulă europână,* ajungendă c’ună picioră la Marea baltică, cu altulă la Marea adriatică şi lăsândă învingătorului rusă ostenită în luptă să se mun-câscă cu reconstruirea politică a ruineloră corânei s-tului Ştefană. Tâte aceste să le fi (Ş.isu Dr. Rieger şi să fi mai accentuată, că alianţa germano-austriacâ fo-losesce numai prestigiului Germaniei şi că Bismarck a luată rolulă de mijlocitoră numai spre a împiedeca o adevărată înţelegere între Rusia şi Austro-Ungaria. De frica panslavismului Bismarck persecută pe Polonii din provincia Posen. Câtă pentru Cehi, ei suntă ună poporă slabă, care are lipsă de desvoltare şi întărire. Pentru Ruşii din Galiţia potă avâ numai simpatii dâr nu le potă ajuta pentru că nu se potă lipsi de alianţa politică cu Polonii din Galiţia. Asemenea nu potă să întrevină pentru Slovacii din Ungaria, pentru că acâsta ar îngreuna şi* mai multă situaţia loră... Cu ocasiunea discusiunei asupra creditului militară de 12 miliâne în camera din Viena unulă din deputaţii germani au imputată d-lui Rieger cele împărtăşite de „Ruski Kurier.“ Că a vorbită cu acelă raportoră rusă nu nâgă D. Rieger, dâr nu vrea să fiă responsabilă pentru tâte câte s’au scrisă despre convorbirea lui în numitulă 4iara- Mai alesă nâgă c’ar fi clisă că este de-o părere cu conducătorii politicei esieriâre, cu cari nu stă pe picioră de intimitate, Adevărată că copii săi vorbescă rusesce — dâr acâsta nu i se pare a fi păcată. De altmintrelea a aucjită că şi multă sărbătoritulă omă de stată Bismarck vorbeşce fârte bine rusesce. In ceea ce privesce alianţa cu Germania Rieger cjice, că astădî, după aserţiunea multora din cercurile competente, nu i se mai atribue acestei alianţe importanţa de mai înainte. Nu cunâsce cuprinsulă acestei alianţe şi nu scie ce însâuină ea în adevără. Nu vrea să ventileze cestiunea, că ce alianţă ar fi mai favorabilă. Densulă este înainte de tâte pentru pace şi nici pentru o politică prusiana, nici pentru una rusâscă, ci înainte de tâte pentru o politică austriacă. Aceste suntă părerile conducătorului cehică, care este unulă din propagatorii politicei rusofile în Austria. Le-anul desfăşurată pe scurtă ca să le cunâscă şi cetitorii noştri. Desbaterea bugetului culteloră şi in-strucţiunei. MinistrulO Tr efort (fice că se interesâză de tolă ce se întâmplă pe târemulă instrucţiunei în Europa, de aceea şi merge elu în străinătate în fiecare and. Limba latină în scolele reale e necesară, ca să potă şcolarii depune esamenă de maturitate şi astfelă să potă urma cur şurile facultăţii juridice şi de medicină. MinistrulO apreciază cultura grâcă, dâr pentru celfl ce vrea să se facă negustorO orî economfl, e mai folositore cultura formală pe calea limbilorO moderne. NegreşitO că cultura de acji n’ar esista, dâcă n’ar fi esistată cultura antică; der celQ care susţine că prin sciinţele naturale, prin matematică şi prin literatura modernă nu pâ».e ajunge la und gradO mai înaltO de cultură, acela nu cunosce literatura modernă. Ce privesce învăţarea limbilorO moderne, m’aşQ bucura torte multfl, dâcă s’ar pute instrui în gimnasii limba englesă şi francesă, der acâsta ârăşi ar împovăra pe şcolari. Pretindă însă ca limba germană să se in-strueze temeinicii, ânteiu pentru acelO raportO în care stămO cu Germanii, alo doilea fiindO că e o limbă culturală. TotO aşa ar trebui se studiămO limba şi literatura francesă, fiindă că e elegantă şi ar deştepta în noi iubirea de sciinţe. Aţi vorbitQ de încărcare, der n’avemG ce să eliminămO. Dâcă profesorală e espertă, cu judecată şi practică, nu pâte fi încărcare. fgnaz Helfij (fice că numârulG orelorQ pe săptămână să se reducă pentru limbile clasice dela 8 ori 9 la 2. Gabriel TJgron nu e mulţămită cu sistemulă sco-leloră medii, care a constituţia.u Numele său devenise populară în Austria, unde i s’a colectată ună dară de onore de 13.000 fl. şi a fostă numiţi ce-tăţenă de onore din partea mai multoră oraşe. Elă a luptată multă în interesulu bisericei evangeltce săsesc! La lucrările dietei ardelene din 1863 n’a luată parte, a fostă însă de doue or! deputată în dieta din Pesta. In anii din urmă a trăită retrasă ca omă privată în sînulă familiei sale. — x— Durata cursului pentru oficerî la glâte va fi de 3 săptămâni şi se va mărgini la regulamentulă de serviciu, la armătură, la serviciulă de pionerl şi la tactică. In Pesta va începe la 1 Martie în academia Ludovica. fn curendă voră începe şi în provinciă cursurile la coman-dele semi brigaaeloră de honvedî. —x— Balulă casinei germane arangiată Marţa trecută în sala redutei de aici a fostă cercetată de ună publică nu-mărosă şi alesă. Toaletele elegante ale dameloră rivali-sau unele cu altele. Decoraţiunea sălei a fostă bogată, mici statuete şi flori naturale precum şi emblemele casinei pe covore vechi preţiose înfrumseţau sala în diferite punte, In fondă era redicată o estradă împodobită cu flori şi buchete â la Măkart pentru cinci d6mne patronese. Doi băieţi îmbrăcaţi în costumă de pagi au predată dameloră ordinele de dansă cu gustă lucrate într’ună atelieră din Yiena, cari conţineau în miniatură înt’o mapă de plişă • 1 1881. „Neue Kronstădter Zeitung* scrisă cu umoră în memoria acestei petreceri. Figura a 6-a a cuadrilului ânteiu după pausă a fostă străformată într’ună cotillon. S’a a-rangiată o mică loteriă umoristică şi dameloră li s’au împărţită buchete mici de flori naturale. Joculă a fostă forte animată şi a durată pănă târziu în n<5pte. —x— Ni se scrie din comitatulă Solnocu-DobSca, în FaurQ: „In comuna Nuşfaleu, unde corniţele supremă alias paşa comitatului Solnocă-Dobâca îşi are latifundiele sale, po-porulă nostru se află într'o stare materială de compătimită; cu tote acestea la stăruinţa energicului economii română şi primară comunală Ştefană Boloşiu, biserica română gr. cath. locală a ajunsă astărJI a dispune de ună capitală în bucate — mălaiu — de 753 merţe mari, măsură vechiă. A umblată anume din casă în casă spre a îndemna şi inima poporulă spre crearea acelei fundaţi-uni şi realisarea unui scopă atâtă de salutară. Ineepu-tulă s’a făcută cu 9 merţe mari înainte de asta cu câţiva ani, âr astăcjî a ajunsă întreprinderea la frumosulu capitală mai susă amintită. Are acesiă bravă plugară română şi alte merite pe terenulă culturală română, uşorii de înţelesă din partea binevoitorului cetiloră. Am amintită aceste din 2 motive: 1) ca precum am cjisă la începută : fapta bună să afle imitatori, şi ală 2-lea ca bravii noştri plugari cu tragere de inimă şi dare de mână cătră s. nOsîră religiune şi biserică să se încurageze spre tapte măreţe şi barem! pe acestă eale să-şi primâscă mul-ţămita şi recunoscinţa multă cercatului nostru poporO sâtenă. Dee Ceriulă, ca fratele nostru Ştefană Boloşiu să aibă mulţi imitatori! — Ună călătoră. —x— Primarulă din Macău a suspendată din oficiu pe ală doilea asistentă ală scaunului orfanală Geza Koke-ngessij pentru mită, abusă de putere în oficiu şi purtare scandaldsă. Contra lui s’a pornită cercetare disciplinară. Afară de elă s’au mai suspendată deja trei funcţionari orăşenesc!. —x— Agio vamala s’a stabilită pentru luna Martie 18-7 cu 261/* 0/0. Supasulă austriacă loh. Baernwald alias Jakodicî, care a făcută parte dintre bandiţii Sârbului Soldatovic', a fostă împuşcată în săptămâna acesta în Beîgradă, pentru jafă şi omoră, pe temeiulă unei sentinţe judecătoresc!. —x— Suntă numiţi capelani militari cl. 2 în reservă: Io-, sifă Florianu şi Constantină Cos ţinu, preoţi-ai arhidie-cesei gr. cat. de Alba-lulia şi Făgăraşă ; George Cimoca şi I6nă Tenta, preoţi ai arehidiecei gr. or. a Ardealului; Neculae Lupanii, preotă ală diecesei gr. cat. de ^Gherla. Fişpanulă comitatului Braşovii, contele Andreiu Bethlen, a dăruită 50 fl. pentru înfiinţarea unui asilă de copii (grădină de copii) în suburbiulă Blumăna. —x— Sublocotenentul în reservă Ionă Gedeonu e transferată dela reg. de inf. 34 la reg. de inf. 64. —x— După cum scrie „Zipser Bofe“, se procede forte strictă contra emigranţilor ii. Aşa d. e. gendarmeria le ia biletele de drumă la staţiunea căii ferate Poprad-Felka. Sărmanii omeni loviţi de acestă măsură se rbgă cu manile ridicate să aibă îndurare mărlurisindă, că voescă să se ducă la rudele loră aflătăre în America, fiindă că aci nu potă trăi.—Domne, câtă „fericire“ ! —x— FOILETONU. 3Dascal-u.no. Sandu. (Ţipă pedagogică.) (Urmare şi fine.) Dăr aZI? A4I este mai lesne! 0 hârtiâ o îndoiesc! în patru şi dândO «servus* ca ţiganulă popii, îi dai dascălului argumentă „ad oculos," că băetulă cutare seu cutare este vrednică de premiată. De-ar auc^i Dittes, căci traesce încă, — şi acesta o dică pentru că mulţi voră fi crecj&ndă, că Dittes a murită, — că în urma principiiloră sale pedagogice dascălii pe lângă 6rele prescrise mai pregătescă totă în acea clasă pe unii din băeţl, pentru bani, s’ar supăra forte şi ar esclama: „grăuntele meu a căzută într’ună capă secă.» Pe două lucruri punea preţă dascălulă nostru: pe socotălă şi pe religiune. D’aci în colo habar n’avea. Să fiă cu frica lui Dumne4eu şi să’şî facă fiecare bine socotelele vieţei şi atunci va fi fericită. Una însă este adevărată, că ceea ce ’ţî spunea dascălulă Sandu, deşi vorbea cam pe naşă, totuşi îţi rămânea bine întipărită în minte. Celu puţină pănă te clasifica în catalogă, ca să te declare destoinică pentru viăţă. Şi acesta e de ajunsă, căci spună pe cinste, că astă4i pe mulţi pe carii au clasificată bine dascălii loră, i-am vădută în neputinţă de a’şî ajuta şi nătângi în viăţa loră. Religiunea nu o propunea după catichismă, cu t6te acestea avemă catechismulă cumpărată. Şi cum se întâmpla acesta? — Forte bine, tocmai ca şi astăzi în urma „adânciloră principii pedagogice," cari s’au lăţită ca o pecingine, dascălulă Sandu lua dela oraşă atâtea ca techisme, câţi copii aveau să cumpere. Elă le vindea, ceva mai scumpă ca în prăvăliă. Sandu punea preţă pe istoriore morale. Şi multe mai scia! Fiecare băetă avea să ţină minte istoriora sa, pe care trebuia se o spună la esamenă, să’lă va4â părinţii şi rudele câte a învăţată. »Scie multe,* 4*cea Sandu în esamenă, după-ce băetulă găta istoriora sa dimpreună cu învăţătura morală, Şi pe timpulă lui Sandu ca şi astăcji! Forte puţină deosebire! Ba potă 4'ce5 că atunci era mai bine, căci şi băă-t.ulă bogatului şi ală săracului îşi scia istoriora sa. Era meşteră omă Sandu! Băetului unui bogată îi începea istorioră despre ună omă săracă lipită şi din contră săracului îi da o istoridră despre ună omă bogată şi nenorocită. Astă4l însă esamenulă este numai ca o paradă. Băeţii şi băetele de domnă răspundă mai de multe ori ca băeţii şi băetele săraciloră şi biata mamă, carea şi ea cu sdranţele ei s’a ostenită pănă la esamenă, stă după uşe şi rămnesce, şi ejice în sine: „Copila mea e deşteptă şi dacă ar fi de domnă, ar pune-o şi pe ea sărmana se spună o poşsiă........ Der este râu îmbrăcată şi gălbioră la faţă, căci nici adi în 4'ua esamenului n’a mâncata. Aşa propunea Sandu religiunea. Eu nu potă ţine minte tote istorisirile, der îmi aducă aminte de a mea. „Ţ)ice că a fostă odată o pisică şi avea ună obi-ceiu râu că mâncă ori ce’i venea înainte. Era cu unii cuvântă o pisică de totă stricăciăsă. Ca să o desbere, stâpână-sa a pus’o într’o coliviă,* îmi istorisea dascălulă, dăr spună dreptă că pănă târ4iu n’am pricepută ce însemnă colivia, lucru care şi adi se întâmplă pe la unii din dascălii noştri, cari se pretindă atâtă de procopsiţi. »Şi dacă a pus’o în coliviă, acolo în locă de mâncare i-a pusă o pilă cu care se pilesce ferulă, o pilă cu dinţi f6rte ascuţiţi. Pisica flămândă fiindă a începută să lingă pila şi sbrenţuindu-şl limba îi curse sânge. Ea linse sângele cre4ândă, câ ese din pilă şi astfelă totă lingândfl Nr. 35. GAZETA TRANSILVANIEI. Proprietarii şi administratorii de case se facă atenţi că căpitănia oraşului din consideraţiunî de neîmpedecată şi liberă trecere pe trotoare, a dispusă ca, în casă de îngheţă nepresărându*se bine înaintea caseloră, acăsta se va face de întreprinzătorii curăţirei oraşului în contulă proprietariloră său administratoriloră de case, se ’nţelege fără să fiă aceştia scutiţi de pedepsa prescrisă de statute. —x— Acum câteva c|ile, în comuna Butinu din comitatulă Aradului s’au răsvrătită ţăranii—spună foile unguresci— cu ocasiunea reîntregirei notarului Isidoră Popescu în ofi-ciulQ său, din care fusese suspendată, Vr’o 70—80 de ţărani se duseră cu judele la Sebeşă, ca să ceră solgă-hirăului înlăturarea notarului din postă. Deorece cererea nu li s’a împlinită, ţăranii întorcendu-se la Butină au bătută pe mai mulţi aderenţi ai notarului. Gendarmeria a făcută mai multe arestări. In Zilele trecute în Batya, din comifatulă Pestei, a arsă ună staulă lungă de 19 sfânjini? împreună cu 360 de oi ce se aflau acolo. Paguba e de 4000 fi. Prigonirea literaturei române sciinţifice. O l6iâ din Cluşiu susţinea mai eri alaltăeri susă şi tare, că scrierile române seienţifice suntă în Ungaria scutite de persecuţiune. Recoman-dârnă acestei foi a ceti urmâtdrea plângere a unui Română setosu de cultură: De lângă Baia-mare, Februarie 1887. Domnule Redactoră! Cu mare atenţiune petrecuiu cursulă frumoseloru idei desvoltate de „Agricola44 in câţiva numeri din preţuita nostră »Gazetă44, despre «In văţămăntulă nostru mediu şi superioră44. Din tote cele Zise reiesă două lucruri fundamentale, că adecă noi Românii să ne creiămă agricultură sistematică şi industria, căci avendu-le aceste voră dispără multele neajunsuri cu cari trebue să lupte partea cea mai mara a poporului nostru. Ca propagatori pentru înaintarea agriculturei suntă invitaţi preoţii şi învăţătorii, ca unii, cari stau în nemijlocită atingere cu poporulă şi cari in cele mai multe locuri asemenea suntă avisaţl a-şî câştiga pânea de tote Zilele stândă la cornele plugului, ca poporulă; au cu elă aceeaşi sorte. Ca să-şî potă însă preoţii şi învăţătorii împlini misiunea şi in cele economice ca în cele morale, scriilorulă' Zice: că în seminarie şi preparandii să se propună agri-* cultura ba şi industria de casă; firesce că la scopă nu* mai aşa vomă şi pute ajunge. Insă când se voră realisa întru tote aceste idei, este întrebarea timpului, Z^cQ în genere, căci în parte se îm-plinescă, aşa Ia preparandia din Gherla industria de casă se propune şi deja şi avemă învăţători dibaci în aceste lucruri. Dăr este o adevărată tirăniâ din partea unui guvernă poreclită constituţională, când prin organele sale, plătite din busunarele nostre, ni-se pune în cale prin argaţii săi şi ne împedecâ|] de-a ne desvolta şi perfecţiona chiar şi ’n agricultură, ca indiviZî singuratici. Este ună barbarismă, să nu Zică chiar mişeliă, în seclulă XIX numită ală culturei şi ală progresului a sta cu ciomagulă înaintea celoră ce au voiă, au doră şi îndemnă a jertfi totă posibilulă numai să p6tă progresa în cultură. Dăcă vede otnulă ce pradă se face aZî aici la noi în „Ungaria felix44 cu industria, agricultura pentru care se pledăză cu focă pănâ şi pe băncile dietei, apoi tre- bue să-şî facă cruce, dăcă va ceti următorea întâmplare: Convingându-mă deplină, că aZî, în timpulă celoră mai mari greutăţi pentru poporulă nostru agricultoră, unica mântuire numai o bună economiă păte fi, convin-gendu-mă, că poporulă nostru plugară în cele economice şi adl încă n’a eşită din seclulă întunecimei, dorindă a-i da poporului în privinţa acesta în cerculă meu de activitate o altă direcţiune, m’am hotărîtă să-mî facă în timpulă iernei studiele teoretice în ale economiei, âră sosindă primăvera să le pună în praxă, adecă să-mî înmulţescă cunoscinţele de pănă acum. Pentru ajungerea scopului amintită m’am decisă să-mă procură dela librarulă Socecă & comp. din Bu-curescT îm>â în primele Z'le ale kinei Iui Octomvre a anului trecută 1886 următorele cărţi: 1. , Economia rurală la Români* de Aureliană. 2. »Cursă de agricultură44 de B. Moga. 3. „Studii de economiă rurală* de Radiană. Tote aceste cărţi mi-s’au trămisă sub bandă recomandate încă în 16 Octomvre din Bucurescl. In 22 Octomvre primescă «conto44 timbrată "dela d-nii librari despre 11 lei 75 bani, totodată mi-se espune, că cărţile s’au espedat la adresa mea în timpulă mai susă amintită. Cătră mijloculă lunei lui Noemvre scriu amintitului librară, spunendu-i că cărţile nu mi-au mai sosită, rugându-lă să facă paşii de lipsă să-mi primescă cărţile şi să n’am daună. La acestă scrisore primescă în^l7 Februariu st. n. a. c. dela d. Socecă următorea epistolă: „Vă înmânămă pe lângă acesta foia de re-clamaţiune, ce amă primita dela Direcţiunea nostră poştală relativă la cărţile ce v’amă trămisă la 16 Octomvre 1886 şi pe care nu le-aţi primită. Răspunsulă biroului d-vostre poştală sună, că cărţile fiindă oprite în Ungaria., s’au predată justiţiei. .Binevoiţi^der a vă adresa acelui birou poştală, esplicându-i că suntă de agricultură, er nu politice, şi dăcă le-a predată justiţiei, justiţia trebue să-le fi găsită ca inocente şi prin urmare să vi-le dea înapoi ca să nu suferiţi pagubă, fără nici ună motivă. Cu osebită stimă Socecă et com. m. p * Etâ on. publică românu la ce este espusă în patria nOstră ună Română, care doresce a se folosi pentru perfecţionare de scrierile ndstre, literare. fită ce rolă de poliţaiu jocă direcţiunile nostre poştale, cari au îndrumări dela guvernă a opri ori ce scriere, care vine din România. Prin asemenea şicane să face daună de-o parte procurătoriloră, şi mai pre susă de tote literaturei şi culturei nostre românesc!. Nu suntă destule vecsaţiunile şi nedreptăţile ce le îndurămă Z*ln'ctb n'a mai lipsită decâtă acestă greutate, de a ni-se împedeca productele literari scrise în limba română, fiă de ori ce cuprisă. încetă să umple pocalulă amărăciunei!... Domnulă librară din România mă îndrumă să mă adreseză justiţiei; forte bine, însă trebue să scie că aici justiţia se baseza pe: „akarom' (sic volo sicjubeo) apoi poţi să ai dreptate ca sorele, ei Iotă ţl-o sucesă şi o strămută în n6pte nâgră. Eu aşa credă, decă ar fi justiţiă după cum s’ar cuveni să fiă, de atâta timpă ra’ar fi avisată, seu că cărţile sosite „agiteză contra integrităţii statului şi a -tuncî în focă cu ele, seu dăcă nu agitâză mi le-ară fi retrimisă. In privinţa acesta sunt de următorea părere: Le voiu lăsa cărţile in mâna celoră ce mi le au confiscata, adecă a biroului de justiţiă timpă de unu ană întregă şi încă din următorulă motivă torte ponderosă : Vădă că iubita năstră ţâră îndtă în deficite; vădă ______________________________________________1887. că poporulă opincară geme sub multele greutăţi. Dăr de cumva printr’o minune voră pută câştiga cei puternici adevăratele îndrumări din cărţile de sub întrebare şi aşa voră înceta cele două greutăţi, fără cari patria ar fi mai fericită. Dăcă acăstă speranţă mi-s’ar realisa aşi uita chiar nelegiuirea şi m’aşî bucura de frumosulă resultată, în speranţă firesce, că atunci va încetă şi prigonirea literaturei române. Pe lângă tote că eu din bunăvoinţa şi nestrămutata iubire cătră patria natală voiu lăsa cărţile pentru studiu în răstimpă de ună ană întregă stăpâniloră si-tuaţiunei nu se pote pofti însă aşa ceva dela autorii scrie-riloră amintite, adecă ca să tacă, şi pe acâsta cale îi şi rogă, ca pe cei f6rte interesaţi, să pretindă pe cale diplomatică respectarea convenţiuniloră poştale, să esope-reze intrare liberă aceloră scrieri, cari după cum sciu nu suntă oprite nici prin o censură a întră în Ungaria. Ar fi timpulă ca guvernulă să dispună ca oficiile poştale se înceteze a vede fantăme în totă ce este ro-mânescă. Mă temă că decă nu se caută medicamentă pănă rana e mică, mai apoi va fi prea târZiu, şi aşa lă-ţindu-se lepra, durerile le va purta scumpa năstră literatură. Ioană Costină. Manifestaţiunile grăniţerilorfl. (Urmarea subscrierilorG la adressa de aderare şi recunoştinţă cătră d-nii Dănilă Lica şi Gavrilă Mânu,) Grigore Olariu, Dumitru Olariu, Ştefană Burdeţiu, lonfi Seni, Tbderfi Popă Bumbu, Ionă Varvara Butta, Vasele Seni a lui Ionă, Grigore Seni, Ştefană Galbenă, Isaila Galbanu, Vasele Tamaşiu, Ionă Seloanu, Ionă la-cobă Ciutta, Ionă Nechita Bohai, Ionă Burduhosă Hanca, Simionă Ştefană Chârcu, Simionă Onescau, Ilie Varvara Butta, Ionă Ţierană, Gavrile Ţierană, Ionă Tofeni Gabou, Mihaile Runcană, Toaderă Botta, Petre Botta (prin Ni-culae Boslicu) Samoile Neamţu, Mironă Neamţu, Dumitru Neamţu, Manoile Runcau, Toaderă Runcană, Ne-chitta Ilovanu, Ştefană Grigore Roşiu, Grigore Sasu, Con-drace Olariţi, Ionă Goriţie Seni, Zaharie Clapeu, Vasele Neamţu, Ciforă Neamţu, Grigore Bodiulă găfu, Ionă Popă Scrada, Nechita Mihalca, Vasele Burduhos Hauca, Vasele Tofeni senioră, Vasele Baltagu, Ştefană Baltagu, Petre Baltagu, Ionă Tironu, George Sarda, Pavelă Muthi, Iftade Muthi, Filipfi Roşiu, Dumitru Suciu, Cononă Suciu, D. Flovanu, lacobă Doboca, Nicolae Doboca (prin Iacobă Ţieran, can-toră şi croitoră) Iosefă Irini, Andrei Bos-biciu, Vasile Tironă, Simionă Lupu, Vasile Aculă, Pan-tilimonă Bohai. Nicolai TârZiu, Macedonă Burduhosu Domniţa, Leonă Burduhosu Domniţacu, Todori Ionă, Vasile Tofeni junior, Ştefană Seni alui Ionă (prin Teodoră Mureşiană), Iuonă Buzilă, Necita Bădiţă, Ilie Mihalca, Tanasie Oleritzi, George Olariu, Iosefă Ciuta, Antonă Bajes, Ştefană Popă, Ionă Scurtu, Macedonă Burduhosu, Grigore Suciu, Niculai Bosbiciu şi Clementă Duboca m. p. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.*) PESTA, 26 Februarie. — După cum spune „Pester Lloyd,“ în curândă voră reîncepe trac-târile pentru încheiarea convenţiei comerciale. Sosirea delegaţiloru români se aşteptă imediată după încheiarea sesiunei estraordinare a delega-ţiuniloră. ROMA, 26 Februarie. — Cardinalulă Jako-bini zace pe patulă de mdrte. Rectificare. In Nr. de eri ală făiei năstre, la articululă de fondă, şirulă 39 de susă, în locă de: Ce-lebrulă bărbafă de stată financiară, să se cetâscă: Celebrulă bărbată de stată francesă etc. — fir la »Foileton" colona 3, rendulă 15 de susă, în locă de «litere cirilea sâ se citescâ „litere civileu (cirile amestecate cu latine). Editoră: lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Anrel Mureşianu râmase fără limbă.* — ,De aicea învăţâmă,* îmî spunea dascălulă — dăr pe legea mea nici astăZî nu sciu ce învăţămă şi ori câtă mî-am dată silinţa ca să aflu învăţătura acestei istorisiri, nu a fostă cu putinţa să a-jungă la vr’unu resultată. Cu tăte acestea să nu pună iubitulă cetitoră ceva în sarcina dascălului, Sandu căci elă bietulă şi-a făcută datoria. Noi aveamă şi măgară în seblă. Pe o tablă albă era scobită cu cuţitulă conturulă unui animală, pe care noi îlă numiamă măgară. Nu prea sămena a măgară, der asta nu împedecă de a’mi continua istorisirea. AstăZî, nu mai suntă măgari de lemnă în scolă. Şi dacă nu mai suntă, asta este numai din pricina concurenţei. Cine nu scia lecţia pentru a treia oră, ducea măgarul de gâtă acasă, ca să vadă părinţii, ca băetulă nu s’a purtată bine. Era mare ruşine lucrulă acesta. Mi-aducu aminte, că odată băetulă unei văduve a dusă acasă mâgarulă. Mamă-sa — ca pedagogă bună, fără să fi studiată undeva, — Z'se fiului s^u, înfocmai ca acea matronâ care n’a lăsată pe fiu-său să între în fortărăţă decâtă numai biruitoră: „Du-te mişelule, să nu îmî întri în curte cu măgarulă de gâtă!44 Copilulă n’a intrată. A eşită din curte şi s’a lipită cu capulă de stâlpulă porţii şi plângea, plângea de amărîtă ce era. Se-lă fi văZută plângândă la stâlpulă porţii pe bietulă băetă, te-ar fi apucată jalea. Pe mamă-sa însă n’a apucat’o jalea. N’a dată lui Stănică de mâncare la prânZă, s’a dusă nemâncată la seblă. Deşi, după pedagogiâ, ar fi trebuită să se bolnă-vescă băetulă, spună însă adevărată că n’a păţită nimică, der nicî măgarulă de gâtă nu l’a mai purtată. Odată totuşî a fostă Sandu tirană. N’a sciută nicî unulă din clasă ală câtelea fecioră ală lui Iacobă a fostă IosifO şi de aceea a pusă măgarulă de gâtă unui băetă, şi pe noi pe toţi ne-a legată cu sforă unii de alţii şi a pusă pe o potcă de băâtă, care singură ea a sciută, să ne pbrte prin totă sătulă. Asta a fostă barbariă. Asta nu i-o iertă. Dascălulă Sandu n’a scrisă nicî o carte. Nicî prin minte nu i-a trecută vr’odată să scrie. Elă avea idei sănătose şi celă puţină mie mî-a rămasă în minte şi nu’lă voiu uita niciodată. # Nu a scrisă nicî o carte, der şi bine a făcută. A lăsată acestă lucru greu pe sema altora, cari se simtă chemaţi în arta de a scrie. * * * Suntă acuma vr’o câţî-va anî, am asistată la pedagogi ulă din Viena la discursulă ce l’a ţinută Dittes, când a fostă necesitată să părăsească conducerea acelui pedagogiu, şi să se retragă. In acelă discursă a ţăsută marele pedagogă multe învăţături. Mî-aducă aminte, când a pronunţată cuvintele: «Cărţile mele nu suntă a-probate nicî de ministeriu, nici de vr’ună consistoriu ore-care, şi spună dreptă, că nicî prin gândă nu mî-a trecută să-mî trimită scrierile mele spre aprobare. Am vădotă eu multe cărţi rele aprobate.44 A mai esprimată elă şi alte idei în privinţa ingerinţei guverneloră în instrucţiune, der acestea le lasă pentru altădată. Vă mărturisescă sinceră că în acele momente, când marele pedagogă, dela înălţimea unde se afla, a rostită cuvintele că »a văZută elă multe cărţi rele aprobate,* eu m’am cugetată la dascălulă meu, la neică Sandu, şi am Z*sQ : «Mulţi învăţători cu testimoniu de calificaţiune pedagogică am văZută, der mărturisescă că nu plătescă câtă „dascalulă Sandu.44 Aşa a fostă dascălulă Sandu, DumneZeu să’lă ierte! Braşovă, Faură 1887. I. C. Frunză. Nr. 35. GAZETA TRANSILVANIEI 1887 Oiarsnlâ îa bursa da Viaa& din 24 Februariu st. n. 1887 Rentă de aură 5°/0 ... 97 25 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 86 90 Imprumutulă căiloră ferate ungare................148 25 Amortisarea datoriei eăi-loră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 96.25 Amortisarea datoriei câi-lorti ferate de ostii ung. (2-a emisiune) ....---------- Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 114 50 Bonuri rurale ungare . . 103.80 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.80 Bonuri rurale Banat-Ti- mişti................. 103 00 Bonuri cu cl. de jjsortare 103.80 Bonuri rurale transilvane 103 80 Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de vină ung...............99.50 Imprumutulă eu premiu ung............... 118.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120 40 Renta de hărtiă austriacă 78.65 Renta de arg. austr. . . 78 20 Renta de aură austr. . . 104 40 Losurile din 1860 . . . 132.20 Acţiunile băncei austro- ungare................. 847 — Act. băncei de credită ung. 282.— Act. băncei de credită austr.275.60 Argintulă —. — GalbinI împărătesc! .............6 01 Napoleon-d’ori .... 10.1 L Mărci 100 împ. germ. . . 62 70 Londra 10 Livres sterlinge 128.— Oiirsuiu pieţei Sraşovu din 28 Februariu st. n. 1887. Bancnote românesc! .... Curirp 8.41 Vend. Argint românesc , ............ Napoleon-d’ori................. Lire turcesc!.................. Imperiali .................... Galben!........................ Scrisurile fonc. * Albina* , . Ruble Rusesc!................. Discontulă ... » > 8.88 * » 10 07 * v 11.40 . » 10.40 ' * 5 95 » » 101.— » » 116.— » 7—10°/9 pe ană. 8.44 8.40 10 12 11.45 10.45 6 02 102.- -117.— Pisohin ger - Torte, o tortă, care a câştigată înalta recunoştinţă a Maiestăţii sale Reginei şi care, neflindă întrecută în calitatea ei escelentă, a ajunsă a fi vestită pretutindeni, să găsesce în fie-care di prăspătăla Emil Porr, băcănia la stăua roşiă. Depositulă principală: Oskar Pi-schinger, Viena, Brigittenau. FARMACIA J. PSERHOFER Viena, Singerstrasse Nr. 15 la „goldenen Reiclisaptel“ Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite »Pilule universale, merită cu totă dreptulO numirea din urmă, de ore ce in taptă nu esistă aprope nicî o bălă, la care nu ar ti probată în mii de casur! efec-lulă lorQ miraculosă. In caşurile cele mai cerbicăse, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadară, s’a dobândită cu aceste pilule do nenumărate or! şi după ună scurtă timpă deplină însănătoşare. 1 cutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 cutiore 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă 1 fl. 10 cr. Trimiţendu-se preţulă înainte costă cu espedarea francată 1 sulâ cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl, 40 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. (Mai puţin de ună sulă nu se p6te trimite. Au incursă o mulţime de scrisori, prin rari consumatorii acestoru pilule mulţâmescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele bole. Ori-cine a făcută odată încercare, recomandă acesta medicamentă mai departe. Reproducemu aci câteva dintre multele scrisori de mulţumită. Leongang, 15 Mai. Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată minune, ele nu suntu ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adevărft aprope la tote bolele. Din pilulele, ce-am fostă comandată la Pascî, am împărţită cele mai multe la a-micî şi cunoscuţi şi au folosită la toţi, cliiar şi persone de o etate mai mare şi cu diferite bole şi defecte au dobândită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescu a urma cu întrebuinţarea loră. Te rog dar a-mî mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amu avută deja norocirea prin pilulele D-v. ne redobândi sănătatea cea mai cordială multămită. Martin Dentinger. Bega S/.t-Gydrgy IG Februariu 1882. Onorate Domnule! Nu Vă potft esprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de ore-ce pre lângă ajutorulă lui D-deu, consorta mea care deja ani îndelungaţi au suferită de miserere, s'a vindecată prin pilulele D-v., şl cu tote că şi acum trebue d u când în când să întrebuinţeze din elo, totuşi sănătatea ei s’au îmbunătăţită întru atâtă, în câtă Balsam contra degerăturei de I. Pser-hofer. de mulţi an! recunoscută ca celă mai sigură remediu contra su-ferinţeloră de degerătură de totfl felulă, precum şi spre vindecarea raneloră învechite etc. 1 borcă-neiă 40 cr. Balsam contra guşiloră, remediu de încredere spre lecuirea umflături-loră la gâtă. 1 flaconă 40 cr. Essenţa de vieţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricaţii, a mis-tuirei rele şi greutăţiloră de totO felulă, ună remediu de casă esce-lentă. 1 flaconă 20 cr. Sncnlti - Spitzwegerich, medicamentă de casă în genere cunoscută şi es-celentă contra catarului, râguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr. Alifiă americană contra rheumatis-mului, celă mai bună medicamenta la t6te suferinţele rheumatice, .junghiuri, Ischias (bălă de tremură), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. Lichioră din buruenî de Alpi dela W. 0. Bernhard. 1 buteliă 2 fl. 60 cr-, Va buteliă 1 fl. 40 cr. Esenţă pentru ochi de Romershau- Minunea vienesă pe teremulu industriei de cesornice eu pendulă. Numai fl. 2.50 costă la mine de astăzi încolo unu §4sornicu cu pendulă escelentă, egulată de sine luminătorii, ou aparată pentru deşteptată şi sgomotă, cu două glonţe (funţi) bronzate, pendulă şi cele aparţinStore- Aceste cesornice pompose şi escelente suntă montate în pervasuri rotunde, frumosă colorate, imitândă lemnulă de nucă, de abanosă seu palisandru, o podăbă pentru fie-care salonă. Pentru tabla cu cifrele ce lumi-neză năptea ca luna fără adausfi de nici ună materială dau pentru IO anî garanţiă şi atragă atenţiunea, că aceste cesornice minunate, escelente şi totuşi admirabilă de eftine se află singură numai la mine bune şi veritabile Afară de acestea dau cu Numai fl. 6*50 Trimiterea în provincia se face cn rambursa post., sea triniiţendn-se preţuiţi înainte prin Exporthaus Fekete, Uliren-Depot, Wien, V. Wehrgasse Nr. 13/59. pote se-şî ve<}ă de tote ocupaţiunile ei cu vioiciune juvenală. Aeestâ a mea mulţămită Ve rogă a o întrebuinţa spre binele tuturoru celor® cari suferfl, şi VS rogu totodată, ca sS-mî trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpunii chinezesc. — Cu deosebită stimă supusă Vioi* Movak primft-grădlnaru. Stimate Domnule! Presupunând®, că tote medicamentele D-tale vor® fi aşa de bune, ca re nu mita tu balsam® contra degeraturilor®, care în familia mea a făcută un® sfirşitft grabnica la mai multe umflături de degerătură, m’am dec su pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijloce universale de lecuire, a lua refugiul® la pilulile curăţitore de sânge ale D-tale, ca prin ajutorul!! acestora mici globuleţe sS bombardez® la emorrhoidele, de cari suferă de anî îndelungaţi. Nu esitezft de loc® a VS mărturisi acum. că suferinţa mea învechită dup® o întrebuinţare de I sSptemânî a încetată cu totul®, şi că recomandă aceste pilule în cercul® cunoscinţeloru mele cu cel® mai mare zel®. Nu am nimica in contră şi decă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, inse tară de subsemnarea mea. Viena, 20 Februariu 1881. Cu înaltă stimă C. \T. T. sen, 1 buteliă 2 fl. 50 cr. Va buteliă 1 fl. 50 cr. Pomadă de Tanochinin de I. Pser-hofer, de ună şiră de ani recunos cută de medic! ca cea mai bună dintre tote remediile pentru cres-cerea părului. Ună borcanu elegantă adjustată 2 fl. Plastru universală de prof. Steudel, la rane din lovitură şi înpunsă, la Iotă felulă de bube rele şi la nmflăturî învechite, ce se spargă periodică la piciore, la degetă, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acestă soiă, s’a probată de multe ori. 1 bur-*cană 50 cr. Sare universală de curăţenia de A. W. Bulrich. Ună remediu de casă escelentă contra tuturoră urmări-loră digestiunei stricate precum: durere de capă, ameţelă, cârcei la stomachă, acreală în gâtă, suferinţe haemoroidale, constipaţiune etc. 1 pachetă 1 fl. Franzbrautwein 1 buteliă 60 cr. Prafti contra asudării picioreforă, 1 ună cesornicu romoutoir, supralinu Argintu-Nickel, de întorsă fără cheiă-cu rnechanismă de Nickel adevărată, regulată, punctuală, cesornică nedis, tructibilă, arătândă secundele. Numai fl. 6'50, mai nainte a costată întreită. .S C.SES52 I I O C " fioV-O o o ş ® .s > i 'S .- ~ >«C I- ci 23 — .. J2 jzz cC •/ SL) O) o O ăj X5 — C oo T > » e5 -9 £ Z CG ir* — >3 CC — C - -5* g *' 5 := ■- 75 73 ^ - c « c g s ,h 1 ,-s-li! vis -.i a ", 1 «o .. OJ . ■ ţjţ. > Jr 3 Z .5 £.3 ,2 -a 3. — o ca 3 ® a oi a a c 35 s g ® 5 •£ -S ='.2 2 « 0- a £ ’Z .Z>'Z g®a«2.î.2“»®a 5 A - 2-2 2 “ (M ■5 (S B. © *- ZT* • ist « 3 . ^ cc Ctf > CS CS o.*r £ h ca 'Xi Sk .= te o m c - o®t3ctt:oh p t- ^ S. •" *3 -P .S ca tv o c3 b £ ®s8L|s 3 as o .2 O o O i a f. sc. c. d. Concursă la postuln de profesorn de mnsică şi cântări. Până în 25 Martie 1887 la 6 6re după amdcfi se primescă aici suplicele celoru ce voru voi a ocupa postula de profesorii de musică şi cântări la institutele de învâţămentă din Năsâudu, susţinute din fondulu scolastică centrală de aici, şi anume: 1. Cu salară de 800 fl. v. a. pe ană, cu dreptulă de înaintare după trei ani la 900 fl. v. a. şi cu dreptă de pensiune şi adause decenale după acestă salară ca la ceilalţi profesor! gimnasiali, decă va dovedi: a) că a absolvată obiectele la vr’ună conservatoră de musică or-dinarminte şi are practică cu succesă de trei ani, purtare nemaculată şi capacitatea de a da instrucţiune în tote instrumentele obicinuite la orchestra, precum şi din cântare. 2. Cu 700 fl. pe ană salară la cei ce nu voră puţi dovedi ca-|J| lificaţiune peplină ca sub 1. 3. Concurenţii îşi voru arăta originea prin carte de boteză. 4. Cei ce voiu sci limba română şi voră dovedi că potă propune în ea, voră fi preferiţi, ceilalţi însă voră ave a dovedi că în 3 ani o voră pute învăţa aşa ca să potă propune. 5. Suplicele se voră adresa: la comisiunea administrâtdre de fondurile scolastice centrali districtuali în Nâsăudă. Din şedinţa comisiunei administrătdre de fondurile scolastice centrali districtuali. 1887. Secretarulu : Ioachiinâ Mureşianu. â t t a m: * # w * m 9 9 # * * # # * Năsăudu, 2 Faură Preşedintele: loiiu Ciocanu. L Besztercze, 1887 18/-2. Rr. BânfFy Dezsd, fdispân. Tipografia ALEXI, Braşovă.