BEDACŢIUNEA ŞI ADMIXISTRAŢIENEA S BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unii ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. EomAnla şl străinătate: Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. s£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. w -------- ANULU L. O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlaarT nefranoata nu te prlmaaou. — ■anuaorlpta au ta ratrămltfi. N“ 32. Joi, 12 (24) Februariu. Braşovti, 11 Februariu 1887. Dâcă va vorbi cândva istoria nepărtinitâre despre timpulu nostru, va trebui să-lu numâscă timpulu ameţelei. Pe tâte terenele vieţei publice şi private în t6te ţările se manifestă o mare a-meţâlă, şi-şî întinde braţele ei de polipii chiar pănă în coliba ţăranului. Nicăiri însă nu grasâză băla ameţelei mai cumplită, decâtu în şirurile guvernanţilor^ statului ungară, unde ocupă loculu activităţii sobre, drepte şi devotate binelui comună alu patriei. In 1868 Maghiarii au luată frânele guvernului în mână. Trebuia, ca învăţaţi de amarele esperienţe ale (jeceniiloru premergătdre, să-şi tragă sâmă înainte de tâte cu dreptele dorinţe şi as-piraţiuni ale popâreloru şi să creeze o stare de i dreptu, în care să se afle bine t6te nemurile şi limbile din acestă stată, întărindu-se astfelu pu-terea lui, Dâr ce au făcută Maghiarii? Au proclamată dominaţiunea rassei loră; au creată între cetăţeni deosebirea de stăpâni şi cetăţeni de a doua mână cu menirea de a juca rolulu de servitori ai celoră dela putere; au făcută dintr’o parte a poporaţiunei poliţia, timbrândă partea cealaltă de „âmeni periculoşi statului44. Eramă săraci, lipsiţi de bani şi de alte j multe trebuinciâse spre a ne desvolta puterile economice şi a esploata avuţiile ţărei. Şi ce au făcuţii stăpânitorii Unguri? Ca copii, cari n’au mai văzută păn’aci bani în mâna loră, au aruncată miliânele în vântu şi unde nu le-au aruncată tocmai în vântu, au cheltuită mai multe decâtă au avută, înglodându-ne pănă peste urechi în datorii. N’aveamă cultură. Şi ce au făcută guvernanţii unguri? In locă să redice scoli deopotrivă pentru t6te nâmurile şi limbele, au redicată numai scoli pentru nâmulă loră; au redicată şi de acele ce nici loră nu le-au trebuită. In locii să acopere lipsele adevărate cu ele, au făcută concurinţă scâleloru celorlalte nâmuri. Poporulă avea lipsă de sprijină ca să p6tă ajunge la bunăstare. Şi ce au făcută cei dela putere ? Cea mai mare grijă le-a fostă să pună pe gentry, nemeşii scăpătaţi, ârăşi în trăsura cu patru cai. Datu-le-au totă feliulă de întreprinderi grase, fâcutu -le-au catastru, îndesatu-i-au în totă felulă de posturi, apoi de poporă fiâ ce va li. Şi unde amă ajunsă? | Poporulă sub enormele sarcini de acjî e mai săracă decâtă era sub absolutismă şi iobăgiă şi gentry îşi vândă ce mai au jidovului, ca şi pân’-acum. Era lipsă de organisarea justiţiei şi a administraţiei. Şi ce au făcută ? Justiţia au organisat’o, cum au organisat’o, dâr la denumiri s’a jertfită principiulă trebuin-ţeloră practice principiului: „ârnenii noştrii tre-bue să trăiască. “ Cu administraţia, pentru ca să aibă gentry ună refugiu dinaintea sărăciei, guvernanţii au făcută ca omulă din poveste ca câda căţălului: n’au tâiat’o dintr’odată, ci pe rându câte o bucată, ca să nu’lă d6ră aşa tare. Nimică nu s’a făcută după mintea sănătâsă şi după adevăratele trebuinţe ale poporaţiunei. Câte „capacităţi44 nu s’au usată, câte dis-■ cursuii „memorabile44 nu s’au rostită şi câtă cer-i nâlâ nu s’a vărsată din 1868 pănă asC Zimandy, că ela, Tisza, şi ministrula Trefort vrea să pro-v6ce o luptă între confesiuni, mai alesO între catolici şi protestanţi. (Aprobări generale). Şi acăstă învinuire o face ună bărbatâ, care a subscrisa o proclamaţiune e-lectorală ce aţîţă contra unei confesiuni, contra Israeli-ţilortt. (Aşa e! în drăpta). Aceşti d-ni deputaţi creda că Jidovula nu e nici măcara omâ. De aci încolo ministrultt răspunde la discursul Q lai Mocsary privitorâ la naţionalităţi, lesuiticulâ răspunsOi alo ministrului l’amâ publicata într’unâ număra precedenta. Ludovicii Olay tămâiază pe TrefortO, care e gloria Ungurilortt. (Vii aprobări). Ia apoi la refrecti pe Kom-lossy, că a atacata prin suspiţiuni nejustificate onărea ministrului, mândria întregei naţiuni, negreşitfi numai a celei ungurescl. Komlossy a comisa una atentata nu numai contra lui Trefort, ci contra întregei naţiuni, negreşita numai contra celei ungurescl. Dăcă s’ar repeţi în parlamenta astfela de fapte, atunci— Z'ce vorbitorula— s’artt adeveri vorbele contelui VictorO Zichy-Ferraris: »Multâ mai sigură este viâţa omului între bestiele Orientului, decâta onărea în civilisatula stata maghiara* (???). Primesce bugetula. (Vii aprobări generale. Mare mişcare). (Ya urma). SOIRILE PILEI. Foile oficiale din Pesta şi Viena au publicata au-tografula pră înalta cătră contele Kalnoky, cătră ministrula Tisza şi cătră contele Taaffe, prin care se con-vâcă delegaţiunile în sesiune estraordinară pe diua de 1 Martie, Crucea roşiă şl-a daţii mâna cu Kulturegyletulu. In Alba-Iulia a data la 16 Februariu n. reuniunea Crucea roşiă împreună cu Kulturegyletuia ardeleana o serată cu dahţO, care a avuta una venita de vr’o 200 il. Mulţ! locuitori cu vadă din oraşO n’au participate la serată din causa acestei nepotrivite căsătorii a Crucei roşii, reuniune de binefacere, eu Kulturegyletuia, reuniune de răufacere. In cercurile române a provocata mare nemulţămire şi amărăciune. Militarii din armata comună au luată parte, dăr cu inima mâhnită. ■—x— Deputatulă dietaia Hofgrăff din Bistriţa, avănda să ia nisce bani dela oficiula de dare de acolo, trimise o chitanţă scrisă în limba germană. Chitanţa i se îna-poiâ cu observarea, că nu suntu bani, decă nu trimite chitanţă în limba ungur iscă. D-lO Hofgrăff trimise apoi o chitanţă ungurăscă cu urmâtărea introducere: »De-orece d-lui controloră i-a trăsnită în capă idea, să-mi refuse plătirea sumei de 2 fl. 50 cr. contra unei chitanţe presentate în limba mea germană, pentru ca (şi pe acăstă cale) să favoriseze ilegala maghiarisare, m’a constrînsO să-i presintâ următOrea chitanţă ungurăscă. Chitanţă despre etc.« — La acestea fărte bine observă „Kronst. Ztg.“, că din fericire amO ajunsa aşa de departe, încâta una cetăţănO ală statului ungara, care nu e în stare să presinte o chitanţă în limba ungurăscă, e simplu înşelată cu pretenţiunea sa cătră stată. In Viena se ţinO de câteva Zile importante consilii militare sub preşedinţa M. Sale. La aceste întruniri a fosta chematu şi comandantulu militară ala Galiţiei, FZM. ducele de Wurttemberg, care a şi sosita în Viena. - x— Ministrulu honvetfimei a dispusa, ca acei obligaţi la servieiuia militară, cari suferâ de trahomă, der e posibilă se se vindece, să se interneze înainte de asentare într’ună spitala civilă ori, dăcă spitala nu esistă, să fiâ supuşi tratamentului medicala sub supraveghiarea auto rităţii şi numai după aceea să fiă presentaţî cornisiunei de asentare. Acei obligaţi la servieiuia militară, a cărora bolă de ochi nu e precisă constatată, să fiă internaţi într’unO spitala militară. In fine acei obligaţi la servieiuia militară, cari nu ’şl justifică neînfăţişarea lorO, decă e de lipsă, se fiă duşi cu forţa. —x— In secţiunea militară din Pesta au apăruta la 17 Februariu n., dice »M. II.*, două femei care şi-au esprimata dorinţa d’a merge şi ele în răsboiu ca vânZătore de mâncări şi băuturi la trupe, deărece şi bărbaţii lord trebue să mărgă la gl6te. —x— După cum comunică .Kolozsvar* cu tdtă positi-vitatea, direcţiunea poştală din Sibiiu se va transfera la Cluşiu. Acăstă are a se mulţămi, Z'ce foia ungurăscă, stăruinţelorO deputatului Hegedus pe lângă ministru, care s’a şi grăbita a lua acăstă decisiune. —x— Ministrulu de interne a aprobată statutele reu-niunei din Orşova, care şî-a pusO ca problemă lăţirea limbei maghiare. — Să n’o subţieze cu atâta întindere. —x— „Neue ungarische Schulzeitung*, care apare trilu-narO, în Nr. 5 se ocupă de maghiarisarea scălelorO şi grădinilora de copii în ArdealO şi Zice între altele: „Ce privesce celelalte puncte ale gravaminelora, acelea esistă şi în întrăga Ungariă de suda, numai cu singura deosebire, că aci nu se plăngO în gura mare, dăr se plângă şi aci*. Joi în 24 şi Sâmbătă în 26 Februarie n. reuniunea de cântări germană din locO va da în localităţile Redutei concertă (Heitere Liedertafel.) InceputulO la 8 ore săra. Preţuia 1 fl. — x— In Kezdi-Oşorheiu sau închisa scolele din causa pojarului, ce bântue acolo şi în împrejurime. In OrosfaUu suferă de acăstă bolă toţi copii de scolă în număra de 85. Inspectorulu temniţei din Balassa-Gyarmat a fosta denunţata ministrului de justiţia, — de cătră unO ares-tanta, anume Desider Horvath, care fusese liberata din acela aresta după doi ani de închisore pentru defrau dare, — că comite enorme abusurî, arendăză lucrulfi arestanţilorO, falsifică chitanţele şi înşălă erariulă în totO modulă posibila. MinistrulO va trimite unfi coinisarfl ministeriala, ca să ancheteze. Puterea amorului, nuvelă de Paulina C. Z. Rovi-naru. Ediţiunea «Amicului Familiei44. Gherla, imprimeria .Aurora* p. A. Todoranu. Esemplarulâ 20 cr.. 6 esempîare 1 fl. —x— Din causa deselora furturi de lemne, ce se’ntămplă pe teritoriulu oficiului silvanala ala Sebeşului, ministrulu de interne a dispusa, ca cumpărarea şi vânZarea de lemne pe teritoriulO Sebeşului şi alo cercului Mercurei numai sub acea condiţiune să se facă, dăcă venZ^torultl pote dovedi printr’unQ certificata, data de oficiula localii respectiva, că e îndreptăţită la acăstă ocupaţiune. Alt-felă se vorO dicta amende în bani. —x— Vice-judele cercuală din Seceni, Franz Balgha, a fosta condamnata de Tabla din Pesta la 300 fl. amendă pentru negligenţă în serviciu, nesupunere faţă cu supe- rioruld său şi neregularitate în lucrările oficiale. —x— Pentru posturi de oficeri la glote s'au anunţata şi profesorii universitari Dr. Ballagi, Dr. Charada si l)r. Liebermann. Bataliănelora de honveZî, desemnate ca comande de glote, li s’au trimisa deja de ministerulă honvedimei t6te prescrierile la glăte. Aceste regulamente vorO apără în curendă tipărite la librării. —x— Poetula croata Harambasicl şi redactorulâ Koko-tovicl au fostă condamnaţi de tribunalulâ din Agramfl, cela dinteiu la 15 luni, cela d’ala doilea la 12 luni carceră grea, învinuiţi fiinda că au turburata ordinea publică aţîţânda contra legâturei statului. învinuirea de înaltă trădare a fosta respinsă de tribunale. —x— ProfesorulO Pebal dela universitatea din Gratii a $ fosta omorâta de laborantula Nebel, pe care Jîlâ conce-diase din serviciu pentru grele călcări de datorinţă. Uci-gaşula i a străpunsă pântecele cu una pumnala şi la a-jutorula sosita profesorula a mai avuta atâta putere să număscâ pe ucigaşula, apoi espirâ. —x— Concertă se va arangia Duminecă la 15/27 Februarie a. c. în localităţile „Cerbului d’aurtt* din Bocşa montană în favorula corului de acolo. Programa: 1. «Marşula CântăreţdorO*, cuartete de C. G. Porumbescu, esecutata de corulâ mixta. 2. .Doină doiniră*, de J. Vorobrhieviciu, esecutata de corula bărbătesca. 3. Cântece sârbătorescO," cuartete de C. K. Karrasz, esecutata de corula bărbătesca. 4. „Te iubescO", dueta de W. Humpel, esecutata de d-ra Amalia Kolofik şi d. Alex. Diaconoviciu. 5. »£rna«, cuartete de C. G. Porumbescu, esecutata de corula bărbătesca. 6. «Cânteca siciliana*, cuartete de C. G. Porumbescu, esecutata de corula în-tregO. 7. >Nu mă uita44, cuartete, esecutata de corula mixta. 8. „Cânteca de primăvărâ44, cuarteta de C. G. Porumbescu, esecutata de corula mixta. După concerta urmeză joca. Preţuia de intrare pentru personă 50 cr., pentru păreche 80 cr., pentru familia 1 fl. 20 cr. Ince-putula la 8 ore săra. Comitetulă arangiatoru. Manifestaţiunile grâniţeriloru. (Adresa grăniţerilorti din cerculă Năsgudului). Prea stimaţilor a domni Danilă Lica şi Gavrilă Mană, advocaţi în Bistriţă. Din incidentula aşternerei gravaminelora nostre la treptele înaltului Trona prin d-v6stră—ca representanţii şi mandatarii noştri—în audienţa din 11 Noenm're 1886, subscrişii, grâniţeri şi descendenţi de grăniţeri, venimO pe acăstă cale a Vă esprima cea mai profundă şi cordială mulţămită şi recunoscinţă pentru acesta pasâ energica şi bărbătesca întreprinsa în favorula şi interesula nostru. Venimă totodată a Vă asigura, că cele espuse in acea plânsdre sunta simţămintele năstre adevărate, o deeopiere fidelă a durerilora şi năcazurilorâ năstre, ce ne apasă şi năcâjescfi într’o măsură nesuferibilă; venimâ a Vă declara sărbătoresce, că primima şi aprobămâ în- FOILETONU. PipSruşiu Petru şi Florea-’nfloritulti. (Poveste din Sălagiu, comunicată de plugaruld M. Bene din Supu-rulfl de susfl, scrisă de Ioană Popă Reteganulă.) (Urmare.) Şi merse câta merse, deodată se treZesce în ţăra şărecilorâ. Dăr nu altmintrelea erau şoreeii,5 ci ca urşii de mari, şi mulţi [ca furnicile în furnicară. Aci începu a se înfiora PipăruşO Petru, dăr îi veni în minte cutea, şi cum o aruncă josfi, cum se făcu între elâ şi între ş6recl un stana de pătră, gros câtâ unâ munte şi înalţă pănă la nori. Şi se duse Pipăruşă Petru totă pe lângă zidâ, pănă ce eşi din ţăra şărecilorO. Acum nimeri în câmpulâ cu florile. Acolo erau numai flori, una mai frumosă decâta alta şi tăte se îmbiau să le ia. Dăr Pipăruşâ nu luâ nici una. Colo departe Zări elâ una cala păscenda şi trase într’acolo Adecă după ce se apropia, văZu pe Florea-’nfloritula dur-mind dusa, calu-i păscea printre flori, ăr paloşul îi juca în aeră pe deasupra lui. Se dă PipăruşO josa de pe cala şi-şi slob6de şi elâ caluia să pască, apoi se gândi: Cum ddrme acum dusa Florea-’nfloritula, eu lesne 1’aşO putea prăpădi; numai una de-i dau cu paloşula, e dusâ pe ceea lume; dăr aşa numai unâ mişelâ ar face; să mă punfi lângă elâ. Şi’şi arunca şi ela paloşula în susO şi acela începu a-i juca prin aerO ca şi ala lui Florea’nfloritulâ, apoi se culca josO pe flori. Cum era obosita de atâta amara de cale adormi ca dusa. Dăr ătă că se treZi Florea-’nfloritula şi văZâ voiniculâ dorminda lângă elâ, ăr în flori lângă caluia lui mai păscândâ unuia şi în aera lângă paloşula lui mai jucânda unuia. Ore cine să fiă? îşi Zise ela. Hm! ori cine-i, e vitâzO şi orna de omeniă; cum dormiamă mă putea face totă bucăţele; 4-oiu da deci pace până ce s’a ireZi, că te miri cine-i; sciu că nu’j Pipăruşfi Petre, de care şi smeii se tema ! Apoi se puse şi Florea-’nfloritula şi mai trase unu puiu de somnâ, ăr când se treZi a doua 6ră, se treZi şi PipăruşO Petru cu elfi deodată. Când se văZură voinicii faţă’n faţă, nu se puteau destula mira unuia de altuia ; unuia mai voinica decâta celălalta, care de care mai spătosO şi mai frumosO. — Ce vânturi te au adusO p’aci pe la mine, vere? Zice Fiorea-’nfloritulO. — Am venita să le văZO, că ţi am auZitO de nume şi nu m’am putută răbda se nu ne cunăseemO. — D6ră nu eşti tu PipăruşO Petru, de care şi smeii tremură? — Ba ai chiar ghicita; dăr tu d6ră eşti Florea-’nfloritulO! — Eu da, că altuia nici că are drepta a şedă aci în ţâra mea, multa mă mira* de tine, ce capd ai să vii aci? — Eu am capa ca capunle, dăr tu ce capa ai de mă întrebi atâta? De nu-ţi pace că ţi-am călcata ţâra, ia-te la păruâlă cu mine, hai la luptă drâptă, luptă voi-nicâscă! Şi se luptară o Zi de vâră şi nu fu ehipâ să se învingă, până mai căZură de pe piciăre de obosiţi; atunci Zice Pipăruşâ Petre: hai frate să schimbămO lupta în paloşe. Şi apucară voinicii paloşele, şi se vânzoliră, pănă ce în urmă Florea-’nfloritula ciungări o leacâ de-getulfl micO ala lui Pipăruşâ Petru. Atunci s’au lăsata de luptă şi s’au prinsa fraţi de cruce, jurându-se pe vârfurile paloşelorO, că nu se vora mai lăsa unuia de altuia nici în bine, nici în rău. Şi ajuns’au şi în năcasO, dăr şi în bine, ca omula care trăesce în astă săcrâtă de lume, der ei unuia de altuia nu s’au lăsata. UmblândO ei cdată la vitejii, nimerescO la o casă în mijlocula codrului şi intrară in lăuntru. Adecă acolo era o fată la răsboiu, ţesea, dăr fâtă frumăsă, era chiar Ileana Cosinteana, din cosiţă rujă-i cântă, şi cum ţesea, de câte ori bătea cu brâgla, totdâuna eşeau câte două cătane îmbrăcate şi’narmate. Multa se mirară voinicii noştri de acăstă vedeniă, dăr PipăruşO Petru nu multa stătu pe gânduri, ci începu a se drăgosti cu fata, sciţi dumneavăstră, a o prinde, mai a o săruta, cum facâ tinerii. (Va urma.) Nr. 32. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. tril tâte modulti de procedere, abnegaţiunea şi curagiulă cu care aţi înfruntată tdte pedecile şi greutăţile, ce ne stau în cale întru espunerea durerilora şi nevoilora năs-tre la treptele înaltului Trona, la piciorele prea bunului nostru Impârată şi Rege apostolica! Asigurându-VS despre încrederea nostră “neclintită, avema onâre a ne subscrie: Rebrişora, 31 Ianuarie 1887. Stephanu Poppă, parochQ ; Teodora Mureşianu, ca-pelana; Vasile Burdeţiu, Simeona Olariu, Ioana Olariu, StefanQ SângeorzanO, Toma Mihalca, descendentă de gră-niţera, Teodora Mureşianu, descendenta de grăniţera, lacobO ŢieranO, Toadera Burduhosă, Leonă Seurtu, Moisa Roşiu, Nicolae Cârculă, Leona Gotu şi Sidora Bohay m. p.; Ştefana BurduhosO, Ioana Diaca, Ştefana Ciuta, Vasile BurduhosO, Toadera Doboca, Ioana Popa, Alecsa Cârcula, Mihaile Toderica, Zaharie Doboca, Ioana Nistora, Simona Nistora, Niculae Nistora, Cifora Lupa, Ştefana LupO; Toderă Lupa, Ioana Lupa, Condrace Bumbu, Io-sefa Moldovana, Toadera Bohai, Vasile Morariu, Calamente Acuia, Simona Cârcula, Toadera Cotulă. Iosefa Popa, CalamentO Bohai, Mihaile Cotula, Cifora Oniga (prin Ma-cedona BurduhosO) Trifona IlovanO, Iftene Popa, Vasile Cotula, Pahone Cotula, Ioana Lionte Cotula, Ştefana Cotula, Pavela Burdeţiu, Todera Iacoba Popa, I6na lacoba Popa, Niculae Bohai, Dumitru Bohai, Alecsa Burduhosa, Tănase Mutti, Petre Mulţi, Pantilimonă Mulţi, Dumitru Cotula, Vasile Mihalca, Ioana Mihalca, Vasile Mihalca, Alecsandru Mutti. Tdderă Mutti, Ioana Mutti, Filipa Mutti. I6nă Mutti Mandea, Arsente Mutti, Cifora Mutti, Ioana Bodiu, Andrei Mutti D6gă, George Bogiu, Tăderă Hoha, Vase Hoha, Nicul ii Ioana Hoha, George Ursa, CiforD Ursa, Sevestiana Roşiu, Nicolae Roşiu, Ioana Danile Mu reşianu, Iacoba Ioana Mureşianu, Ioana Mureşianu, Petre Mureşianu, Trifona Bodiula, Clementa Burdeţiu, lacobO Burdeţiu, Dumitru Burdeţiu, Petre Constantina, Mihaile Constantina, Ştefana Cicaiu, Nicolae Lupu, Gavrile Lupu, Trifona Lupu, George Cotula, Petre Cotula, Mihaile Bo bulfl, Clementa BobulQ, Dumitru Mihalca. Leona Olariţî, Ioana Rebrianu, Grigore Mirona Bodiula, Tdderă Rebrianu, Ereinie Popa, Grigore Popa, Todera Bodu Cepoiu. (Va urma). Discursulu d-lui Kogălniceanii, rostita în şedinţa camerei române dela 24 Ia-nuariu st. v. a. c. (Urmare.) Continuânda d. Kogâlniceanu (Jice ministrului Stă-tescu, să nu iovescă pe nedrepta. „Când veniţi şi îm-putaţi d-lui Maiorescu, cu care nu am legături politice, lucruri pe cari nu le-a făcuta, sunt datora să declara, că d. Maiorescu a apărata totdeuna libertatea pressei.. In altele pote să fi greşita, der în cestiunea pressei a fosta de o firmă credinţă, că pentru guvernula constituţionala trebue să esiste libertatea pressei*. „’Mi (Jiceţî d-vostră şt mie: cum?-.D. Kogâlniceanu, Iiberalula acela cu 2 Maiu, d. Kogâlniceanu vorbesce de libertatea pressei, pe care a înăbuşit’o la 2 Maiu! Apoi, onorabili domni, la 2 Maiu erau alte împrejurări, trebuia să facQ concesiuni mutuale ca să dobândimă mai multa." J,)ice apoi, că a fosta multa atacatâ de (Jiare, ca «Tribuna* d-lui N. lonescu, care apăra emanciparea ţă-ranilorO, der nici nu le-a admonestată. D-sa era fericita când era atacata de <}iare şi durmea liniştita, căci scia câ pressa cea bună omorâ pe cea rea. ...D-v6stră acum atacaţi pressa într’una moda generala şi acăsta nu vă şede de loca bine, când între d-v. sunta vechi cjiarişti, cari multa au luptată prin pressă... De ce aruncaţi acum oposiţiunei întregi şi pressei întregi scandaluri, pe cari le produce „Trompeta" şi «Cucuvaia" ?. >__Aţî vorbita de actula oribila dela 5 Septemvre şi aţi căutata să’la generalisaţi. Ei bine, rău aţi făcuta şi rău a făcuta şi d. Maiorescu când a venita cu moţiunea de blama subscrisă de 40 şi pe care declară, că eu n’aşă fi votat’o, rău a făcuta c’a Invocată şi numele d-lui Oroveanu, să mă ierte d sa a’i spune, că aci a fostă lipsită de tactă " „...Der după ce am (Jisă acăsta vina şi vă întrebă: avema noi dreptula să punema în suspiţiune justiţia ţârei năstre? N’avemă dreptula să punema în suspiţiune ver-dictulă juraţiloră de astăzi, precum n’avemă dreptula să punemă în suspiţiune verdictulă juraţiloră dela Târgo-vişte, când s’au achitată făptuitorii republicei dela Ploiesci. Justiţiă de o parte, justiţia de altă parte.... " Spune apoi, că pe când era la guverna, la 1869 s’a urzită ună complota contra vieţei d-sale, care s’a descoperita înainte de a fi pusă în lucrare, der nu s’au făcută arestări, afară de trei persone, cari au fostă apoi liberate. Apoi, de ce se impută astăzi unui partită întregQ crima dela 4 Septemvre? De ce nu găsiţi D-vostră, D-le ministru, că ar fi multă mai bine, mai cu sămă în faţa împrejurănloră in cari ne aflămă, ca în loca de a ne aruuca uuii altora totă felulă de încriminări, să căutămă cu toţii, oposiţiune şi maioritate, să ne desbrăcămă de pasiune şi să ne pu-neină pe lucru, căci Dumnezeu scie ce va aduce cjiua de mâne? Dăcâ s’a (Jisă: que messieurs Ies assasins commencent, eu tfică: que messieurs Ies mi-nistres commencent D-v6stră trebue să daţi exemplulă de linisce şi de moderaţiune, şi regreta că d. Brâtianu nu este aci, căci la elQ aşa face acesta apelă şi i-aşă (Jice: represinţî de 11 ani guvernula liberală, examineză să vecjî, dăcă ai greşeli, ori n’ai greşeli. Decă ai greşeli — şi eu c|ica că ai — atunci caută de le îndrepteză, nu te lăsa pe povârnişulă pasiuniloră, nu insulta când eşti insultată, căci la vărsta năstră insultele cadă josă de sine. Cum voiţi ca ţera să mergă bine, când şi de o parte şi de alta este pasiune? Dăcă cei din oposiţiune suntă pasionaţi, acesta este pentru că suntă indignaţi să vă(Jă lucruri la noi prin provinciă, cari nu să vădă aiurea S’a 4isă: era nouă. Care ? După ce s’a făcută resbelulă, după ce s’a proclamată independinţa şi ţera a luată rangulă de Regată, era nouă, era ca să dămă ţărei o justiţiă, să facemă ca fie-care să se bucure de protecţiunea legiloră. Der în loca de acesta, s’a disă.... nu sciu, dăcă d. ministru ală justiţiei va fi (Jlsă în ade-vără aşa, eu n’am audită acele cuvinte; nu sciu dăcâ d. ministru ală justiţiei a (Jisă că oposiţiunea a perdută dreptula la protecţiunea legiloră.... Voci: N'a disă. — A 4isă. JD. M. Kogâlniceanu: Mărturisescă, că îmi este greu a crede. D. ministru alu justiţiei, Eug. Stâtescu: Eu sunt convinsa că nici cei cari îmi atnbue acele cuvinte nu le-au înţelesă aşa. D. M. Kogâlniceanu: Der în totă casulă, în faţa acestora cuvinte, decă s’au 4*să, eu voiu răspunde d-lui ministru ală justiţiei ceea ce în asemenea ocasiune a răspunsă liranulă Ispaniei Filip ală II-lea, în tragedia lui Schiller, — şi facă apela la D. Carp, care este mai tare decâta mine în literatura germană, să mă îndrepte dăcă nu voia reproduce bine cuvintele. In tragedia lui Schiller Don Carlos, unde vine Marchisulă de Fosa din Flandra şi spune lui Filipă ală II-lea crucjimele pe cari le făcea Ducele de Alba şi soldaţii lui, şi după ce-i arată acestea, atunci Filipa II-lea îi <^ice: aţi câştigată bunăvoinţa mea şi cere-mi ceva. Marchisulă de Posa atunci 4ice: Cera să mă bucură de protecţiunea legiloră. Filipă îi 4ice: *n imperiulă meu să bucură de protecţiunea legiloră şi făcătorii de rele. Marchisulă ii răs punde: cu atâta mai multă dăr trebue să se bucure cetăţenii oneşti şi de bună credinţă. (Aplause). Iată dăr ideşlulă: ca şi chiar făcătorii de rele să se bucure de protecţiunea Iegei pănă vine justiţia să-i Iovescă. D. ministru alu justiţiei Eug. Stâtescu: Numai miniştrii să nu se bucure de protecţiunea legiloră. D. M. Kogâlniceanu: Aşa este sortea loră; am împărtăşit'o şi eu ca şi D-ta şi trebue să o suferimă. D-lorQ, vă mărturisescă că am au4ită ărăşî ceva, care m’a indignată şi care trebue să indigneze şi pe D ministru. In America, poporulă este fărte violenta şi are libertăţi forte mari, dăr nu prea are multă încredere în magistratură, fiind-că din nenorocire acolo magistratura nu este bună. căci se schimă după partide. D. ministru alu justiţiei, Eug. Stâtescu: Sistemulă electivă (Ilaritate.) D. M. Kogâlniceanu : Sistemulă electivă în adevără. De multe ori acolo poporulă 4'ce * Der de ce să aştep-tămă noi justiţia? aide să ne facemă noi înşi-ne justiţiă, şi să întâmplă de multe ori că sare poporulă să ia pe inculpata ca să lă omore. Atunci intervine autoritatea cu forţa, ca să ia pe criminală, tîă acela omulă celă mai miserabilă, şi să-lă sustragă dela furia poporului; să întrebuinţâză arme, cadă morţi şi răniţi de o parte şi de alta . . . D. ministru alu justiţiei, Eug. Stâtescu: Ceea-ce se face în unele comune la noi cu hoţii de cai. D. M. Kogâlniceanu: Aşa este. Ei, D-loră, iată ce s’a întâmplată şi la noi. Am au4ită, că atunci, când acela nenorocita Stoica a comisă acea infamia, a sărită poporulă, seu vr’o câţî-va omeni ca sâ’lă ucidă. Nu potă să învinovăţeseă: este furia indignaţiunei şi pdte, că şi eu aşă fi făcută aşa dacă eram acolo. Dăr în fine a venito autoritatea şi l’a dusO la casarma gendarmilorO, pănă va veni justiţia să se rostescă unde să’lO trimită. Ei, bine, D-lorO, omulă acela, îndată ce a fostă desar-matQ, închisă în casa cu gendarmî, trebuia să fiă apărată, dăr ce s’a intâmplatO? Au venită o mulţime de zeloşi şi au începută să’lă bată, fie-care se lăuda că ’i-a dată mai multe palme...... D. C F. Robescu: Nu este adevărată, D-le Ko-gălnicene, am fostă de faţă, am stată mai bine de o jumătate de oră şi n’am vă4ută pe nimeni bătându-lă... D. ministru alu justiţiei, Eug. Stâtescu: Noi a-mândoi eram la Constanţa, D-le Kogălnicene. Iată ună martoră oculară. — D. M. Kogâlniceanu: Şi eu afirmă, că mă facă forte să dovedescă, că prefectulă de Galaţi, care se afla aci atunci, s’a dusă acolo, a vă4ută pe nenorocitulă a-cela şi l’a umplută de palme şi pe urmă când a eşită de acolo se lăuda 4icendă : ’l-am trasă nisce palme........ D. C. F. Robescu: Vă spună pe ondre, că acum audă pentru ânfeia oră acesta. D. M. Kogâlniceanu: Şi eu vă spună pe ondre, că chiar aci, în acâstâ Cameră, suntă colegi de-ai noştri, cari au au4Ră pe acelă domnă prefectă lăudându-ss ast-felă. Am curagiulă să o spună şi s’o afirmă, şi m’am indignată de acesta, ca ună prefectă să se ducă să bată omenii, unde suntă închişi. Am 4jsh) domniloră, şi o repetă, că este bine ca şi minoritatea şî maioritatea să se uite la starea actuală a lucruriloră şi să va4ă, că decă nu suntemă într’ună răsboiu civilă, precum a spusă şi D. ministru, că nu este răsboiulă c:vilă în ţeră, că dăcă nu există răsboiu civilă în ţeră, elă există în spiritulă cetăţeniloră. £tă ceea ce face o grea posiţiune guvernului, şi de aceea voiu face ună apelă căldurosă la onor. d. Ionă Brătianu şi’lă voiu ruga să cugete seriosă şi să va4ă câ ună partidă liberală nu trebue să creeze precedente de cari adversarii politici ai partidului liberală, când voră veni mâne, poimâne la putere, vor.ă căuta să profite în detrimentulă causei partidului liberală. (Va urma.) Valea- Bârgăului, 15 Faură 1887. Ştim. D le Redactoră! In sera de 13 1. c. în comuna B.-Joseni din Valea-Bârgăului s’a arangiată din partea cârturariloră din sată în folosulă scolei confesionale de acolo o petrecere cu jocă. Petrecerea a fostă fărte bine cercetată de mai toţi cărturarii şi fruntaşii poporaţiunei române de pe acâstă vale, şi acăsta mai vârtosă din causă că se scia de mai nainte, că petrecerea va fi curată românăscă, şi prin urmare în orî ce privinţă. mai confidenţială şi mai puţină espusă criticei. Ceea ce m’a surprinsă acuma pentru a 2-ua 6ră în carnevalulă acesta este împrejurarea, că inteliginţa română de pe acestă vale a avută bunulă gustă de a Introduce decoraţiunea saleloră de petrecere precum şi a caseloră loră private cu multă frumăsele ţesături naţionale ca manufacturi ale ţărancei române de pe a-cestă vale. Eu credă, că ar fi bine şi tare de recomandată, ca esemplulă cârturariloră noştri români dela sate să-lă urmeze şi cei dela oraşe, întroducândă şi în salonele, d-loră frumăsele, ba potă $ce chiar elegantele manufacturi ale ţăranceloră române, cari nu numai că suntă mai eftine, dăr abună-sâmă suntă şi mai sănătăse şi de 4eci de orî mai durabile, decâtă acele pănzăturl străine, scumpe şi adeseori falsificate, cari pentru noi nu suntă altceva, decâtă ună curată mijlocă de esploatare. Prin acăsta nu numai că amă face o economiă frumăsă naţională pentru noi înşine, dăr amă întinde în aceste timpuri critice ună sprijină materială însemnată şi ţărancei române şi i-amă da ună îndemnă de a se perfecţiona în arta industriei sale de casă. Sprijinindă industria ţăranceloră năstre şi întro. ducându-o prin casele şi salănele domniloră, ne-amă spăla totodată şi de ruşinea ce trebue să o suferimă în faţa străiniloră, cari, pe când noi ne lăpădămă de manufacturile ţăranceloră nostre de dragulă sdranţelorO scumpe străine, ei, şciindu-le mai multă preţui, le Introducă sub nume străine prin salănele celoră mai de frunte oraşe din lume. Făcândă acâstă observaţiune, mă întorcă la obectă. Petrecerea, după cum am <Şisâ, a fostă bine cercetată şi curată românâscă, atâtă cu privire la arangia-mentă, câtă şi cu privire Ia publiculă participătoră. Sala bine luminată şi decorată frumosă cu cununi de bradă şi cu ţesături multicolore de ale ţăranceloră române din sală apoi dămnele şi domnişărele, cari în mare parte erau îmbrăcate în frumosulă costumă naţională borgovenescă: tăte acestea constituiau o privelisce prea plăcută şi de totă încântătăre. Petrecerea s’a continuata cu entusiasmă pănă după me4ulă nopţii, când fu întreruptă prin intervenirea unei cine comune, la care s’au rostită mai multe toaste întru onărea patroniloră petrecerei, a d-loră Ionă Buzdugă, parochă locală, şi Larionă Cârlana, locotenentă, apoi întru buna înţelegere dintre fraţi ş. a: După pausă câţiva tineri, în frunte cu zelosulă în-văţătoră din B.-Prundă, d-lă Eliseu Dană, s’a jucată stră-bunulă jocă „Căluşerulă* spre marea îndestulire şi surprindere a tuturora celoră de faţă. Apoi s’a continuată joculă cu acelaşă entusiasmă pănă cătră 6rele 6 dimi-nâţa, când fiăcarele, deplină mulţămită de săra petrecută s’a depărtată la ale sale. Din inimă le mulţămescă d-loră patroni şi arangierî pentru distracţia acestei plăcute seri şi îi feliciteză pentru frumăsa reuşită morală şi materială a acestei petreceri. — Borgovanulu. — Convocare. »Reuniunea învHătoriloru rom. gr. or. din distr. X. Braşovu. alu Archidiecesei gr. or. a Iran-silvanieiu, va ţine adunare generală estraordinară pe Vineri în 20 Februarie a. c. st. v. la 9Va 6re a. m. în gimnasiulă română din Braşovă, la care suntă invitaţi prin acăsta a participa toţi P. T. Domnii membri ai a-cestei reuniuni. Obiectulă de pertractare în acâstă adunare va fi: Cestiunea edării pe anulă II a f6ii pedagogice a a-cestei reuniuni, „Scâla şi Familiau. Din şedinţa comitetului centrală ală reuninnei învă-ţătoriloră rom. gr. or. din Distr. X, Braşovă, ţinută la 6 Februarie 1887 st. v. în Braşovă. St. Iosifu, preşedinte. I. Dariu, secretară. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) PESTA, 23 Februariu. — F6ia oficială publică numirea lui Wekerles ca secretară de stată la ministerulă de finanţe. BERLINt, 23 Februariu. — Până la mie-dulu nopţii au foştii cunoscute 250 alegeri, dintre care 142 septenatiştî, 66 oposiţionalî şi 42 balotage, Cea mai simţitore perdere au suferit’o liberalii. Alsaţia a alesă duşmani ai imperiului. Se vorbesce, câ Reichstagulă va fi convocată inainte de balotage, îndată ce din alegerile definitive va resulta că Reichstagulă e în stare a lua hotărîri, DIVERSE. Cununiă. — Eugenu Grecu şi Otilia Pipoşiu căsătorii la 6 Februriu n. în Hondolă. Logodnă. — D-Jă Georgiu Petrovanu, teologă absolută, şi d-şora Eleonora 1. Mihalca, fidanţaţl. Editoră : lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu GA&ETA TRANSILVANIEI 32. Ovnpli U bursa de Vira» din 22 Februariu st. n. 1887. Rentă de şură 6°/# . . . 96.90 Rentă de hârtiâ 6°/0 . . 86 80 împrumutata căilorO ferate . ungare...............146.50 Amortisarea datoriei eăi-lortt ferate de osta ung. (l-mă emisiune) . . . 95.75 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de osta ung. ■ (2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de osta ung. (&*a emisiune) Bonuri rurale ungare . . 104.20 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.20 Bonuri rurale Banat-Ti- < muşti............ . .104.20 Bonuri cu el. de (sortare 104.20 Bonuri rurale transilvane 104 20 Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de vinii ung.............. —.— împrumutata cu. premiu ung...................117.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.70 Renta de hărtiă austriacă 78 20 Renta de arg. austr. . . 78 20 Renta de aurii austr. . . 10515 Losurile din 1860 . . . 132.75 Acţiunile băncel austro- ungare................. 847 — Act. băncel de credita ung. 282.— Act: băncel de credită austr.273.30 Argintul 0 —. — GalbinI împărătesei .............6 03 Napoleon-d’orI .... 10.12 Mărci 100 împ. germ. . . 62.80 Londra 10 Livrea sterlinge 128.35 Bursa de Bueurescl. v Cota oficială dela 9 Februarie st. v. Cump. Renta română (5%). . 90— Renta rom. amort. (5%) : 91 — * convert. (6°/0) . 84^2 împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— Credit fonc. rural (7 °/0) . . 99— * ,, „ (5"/o) • 84- • » urban (7°/.) . . 97— • • . (6%) . 90— » > * (5°/o) • . 80- Banca naţională a României 500 Lei------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ---- « » * Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 18.25 Bancnote austriace contra aură. . 2.00 1887. vând. 91— 92— 851/a 36— 100— 85— 98— 91— 81— 18.50 2.01 Gtirsulu pieţei Braşovă diD 22 Februariu st. n. 1887. Bancnote românesci . . . . Cump. 8.45 Vând . 8.47 Argint românesc .... . . » 8.42 a 8.44 Napoleon-d’orî . . » . 10.09 A 10.13 Lire turcescl . . » 11.44 » 11.48 Imperiali ... » 10.44 • 10.48 Galbeni . . » 5 99 » 6.03 Scrisurile fonc. »Albina» . . » 101.— » 102.-- Ruble Rusesc! . . » 116.— » 117.- Discontulă . . . » 7—10°/9 pe ană. / •Nr. 1911/1887. Pnblicatinne. J /'• Toţi acei cari, în sensul ii §-lui 5 din instrucţiunea legei pentru glOtaşI, dtirescă a ocupa vr’ună postă de ofiteră, medică seu funcţionară la glote, să iprovdcă prin acesta a aşterne petiţiunile lorii respective până. la 5 Martie a. c. său la primăria locală, său imediată la cema»dan»entulă cercualu Nr. 77 de gl6te din locu. * 1 Petiţiunile suntă a se instrui cum urmăză: i;Mi ' 1. Foştii ofiţeri au a presenta certificatulâ, loră de eşire din serviciu, respective a arăta corpulu de armată, la care au servită în urmă. /,2. Foştii suboficeri (cu deosebire voluntarii pe ună ană) au a arăta corpulă de armată din care s’au eliberată şi posiţiunea lorft cetă-ţenăscă actuală. 3. Acele persăne civile, cari să bucură de o reputaţiune es-celentă, nepătată şi patriotică, au a presenta pe lângă arătarea posiţiunei loră cetăţenescl şi actulă de boteză. Rraşovă, în 19 Februarie 1887. Magistratulu orăşenescu. ^ Amintire de dajdia. Pre basa §-lui 58—74 de lege XVII din anulă 1883 suntă se-riosă provocaţi toţi plătitorii de dajdiă din Braşovă, cari au rămasă în ! restanţă cu vre o sumă In datoria loră curentă pe dajdiă, din cadenţele pentru comerciu şi industriă, cu taxa militară, cu dajdia de scălă, drumă şi comunală, să o plâtăscă acesta la oficiulă de dajdiă ală oraşului, nesmintită până în 1 Martie a. c. orele 5 după a ine dl, că la din contră se voră sc6te restanţele acestea cu esecuţiune, fără respectă la persdnă. Braşovă, în 21’Februarie 1887. Magistratul^ orftşenescă. d-loru abonaţii Eugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou. să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. Dăcă se iveseă iregularităţi la primirea (jiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze ADMINISTR. „GAZ. 1RANS* Mersula tren urii ora Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Predealti-Budapesta şi pe linia TeluşU-Aradft-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Pr edealtt-Kudapesta Trenfi ‘ de persâne Tren accelerat Trenfi omnlbua Trenfi omnlbua Budapesta—Predealtl .;j. BucurescI Predaalh Tunişfl Braşşvl Feldiâra Apatia ^Agostonfalva' fibmOTodft Haşfaleu 8ighiţ6ra Elkabetopole Mediaştt Capa mică Mic&sasa Blşşiu Crăciuneta TeiişA Aiucta Vinţultl de susfl Ui6ra Cieerdea Ghirisă Apahida (Saşii Nedeşdu GhirbSu Agbirişti Stana Huiedintt Ciucia Bncia Bratea ,R4v ' Mezfl-Telegd Fugyi-Vâsârhely Yârad-Velinţe Oradia-mare P. LadAiy Strimk Buda-pesta Viena 7.47 8.24 8.51 9.14 9.51 11.03 11.29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 1.341 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.68 5.10 5.30 ras. Nota: Orele de nâpte 6.03 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 4.16 5.02 5.48 7.30 1.14 1.45 2.32 6.15 7.06 8.52 9.19 9.31 10.16 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12.48 1.22 2.18 2.48 2.56 3 64 451 5.28 556 10.55 1.23 3.24 8.00 8.36 9.02 9.32 10.11 10.51 12 16 12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28 10.06 2.15 Viena Budapesta Szolnuk P. Ladăny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezd-Telegd R6v Bratea Bucia Citida Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu r Claşia Apahida Ghiriş Cacerdea Ui6ra Vinţulfi de susti Aiudti Teiuţă Crăciuneta Blaştt Micăsasa Cop ţa mit Mediaşâ Slisabetbpole SigişAra Haşfaleu Homorod Agosţonf&lva Apatia Feldiâra Braşovă Timişfl Prede&lu BucurescI — 6.06 suntaliele dintre liniile grâse. Tipografia AţtEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI Teiuşft- 1 radă-Budapesta Budapesta- Aradft-Teiuşft. Trenfi Treifl Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi omnibue orur.bua persâne perefine dc persâne omnlbnt Teiuşă 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.2 i ( 11.20 12.41 — Şibotă 12.52 — 4.50 Szoluok ^ 4.10 5.45 — Orăştia 1.01 5.18 Aradft 4.30 6.— 7.04 8imeria (Piski) 2.03 — 6.47 Glogovaţă 4 43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 , 7.58 Braniclca 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 | 6.51 8 17 Ilia 3.55 —- 7.28 Radna-Lipova 5.41 1 7.10 8 36 Gurasada 4.08 . 7.40 Conopă 6 09 7.37 — : Zam 4.25 — 8.11 Bărzova 6 28 7.55 — Soborşin 5 30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 5.56 — 9.33 Zam 8 01 9.12 Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 —-- Radna-Lipova 6.47 — 10 27 Ilia 8 55 9/ 8 — Paulişă 7.28 — 10.42 Braniclca 9.19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9 51 1042 - - Glogovaţă 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Aradft 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok | 8 42 — 4 52 Şibotă 11.43 12.—< — j — 512 \inţulă de josă 12 18 12.29 — - Budapesta - 1 8.20 Alba-Iulia 1236 12.46 — Viena — I 6.05 Teluşft . 1 29 1.41 — Aradft-Ttnaaişdra Slmerla (Piski) Petroşent Trenfi Trenfi de Trenfi Trenfi de Trenfi Trenfi omnibue persâne mixt persâne omnibue mixt Aradft 5.48 6,05 s Simeria 11.25 _ 2.42 Aradulă nou 0.19 — 6 33 Streiu 11.58 __ 3.25 Nămeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 416 Vinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Mercziialva —- — — Baniţa 3.05 — 6 4"> Timişdra 9.02 — 9.08 PetroşenI 3.37 — 7.12 Timişdra-Ajradft Petroşenl—Nimerla (Piski) Trenfi fie Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi persâne persâne omnibue de peri. omnibui mixt Timişftra 6.25 _ 5.00 Petroşenl 10 07 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă 12.42 — 9.01 Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 Aradft 9.27' — 8.17 Slmeerla 1.53 — 10.3111