RE I> ACŢIUNE A ŞI ADMINISTRA'ţTIJNKA : BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Peanâ an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate: Pe anti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. St PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. iIU*7IIRILK: O seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu se prlmesou. — Hanusorlpte nu sa retrimltu. N" 31. Mercurî, 11 (23) Februariu. 1887. Braşovti, 10 Februariu 1887. Fierbe şi clocotesce în sînulu diplomaţiei europene. Ori şi care semte, că cineva pregătesce ceva, dâr nimeni nu scie din care parte are să sară mai întâiu iepurele. Despre cestiunea bulgară abia se mai face amintire. Ceea ce preocupă a(}î aşa de nuiltu spiritele este viitorulă răsboiu dintre Germania şi Francia şi eventuala ciocnire între Austro-Unga ria şi Rusia. După cârta celoră mici din peninsula balcanică, a urmaţii acum cârta între cei mari şi Dumnezeu scie ce sfîrşitii va mai avă. Atenţiunea guvernului germanii a foştii absorbită până acum de alegerile pentru Reichstag. Mareşalul ii Moltke a (Jisu că, dăcă alegerile yoră avă unii resultatu favorabilii guvernului şi se va primi septenatulu, atunci pericululu unui răsboiu va fi înlăturată. Insă în presăra alege-riloru, cari s’au făcutu erî, umilii din fiarele inspirate a aflaţii de lipsă a corege aserţiunea lui Moltke, dicăndu, că dela 14 Ianuariu, când a vorbită dânsulu, s’a schimbată situaţiunea, aşa că acum nu mai este aşa de sigură, că primirea septenatiilui va asigura susţinerea păcii. Iese dăr la lumină, că asigurările despre in-fluinţa ce o va avă primirea septenatului asupra susţinerii păcii, au fostă numai o manevră electorală bismarckiană. Resultatulă alegeriloră din Germania nu ne este încă cunoscută. Pănâ acfi-diminăţă erau cunoscute 71 alegeri, între cari 22 de balotage. Maioritatea dintre cei în adeveră aleşi este opo-siţională şi bate la ochi, că tăte alegerile din Alsatia săvârşite în (|ma de erî au eşitu în de-favorulă guvernului germană, eşindă din urnă fotă bărbaţi din partida protestului. Guvernatorulu Alsaţiei-Lotaringiei a conjurată în manifestulă său electorală pe alegătorii din provinciă „s’asculte numai de sfatulu, ce li’lu dă consciinţa, mintea, iubirea de patriă, de familiă şi de proprietate^. Ei bine, Alsaţianii au făcută cum le-a (jkti guvernatorulu şi au alesă erî totu numai pro-testatori şi inimici ai septenatului. Nici administraţia cea multă lăudată pru-siană, nici asprimea şi energia regimului n’au fostă în stare în timpă de 15 ani să îmblân-(jdscă spiritele Alsaţianiloră. Ei răspundă astăzi la ameninţarea guvernatorului că, dâcă nu voră alege deputaţi liniştiţi şi paclnicî, cari să re-cundscă fără reservă pacea dela. 1871, voră fi responsabili de neliniştea continuă, de pâgubirea comerciului şi de periclitarea păcii, dându-şl vo-tulă totu pentru protestatorî şi contrari ai septenatului. E posibilă încă ca resultatulă finală ală a-legeriloru să aducă la ivâlă o maioritate, deşi mică, guvernamentală. Ori cum ar fi însă de-sastrulă, ce l’a suferită politica lui Bismarck în provinciile cucerite, este şi rămâne celă mai sâm-ţitoră şi mai gravă pentru elă. Elă ne dove-desce, că cu forţa nu se potu câştiga simpatiele unui poporă şi că Francia cu libertatea ei eser-cită. şi astă(}i o putere de atracţiune covârşi tdre asupra Alsaţianiloră. Fructul ă acelei politice, care la 1871 a voită cu orice preţă să umilâscă şi să sdrobâscă Francia învinsă, începe a se c6ce. Este mărulă de cârtă dintre cele două naţiuni mari apusene. Resultatulă alegeriloră din Alsaţia de sigură nu va contribui a stâmpăra încordarea şi amărăciunea, ce, din nenorocire pentru civilisaţiunea veacului în care trăimu, se manifestă totu mai tare şi mai periculosă între FrancesI şi Germani. In asemeni împrejurări trebue să credemă foiloră germane, cari <}ică, că nici primirea sep- tenatului nu mai p6te acjî asigura susţinerea păcii. Cancelarulu germană a crezută, că cu mâna sa de teră va înfrânge oposiţiunea din imperiu, dâr n’p fostă în stare să sdrobâscă nici oposiţi-unea din Alsaţia-Lotaringia? Berlinulu, capitala imperiului însuşi a alesă în cerculă întâiă, ală patrulea şi ală şâselea contrari ai septenatului. Este de lipsă o mai mare dovadă, că po-porulă germană e setosă de libertate şi că nici chiar ameninţările cu pericululă din afară nu-lă lasă să uite de drepturile sale, ce suntă aprdpe să cadă cu totulă pradă reacţiunei? Desbaterea bugetului cultei oră şi in-strucţiunei. Albert Kovacs 4*ce, că politica de instrucţiune a ministrului se caracteriseză prin lipsa de plană. Cestiunea instrucţiunei limbiloră în şcălele medii e încă neresol-vată. Ministrulă nu s’a ocupată de sigură niciodată cu ea. (Trefort.: Mai nainte decâtă d. deputată !) Se pote, căci ministrulă e mai bătrână. Ministrulă instrucţiunei a dispensată dela învăţarea limbei grecesci atâtă de mulţi elevi de gimnasiu, încâtă se pare că şi d-sa ca studentă a fostă dispensată. (Trefort: Am învăţată chiar de două orî grecesce, şi totu nu sciu! Ilaritate.) Adî se instruesce sub numele „geografiâ" tăte lucrurile posibile. Ministrulă se consultă numai cu cei cari îi admiră ideile. Ministrulă începe de tăte, der nu termină nimică. Infiinţâză internate, când în Europa vestică s’au desfiinţată. Tătă politica de instrucţiune se caracterisâză prin nesiguranţă, esperimentărî şi promisiuni neîmplinite. Ministrulă are ună temperamentă neliniştită, scapără scântei cu cremenea, der nu luminâză. Bugetulă instrucţiunei a fostă totdeuna celă mai nereală. Totdâuna întâlnimă cu multă mai mari cheltuieli decâtă cele preliminate. Comisiunea financiară nu esaminâză nimică, numai voteză. Cu o astfelă de comisiune nu e mirare, dâcâ ţâra ajunge la marginea falimentului. Respinge bugetulă. (Aprobări în stânga.) Ministrulă Trefort: D-lă deputată a vorbită între altele de limba grăcă, der ceea ce a 4isâ nu e adevărată. D-lă deputată a învăţată grecesce şi pote că o şi scie, der cu poeţii, de sigură, nu s’a ocupată multă şi despre sculptura grăcă n’are nici o ideâ. (Ilaritate). A studiată pe sofişti şi dela ei a învăţată să| întortocheze cu răutate lucrurile. (Mişcare şi larmâ’n stânga.) Eu am luptată pentru limba grăcă în comisiunî şi m’am rugată să mi-se ia dreptulă d’a dispensa pe cineva de limba grăcă. Boia esistă însă şi acum, sunt continuu grămădită cu cereri şi niciodată n’am fâcut’o bucurosă. Ce privesce bugetulă, e posibilă să trecă peste elă, dăr nu cu multă. Câtă pentru temperamentulă meu, eu sunt mulţâmită cu elă. (Viă ilaritate.) Şi aceea că sunt de 15 ani ministru, e o urmare a temperamentului meu. (Ilaritate.) Cu privire la instituţiunea internateloră, ele esistă în Franţa ca şi’n Anglia. Să vă istorisescă ună casă, petrecuta la o preparandiă de învăţătoră, dăr nu numescă loculO, ca să tornă uleiu pe focă. Acolo nu e internată. Preparandia o cercetăză omeni tineri, se pote 4ice copii de familii cum se cade, dăr sărace. Ne fundă internată, cei mai mulţi locuescă în casele cele mai rele, la 6menî săraci, ori la mici industriaşi. Şi care a fostă urmarea? Că elevii preparandiei jucau rolulă principală înjjcarnevală ori la tăiatulă porciloră şi primăvăra, când mergeau prin cătune, făceau şi altceva. (Viă ilaritate.) După ce Kovacs respinge învinuirea, că ar întor-tochia lucrurile, ceea de ministrulă nu i-a dovedită, şi după ce ministrulă Trefort, între sgomote şi larmă din partea stângei, susţine că nu e nimică adevărată din cele cfise de Kovacs, mai vorbi raportorulă Orszag pentru bugetă. Franz Komlossy: Constată, că de când sunt deputata... (0 voce în stânga: Nu vei mai fi multă timpă! Ilaritate). Câtă timpă sunt, voiu arăta cine sunt, mai bine decâtă d. deputată. (Mişcare în stânga). De când sunt deputată, m’am convinsă, că de regulă am avută dreptate cu afirmările mele, âr nu d. ministru, care nici- odată nu ’şî-a ţinută promisiunile. Diurna de călătoriă a inspectoriloră şcolari n’a mărit’o, Pojunului nu i-a dată universitate, învăţătoriloră nu le-a îmbunătăţită lefile, deşi ie promite acesta de 15 ani. Celă puţină să le a-sigure rainimulă egală de 300 fl. şi să se gândâscă şi la cvincvenalii şi la pensiunile învăţătoriloră. Când a’au votată pensiunile ministriloră, ministru-preşedihte a uă. Discursulft d-lui KogAlniceanii, rostită în şedinţa camerei române dela 24 Ianuariu st. v. a. c. (Urmare.) Cu tbte acestea, D nii mei, nu ’ml-am propusă să iau cuvăntulO îndată ce am venita în Cameră, ci am stata şT am observata, şi vă mâr urisescO, că scenele cari s’au petrecuta în şedinţele când s’a răspunsă la interpelările D-lui Maiorescu şi D-lui Fleva ra’au durută forte multă, şi să mă ierte D. ministru ala justiţiei a ’i spune, că eu nu l’am cunoscută aşa pe D-lui. Eu, care pentru D-lui avămO şt am nu numai muitâ stimă, der şi admiraţiune, când eram cu D-lui în ministeriu l’am botezata nomofilax, şi sunt datora să declara, că de multe ori veneau discuţiunl în consiliula de miniştrii între noi când, pentru raţiuni de stata, voiamO să adoptămă bre-carî măsuri, cari nu prea erau conforme cu text ula le-gei. şi acela care se opunea de multe ori mie şi chiar preşedintelui consiliului era onor. D. Siăteseu, careijtcea: legea nu iartă acăsta, şi de aceea l’am calificata în tbtă credinţa de nomofilax.. MărturisescO, că n’am recunoscută pe fostula meu colegâ şi nomofilax în răspunsurile sale la aceste inter- FOILETON U. Pipfcruşiu Petra şi Florea-’afloritnlfl. (Poveste din Sălagiu, comunicată de plugarultt M. Bene din Supu-- rulă de susti, scrisă de Ioană Popă Reteganulă.) (Urmare.) — Bună c0 asemenea cuvinte, onorabile fosta şi stimata colega ala meu, ce mai vorbiţi de pasiuni la alţii! (Aplause din partea oposiţiunei.) Şi aceste cuvinte s’au adresata oposiţiunei întregi, şi prin urmare şi mie, cu tOte că eu facrt o oposiţiune cu totuia obiectivă, 6r nici cum suhiectivă. — D. Kogălniceanu se pronunţă mai departe în cesliunea BotoşanilorQ. D-sa a aprobata decretulQ privitorii la amnestiă. Trebuia să c|ică una cuvânta în a-căsta cestiune, ca unuia ce este dintr’o familiă, care se trage din Botoşani, care are rude acolo şi Botoşenenii l’au alesd mai de multeorî deputata. Ministrula de justiţia şi întrega guvernula Hberala trebue să aibă una deosebita interesa pentru acela oraşa, oare întotdăuna a fosta refugiula liberalilora. Când d. Brătianu sub conservatori nu găsea niefiirl una colegiu spre a-şî pune candidatura, a găsită colegiula de Botoşani şi colegiula de Dorohoiu. Se vorbesce că în Botoşani ara fi numai conservatori Inexacta acâsta; nu sunta decâta şăse conservatori. Dăr dăcă sunta liberali, cum s’au răsculata ei în contra partidului liberala ? Să vă spuiu — continuă d. Kogălniceanu. Din nenorocire, de mai multa timpa, la Botoşani să urmeză o politică rea, aceea că oraşula Botoşani s’a data, pota tjice, în disposiţiunea a două persâne, din care una nu avea dreptula în nici una casa a se amesteca în afacerile politice, pentru că este comandantula unui corpă de armată, şi în acăstă calitate nu putea să fie şefa de partida; cine comandă una corpa de armată, nu pote s$ fie şelula unui partida. Şi eu tâte acestea, acela generala se califică de şefu, de preşedinte ala comitetului partidului liberala naţionala din Botoşani. Cu alegerile cum s’a urmata? Cum trebuia să se urmeze ? Ce sunta, d-lora, alegerile consilielora comunale? 0 cestiune municipală; este de a se numi ia comună, du mandatorî ai naţiunei, nu omeni cari să răstorne guvernula, ci omeni cari să apere interesele comunei, să îngrijescă de lumina stradelora, de pavage, să vadă ca pânea să fiă mai eftină, carnea mai bună, mai să-nftt6să. Ca să vedeţi cum s’au făcuta acele alegeri n’am decâtQ să vă arăta proclamaţiunea-nianifestQ a candidatului de primara. In acesta manifesiO se spune, că candidatula este ala partidului liberalO-naţionalQ sub ala cărui scufa se pune; se spune că dâcă cade ela în Botoşani, cade şi lonQ Brătianu în Bueureseî. Ce are a face I6na Brătianu, tare prin rnaiorităţiie din cameră şi senata, ce are a face posiţiunea primului ministru ala ţărei cu căderea d-lui Hasnaş la Botoşani? Apoi n’au căzuta amicii guvernului ia Brăila şi la Galaţi? In ce s’a resimţita guvernula? Nu are guvernula mijlocula de a disolva consiliele comunale? înfăţişarea d-tui Hasnaşa ca şefa de partida în localitate, întrebuinţarea armatei, concursula prefectului, care era la disposiţiunea lui, acestea au adusa nenorocirile cari s’au întâmplata. Rebeliune? Ferâscă Dumne4eu!.... . .Nimeni în Botoşani nu voesce să răstârne pe d-Brătianu, şi mai puţina încă să facă rebeliune; o spună acesta categorica. In 4>ua când acolo se va da o ad-ministraţiune nepârtinitore, Botoşenenii se vora împăca. A citata d. ministru ala justiţiei una articula din (jiarulă „Vocea Botoşanilor u“, unde se făgăduia că sunta 12,000 de ţărani, cari vora veni în Botoşani. Din t6tâ reintorcl înapoi de dora. De acolo vei ajunge în pădurea cu lupii, aceia te-ara mânca cu cala cu tota, că sunta mulţi şi flămân4’, dăr tu aruncă-le peptenele. Scăpânda de ei, vei merge până vei ajunge în ţâra porcilora, Acolo vorQ fi şOrecI câtă frundâ şi erbă şi vorO vrea să te tragă josa de pe cala să te mănânce, atunci aruncă-le cutea josO şi vei fi mântuita de ei. După ce a luata Pipăruşa lucrurile acestea trai, a mulţămilO bătrânului şi s’a pusa pe cala, şi s’a tota dusă pănă a ajunsâ in câmpula cu doruia. Acolo îlQ lovi UnQ dora de sătulă lui, de mamă-sa şi de soru-sa şi de fraţi, dăr aşa dora, de mai cădea de pe cala şi era câtă p’aci să c»4â de pe cala ori să se întdrne de unde a plecata. Atunci îi veni în «linte că are o ceteră dela vîjulO cela bătrâna. Şi unde nu scote cetera, şi unde nu începe a trage cu arcuşulQ pe strune, de răsună câm-pulQ, şi de loca îi peri tota dorulfl. Apoi merse mai departe pănă ajunse la pădurea lupilora. Şi era acolo, Domne! era tota una lupa şi unO copacO, şi toţi stau cu gurile căscate numai să-la prin4ă şi să-la prin4ă şi să-la mănânce. Dăr ela aruncă pieptenele josa, şi îndată se făcu una bou grasa şi, avănda lupii ce înhiţa, lăsară pe PipăruşQ să mărgă în pace. (Va urma). puterea convingerilorQ mele osândescQ asemenea vorbe; declara că sunta numai copilării, şi cu atâta mai multQ că atunci, când cineva e hotărâta să facă aşa ceva, n’o spune mai dinainte. ...RevinQ la cestiunea amnestiei şi 4ic0 că ’mi pare forte, rău că d. ministru justiţiei, după ce a făcută am-nistiă una acta mare şi politica, a venită în urmă să’i trateze de rebeli şi provocatori. 4’ D ministru alu justiţiei, Eug. Stătescu : De ce nu sunteţi drepta şi cu mine? Puteam eu se nu răspundă la atâtea atacuri? D. M. Kogălniceanu: Nu, ifmda că şi eu, când mă atacă cineva, îi răspundă, noi insă nu avema decâtQ res-punderea nostră personală, pe când D-vostră aveţi îngrijirea ţării întregi şi trebue să vă dominaţi totd’auna, să fiţi mai pre susa de atacurile ce vă expuneţi să primiţi. ... D. Ministru alu justiţiei, Eug. Stătescu: Voiţi se realisezQ preceptele evangeliei la guvernu; când mi s’a data palme pe una obraza, am întorsO şi pe celalalta. D. M. Kogălniceanu: Atunci intraţi în mijlocula nostru şi să ne punema pe pălmuita; (Ilaritate.) Nu trebue să vă apucaţi la pălmuita; când primiţi atacuri este maioritatea care trebue să vă apere, şi eu cela din-îâiu voia fi care vă voia apăra când veţi fi atacata pe nedrepta. * (Va urma.) Maghiarisarea prin teatrele unguresc!. Cu ocasiunea desbaterii bugetului ministeriului de interne, subvenţiunea teatrului naţionala şi operei r. unguresc! din Pesta a provocata discuţiunî, care au data la lumină lucruri, ce nu pre suntQ de natură a mări va4a acestora instituţiunl. •Komjathy a biciuita cumplita modula cum se ad-ministrăză banii teatrului şi mai alesd ai operei, care au ajunsa într’o crisâ de tota tristă. In anula a-cesta subvenţiunea e de 386.600 fl. , adecă cu 121.600 fl. mii multa ca anula trecuta. Cu una inten-danta ca contele Keglevich, care n’are nici o ealifieaţi-une, decâtQ că e născuta in orecare cercuri, că a visi-tata teatre, aci ori în streinătate, că mijldcele sale îi per mita a face cunoscinţe nu numai în auditoriu, ci şi în dosulQ culiseiorQ, nu se înlătura crisa. IntendantulQ, 4ise Komjaiy, trebue să scie, că problema sa e desvoltarea artei şi simţului de artă, nu speculaţiunea, trebue să aibă simţa pentru repuiaţiunea institutului, căci au trecuta timpurile, când o femeiâ ajunsă pe scenă se considera ca o liberă pradă. A4I a ajunsa lucrulQ acolo, că trăsurile nu mai găsescQ muşterii la eşirea dela operă. In tendantulQ a mersQ pănă acolo cu amestecul a său în t6te, încâta îngrijesce pănă şi de înşinorarea şi încorsetarea operistelorQ. (Ilaritate răsunătore). A data serate superbe, la care a Invitata pe tote baletisfele (Ilaritate sgomotosă). Asta pdte fi gusta grecescQ şi p6te că s’a întâmplata de dragulQ simetriei. (Ilaritate sgomotdsă generală). Dăr trebue să iau în apărare pe nobilulQ conte — continuă vorbi torul Q, — deorece se păre, că pe acei membri ai baletului, cari erau chiemaţî la cooperare, ela n’a voita să’i Impedece dela chemarea lord, căci, după cum stă scrisd în 4iare, elQ a declarata de mai ’nainte, că damele potd veni în orice toaletă, „căci la 10 ore prân4imQ, la ora 1 mergemd să ne culcămd.“ (Viă ilaritate.) Komjathy arăta apoi cum risipesce intendantulQ banii operei, cum, sub pretexta, că vrea să premenâscă personaluiQ s’a dus în Italia şi în locQ de personala sosiră lă4î şi conturi, atunci a înfiinţata museuld de specialităţi cu stolele cumpărate în sumă de 30—40 mii fl a cumpărata pănă şi urciâre vechi, pote ca să bea în sănătatea teatrului (strigări: cognac!) pe care vrea să-d ruineze. Punerea în scenă a «Regelui din Lahora» a costatQ 10 000—12.000 fl. MinistruiD scie tote, dâr îşi apără creaturile. Vă4ândQ cineva strălucita întocmire a operei, trebue să’i vină în minte timpurile, când tiranii Romei voiau să dea poporului petreceri în circQ, ca să ’şl mai uite suferinţele IntendantulQ contele Keglevich a încercata să se apere, arătândd că relele le-a găsită deja de sub antecesorii săi. Deficituia în 1884/5 s’a urcata îa 1,450.000 fl. Cheltuelile în 1886 s’au urcata la 773,000 fl.. er deficituia ia 509,000 fl. Cheltuelile pe anula 1887 sunta preliminate cu 743,000 fl. Din cifrele, ce le aduce intendantulQ, se vede că opera şi teatrulQ naţionala din Pesta înghită milione, deficituia cresce mereu, cu tdiâ subvenţiunea Curţii şi a statului. Numai pentru resiliarea unui contracta cu unQ artista, s;au plătită acestuia 70C0 fl., ca să renunţe la durata de trei ani a contractului. IntendantulQ declară de calumnii cele citate din 4*are de Komjathy. Ministrula lisza luă în apărare pe intendantulQ, dicenda că şi’n alte părţi se întâmplă aşa, unde prefen-siunile sunta mari. Aduce ca esemplu opera din ParisQ. Nu-i vorbă, ministrula a uitata că ParisienilorQ le dă mâna se facă cheltuell şi să aibă deficite, !e dă mâna să fie şi pretenţioşi, dăr în Ungaria — unde miseria financiară a ajunsQ într’unQ stadiu, ce n’are semăna, şi unde cultura mai are de furcă pănă ce să s’apropiă, măcar pe departe, de cea francesă — a avă preten-ţiunî d’a se juca de-a opera cu banii ţărei, când pieţele oraşelorQ stau să se c funde de sunetulQ tobelorQ la licitarea vitelorO, bucatelorQ şi sculelorii ţăranului pentru dări, asta însemnâză a se umfla brdsca câta boulQ. Daranyi se mai nutresce şi cu ilusiunî. Teatrele unguresc! au scopuri mari. TeatrulQ poporala din Pesta are ca scoptt maghiarisarea, a costatQ 650,000 fl. şi din ţâra întrâgă abia s’au colectata 40,000 fl. ca să se a-copere ceva din acestâ sumă. Tota aşa şi celelalte teatre au să lăţâscâ cultura ungurâscă, capitala s’o facă maghiară din crescetQ până’n tălpi. UnQ mai puternica şi mai cu efectQ Kulturegylet decâtQ capitala regatului 4ice vorbitorulQ, nu va fi niciodată în Ungaria; nicăirl în ţeră n’a făcutu maghiarisarea atftt.fi de repe4î şi sim-ţit6re progrese ca în. capitală. Gorneia Abranyi s’a năcăjită pe intendantfi, numai fiindo că nu lasă pe actorii teatrului naţionala să j6ce în provinciă, ca să producă acelă „bine/ăcetoru efectu culturală Karol Vadnay e şi hazliu pe lângă altele. »PotQ să voteze şi naţionaliştii subvenţiunea, căci deşi teatrulfi în limbă e naţionalu, repertoriulQ său însă are caracterfi internaţionala; de curândQ s’au îmânatfi nisce comedii sârbescl în traducere ungurâscă.» Otto Herman găsesce că rău face ministrulfl de asemănă Ungaria cu Franţa şi Pesta cu Parisulfi. A Introduce ce e în Parisa în Pesta, unde strălucirea din afară acopere miseria, e o nebuniă — 4*ce vorbitorulQ. In teatrele ungurescî din capitală şi provinciă să jâeă Shakespeare fără publicfi privitorQ ; se j6că piese fran-cese, că trebue să roşesc! numai vă4ândfi gesturile. Au mai vorbita şi alţii, au' arâtatfi unuia unQ rău, altulQ altQ rău, dăr nici unulQ nu vrea să recundscâ, cft deficitele şi fiascurile teatrelorQ unguresc! în Pesta şi în oraşele din provinciă provinQ de acolo: 1) că capitala nu e ungurâscă, cu t<5te tablele ungurescî dela strade şi firmele ungurisate; 2) că streinii nu înţelegQ limba ungurâscă, nici nu pricepQ hazlia aserţiune, că a se juca în teatru o piesă streină în limba ungurâscă însemnâză a avâ teatrulQ caracterQ internaţionalQ: 3) că oraşele din provinciă partea cea mai mare nu suntQ unguresc!; 4) că NemaghiarilorQ le mai place cultura în limba lorQ maternă. Dâr foile îngrijescQ şi mai bine, ca teatrele ungu-rescl să nu pdtâ isbuti nicăerl. E destulQ să au4ă Nemaghiarii cum cerQ foile ungurescî subvenţii mai mari dela stata pentru teatrele din provinciă, ca pentru unele ce au „importantulQ rolQ d’a servi ca mijlocQ de ma-ghiarisare,* şi să se lipsâscă de unQ asemenea „efectQ culturala.» Căci între alte foi, âtă ce scrie „Nemzet:“ „In privinţa lâţirei limbei maghiare, teatrulQ pre-ţuesce multQ mai multQ decâtQ t6te Kulturegyleturile. Teatrulfi are la noi totdâuna şi o misiune naţională, precum nu o are aiurea... Dâcă cassele statului ungarfi ar fi pline, dâcă nu ne-amfi lupta cu crise financiare continue, arfi trebui să sprijinimfi dela statQ teatrele provinciale în mare măsură. Ar trebui să susţinemQ cu ajutorO dela statQ câte unQ teatru maghiaro în fiecare, chiar şi în cela mai micQ oraşQ, în care sâu în apropierea căruia locuescQ masse mari de naţionalităţi.* Aşa e că n’are gustQ rău oficiâsa? Atâta numai că înghite biata în secQ. Căci chiar pline de ar fi cassele statului, massele naţionalităţilor mergQ numai la teatru, unde se jâcă în limba lorO, dovadă fiascurile teatrului ungurescQ în Timişora şi succesulQ teatrului germanQ totQ în Timişora, dovadă Budapesta, BraşovulQ, SibiiulQ şi alte localităţi Mai bine arO face utopiştii să lucreze într’acolo, ca teatrele unguresc! să fiă cercetate barem! de ai lorO, ca să nu facă fiascurî ca în Cluşiu şi alte părţi ungurescî şi să nu mai joce rolulQ vulpei din fabulă, căci suntQ prâ acri strugurii. SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. a «Gaz. Trans.») BERLINtJ, 22 Februarie. — Alegerile pentru Reichstag. Berlinulă a alesu în cer-culu antei u unu progresista, în alu patrulea şi alu şâselea socialişti, în eerculu alQ treilea este balotagiu între Vircliov şi Wolff. StrassburgulQ a alesu deputaţi din partida protestului. Brema, Lipsea şi Brunsvigulu au alesu septenatişti. Mtin-chenulu în ânteiulu cercQ unu liberalu, în alu doilea cercă unu socialistu. Pănă diminâţa au fostă cunoscute 71 alegeri, între care 22 balotage. Aleşi suntu: din centru 4, liberali naţionali 20, socialişti 5, partida imperiului 2, conservatori 4, velfi 1, liberali 1. Alsaţianii au alesă pănă acuma 12 pro-testatori. ________________________ MT* Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei'1 ă 5 cr. se potu cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciur cu. EditorQ: Iacobfi Mureşianu. RedactorO respobnsailQ Dr. Aurel Mureşianu % Nr. 30 GAZETA TRANSILVANIEI 1887 Cursul ă la bura» da Viena din 22 Februariu st. n. 1887 Rentă de aură 5°/0 . . . 96.90 Rentă de hârtiă 5% . . 86 80 împrumutul!! căiloră ferate ungare................146.50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 95 75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) . . . . 126 — Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostă ung. (3-a emisiune) Bonuri rurale ungare . . 104.20 Bonuri cu cl. de sortare 104,20 Bonuri rurale Banat-Ti-mişti ........ 104.20 Bonuri cu cl. de {sortare 104.20 Bonuri rurale transilvane 104 20 Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vină ung...............—.— Imprumutulă cu premiu ung....................117.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului .119 70 Renta de hărtiă austriacă 78 20 Renta de arg. austr. . . 78 20 Renta de aură austr. . . 105 15 Losurile din 1860 . . . 132.75 Acţiunile băncel austro- ungare.................847 — Act. băncel de credită ung. 282.— Act. băncel de credită austr. 273.30 Argintulă —. — Galbinl împărătesei .............6 03 Napoleon-d'orI .... 10.12 Mărci 100 împ. germ. . . 62 80 Londra 10 Livres sterlinge 128 35 Gursuiu pieţei BraşovO din 22 Februariu st. n. 1887. Bancnote românesc! .... Cump. 8.45 Argint românesc * 8.42 Napoieon-d’orî » 10 09 Lire turcesc! * 11.44 Imperiali » 10.44 Galbeni » 5 99 Scrisurile fonc. »Albina* • » 101.— Ruble Rusesc! » 116.— Discontulă ... » 7— 10°/9 pe Avisu d-loru abonaţi! Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. Dăcă se iveseă iregularităţi la primirea diarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze ADMINISTlt. „GAZ. 7RANS“ ABONAMENTE la azeta trans se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorâ prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite* esactă arătându - se şi posta ultimă. Preţulu abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni..........3 fi. — „ şăse luni...........6 fi. — „ ună ană............12 fi. — Pentru România şi străinătate: pe trei luni ........................10 franci „ şăse luni..........................20 ,, ,, ună ană...........................40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvanie i.* Mersuhl trenurilortl Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia Teluşii-Aradii-Biidapesta a calei ferate orientale de stata reg. ung. Predealil-Budapesta Trenă de persâne BucurescI Predeală Timişă Braşovfi Feldibra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora | Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crftciunelă Teiuşft Aiudă Yinţulă de susă Uibra Cncerdea Ghirisfi Apahida Cluşiu Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Hoiedină Ciucia Bucia Bratca R6v Mezâ-Telegd Fugyi-Văsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladăay Szolnok Buda-peata Viena 7.47 8.24 8 51 9.14 9.51 11.03 11.29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 1.34 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.5? 5.10 5.31 Tren j Trenfi accelerat omnibus Trenfi omnibus 6 03 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 4.1b 5.02 5.49 7.30 1.14 1.45 2.32 6.15 7.06 8.52 9.19 9.31 10.16 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12.48 1.22 2.18 2.48 2 56 3 64 451 5.28 5 56 10.55 1 23 3.24 10.05 2.15 Budapesta—Predeală 8.00 8.36 9.0a 9.32 10.11 10.5 i 12 16 12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50; 7.28! j Trenu 'de pers. I Tren accelerat Trenfi I Trenfi omnibus de i persâne Trenfi omnibus Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsărhely Mezo-Telegd Rfev Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu Clnşin Apahida Ghiriş Cncerdea Uibra Vinţulă de susă Aiudă Teinşă Crăci une 10 Blaşă Micăsasa Copşa mit Mediaşă Elisabetopole 8igiş6ra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldibra Braşovfi Timişă Predeald BucurescI — 8.00 6.05 Nota: Orele de nbpte suntă cele dintre liniile grbse. 6.16 7.06 7.46 8.25 9.15 Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI Teiuşă- lradâ-Bndap«itta | Budapesta-Aradft-Teiuşft. Trenfi Tre .fi Trenfi de Trenfi de 1 Trenfi Trenfi omnibus nmc.bus persâne ; persâne dc per.-âne omuiba V Teiuşft 11.24 ! — 2.40 y Viena 11.10 12 10 — Alba-Iulia 11.39 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 4.24 11.20 12.41 — Şibotă 12.52 — 4.50 ÎS ZOI ii OK | 4.10 5.45 Orăştia 1.01 — 5.18 Aradft 4.30 6.— 704 Simeria (Piski) 2.03 i — 5.47 Glogovaţă 4 43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Branicica 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5 41 7.10 8 36 Gurasada 4(8 — 7.40 Conopă 6(9 7.37 — Zam 4 25 — 8.il Bărzova 6 28 7.55 . i Soborşin 5 30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 6.86 — 9 33 Zam 8 01 9.12 — Gonopă 627 — 953 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10 27 llia 8 55 9. 8 — Paulişă 7.28 •— 10.42 Branicica 9 19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 951 10 42 Glogovaţă 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Aradft 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — 8 42 — 4 52 Şibotă 11.43 12.— — ijiivJUUa , (. | — 5.12 , Vinţulă de josă 12 18 12.29 Budapesta i - | 8 20 | Alba-Iulia 12 36 12.46 — Viena 6.05 Teluşft „ 1 29 1.41 — AradA-TInişdra Simeria (Piski) Petroşenl Trenfi Trenfi de Trenu Trenfi de Trenfi Trenfi omnibus persâne mixt persâne omnlbcs mixt _ Aradft 5.48 6 05 Simeria 11.25 - 2 42 Aradulă nou 0.19 — 6 33 Streiu 11.58 — 3.25 Nămeth-Sâgh 6 44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 4 16 Vinga 7.18 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 558 Merczilalva — — — Baniţa 3 05 — 641 Timlşftra 9.02 — 9.08 Petroşenft 3.37 — 7.12 Timiş6ra-Aradft Petroşenft—Simeria (Piski) I Trenfi de Trenfi i Trenfi Trenfi Trenfi persâne persâne omnibns de pers. omnibus mixt Timişftra 6.25 5.00 Petroşenft 10 07 — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nămeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă 12 42 — 901 Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 Aradâ 9.27 — 8 17 Simeria 1.53 — 10.31 j