KKDAC1IIXKA Şl ADMINISTRA fll NEA : BRAŞOVfJ, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dl. Pe nnfl anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. România şl gtr&inătate: Pe anii 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERĂ: ANULU L. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNŢURILE: O seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorltorl nefranoata nu ae prlmaaou. — Banuaorlpte nu sa ratrimltii. m 29. Duminecă, 8 (20) Februariu. 1887. Braşovti, 7 Februariu 1887. ţ)iua de Luni, ce vine, va aduce .o deci-siune de mare importanţă. In acostă 4* se voru face alegerile pentru Reichstagul u germană. In 6ra ultimă foile bismarckiane conjură din nou pe alegatorii germani a-şî da votul u în iavdrea septenatului, căci în casulii contrară, d£oă maioritatea viitorului Reichstagă nr fi antibis-marckiană, răsboiulu va fi neînlâturabilă. Numai partidele oposiţiunale din Germania suntu de vină — asigură „Norddeutsche Allg. Ztg.w dela 17 1. c. — decă ceriulu politică s’a inuorată. Atitudinea loră politică a dată nascere dincolo de Yogesi convicţiunei, că slabă şi divi-sată este imperiulă germană şi că a sosită mo-mentulă să sară asupra lui. Alegeţi ddr — încheia f6ia oficiâsă—6meni cari să fiă hotărîţî a vota pentru septenată şi atunci Francia vă4endă, că Germania e condusă de bărbaţi hotăriţi a apăra imperiulă contra inimicului, va dispără şi pericululă de răsboiu. Dăcă ar fi să credemă asigurăriloră foiloră bismarkiane, 4*ua de Luni va decide asupra păcii său a răsboiului. In realitate lucrurile se presentă în altă lumină. Bismarck a alarmată ţăra si lumea cu 8trigătulă de răsboiu, pentru ca să pâtă sparge falanga puternică a oposiţiunei. Ii va succede 6re acăsta? Se crede, că cancelarulă va reuşi a-şi crea o maioritate în viitorulă Reichstagă, care, deşi nu va fi mare, îi va asigura primirea septenatului. Tactica cancelarului de a amesteca şi pe Papa în afacerea septenatului a adusă în ade-vără mare confusiune în sînulă partidei centrului. Precum scimă Papa s’a pronunţată pentru septenată şi foile guvernamentale nu s’au sfiită a striga în gura mare, că fiecare catolică e datoră consciinţei sale să asenlte de sfatulă Papei. Spre a dovedi acăsta 4^aru^1 »Po8tu s’a provocată chiar la o enunciaţiune papală din evulu mediu. Scopulă aeestoră manevre e vedită şi gu-vernulu l’a şi atinsă în parte, căci scisiunea între alegătorii catolici este a4i ună faptă împlinită. Unii voiescă să asculte de sfatulu Papei alţii ţină la declaraţiunea conducătorului centrului, Windtliorst, după care în cele politice catolicii nu se semtă datori a se dirige după dorinţele Papei, ci voru vota după convingerile loră politice în contra septenatului. Crisa în partida centrului s’a manifestată mai întâiu prin declarările multora, că voră vota pentru septenală. Cei din înaltulă eleră observă o atitudine favorabilă septenatului. Astfelă cancelarulă germană are şanse de a dobândi maioritatea în viitorulă Reichstagă şi suntemă curioşi să vedemă, dăcă atunci va fi dispărută pericululă de răsboiu. In Francia nu se gândesce a4î nimeni de a ataca Germania. Dăcă dăr este scrisă în cartea sorţii, ca marile naţiuni din apusă să se sfâşie din nou între sine, atunci începutulă trebue să-lu facă Germania. Corbulă albă şi corbii negri. In numărulă de erî amu publicată discur-sulă d-lui Mocsary. Astă4i vomă pune sub ochii cetitoriloră noştri răspunsurile, ce le a primită acestă distinsă patriotă ungură dela ămenii partidei sale şi dela guvernă. Scimă că încă în săra acelei 4^e> în care a debutată Mocsary, vorbirea acestuia a fostă adusă în discusiune în clubulă partidei stângei estreme. înainte de-a începe ordinea de- putatulu Geza Polonyi se ridică şi 4*se: »Domniloră! E totdăuna grea datoria, ce-i încumbă acelui deputate, care trebue să se ocupe cu persâna seu convicţiunea politică a unui colegă ală său. De două ori mai greu îmî cade mie acâstă datorifi, pentru că împlinirea ei îmî causeză durere. E vorba de punctulă de vedere politică într’o cestiune patriotică a unui membru ală partidei, care fără îndoială şî-a câştigată pentru partida nâstră merite, pe car! nu putemă să nu le re-cunoscemă. Acăsta ne obligă să cercetămă afacerea cu tâtă seriositatea. In şedinţa de atjî a camerei ne-amă convinsă, că fără să fi fostă la ordinea (filei cestiunea naţionalităţiloră colegulă nostru Mocsary Lajos, ca şi când ar fi urmată unui impulsă internă, a tinută o ast-felă de vorbire, care portă simptomele agitaţiunei naţionalităţilor în contra statului. După a mea firmă credinţă deputatulu Mocsary a vorbită \din convicţiune şi tocmai acâstă împrejurare, şi de altă parle faptulă, că d-sa ocupă o posiţiune însemnată în partidulă nostru, face ca să fiă îndoita stricăciâsă acea direcţiune politică necuviinciâsă. Dăcă vomă avă în vedere că după tâte probabilităţile naţiunea nâstră este în ajunulă unoră grele încercări, fără esemplu în istoria, când admoniarea la concordiă este cea mai sântă datoriă a fiecărui patriota ungurO, atunci o vorbire ca acesta, de o direc ţiune aşa de contrară MaghiarilorQ, este într’atâtfi de neescusabilă, îneâtQ partida nostră e datâre a protesta contra ei. După a mea tare convingere punclula fundamentala ala partidei independente, atunci când pretinde o Ungariă independentă şi de sine stătătâre, este, ca a-cesta Ură se fiă maghiară. (Aprobări generale). Pe acela care nu profesâză acesta principiu fundamentala a'a partidei, care i se opune chiar într’una timpa aşa de critica, nicî recunoscerea meritelora sale nu-la pâte scăpa de desaprobarea partidei. Dăcă faţă cu acestă vătămare a maghiarismului, a celoră mai sânte interese ale esistenţei ndstre naţionale, ama tăce, ama păcătui, pentru că ar da lo?ă bănuelei, că partida său o parte a ei împărtăşesce vederile deputatului Mocsary. După ce însă sunt convinsa, că nicî unuia dintre noi nu a-probâ deosebitula lui puncta de vedere în acesta cestiune, ba sciu că toţi ila desaprobăma şi-la condamnămfl, propună: >Partida dela 48 şi independentă să şe pronunţe, că deşi, atâta cu privire la confesiuni câta şi la naţionalităţi consideră egalitatea de drepta ca unuia din punctele principale ale programului său, totuşi punctulă de vedere ală d-lui Ludovica Mocsâry, desvoltată in şedinţa dela 15 Febr. 1887 a camerei ungare stă în contrazicere diametrală cu programa şi cu nisuinţele acestei partide şi partida desaprâbă direcţiunea politică urmată în acâstă cestiune de deputatuia Ludovica Mocsâry. " Propunerea acesta, care fu susţinută de Helfy şi Lilko, a fostă primită cu unanimitate şi presidiulu a fostă însărcinată a-o comunica în scrisă prin estrasu protocolară lui Mocsary, cr Iranyi însărcinată se dea espresiune în cameră, acestui protestă. Mocsary sosindă la clubă tocmai în momen-tulă când Iranyi subscrise estrasulă protocolară şi au4indă ce s’a petrecută a salutată pe membrii partidei şi s’a depărtată. A doua di după vorbirea lui Mocsary în şedinţa dela 16 1. c. ministrulu-preşedinte Tisza a răspunsă în acelu modă iesuiticu, care ’lă caracterisâză. Etâ cum : Ministrulu Tisza: Iau cuventulă ca să răspundă la imputările ce le-a făcută în discursulu său de erî asupra cestiunei naţionalităţiloră d. deputată Ludovic Mocsary eu privire la unele aotiunî ale mele, ca ministru de interne. (S’auZimO!) Onorată cameră! Regretă că n’am fostă de faţă. Am audită, că în sînulă acestei camere mulţi s’au mâniată din causa acestui discursă. (Adevărată e! Aşa e!) Eu nu mă mâniu, ba nici supărată nu sunt de d. deputată pentru acestă discursă; compăti-mescă numai pe d. deputată (Aprobări generale) şi adecă de aceea, fiindă că elă — de sigură contra intenţiunei sale — numai ună lucru a dobândită (S’aucfimă!), că anume in acâstă patriă şi în afară de ea a devenită profetulă, marele bârbată ală tuturoră acelora, cari urăscă rassa ungurâscă, statulă „maghiară*. (Adevărată e! Aşa e!) Asla’i o sărte, pentru care în faptă trebue să com- pătimescî pe cineva, care de sigură n’a nisuită să o ajungă. Se considerămă insă puţină aserţiunile sale. Mai ântăiu d. deputată atacă guvernulă, fiindă că au fostă relegaţi câţiva tineri din gimnasiulă din Leciu. Şi întrebă: Este âre oprită, cîT aceşti tineri âmeni să ce-tâscă ună (fiară slovacă sâu să cânte slovăcesce? De'si-gură^nu. Dăr dâcă acestă (fiară slovacă ce-1 cetesc ei, este numai acela, care sub masca libertăţii de pressă ‘ungu-rescî atacă statulă .maghiară», decă cânteculă ce-lă cântă este numai ună cănteeă slovacă, care vestesce că ungu-rismulă e o stîrpitură şi care împrăştie ura contra „Ma-ghiariei*, atunci acâsta nu e permisă, onorate d-le deputată (Vii aprobări), şi în şcâlele statului „maghiară" nu trebue să se afle nicî ună împrăştietoră ală unui astfelă de spirită. (Vii aprobări generale). Domnulă deputată se provâcă mai departe la hotărîrile comitateloră Sâlmară şi Ternava, prin care s’a votată ârecare dare pentru scopuri „culturale». Elă Zice, că e cu neputinţă, ca Românii să plâtâscă dare, pentru ca să’i maghiariseze în massă. D-lă deputată a pornită şi aci dela o informaţiune unilaterală. Hotărîrea Sâtmarului, aşa precum a fostă ea la întâia ocasiune compusă, concipiată şi interpretată într’acolo, că servesce scopuriloră de maghiarisare, eu ca ministru de interne n’am aprobat’o; am aprobat’o numai sub condiţiunea — şi aşa s’a compusă definitivă hotărîrea,— ca acăstă dare să fiă destinată pentru scopuri .culturale" fără deosebire de confesiune şi naţionalitate. Cum o astfel de sumă, pusă la disposiţiunea unei autorităţi comitatente, cu o „tendinţă atâtă de generală", pâte da vre-unei naţionalităţi pricină la o îndreptăţită reclamaţiune, eu din parte’mî nu potă pri :epe. (Aprobări în drâpta.) Asta’i istoria hotărîrei Săt-marului. Observă încă, că eu am fostă chiar atacată din unele părţi, fiindă că am aprobată aşa acâstă hotărîre şi că, precum imî Z^eau, „n’am apărată» interesele un-gurismului. Dâr credă încă şi aZfi că am lucrată corectă ; estş inse ună lucru f6rte tristă, că ună Ungură ţine de drâptă şi întemeiată acusaţiunea rădicată de alţii contra unei astfelă de hotărîrî. (Aprobări in drâpta.) Trecă acum la hotărîrea Ternavei. Nu sciu, dâcă d. deputată cunâsce statutele KuKuregyletului {ardeleană; căci o reuniune nu se pâte judeca după espectorările sin-guraticiloră membrii sân Ziare, ci numai din statute, şi după câtă sciu eu, în statute „nu se cuprinde* nicî o tendinţă de maghiarisare. Ce se cuprinde în ele? Ca în fie-cine se se desvolte simţămentulă patriotică ; în privinţa acâsta s’a mai hotărîtă, ca corăspunZătoră cu trebuinţa să se tipărâscâ şi să se împartă în poporă nu numai scrieri ungurescî, ci şi române. Ce felă de crimă pote fi aceea, ca fii de limbă nemaghiară ai acestei patrii, faţă cu scrierile nepatriotice împrăştiate de singuratici, să citâscâ scrieri patriotice în propria loră limbă, asta nu o potă pricepe. (Aprobări în drâpta.) Acâstă reuniune însă are o problemă contra căreia chiar şi on. d. deputată, dâcă l’am înţelesă bine, nu pote ridica nicî o obiecţiune; în statute este esprimată, că acolo unde — precum, durere, obvine în multe locuri alâ Ardealului — rassa ungurescă »începe a se ^contopi" în alte naţionalităţi, se se ia disposiţiunile necesare din punctă de vedere ală susţinerii ungurismului esistentă. (Aşa este! în drâpta.) Dor’ asta nu e nici o crimă pentru noi, sărmanii Unguri, şi credă că asta ne-o şi pâte permite fie-care. De âre-ce nu vrâu să întru în amăruntele acestei afaceri, credă că mî-am împlinită o datoriă arătândă, care suntu disposiţiunile guvernului, atâtă de multă atacate de d. deputată, ce involvă persecutarea naţionali-tăţiloră. Nutrescă convingerea, că partea cea mai mare dintre naţionalităţile ce trăescă în acâstă patriă — sciu că suntă singuratice escepţiuni — nu va vedâ în a-câsta nimică revoltătoră, nicî ună simţământă duşmă-nosă îndreptată contra loră, (Aprobări generale.) Pâte că spre a dovedi acâsta potă aminti şi aceea — căci d. deputată a ridicată o obiecţiune şi în contra hotărîrei comitatului Sohl şi în contra aprobării ministeriale a a-celeia, după care numele comuneloră fură maghiarisate şi în cea mai mare parte remaghiarisate — că n’am, primită nicî măcară dela o singură comună de acolo o apelaţiune. D-lă deputată să nu fiă aşadâră mai slovacă decâtă Slovacii (Ilaritate.) Nr. 29. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Onorată cameră! D-lă deputată vede şi în aceea — şi asta e de asemenea una din vechile sale teme — o politică de corteşire, că guvernulă, cum a (Jisfi, spriji-nesce maghiarisarea cu forţa şi persecută naţionalităţile. Intru câtă e adevărată acestă persecuţiune şi întru câtă e adevărată sprijinirea ce trece peste măsura îndreptăţită — căci întru câtă e îndreptăţită, de sigură vomă sprijini ungurismulă — eu nu sciu. Dăr ce felă de politică de corteşire p6te fi acăsta? Gândiţi-vă numai la ce obicinuiţi adeseori a 4>ce. Nju de multă timpâ s’a a-mintită, că guvernulă nu urmeză o politică ungurescă, căci elă are a mulţămi naţionalităţiloră că are maiori-tate. îşi p6te închipui cineva aci, că guvernulă persecută naţionalităţile din politică curată de corteşire decă elă le mulţumesce loră esistenţa sa? (Aşa este! în drepta). D-nii deputaţi să mă credă, deşi nu e aşa cum (Jică ei adeseori, că anume ne ţinemă ca scaiulă de locurile ndstre, că dOră nu ne vomă tăia crenga de sub picidre în modă atâtă de nedibaciu spre scopuri de corteşire. (Aplause în drepta). O paternă face, o şi facemă unde ne impune datoria nostra, der în acăsta, oricâtă s’ar opinti cineva, nu p6te vedă nici o politică de corteşire. • Onorată cameră! Mărturisescă, că compătimescă vorbirea de erl a deputatului Mocsary, şi anume din te-meiulă, fiindă că suntă convinsă, că şi dlui deputată mai curăndă ori mai târtjiu îi va păre rău de ea, căci pe stindardele tuturora, cari ca inimici ai statului »maghiarătt şi fără de asta obicinuescă a alarma pressa întregei lumi contra nOstră, celă dinteiu nume va fi numele său şi cu elă voră voi' să dovedescă nedrepta procedere a maghiarismului. E regretabilă acăsta, dăr n’am ce face. (Aprobări generale). România în faţa situaţiunei din afară. Mercuri săra s’a ţinutu în Bucuresci la Se-nată o întrunire a deputaţiloru şi senatoriloi il atâtu din maioritate câtă şi din minoritate, despre care „Unirea44 raporteză următdrele: D. prim-ministru câtă şi ceilalţi dd. miniştri asistau. întrunirea a fostă presidată de d. senatoră D. Guşti. D. prim-ministru a declarată, că întrunirea a fostă provocată în scopulă de a se comunica representaţiunei naţionale, că faţă cu situaţia încurcată a Europei întregi, România p6te fi ameninţată de ună periculă şi reprezentanţii ei legitimi trebue s’o şcie ca să aviseze. D-lă I. Brătianu a conjurată pe toţi să se unăscă, să se lase la o parte pentru momentă luptele de partidă, pentru ca să fimă gata pentru orice eventualitate. Trebue să se seie, a 4*să d-lă prim-ministru, că nu suntemă niciodată in-strumjntulă străiniloră şi că aceştia pentru a ne cuceri trebue să cheltuiască mai multă sânge şi parale ddcâtâ le trece prin minte. Au mai vorbită d-nii D. Gr. Ghica, generală D. Lecca, I A. Sturdza, Stolojană şi C. D. Dimitrescu. Toţi au conchisă pentru unirea tuturora în intere-sulă ţărei şi au adăogată că ţâra trebue, este datore să dea guvernului tdte mijlocele de care va avea trebuinţă pentru a eşi cu bine din situaţia încurcată din afară. D-lă Anastase Stolojană a propusă ca corpurile legiuitore, fără discuţiune şi chiar în şedinţa de aGazeta“ ia causa in apărare. — Semnă ală timpului absolutistă jidano-maghiaru! , — x— După ună raportă ală inspectorului reg de dare din comitatuiă Turda-Arieşu — pe lângă totă »zelulă“ şi „activitatea* netăgăduite ale esecutoriloră — încas-sarea dăriloră merge forte rău. De pe luna lui lanuariu a anului curentă s’au încassată din darea directă a statului numii 14,837 fl 70 er. şi au rămasă în restanţă cu 1 Februariu 294,553 fl 21 cr. Totă din atestă vomitată s’au încassată din darea militară pe luna lui lanuariu 1055 fl 69 cr. şi au rămasă restanţă 24,704 fl. 66 cr. —x— „Budapesti Hirlap* anunţă cu satisfacţiune, că e falsă soirea, iscată de ună ungurescă din Gluşiu, despre trecerea d-lui Victoru Babe.şu ca profesoră la universitatea din Bucuresci. —x — Sub titlulă „Maghiari valahisaţV‘ scriu <^iat*ele un-gureşei din Cluşiu, că locuitorii din comuna Donescu, comitatuiă Aradului, cea mai mare parte suntă membri ai aşa numitei familii Jozsa. Membrii acestei familii, cari astăcjl suntă vre-o 60 la numără, erau odată nobili şi luau parte activă la adunările comitatului. Astăzi însă nici ună membru din acestă tamiliă nu este, care să potă vorbi curată unguresce. S’au luată în comita-tulă Aradului disposiţiunî pentru remaghiarisarea loră şi vrea să le înfiinţeze scolă în comună, care va fi susţinută parte pe spesele statului, parte prin contribuirile societăţii — Nu cumva credă jidano-maghiarii, că familia »Jozsa* e jidănescă, ca să-şi lapede naţionalitatea? Se înşelă jupânii. —x— Ministrulu honvedimei a comandată 130,000 pios-chiţe de tinichea şi totă atâtea sufertaşe (şăicî) de tinichea pentru gloate, cu termenulă de predare la finele lunei viitfSre. De asemenea se prepară mari cantităţi de conserve de carne totă pentru glOte. In Pesta începă cursurile pentru oficerî de giote la 1 Martie. S’au pre-sentatu acolo pănâ acum peste 600 persone pentru a-cestă cursă, între cari şi 34 de deputaţi dietali. —x— Difterita graseză în comunele Bardoşiu, Mineşiulâ, Felea, Aimaşulă şi Săbediulă de Câmpiă, precum şi în alte comune din comitatuiă Murăşă-Turda. —x— FOILETONUL Pipferuşiu Petru şi Florea-’nfioritulti. (Poveste din Sălagiu, comunicată de plugarulfi M. Bene din Supu-rulă de susă, scrisă de Ioană Popu Reteganulti.) (Urmare.) Mergândă ei aşa cătră casă, dau de o fântână în cale şi boii se trăgeau cătră ea, semnă că le era sete. — Adăpaţi boii, 4>se Pip&ruşă cătră fraţi, că eu mă dau o lecă lângă ştejarulă acesta umbrosă să mă ho-dinescă, că aşa^să de obosită. Şi cu vorbele acestea se apropiâ de ună ştefară mare şi se rătjimâ de elă, aşa, stândă în piciăre, şi cum se ră^imâ, cum adormi ca mortă. După ce fraţii lui adăparâ boii şi-i înjugară de nou ca să purcădâ mai departe, merse soru-sa la Pi-păruşă să-lă tretjescă, dăr era pace de a-lă mai pute tretji- Atunci 4lse fratele celă mai mare: — Mă, dragii mei, 6re facemă noi bine că ducemă pe străinulă acesta cu noi ? Bine că elă că ne este frate, der pote-se una ca aceea? Bine sciţi voi că nu- mai noi trei amă fostă la părinţi; bine sciţi că mai intâiu te-ai pierdută tu soră de acasă, apoi eu şi în urmă tu frate, dăr atunci mama nu mai avea alţi copii. De l’ar fi avută după înstrăinarea n6strâ, ar fi et’aşa, ună băietană, dăr elă e de mare ca şi noi, şi de tare?... oh, mai tare chiar decâtă ucigă-lă tăca. P6te că-i vr’ună strigoiu, ori doră chiar smeu, că ve4urăţî cum omorî pe smeulă ca pe ună puiu de găină. Eu gândescă că n’ar fi bine să mai mergemă cu densulă pe o cale. — Să nu'mai mergemă, 4’se celâlaltO frate, să-lă lăsămă dormindâ, er noi să ne pă4imă drumulă. — Aşa e, 4ise Jcelă mai mare din traţl, der decă se tre4esce totă ne ajunge; nu vedeţi ce ogaşe adânc5 taie carăle ăstea cu povară! Totă pe ele vine pănâ ce ne ajunge şi face din noi totă tocană, ca şi din smeulă cela, er cu sora fuge cine scie unde, de nu mai aude mama de ea nici de noi. Deră, de veţi voi, eu sciu ce ar fi de făcută: haideţi să luămâ lanţurile dela cară şi cum dorme ritmată de stejar, să-lă legămă de elă bine cu lanţurile, atunci sciu că nu va mai veni să se laude că elă a scăpată pe sora dela curţile smeului, ba să că şi pre noi chiar din morţi ne-a înviată ! — Să-lă legămă, t^ise fratele celă mai mică, să-lă legămă, că pe cară avemă destulă blagă, nu mai avemâ lipsă de elă! Şi~lă legară de stejar ă cu lanţurile şi-lâ legară pogană de-i au4iai 6sele pârăindu-i, şi elă totă nu se tiedi; dormia ca mortă de ostenită şi beată ce era. Soru-sa bucurosă l’ar fi deşteptată, der nu putea; apoi să facă împotrivire celoră doi fraţi încă nu putea. Deci se uita lăcrămândâ cum legă pe binefâcătorulă ei, şi’şî 4*cea: Domne scapă-lă! După ce-lâ lega/ă de stejarâ, îşî făcură cruce, 4*" seră ună ,Domne ajută* şi începură a plesni boii mă-nându-i: cea surilă! ho boureană, ho! Soru-sa se gândea singură mergândă îndărătulă ea-răloră: cum mai cuteză făţarnicii aceştia a-şî face cruce şi a 4‘ce: Domne ajută, după ce numai acum săvârşiră o faptă din cele mai mişele? Der eră-şi 4ise: bagă semă şi hoţulă când merge la furată 4icc Domne ajută, necum să nu 4ică ăştia, cari credă că ună lucru bună au săvârşită! Şi ajunseră acasă. Mama loră îi cunoscu şi vărsă lacrărni de bucuriă la vederea loră, dăr îi întrebă: — Pipăruşă Petru nu a dată de voi? Frăţiorulă vostru celă mai tînără ? — Nu mamă, răspundă feciorii, nu am vă4ută nici ună feliu de Pipăruşă. Elă, pe sora nostră a fostă prins’o smeulă să o ia de nevastă, şi de atunci pănă acum Tie totă luptarămă amândoi cu elă pentru sora nOstrâ, der nici ună felă de Pipăruşă n’a venită să ne ajute. De abia amă putută omori pe smeulă ca să-ţi aducemă fata. Acum bucură-te împreună cu noi, că etă şi comori am adusă dela smeulă; uită pe Pipăruşulă, că de-a fi vr’ună viteză ca noi, trebue să vină câtă de târ4iu. Şi se puseră frate pe ospăţă, aduseră carne şi vină, şi lăutari şi adunară mai totă sătulă să se bucure şi să Nr. 29. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Părintele preoţii şi protopopii gr. or. Ioanu Almă-şanu din Almaşulu micii săsescă a fostă pricopsită de Trefort cu 100 fl. Părintele Almăşană este între cei d’iotâiu în anulă acesta. Rău de totă, decă şi protopopii se umilescă a cerşitori. —x— După o statistică a ministeriului ungurescă de culte şi instrucţiune publică, numărulă scolariloră din Ungaria 1 înscrişi la gimnasii pentru anulă 1886—7 este de 34 mii 900, mai multă cu 316 ca în anulă trecută. La şcolele reale s’au inscrisă 6,294, mai multă cu 427 ca în anulă trecută. Balulă Reuniunei femeiloru Române din Sibiiu, aran .geată Sâmbătă săra în săptămâna trecută, a reeşită splendidă. Publică a fostă fhrte multă, între care şi notabilităţi militare. Toaletele dameloră se întreceau în frumseţe şi eleganţă. CostumulO românescă a fostă re-presentată prin vr’o cincisprezece dănţuithre drăgălaşe una ca una. Acestea au contribuită cu preferinţă la frum • seţa şi eleganţa balului. —x— 0 corespondenţă din Viena, publicată de „Bohe-mia“ din Praga, Z^e recenta panică deia Bursă a pricinuită o pierdere de celă puţină dou& miliarde de fiorini. —x— Corniţele Agenor Goluchowski, care este desemnată de a înlocui pe baronulă Mayr, ca ministru plenipotenţiar ală Austro-Ungariei la Bucurescî, este rudeniă M S. Regelui României. Corniţele Goluchowski s’a căsătorită la 3 luniu 1885 cu principesa Ana Murată, vara Maiestăţii Sale. Numărulă ascultătorilor dela universitatea din Cluşiu In totă anulă se sporesce. S’au înscrisă în semestrulă acesta 535 ascultători, dintre cari 254 la drepturi, 126 la medicină, 52 la filosofiă, 23 la sciinţele naturale. .Koloszvâr* dă espresiune bucuriei ce i-o pricinuesce crescerea numărului acestoră ascultători şi ca împrejurare deosebită îmbucurăthre constată, că şi numărulă a-cultâtoriloră români dela aeâstă universitate cresce din ană în ană. — Bucuria fâiei unguresc! de sigură se po-trivesce cu „bucuria" ţiganului, care se uita cum îi duce apa căciula. —x— Societatea bisericâscă-literară „Alexi-Şincaiană" din Gherla, în şedinţa electorală ţinută în 2 Ianuariu st. n. şl-a alesă ca conducătoră pe d-lă Dr. Ioanu Popu, pro fesoră de teologiă. —x— In curindu va apăre, cu aprobarea Ministeriului r. ung. de culte şi instrucţiune publică, Geografia Ungariei de Dr. Nicolau Popu în ediţiunea a VI. Totodată se face cunoscută, că prin rescriptulă ministerială de sub Nr. 43,248 suntă oprite thte ediţiunile precedente ale acestui manuală. —x— Funcţionarulă dela magistrată din Făgăraşu, Lud-wig Greger, despre care amă mai comunicată, a defrau-dată 1619 fl. ScrisOrei ce a lâsat’o în urmă’i şi tn care Zice, că ’şî va lua vieţa, autoritatea nu’i dă creZămentă. De aceea a dată ordină de urmărire. Ajutorarea tamilielorâ glotaşiloră. Precum să scie, legea glOteloră nu conţine nici o disposiţiune privitore la ajutorarea familieloră lipsite ale glotaşiloră în casă de mobilisare. se mire de vitejia loră, că au omorîtă pe smeulă şi i-au luată comorile celea scumpe. Intr’ontârdiu se scormonesce şi Pipăruşă Petru şi dă să se sc6le, der se simte legată de stejară cu lanţuri peste pieptă şi peste mijlocă, peste grumazi şi peste piciăre. — M! hm! dulcii mei fraţi, Z^se elă, der bine mai sciţi voi răsplăti bunătatea ce vi-o făcui! Bine a tjisă cine a disă : Fă bine şi aşteptă rău! Der lăsaţi că vl-o facă eu de nici draculă nu v’o mai desface! Şi numai odată se umflă, şi lanţurile cadă rupte zală de zală de gândeai c’ar fi numai de bucinişă. Acum sg mai dormă una pe pajişte, îşi Z»se Pipăruşă, că am eu vreme să ajungă şi acasă; cu câtă aşi merge mai iute, cu atâtă ar fi bucuria fraţiloră mai scurtă. Se puse deci să se odihnăscă, dăr nu mai vrea somnulă să se apropie de elă, că nu-i putea eşi din capă nemulţămirea fraţiloră săi. începu a se gândi la t6te minutele de când a plecată de acasă. Măi, îşi Z^e, adecă smeulă nu scia de bună semă, că cine i-a svâr-lită buzduganulă Jindărătă: eu ori Fiorea-’nfloritulă? Tre-bue că viteză oraă mai e Florea acela; cum aşă vrea să-lă cunoscă! Der l’oiu cunosce acuşi. Acum să mergă să vădă ce face biata mamă, ■ apoi să caută pe Florea înfloritulă, să mă prindă cu elă frate de cruce. (Va urma). După cum află „Bud. Korr.“, nu s’a luată o asemenea disposiţiune din motivulă, că guvernulă consideră ca valabile şi pentru familiile glotaşiloră disposiţiunile articulului de lege Xf din 1882 „asupra modalităţii d’a se acorda ajutore familiiloră lipsite ale celoră convocaţi în casă de mobilisare.» In înţelesulă acestei legi, femeia legitimă, copii legitimi şi nepoţii, mama, moşulă, bunica, socrulă şi s6cra, precum şi fraţii şi surorile, întru câtă întreţinerea acestora s’a acoperită din agonisirea seu simbria celui convocată, se ajutorăză din partea statului. Ajutorulă îlă primesce fiecare singuratică membru îndreptăţită ală familiei după capă, şi a-decă ajutorulă are să se calculeze de capă şi pe Z> după taxa ce se plătesee familieloră peutru întreţinerea soldaţiloră încvarfiraţî în trecerea loră prin loculă unde locuesce cela convocată. Pentru membrii familiei sub etatea de 8 ani are să se socotăscă jumătate din acestă ajutoră. Ajutorulă începe cu Z'ua ta care celă convocată a plecată din loculă unde stăruesce la trupa sa şi se sfârşesce cu Z*ua ta care acela s’a întorsă acasă Membrii familiiloră celoră convocaţi, cari cadă în luptă, primescă ajutoră încă timpă de şăse luni socotindu-se din Z*ua morţii celui convocată. Unu amică ală f6iei ndstre din Budapesta ne trimite următdrele renduri: Budapesta, 4 (16) Februariu a. c. Mare scandală! Mocsary, care e Maghiară, a vorbită în dieta ţării contra statului maghiară, contra societăţii maghiare, contra naţiunii maghiare! Părinţii patriei maghiare s’au scandalisată şi s’au consternată. Multă supărare şi amărăciune cuprinse inimile loră. ,Budapesti Hirlap*, care este una din cele mai cetite foi ungurescl, aducăndă estrase din vorbirea d lui Mocsary, îlă scrie totă »Mocsariulu*, er articululă do fondă îlă întitulăză „Catilina" ...»Acestă Gatilina nu numai că trăesce, ci venit in senatum*.... Apoi încarcă cu o mulţime de epitete pe acestă urgiâ a naţinnei maghiare. Cu lectură de acesta îndopă pressa maghiară pu-bliculă, care se nasce în şovinismă, trăesce în şovinismă şi — naturală — va şi muri în şovinismă. Aşa se face pe aici disposiţiă pentru buna■ înţelegere cu naţionalităţile, hulindă pe aeelă bărbată, care cugetă sănătosă şi vrea să-i lumineze, — cu nume ca Gatilina. Bare-mi de ar ave Ungaria mulţi CatilinI de a-ceştia! Din nenorocire e numai unulă. Asociaţi unea pentru meseriaşii români. Braşovă, 5 (17) Februariu a. c. Adunarea generală a .Associaţiunei pentru formarea meseriaşiloră români* s’a ţinută Duminecă în 1 (13) Februariu a. c. la 3 ore p. m. în sala de desemnă deia gimnasiulă românescă. Ună numără mare de membrii a luată parte la acestă adunare. Preşedintele a deschisă adunarea printr’o cuvântare potrivită scopului Associaţiunei, arătândă totodată, că si-tuaţiunea acestei AssociaţiunI, prin fundaţiunea făcută de sufletele rari şi nobile inimi românescl ale soţiloră Michailu şi Elisa Stroesco, — s’a schimbată, căci pe viitoră nu va mai fi împedecată în activitatea ei de calamităţile financiare cu cari s’a luptată pănă acum, s’a schimbată însă şi posiţiunea membriloră, dela cari să aşteptă mai multă zelă şi mai mare resultată, arată că nu-mărulâ membrilor nu stă în nici o proporţia cu avantagiele Associaţiunei şi cu interesulă celă mare ce-lă au Românii pentru a forma clasa mijlociă. In urmă dlă preşedinte atrage atenţiunea membriloră asupra ne.-esitâţii de a se înfiinţa în Braşovă ateliere românesc! pentru fiă-care ramă de meseriă, pentru ca elevii să se aşeZe şi instrueze în aces'ea, spre a-şl pute păstra mai sigură caracterulă şi dat inele românesc!. Recomandândăacâstaspre consultare membriloră, preşedintele declară adunarea da deschisă. Urmândă verificarea membriloră, s’a constatată nu-mărulă cerută de statute spre a se pute lua concluse. Arătându se trecerea din vieţă a membriloră fundatori C. Popazu şi D. Eremia, membrii Associaţiunei îşi manifestă prin sculare părerea de rău pentru perderea acestora vrednici membri. Secretarulă cetesce apoi raportulă comitetului, prin care se constată că 116 învăţăcei români se află Ia meserii în Braşovă. In anulă 1886 s’au aşeZată 16 învăţăcei la 15 meserii deosebite. Instrucţiunea o-au primită 76 învăţăcei în schia comunală de săra, ceialalţî în a statului, Cu vestminte au fostă ajutaţi 57 învăţăcei, stipendii au avută 53. Dintre învăţăcei 15 inşi au fostă declaraţi ca sodall. Sodalii cu toţii au fostă 42; sera ei s’au ocupată cu cetitulă şi cu musiea şi au dată trei producţiuni mulţămitore. Parte din sodall, pentru a se perfecţiona in arta loră, se află în Viena, parte în Pesta, Timişhra, Cluşiu şi Sibiiu. Dintre sodalî au devenită măestri 7, şi fiindă că anulă 1886 a fostă fhrte rău, comitetulă a făcută apelă, ca Românii să lucre la ei şi să i protegeze. Raportulă specială despre fundaţiunea soţiloră Mi-hailă şi Elisa Stroesco arată, că în 22 Noemvre aceste marinimhse pershne au predată preşedintelui 25,000 fl. âr cevaşî mai târZiu încă o miiă franci; cu cari comitetulă a cumpărată hârtii fonciare rurale de 50,895 fr., a căroră plasare o-au încuviinţat’o şi fundatorii. Adunarea îşi esprimă deosebita sa simpatiă faţă cu mari-moşii fundatori, rostindu-le cu însufleţire ună: „Se trăhcă!u, er la cetirea actului fundaţională membrii îşi arată stima şi recunoscinţa ce o au faţă cu aceste inimi generose, r&dicăndu-se în piciâre şi ascullândă cu pietate; se cetesce totodată şi actulă adiţională, prin care se revhcă dreptulă reservată fundatoriloră asupra fundaţiunii loră. Raportulă cassarului arată, că averea Associaţiunei este de 4272 fl., aflători în cambii, în obligaţii şi în cărticele de depunere la filiala .Albina*. Invăţăceiloră li s’a dată îmbrăcăminte, li s’au plătită tacsele şcolare şi s’au ajutată cu stipendii din do-naţiunea de 1220 fir, tăcută în Decemvre 1885 de ună domnă anonimă spre a se spesa în anulă 1886. Spesele preliminate au fostă de 300 fl.; donaţiunl au intrată dela biserica sf. Niculae 200 fl., dela ereZii răposatului 1). Eremia 100 fl„ dela 'mstitutulă „Albina" 50 fl, şi dela fraţii MihalovicI 50 fl. Comisiunea censurăthre, alesă de adunarea generală, constată prin raportulă ei, că atâtă socotelele Associaţiunei, câtă şi ale fundaţiunei Stroesco le-a aflată corecte; face însă îndrumări nouă cu privire la încassarea per-centeloră fondului Associaţiunei, precum şi la întabularea unei obligaţiuni şi propune să se cumpere registre nouă. Adunarea primesce aceste propuneri. Gomisiunea recomandă pe lângă orecarl amendamente propunerile comitetului şi adunarea generală, des-bătendu-le, le primesce în modulă următoră: 1) Să se aducă mulţumită în modă deosebită ma-riloră fundatori Michailu şi Elisa Stroesco prin o adresă subscrisă de toţi membrii Associaţiunei aflători în Bra-şovă. 2) Plasarea fundaţiunei se aprobă a se face în hârtii fonciare române. 3) Să se cumpere o cassă Wer-theimiană pentru păstrarea averii Associaţiunei şi a fun-daţiunei, eră până la Aprilie a. o. hârtiele rămână în păstrare pe lângă reversă la d-lă Diamandi I. Manole, care e rugată a îngrij isă se schimbe cuphnele. 4) Să se aducă mulţămită : Associaţiunei Transilvane pentru 11 stipendii; on. sinodă şi comitetă parochială dela biserica sf. Nico-lae pentru ajutorulă votată pe an. 1886 de 200 fl., d-lor ereZî Demetriu Eremia pentru 100 fl.; institutului »Albina" pentru 50 fl.; d-loră fraţi MihalovicI pentru 50 fl.; şi d-lui Dr. G. Baiulescu, care ca medică a binevoită şi în anulă 1886 a cerceta elevii bolnavi gratuită. 5) Să se dea ună premiu de 15 fl. d-lui I. Bidu, croitoră, pentru că a instruită 9 elevi, declarândă dintre aceştia pe 6 inşi ca sodalî. 6) Măeştrii şi sodalii să se întrunâscă în localulă de adunare Dumineca şi în sărbători spre a se ocupa cu cetitulă şi a asculta din câno în când diser-taţiunl despre progresuiă ce-lă facă străinii în meserii. Spre acestă scopă comitetulă va avea să cumpere cărţi speciale despre meserii. 7) Associaţiunea se face membră la societatea de împrumută şi păstrare „Meseriaşulă Română* cu 10 cvote. 8) Adunarea generală aduce mulţămită în scrisă d-lui preşedinte B. Baiulescu pentru ze-lulă cu care stăruiesce a susţine foia înfiinţată de dăn-sulă, .Meseriaşulă Română, a stăruita pentru înfiinţarea băncei „Meseriaşulă Română*, a avută fericireu şi încrederea prin care i s’a dată în primire fundaţiunea ne-muritoriloră soţi Michailă şi Elisa Stroesco. 9) Se pri-raesce bugetulă Associaţiunei cu venitele de 395 fl. şi spesele totă în acestă sumă. 10) Se primesce bugetulă fundaţiunei Michailă şi Elisa Stroesco, cu venite de 1400 franci, din cari a şesea parte se adauge la capitală şi ast-felă venitele rămase se socotescă în 570 fior. In spese s’au votată: pentru haine pe sâma învăţăceiloră 150 fl., pentru taxe de scdlă 150 fl , două stipendii pentru ate*-liere 100 fl., pentru sodalî ca să mârgă în schle speciale 170 fl. 11) Se primesce înscrierea a 10 membri noi. După acestea preşedintele mulţămesce membriloră pentru dovada de recunoscinţă ce i-au dat’o şi pentru zelulă, cu care au pertractată agendele şi declară adunarea generală de închisă. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.*) PESTA, 19 Februarie. — Discutându-se în camera deputaţiloru creditulu pentru gldte, mi-nistrulu lionvetjimei la motivarea proiectului se provocă la febrilele înarmări ale stateloră europene şi la încordatele raporturi politice, în faţa cărora monarhia şi statulă ungară nu e iertată să stăruiască în neactivitate, pentru ca nu cumva să ne lovescă vina negligenţei. Guvernele, şi a-nume ală nostru doresce pace, a căreia susţinere e de dorită şi de sperată. Cu t6tă disposiţiu-nea oprimată ce domnesce pretutindenea, nu ne ameninţă nici ună periculă iminentă. Situaţiu-nea însă cere veghiare şi prccauţiune. Deputaţii au votată unanimă creditulă gloa-teloră, după ce şi deputatulă T r u ţ a în numele naţionaliloră * a intervenită fdrte câldurosu pentru acesta, declarândă că acolo, unde e vorba de va4a şi siguranţa patriei, care e şi a loră, nu p6te esista nici o desbinare. Editoră : Iacobă Mureşiann. Redacforă responsabilă Dr. Anrel Moreşianu Nr. 29. GAZETA TRANSILVANIEI 1887 O ursul n la bursa de Viena din 17 Februariu st. n. 1887 Rentă de aurii 5°/0 . . . 96.05 Rentă de hârtiă 5°/o . . 8615 ImprumutulQ căilorfl ferate ungare................14:6.80 Amortisarea datoriei căi-lorG ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 95 50 Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 114: — Bonuri rurale ungare . . 104:.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişti..................104.— Bonuri cu cl. de gsortare 104. — Bonuri rurale transilvane 105 — Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de vină ung..............— Imprumutulă cu premiu ung...................116.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 60 Renta de hârtiă austriacă 77 50 Renta de arg. austr. . . 79 85 Renta de aurii austr. . . 108,95 Losurile din 1860 . . . 130.75 Acţiunile bâncel austro- ungare................ 845 — Act. băncel de credită ung. 270.— Act. băncel de credită austr„276.— Argintulă —. — Galbinl împărătesei .............6.04 Napoleon-d’orI .... 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62 85 Londra 10 Livres sterlinge 128 60 Cursufu pieţei Braşovu 16—20 din 18 Februariu st. n. 1887. Bancnote românesc! . . . . Cum v 8.45 Vend 8.47 Argint românesc » 8.42 • 8.44 Napoleon-d’orI ...... * 10 10 * 10.14 Lire turcesc! 11.40 1 11.44 Imperial! » 10.40 ♦ 10.44 Galben! * 6 01 * 6 05 Scrisurile fonc. »Albina» # » 101.— * 102.- - Ruble Rusesc! 116.— » 117.— Discontulîi ... » 7— 10°/. pe ană. Pischinger - Torte, o tortă, care a câştigată înalta recunoştinţă a Maiestăţii sale Reginei şi care, nefiindă întrecută în calitatea ei esceleiită, a ajunsă a fi vestită pretutindeni, se găsesce în fie-care di prdspătăla Emil Porr, băcănia la steua roşiă. Depositulă principală: Oskar Pi-schinger, Viena, Erigittenau. FARMACIA J. PSERHOFER Viena, Singerstrasse Nr. 15 la „goldenen Reichsapfel“ Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite »Pilule universale, merită cu totd dreptulă numirea din urmă, de ore ce în faptă nu esistă aprdpe nici o bolă, la care nu ar fi probată în mii de caşuri efee-lulă loră miraculos£L In caşurile cele mai cerbicdse, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadartt, s’a dobendită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după ună scurtă timpă deplină însănătoşare. 1 cutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 cutiore 1 fl. 5 cr., la trimiteri riefraneate cu rambursă 1 fl. 10 cr. Trimiţendu-se preţulă înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl, 40 cr., 4 suluri 4 fi. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. (Mai puţin de ună sulă nu se p6te trimite. Au incursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acesloră pilule mulţămescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele bole. OrI-cine a făcuta odată încercare, recomandă aeest.ă medicamentă mai departe. Reproducemu aci câteva dintre multele scrisori de multâmitâ. Leongang, 15 Mai. Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adeverată minune, ele nu suntu ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adevâră aprope la tote bolele. Din pilulele, ce-arn foştii comandaţii la Pascî, am împărţiţii cele mai multe la a-micî şi cunoscuţi şi au folosita la toţi, chiar şi persono de o etate mai mare şt cu diferite bole şi defecte au dobândită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescu a urma cu întrebuinţarea loru. Te rog dar a-mî mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mî şi dela toţi, cari amu avută deja norocirea prin pilulele D-v. ne redobândi sănătatea cea mai cordială mulţemită. martin lieutinger. Bega Szt-G-ydrgy 16 Februariu 1882. Onorate Domnule! Nu VS potă esprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de ore-ce pre lângă ajutorulă lui D-deu, consorta mea care deja ani îndelungaţi au suferită de miserere, s’a vindecată prin pilulele D-v., şi cu tote că şi acum trebue din când în când se întrebuinţeze din elo, totuşi sănătatea ei s’au îmbunătăţită întru atâta, în câtă pote să-şi veflă de tote oeupaţiunile ci cu vioiciune juvenală. Acestă a mea mulţămită Ve rogu a o întrebuinţa spre binele tuturora celorft cari suferă, şi Vă rogu totodată, ca se-mî trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpunii chinezesc. — Cu deosebită stimă supusă Aloi* Xovak primă-grădinară. Stimate Domnule! Presupunîndă, că tote medicamentele D-tale voră ti aşa de bune, ca re numiţii tu balsamă contra degerăt urii oră, care în familia mea a tăcută ună sfirşită grabnicii la mai multe umflături de degerătură, m’am dec su pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijloce universale de lecuire, a lua refugiulă la pilulile eurăţitore de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulă acestoră mici globulele se bombardeză la emorrhoidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esiteză de locă a Vă mărturisi acum, că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată cu totulă, şi că recomandă aceste pilule în cerculă cnnoscinţelorn mele cu celă mai mare zelă. Nu am uimiră în contră şi decă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, însă fără de subsemnarea mea. Viena, 20 Februariu 1881. Cu înallă stimă C. v. T. Balsam contra degerăturei de I. Pser-hofer. de mulţi anî recunoscuţii ca celă mai sigurii remediu contra su-ferinţelorO de degerătură de tota felulO, precum şi spre vindecarea ranelorQ învechite etc. 1 borcă-neiă 40 cr. Balsam contra guşilorft, remediu de încredere spre lecuirea umflături -lorii la gătii. 1 flaconii 40 cr. Essenţa de vieţă, (Picaturi de Praga) contra stomacului stricatu, a mis-tuirei rele şi greutăţilorO de tot0 felulO, ună remediu de casă esce-lentO. 1 flaconii 20 cr. Sucnltt - Spitzwegerich, medicamentă de casă în genere cunoscuta şi es-celenta contra catarului, râguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr. Alifiâ americană contra rlieumatis-mnlui, celă mai buna medicamenta la tdte suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bălă de tremura), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. bichiortt din buruenî de Alpî dela W. 0. Bernhard. 1 butelia 2 fl. 60 cr-, Va buteliă 1 fl. 40 cr. sen, 1 buteliă 2 fl. 50 cr. Va buteliă l fl. 50 cr. Pomadă de Tanochinin de I. Pser-hofer, de unQ şirO de anî recunos cută de medici ca cea mai bună dintre t6te remediile pentru cres-cerea părului. UnO borcantt eleganta adjustata 2 fl. Plastru universala de prof. Steudel, la rane. din lovitură şi înpunsil, la totQ felula de bube rele şi la nmflăturî Învechite, ce se spargă periodica la piciore, la degetQ, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soia, s’a probata de multe ori. t bur-canQ 50 cr. Sare universală de eurăţeniă de A. W. Bulrich. Una remediu de casă escelentQ contra tuturora urmări-loru digestiunei stricate precum: durere de capO, ameţelă, cârcei la stomachă, acreală în gata, suferinţe haemoroidale, constipaţiune etc. 1 pachetO 1 fl. Franzbrantwein 1 buteliă 60 cr. Prafă contra asudării piciorelorfl, 1 Esenţă pentru ochi de Romershau- Cuţiă 50 cr. Medicamente Homoopatice de totu felulu s6 aflâ totdeuna gata. Afară de preparatele aci numite se mai aflâ tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote fiarele austriaee, şi la casa, când unele din aceste specii nu s’ar afla în deposită, se voru procura la cerere cu promptitudine şi câtă se pote de eflinu. Trimiterile prin poşta să efectuezâ iute, decă se trimite preţulu înainte, său cu rambursă. Trimiţâiidu-se preţulu înainte, (mai bine prin inundaţii poştalii) este porto poştalii cu multu mai eftinu, deeâtfl la trimiteri cu rambursă. 3-12 # # m # 9 m m m m m m m # m # M M * M «K M «K Turnătoria şi fabrică de maşini a lui Schlick Societate pe acţii în Budapesta. Biuroulu centralii: IV. Weitznerring 57 — DespărtSmentulti pentru maşini agricole VI. Aeussere Weitznerstr 1696—1699. recomanda Garnituri de treierată cu vaporu, de încăldiia cu cărbuni, cu lemne si cu paie. Garnituri de treieratu cu vîrtejd (Goppel.) Sistema cu vţ pene (Stiften System), cu. seu fără aparatO pentru umpluta în saci şi pen-^ tru curăţita. Mor! pentru curăţitulu cerealeloru (Systemu Backer & Vidats) a; mai departe patentatele pluguri Schlick cu 2 şi cu 3 feare recunoscute Jj de escelenfe.. — Preţulu dela fl. 58 în susu. nl---------------T D—1 ““**“■* t ♦ 4 Pluguri -Rayol, patent, ll j j «JOIIIIUK O IAj U/JJUIUII* y/t’HVI'U/ f («((.OUI ItyiHU. luyui ■'Rayol de S^" ,l*mn . ţâre (după Sack). Pfuguiî originale Schlick şi Vidats cu 1 fieru. ^ Cea mai nouă maşină patentata de sCniânatu In brazdâ. f ^ Mai departe se aflâ gata: Mori de măcinată, cu una şi cu doue ^ Aj pietre, mori pentru porumbă „Little Giant," batoze de porumbă, maşini pen- ^ u tru preparare de nutretă. Teascuri pentru uleiuri s. a. m. în stabilimen- A tulă fabricei nostre s6 potO vedea lucrândO: cele mai nouă maşini pentru ^ n topită cânepă flosă sist. Ramie şi maşini de curăţită după sistemulă nostru ff 4C propriu, cu o putere de lucru cvantitativO şi cvaiitalivă estraordinară Tl Liste de preţuiî se trimită Ia cerere gratis şi franco. 3- Minunea vienesă pe teremulu industriei de cesornice cu pendulă. Numai fl. 2.50 costă la mine de astăzi încolo unu @esornicu cu pendulă escelentă, egulatu de sine luminători cu aparată pentru deşteptate şi sgomote, cu două glonţe (funţi) bronzate, pendulă şi cele aparţinătore. Aceste cesornice pompose şi escelente sunta montate în pervasuri rotunde, frumosă colorate, imitândă lemnulâ de nuca, de abanosG seu palisandru, o podobă pentru fie-care salonă. Pentru tabla cu cifrele ce lumi-neză noptea ca luna fără adausă de nici una materiala dau pentru IO ani garanţiă şi atragă atenţiunea, că aceste cesornice minunate, escelente şi totuşi admirabila de eftine se află singura numai la mine bune şi veritabile Afară de acestea dau cu Numai fl. 6*50 unu eesornicu romontoir, su pralină Argintu-.N’ickel, de întorşii fără cheiă-cu mi:chanismfl de Nickel adeveratu, regulată, punctuală, cesornică nedis, tructibilu, aiătândfl secundele. Numai fl. 6’50, mai nainte a costată întreită. Trimiterea în provincia, se face cu rambursa post., seu trimiţendn-se preţultt înainte prin Exportliaus Fekete, Uliren-Depot, Wien, V. Wehrgasse Nr. 13/59. Tipografia ALEXI, Braşovu.