REDACŢUJITEA ŞI ADUIIVIftTRAŢIUKKA : BRAŞOVfj, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe un ă an a 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl str&ta&tate: Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. ANULU L. S-jâ PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNŢURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlserl nafranoate nu ia prlmeaou. — Hanuaoripte nu «a retrimită. Sâmbătă, 7 (19) Februarhi. ---- -- •— -— m. 1887. Discursul!! deputatului Mocsary. ţinuţii în şedinţa camerei deputaţiloru dela 3 (15) Februariu a. c. Onorată cameră! (Sgomota. S’au^mă!) Eu cu a-câstă ocasiune dorescă să lacQ unele observări asupra politicei ce-o urmâză guvernula în cestinnea naţionali-tăţilorQ. (S’audimă!) Credo că o pota tace acâsia mai bine la acesta resortD, după ce resortula instrucţiunei publice este acela, în cerculd căruia s’au obicinuită mai cu sâmâ a se tracta afacerile privitbre la cestiunea naţionalitâţilora. Mai de multe orî am vorbită în acestă cestiune, şi n’am avută intenţiune în genere a pune la probă pacienta onor. camere la şi mai multe ocasiunî. Nu vo-escO să mă provocă la fapte mai vechi, deşi importante, cari în acestă on, cameră s’au atinsă deja de mai multe ori; numai câteva caşuri dorescu să le amintescă, nu atâtă pentru că ară fi de o mare gravitate, câtă mai multă pentru că aruncă o lumină caracteristică şi viuă a-supra acelora idei şi a celei direcţiuni, pe care on. guverna crede de cuviinţă a urmări în cestiunea naţionalităţilor. In deosebi ce privesc® cercula de putere ala domnului ministru de instrucţiune, numai aceea să ’mi fiă permisO a aminti, ce s’a petrecuta în anula şcolara trecuta în gimnasiula superiorQ regescQ din Leciu (Leutschau). Din acestă instituta au fosta eliminaţi nu mai puţină ca 8 şcolari pentru pretinsa agitaţiune în contra statului. Sentinţa a adus’o direcţiunea, acestă sentinţă după cum e regula s’a aşternuta ministrului de instrucţiune şi onor ministeriu o-a şi aprobat’o. Cam ce feliu au putută să fiă acele uneltiri contra statului, cari au causato eliminarea, se p6te vedă şi din aceea, că şcolarii eliminaţi au fosta băetî de 14, 15 şi 16 ani şi numai unuia dintre ei a fosta de 17 ani. Care a fosta păcatula lora ? De aceea, că ar fi alcătuita vre-ună conventiculă, dubă, său vre-o reuniune — nici vorbă nu este; n’au făcuta alta, decâta că s’au întrunită la unuia din colegii lorO, care avea o locuinţă mai bună, şi acolo au cetită foi slovace, au cântată cântece slovace, dâr ca să fi făcuta vre-unQ scandala — nic-î vorbă. N’au făcuta secreta din aceea, că sunta Slovaci; din causa acesta s’au născuta dese frecări între ei şi ’ntre alţi colegi ai lora şi denunţarea acestora colegi de scblă a fosta basa pe care s’a adusa sentinţa, că dintre denşii 5 inşi sunta eschişî din t6te institutele ţârei. 2 numai din anumite institute ale Ungariei de susfl, âr unuia a primita o pedepsă mai mică. Acâsta nu prea are lipsă de comentară. Pentrucă nisce tineri necopţi au cetită foi slovace şi s’au declarata ca Slovaci, să fiă depărtaţi dela cariera loru, să fiâ stigmatisaţi pentru totă vieţa lora şi a arunca în tină cheltuielile ce le-au avuta părinţii cu ei — pentru că au fosta copii de bmenî săraci — acesta n’o găsesca că se p6te uni cu dreptatea, a da premie scolarilora, ca între dânşii să j6ce roluld de denuncianţî, acesta nu o polO privi ca o crescere morală potrivită, a cresce din 8 ăsolarî duşmani înverşunaţi ai Maghiarilora, acâsta nu o pota privi nicî-decum ca o politică bună şi multa îmi pare rău, că onor. d-na ministru, dela care a ater-nata t6tă trâba, nu a îndrumată între marginele cuvenin ciâse hiperzelula direcţiunei gimnasiale, (Mişcare). Să-ml fiă permisa a cita una alta casa din cercula de putere ala ministrului de interne. (S’aucjima!) Gomitatula Ternavei mici în anula trecuta a contribuita 10,000 fl. în folosula Reuniunii de cultură ardelene aşa, că parte din acea sumă să se ia din averea comitatului, parte însă să se acopere prin arunca de dare. Acestă decisiune a comitatului, ce semână cu aceea ce a adus’o mai de multa comitatula Sătmarului, a fosta înaintată ministrului de interne pe lângă una recursă, şi recurenţii au fosta respinşi cu cererea lora din causă, că comitatula ar fi avuta dreptula de a decide una a-runca de două procente la dare, mai departe pentrucă între acele scopuri, pentru cari comitatula este în drepta a face aruncuri de dare, să numără şi „scopurile culturale." Eu onor. cameră sunt de convingere, că acestă decisiune a comitatului Târnavei mici nu se pote aduce mci-decum în consonanţă cu legea, căci e adevărata că în lege se vorbesce de »scopurî culturale,* dâr a sprijini acea Reuniune ardelână în numele culturei, iertaţi-mi, este numai unO joca de cuvinte, pentrucă adevâra-tuia scopa alâ acelei Reuniuni este lăţirea maghiarisă-rei, acesta scopa însă nu e cuprinsa în lege. (Mişcare şi sgomota). Korossi Săndor: E unuia şi acelaşi. Ludovicii Mocsdry: Mă roga de iertare, dâr cultura nu se păte indentifica cu maghiarisarea, pentru că nici onor. deputata Korossi Săndor nu va nega că cultura se păte înainta şi mijloci nu numai în limba maghiară ji şi in altă limbă şi nu va susţine nici aceea, câ naţionalităţile n’ar avă alta drepta decâta, ca cultura să li-se administreze lorO în limba maghiară, cftel este esprimata In legea de naţionalitate dela 1868, că e chemarea şi datoria chiar a statului de a mijloci, ca locuitorii de altă limbă să-şi pătă câştiga instrucţiune în propria lorQ limbă, pănă acolo unde se începe învăţământuia academica. Dâr nu se pote lua ca motiva ala decisiunei comitatului nici aceea, ce a {JisQ ministeriula cu ocasiunea respingerei recursului, că adecă acea Reuniune de cultură ardeleană faţă cu diferitele naţionalităţi şl-a lăţită activitate? sa de interesa generala, care eschide ori ce pornire duşmănosâ, în acesta comitate, ceea ce ori de ce limbă ar fi poporaţiunea lui nu păte să-i dea prilegiu de a se simţi vătămata. A maghiarisa cu bani românescî pe Români — acesta eu nu o ţină de o procedere dreptă şi demnă de Maghiari. (Contraziceri în stenga.) După ce am amintita acum reuniunile de cultură, fiă-ml permisa, onor. cameră, a spune, că eu nu considera de norocită direcţiunea, în care aceste „Kulturegy let*-url şi-au începută activitatea lora; pentru-că, binevoiţi a mi concede, acestă direcţiune e hotărîta agresivă faţă cu celelalte naţionalităţi, şi scimă fărte bine, câ acţiunea nasce reacţiune. (Nelinisce în stenga estremă). Ar fi cu totuia altceva, decă acele reuniuni s’ar ocupa numai de aceea, ca să salveze pe sâma naţiunei maghiare pe aceia, cari sunta espuşi de a se slovanisa seu romanisa, seu de s’ar restrînge la aceea, ca să dea ocasiune pentru însuşirea limbei maghiare, acolo unde se cere, precum de pildă în capitală am esperiata acesta cu bucuriă, seu şi în alte oraşe, der, mă rogO de iertare, ca aceleaşi reuniuni cu mijlăcele ce şi le-au* alesă ele, cu asilurile lorO de copii, cu instrucţiunea poporală, cu premii puse pentru propunerea cu succpsu a limbei maghiare, ca cu tăte acestea să năvălescă asupra naţiona-lităţilorQ acolo, unde locuescO în misse compacte şi a voi să le maghiariseze cu grămada. ,'fStrigări) in stenga estremă: cine voesce acesta?) mă roga de iertare, acesta este o ideeă utopică şi ea tradeză numai, că voinţa este, deşi nu este şi putinţa lângă ea şi că Maghiarii în genere nu se pota linişti cu aceea, ca fiă în ţâră şi locuitori de altă limbă, pentru că aşa credo, că bunO patriota în acestă ţeră nu pote fi decâtQ numai celo ce vorbesce unguresee, şi acesta, d-lorQ, este o fatală rătăcire şi vătămare cu privire la naţionalităţi. (Nelinisce şi reprobări în stânga estremă). , De altmintrelea, decă numai pănă acolo ar merge lucrula, ca întrâga lucrare de maghiarisare să se facă pe cale socială, atunci s’ar pute (^ice, că statuia respectâză dreptula de întrunire şi aşa ar ave ocasiune se apere acesta dreptu şi la alte naţionalităţi. Dâr aceea n’ar trebui să concedemO statului, ca organele lui şi autorităţile administrative să se amestece in asemeni lucruri şi cu asemenea procedere să procedă astfelQ cum vedemQ, n’ar tebui onor. guverna să influinţeze şi să încuragieze şi alte organe administrative ca să lucreze asemenea. încă una casO să-mi fiă permisQ a-la aminti pe scurta. E lucru cunoscuta, că în anula trecuta comitatula Zolyom a hotărîta să maghiariseze numele unui în-trega şirO de comune slovace. Thali Kalmann: A-le remaghiarisa. Ludovicu Mocsary. Mă roga de iertare! Nu se pote remaghiarisa, pentru că nu se p6te ca înainte de asta satele să fi avuta nume atâta de pocite ca: Lopâin, Va-ezok, Szakbeny, Szelcse, Doval seu Get, pe care şi.*în ţinuturile unguresc! l’au botezata cu cunoscutulQ nume: Gyetvât. Schimbarea acesta de nume nu prea arată din partea respectivilorO patrioţi zeloşi vre-una sentimente puternica pentru limba maghiară. Observa numai în treceta, că după mine nu s’a putută găsi una mijloca mai nepotrivita pentru înaintarea maghiarisârei decâta acestă maghiarisare a numelui. Ce voesce să a-jungă comitatula Zolyom cu puţina mânjitură maghiară? Luânda lucrula curata din punctulQ de vedere alO ma-ghiarisărei — n’au succesd a face încă din nici una Slovaca Maghiara, der pagubă s’a causata cu pornirea de maghiarisare, pentru că SlovaculD, care vede aceste nisuinţe, îşi gândesce: Ce voescQ aceşti domni maghiari ? Nu-i destula că mereu ne îmulţescO sarcinele, acuma şi aceea îi supără, că de ce suntema S’ovaci? De ce i supăre că ne rugămă la DumneZeu în limba nostră maternă? Acele table, pe care sunta scrise numele maghia-risate, vorO juca încă rolula pălăriei lui Gessler. (Ilaritate.) Slovacula, vă^endu-le pe acestea, va înjura una asupra Ungurilorâ şi va fi gata a fi pradă în mâna agi-tatorilora fără consciinţâ. (Mare mişcare în stânga estremă,) Procederea comitatului cu acâstă ocasiune lovesce în faţă chiar şi legea, pentrucă ar fi fosta datoria comitatului îu orî şi ce casa, înainte de a face maghiarisarea să întrebe, decă se învoiesce comuna, pentrucă în sensula legei comunale, comuna hotărăsce singură în a-facerile ei interne (0 voce în stenga estremă: Totuşi au fosta întrebate). N’am cunoscinţă despre acâsta. Va se Zică comunele ar fi trebuita să fiă întrebate şi fără consimţământul acestora procederea comitatului nu are nici una temeiu legala. Tocmai de aceea îmi pare rău că ministeriula a aprobata o astfela de procedere. Dâr numai continuu on, cameră cu înşirarea casu-rilorO singuratice. Eu credo , că şi cele ce le-am citata aici vorO arunca lumină asupra acelui moda de cugetare asupra acelei direcţiuni, pe care on. guverna o urmă-resce în cestiunea naţionalităţilorD. Se vede că on. guverna în genere nu crede că este ehiămarea lui, ca să înfrâneze şovinismuia în stăruinţele sale, ce nu-sQ la locuia lora şi nu au nici una scopa, ba mai multd: elO încuragiază şovinismuia de-adreptula prin purtarea sa. Procederea guvernului dă loca presupunerei, că pentru lăţirea maghiarisârei tâte suntu iertate, scopul0 sănţesce mijlocele, şi că cu asemeni uneltiri unO nenorocita no-rocosO îşi pdte câştiga merite înaintea guvernului. Eu creda, că nu acâsta este ehiămarea guvernului, ci faţă cu naţionalităţile curata obiectivitate. Guvernului niciodată nu-i este iertată a uita, câ conduce afacerile unei Uri poliglote, că este deopotrivă guverna Maghiarilora, Slovacilora, Românilorâ, SârbilorO, nu-i e permisa a uita, că ţâra nu p6te fi unO kulturegy-let în stila mare şi că într’ensa trăiescO cetăţeni de naţionalitate diferită, cari trebue să împarţă între sine în moda egala nu numai sarcinele, ci şi dreptatea (Strigări din drepta: Aşa se şi întâmplă!) E cu neputinţă să nu observămQ şi într’asta acea politică de corteşire, pe care aşa de adeseori i-o aruncămfi in ochii guvernului. GuvernulO vede o mare putere in curentula şovinistu, de aceea nu cutâză a păşi în contra lui. Sâmte bine, că nu prea are multe titluri la popularitate, crede, câ cu acâsta va ajunge încă la popularitate şi sperâză, că pentru politica sa vis-â-vis de naţionalităţi îi va ierta naţiunea deficitulQ şi datoriile nesfârşite ce le face... tocmai aşa cum una june uşuratică la minte iârtă darea de sâmă curatorului său, numai să nu’lă turbure în satisfacerea pasiunilorb lui periculâse. Nu-i mirare într’aeeea, câ dâcă în acâstă ţâră fiăcare îşi păte lua voia a călca, a ignora şi a eluda legea positiva şi dâcă îi spunemil în faţă aici parlamentului şi guvernului, că legile nu se respectâză, nu i mirare, Z^a, câ legea dela 1868 este numai pe hărtiă şi nu se esecută nici măcarâ într’unQ singura puncta (Mişcare). Nu sciu iiuZît’a d-nula ministru de justiţiă, ce a spusa mai dăunăZi deputatuia Dimitrievicî, că în cercula său de alegere autorităţile respingă orice hărtiă şi orî-ce adausa la actele înaintate lora, cari nu sunta compuse în limba maghiară. (Strigări sgoraotăse: Bine facQ! Mare mişcare. Bine facă!) Polonyi Geza: Protesteze Mileticî în contra acesta, dâr nu d-lQ deputata. (Aprobări). Ludovicu Mocsary: Roga cu stimă pe d. preşedinte, să binevoiascâ a mă mântui de asemeni întreruperi. îmi pare forte rău onor. cameră, că d. deputata o spune aici în sînuld dietei, ce bine se întâmplă, dâcă una din legile fundamentale ale statului nu se respectâză şi în fiăce momenta să eludâză. (Mare sgomota) Preşedintele: Nu pota opri în parlamenta, onor. d-Ie deputata, ca unuia sâu altuia din deputaţi să nu dea espresiune vederei sale prin întreruperi. (Viuă aprobări în tote părţile.) Racz Geza: E trist că din sînula acestei partide tre*-bue să auZimQ o astfela de cuvântare. (Aprobări în stânga estremă). Ludovicu Mocsary: E durerosa, onorabilă cameră, dâcă i se spune guvernului, câ legile nu se respectâză şi dâcă guvernula privesce la acâsta cu indiferenţă, Şi acâsta n’a c^is’o numai deputatuia Dimitrievicî ci au Zis’o torte mulţi. Ve roga numai a vă aduce aminte de deputatuia Szabovlievics, a cărui cuvântare leală ama as-cultat’o cu bucuriă în ultima sesiune. Ama băgata in buzunara declaraţiunile lui frumâse patriotice şi leale, dâr au ignorata toţi, că şi d nula deputata a spus’o, că cestiunea naţionalitâţilora esistă numai pe hărtiă. Eu, onor. cameră, văda cu adencă îngrijire politica, ce-o urmâresce în cestiunea naţionalitâţilora guvernula şi in genere statuia maghiara şi societatea maghiară. Cu o îngrijire atâta mai mare vâdO acesta, cu câttt mai multa începe a se agrava mersula timpurilorO deasupra patriei nbstre. Eu credo, că nu e omO în acâstă cameră, pe care nu l’ar împlâ de îngrijire seu pe care nu l’ar nelinişti cela puţina, că în acesta momenta nu stămâ pe piciorO bunO cu naţionalităţile. Eu credd, că vomd străbate prin pericula, decă va năvăli asupră-ne. Pentru-că putemO să ne încredemO puţina şi in noi şi p6te nici in privinţa ajutorului nu vomO fi lipsiţi, dâr acelO sâmţămenta pe care l’am amintita, că adecă este cu neputinţă, ca în aceste momente se nu pătrundă peptulă fiecăruia idea, că totuşi ar fi bine, dâcă amO sta pe pi-ciorO mai bunO cu naţionalităţile, vă rogO a avă în vedere, că totuşi ar fi bine a ne gândi puţind şi despre aceea, că ore bună e direcţiunea, ce-o urmărimd faţă cu naţionalităţile, statuia şi societatea deopotrivă. Şi fiinda că In aceste momente sunta preocupaţi toţi fii patriei cu ceea ce se pâte întâmpla în viitorO, binevoiâscă onor. cameră a-mi concede d’a mă ocupa câteva minute de aceea, ce influinţâ pote să aibă asupra , relaţiunilorO nostre esteriore acea politică, pe care b purtămO în cestiunea naţionalitâţilora în acâstă ţâră. Nr. 28. GAZETA TRANSILVANIEI. 188?. De aliaţi avemO neapărată trebuinţă. Despre ces-tiunea, că încâtO ne putemQ răzima pe Germania, credo, că suntemO pănă acum în curato, şi să dea Dumnezeu ca să nu venimO cu ea şi mai multa în curato. In ceea ce privesce marele nostru mteresO, ca Ru sia să nu pună mâna pe peninsula balcanică putemO să contămQ la ajutorulO Turciei, Angliei şi pdte şi la alO Italiei; dăr încâtfl vomO trebui să stămO faţă’n faţă cu Rusia, amiciţia statelorQ balcanice, cu deosebire amiciţia şi alianţa Sârbiei şi a României este mai însemnată pentru noi, decâtQ amiciţia acelorQ mari puteri. Eu aşa credo domnilorO că acăstă alianţă o putemO câştiga, AucJit’amO noi din partea slavă amintindu- ni-se Philippi ş’amO aurită declara^iunea, că Serbii din parte-le aştăptă liniştiţi răsboiulO cu Rusia. Cunosceţî mişcarea naţională în diferitele ţări slave. In Praga şefii de partidă renumiţi, în AgramO agitatorii vestiţi tocmai aşa a-meninţă cu MuscalulO, ca pote şcolarii din Leciu seu lucrătorii Slovaci îmbătaţi din piaţa Pestei, pentru că sciu, că acăsta îi face pe toţi nervoşi şi cu acesta să pote influinţa asupra lorO. Sunt însă convinsa. pă nu se află între rassele diferite slave una, care şi-ar dori ceva din fericirea absolutismului muscâlescQ. Ce privesce pe Români, onor. cameră, interesulu rassei române este pe deplinO identică cu interesulO ras-sei maghiare, pentru că nemulQ romănfl tocmai aşa este vărîtO în mijloculO marei rasse slave, ca celO maghiară şi formăzâ basa naturală a alianţei şi orî câtO de greu ar fi a împăca relaţiunile faptice, orî ce s’a petrecuta între noi în trecuta, acesta este o situaţiune în adevărO imposibilă şi răsturnată cu capu ’n susQ şi să va întâmpla mai curândO seu mai târziu, că ceea ce a unitO Dumnezeu, 'omulO să nu despartă. Logica situaţiunei ne îndrumă JeadreptulO la acăsta. A folosi acăstă situaţiune pentru alianţele statului este problema guvernului, care, după ce Ungaria este în prima liniă interesată în cestiunea Orientului, este chiămatQ a pune în cumpănă influinţa lui covârşitore în politica orientală a monarchiei. Der statuia ungara, onor. cameră, nu numai pe calea influinţei ce compete diplomaţiei are unO rdlQ însemnata în cestiunea Orientului, ci rola însemnata are în cerculO său propriu de putere, ca stata maghiaro, şi nu numai statuia ci şi societatea maghiară, pentru că aceste sunta chiămc.te a se ocupa de Gestiunile naţionale, cari sunta multa implicate în cestiunea Orientului. Conceda onor. cameră, că putemO să fimu în bună amiciţiă şi în alianţă, fiâ cu Sârbii, fiă cu Românii eventuala pe scurtâ timpa şi fără ca să vină în vorbă cestiunea naţionalitaţilord. Der hotărîta tragă !a indoielă aceea, că fiă cu Serbia, fiâ cu România voma pute să încheiămO o alianţă durabilă şi sigură, decă nu ne va fi succesu mai înainte a inaugura la noi acasă o astfelu de politică fată cu naţionalităţile, care se satisfacă dScă nu pretensiunile uliraiştiloru, celu puţinu aspiraţiunile naţionale corecte şi drepte ale grosului Româniloru şi Ser-biloru dela noi. Nu putemO să contămO la o durabilă şi sigură a-lianţă pentru aceea, pentru că atâta la Români, ca şi la Sârbi este puternica sentimentula legăturei de rassă. Aceste naţiuni sunta multa mai miel, decâtO ca să nu reflecteze ia conaţionalii lorO, cari locuiescO în statuia nostru. Naţiunea germană se pote lipsi de acei conaţionali, cari sunta în Austria, Francia nu’şi bate capulO cu cele ce se petreca în Belgia şi Elveţia cu Francesii, pentru că şi fără de aceştia este mare şi puternică. Der Serbii şi Românii de peste Drava şi de peste Carpaţl au cela mai mare interesa pentru conaţionalii lorO de aici, fiindo că aceştia se ţină de posiţiunea naţiunei lorO, ca o parte întregităre a acestei posiţiunî precum formâză şi în privinţa culturei şi a literaturei o parte a ei. De aceea este de-o influinţă covârşităre cu privire la relaţiunile n6stre orientale împrejurarea, că ce politică urmăresce aici în întru statuia, şi societatea maghiară. O tracta re drâptă, o politică bună faţă cu naţionalităţile este...... Preşedintele'. RogO pe onor. d. deputaţâ să bine-voiască a vorbi la budgetula ministeriului de instrucţiune. (Viue aprobări). Nu e tocmai potrivita acesta bu-geta pentru ca onor. deputata să se ocupe cu cestiunî de naţionalitate. (Viue aprobări generale). Ludovicii Mocsary: Eu aşa credo că, cestiunea na-ţionalităţilorO ar trebui să intereseze parlamentula maghiaro şi odată într’unO anO s’ar pute vorbi despre ea. (Sgomota) O politică de naţionalitate cum se cade: a-cesta este preţulu, ca se putemii trăi cu Românii, şi cu Sârbii în bună amicitiă si alianţă. * * * Daţi preţuia acesta, pentru că e-te totodată şi preţuia, cu care ne putemO câştiga şi în întru în propriula nostru cercO liniştea şi convieţuirea paclnică. Se mo-bilisămO în direcţiunea acesta, onor. cameră, câta se pOte mai curendQ, cheltuielele ce le vomu ave cu acesta mobilisare nu ne vorO păgubi vă asigura; pentru căi nu împărtâşescO vederile acelora, cari credO că naţionalităţile din Ungaria nu se potO împăca şi mulţămi, cari credo p6te că ne vorO lua numai în rîsO decă a-cum tn ora a 12-ea amO voi să începemO a ne împrieteni cu ele. Sciu, onor. cameră, că naţionalităţile, cari trăiescO în statuia nostru sunta gata a se împăca, şi dorescO a-câsta din parte-le; ele sunto gata a încheia pace cu noi pe acea basă, ce au aşecjat’o legea dela 1868: der cerQ ca acea lege să se ţină şi să nu fiă numai pe hârliă. Nu credă nimenea, că popărele, ar voi să rupă aşa de uşorO legăturile milenare. Naţionalităţile din Ungaria nu intenţioneză acesta, ele sunta alipite cu iubire de acesta pământa, dâr voiescu se se semţă aici în adeverul acasă în patria lorii propria. ţ)ica să mobilisâmO în acestă direcţiune mai bine a0 şi colegii săi nu vora păşi contra unei convenţiunî, der vorO fi contra unei con-venţiunî, care ar vătăma productiunea economică austriacă, cu a âta mai multa că importula cerealelor^ române în Austria a crescută, pe când esportulâ articolelor-a industriale din Austria scade mereu. In 1885 es-portuia în România a fosta aprdpe egala cu importula din România. Beer dice că trebue să se ia în vedere nu numai interesula economica galiţiana, ci înteresulâ tuturora ra-murilora economice austro-ungare. Mulţi economi sunta pentru unQ tractata cu România, mai alesă economii din Bucovina. Zotta, ca deputata alQ Bucovinei declară, că acestă ţeră a suferita fbrle mari perderî prin răsboiuia vamala. I Înainte se esportau lemne pentru 6—7 milidne, acjî es-portulO e redusa la unO minimum. Număroşî lucrători au rămasa fără pâne. PorumbulO din România ne trebue pentru fabricele de spirtâ. grâula pentru mor?, din care esportămQ în România făina fină, er cea mai prosiâ o consumâmu în ţâră. Ce privesce temerea de concurenţa vitelora române, acesta va fi forte mică. România | produce numai vite podolice, pe cari mari proprietari le întrebuinţeză ca vite de lucru. Schaup declară, că starea de acum e forte păgu-bitdre pentru Austria şi ela încă stă pe basa, ca să se a in considerare intrega economiă. Abrahamowicz t^ice că va pută dovedi la ocasiune, că grosulO Bucovinei e de altă părere decâtO aceea ce a esprimat’o Zotta. Russ arată, că Ungaria represintă esclusivO punctul 0 de vedere agrara Austria însă trebue să aibă în vedere şi punctulO de stadiu alO esportului industriala. Cu acestea s’a terminata discuţiunea. Convenţia în camera din Bucurescl. In şedinţa dela 3 Februarie a camerei deputaţilorQ din Bucurescl s’a adusa îu discuţiă cestiunea convenţiei comerciale între Austro-Ungaria şi România. Etă rapor-tula „Românului* despre acestă discuţiune: D-10 jEpurescu impută guvernului c’a părăsita sistema inaugurată prin tarifulQ autonoma şi întrebă, decă negociările începute la Viena au fosta părăsite său nu-I mai întrerupte şi dâoă delegaţii români se vorO reîntrtroe la Viena pentru ca să le reia. D-lâ Ferichidi, ministru de esterne, d>ce că nego-ciaţiunile preliminare angajate la Viena n’au ajunsa la unO resultato definitiva, der nu e esacta că esistă imposibilitate d'a se înţelege. Aceste negocieri au fosta dăr ! întrerupte, pentru ca părţile să aibă timpula d’a studia cestiunile sulevate la Viena şi d’a prepara o basă de înţelegere. D. Ferit hidi nâgă cum că s’ar fi iscaţii vre-o neînţelegere ore-care între primula ministru şi d Dumitru Sfurdza în privinţa negoeiărilora. Tota ce se face în acăstă eestiune este decisa de. mai ’nainte în sinula consiliului de miniştri şi că pănă acum a domnita cea mai perfectă înţelegere în atestă privinţă între membrii consiliului. D-sa asigură că delegaţii români se vorO duce din nou la Viena, după terminarea lucrărilorO cu cari sunta însărcinaţi, şi vorO continua negociările. In ce privesce discuţiunile, cari s’au făcuta în parlamentula ungarO, 4'ce eă nu se preocupă de ele pănă ce nu va avea tecstulO oficiala aia acelora discuţiunî. Terrai-nânda, ministrulâ 4'ce că guvernula austro-ungarO do-resce din inimă ca să încheiă cu noi o convenţiune co- j rnercială chiar cu restricţiunea d’a se protegia de guvernula româna o parte din industria naţională. D. Kogălniceanu relevă vorbele preopinentului relativa la desbaterile din parlamentula ungarO şi d'ce <*ă înţelege reserva ministrului. Camera însă, d‘ce d-sa, nu trebue să păstreze aceeaşi reservă. D-sa d'ce că minis-trula ungarO a declarata în cameră, că Ungaria nu vo-iesce astâ4î să ne acorde, în ceea ce privesce intrarea vitelorO ndstre în Austro-Ungaria, tratamentulO ce jni se acordă prin vechia convenţiune de comerciu. In asemeni condiţiunl, adaoge d-sa, încheiarea unei convenţiunî este imposibilă şi amO face bine ca să nu disimulămO reali- i tatea. Ar trebui să facemO pentru cereale aceea ce amO I FOILETON U. Pipfcruşiu Petru şi Elorea-’nfloritulti. (Poveste din Sălagiu, comunicată de plugarulfl M. Bene din Supu-rulti de susit, scrisă de Ioană Popă Reteganulă.) (Urmare.) Intr’o diminâţă, cum mătura prin casă 4'cândO rugăciunile, etă vede una boba de piperQ josO şi se plâcă de-lîi rădică şi-la pune pe mesă. Der bobul0 se durdu-licâ de pe mesă şi eră cade josO, Ea ca muiere strîn gătore, nu lasă să se prăpădescă nici untt firti de pi-perfl, deci se plecă şi rădicându-10 îla bagă în sînO. Fi-rulO cela de pipera nu stă în sinO, cum, cum nu, destula că şi din sînii cade chiar înaintea ei. Ea eră să plâcă şi-10 rădică de josO şi-10 bagă în gură şi dicendO rugăciunile îlă scapă pe grumazi la rale. Din minuta aceea văduva prinde grea şi la nouă luni face unO dragO de feciord de să mai fi avuta doi ochi să te uiţi la elO. Ea chiemâ pe preotulâ satului, îla boteză şi-i puse numele: PipăruşO Petru, căci dintr’unO firO de pipera era zămislitO. Şi crescea copilulfl, der crescea ca din apă. Când era de o lună, era ca alţi copii de una ana; când era de două luni, era ca altuia de 3 anî; şi începu a âmbla pe uliţă şi a vorbi tote celea. Ela tota au4ia pe 6menl vorbindO: ce mai feciorO, pagubă că nu-i frăesca fraţii, că ei trei ar bate unQ sata întrega când a s’ar mânia bine. Aşa ac|î, aşa mâne, aşa 4*ceau omenii în t6te 4‘lele. Când era PipăruşO Petru de treiflanî, era celO mai frumosQ şi mai voinicâ feciorO în tota sătula. Intr’o 4i întreba pe mumă-sa: Mamă, mai avul’am eu fraţi? Dăr ea, temându-se să nu mârgă şi elO ca fraţii lui şi să nu se mai reîntorcâ, îi 4ise: nu> fătulO meu, nu ai avuta nici unO frate. — Nu? Atunci fii bună şi-mî mai dă odată ţîţă, der pe sub pragultt casei. Şi rădică PipăruşO pragulO casei cu degetulO celO micO, âr mamă-sa se plecă să-şî bage ţîţa pe sub elO şi să lăpteze pe fiu-său. Atunci Pipâ-ruşO lăsă puţinO pragulO în josO de o cam strîngea pe mumă-sa şi o întrebă: mamă, mai avut’am eu fraţi? Ea, vă4end0 că nu-i alto modru, îi spuse: da, ai avutO doi fraţi şi o soră, pe soru-ta a furat’o smeulO, er fraţii s'au dusO să o caute şi de atunci nu i-am mai vădutu. Atunci âr rădică pragulO şi 4*se mame-si: acum scălă te şi-mi fă o azimâ de grâu curata, frământată numai cu lapte din ţîţele tale, că eu am semne că trebue să dau de ei. AudindO vorbele acestea biata mamă eră începe a plânge şi a se văieta. Der cum te lasă inima să mă laşi acum la bătrâneţe, slabă, betegă, singură? Nu am dusO şi nu ducO destula bănata după cei trei, acum te mai prăpădescl şi tu prin cea săcrâtă de lume, de nu alta, v’a da smeulO de tine, de nici de nume nu’ţi voiu mai audi. Rămâi dragula mamei aci, nu te mai duce nicăirî; fi-va. ce va rendui Dumnedeu de noi, numai nu merge. Ei, der PipăruşO Petru era voinica, lui îi trebuiau vitejii, deci nu scăpă mumă-sa de gura lui pănă ce nu’i tăcu o azimă de făină de grâu curato frământată numai cu lapte din ţîţele ei şi cu lacrăml din ochii ei. După ce i-a copt’o ca ruja, PipăruşO ’şl-o puse în traistă şi dise: Rămâi sănătosă mamă, nu te supăra de locO, că nici trei c|ile nu vorO trece şi eu trebue să fiu înapoi, j ori cu veste bună ori rea, der mai credo că cu bună. Şi se luă PipăruşO Petru la drumO, du te du-te, j pănă dă în pădure, şi acolo nimeresce o brezdă mai | astupată. Hai să mergO pe ea, îşi c|iee PipăruşO, şi se ; duse tota pe ta până ce ajunse la curţile smeului. Şi ! acolo întră în lăuntru. O fată frutnosâ — D6mne! şi îmbrăcată ca o împărătesă, era singură şi făcea de mâncare. 1 — Bună (Jiua, soră! — Să trăescî cu bine; dăr ce’mi dicî soră ? — ’ŢI d*cb soră, fiindO oă-ţl suntj frate jv^de nu credb eu hai de mâncă din azima asta. Şi scăse Pi-păruşO Petru azima din traistă şi-i dete fetei să mănânce. Der cum îmbucă, odată, dise: asta-i cu lapte din ţîţele mamei mele, acum credo că-mi eşti frate, der nu pricepO cum? că tu eşti feciorO holteiu, er eu când am ajunsa în robia smeului numai doi fraţi am avuta, pe cari smeulO i-a şi omorîtO, âr de atunci nu suntQ mai multa de 5 anî, de când sunt eu aci deci nu pricepO, decă ’mî eşti frate, când te-ai putută nasce; că doră nu eşti numai de 4—5 anî?! Tu trebue să fi barem! de 20 de ani! — Nu-sO, soră, ci numai de 3 ani şi mai ceva, der aşa-mi e felulO. Să-mî spui acum ce semne face smeulO când vine? — Vai, frate, bine ar fi să mergi de aci pănă nu vine semnulO lui, că după semna şi elâ îndată sosesce. j Că are unO buzdugane, frate, una buzdugane de derO, Nr. 28. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. făcută cu vitele; sâ le deschidemă drumulă către Italia şi Bulgaria. D. Kogălniceanu găsesce că o sinceră întrerupere a negociăriloră ar fi preferabilă nesiguranţei ce domină astăzi. D-sa consiliază pe guvernă ca să nu mai trimită la Viena comisiunî, cari să revină fără ca să fi obţinută vre-ună resulfată. D-lă Ferichide, ministrulă de esterne, rectificândă ârecarl aserţiuni ale domnului Kogălniceapu, susţine că ministrulă ungară n’a tjisă că e preferabilă pentru Aus-tro-Ungaria d’a renunţa să aibă bune relaţiunî politice cu România decâtă să facă sacrificii materiale. Minis-trulă ungură a (|isă tocmai din contră, (jlice ministrulă nostru. — Se închide discuţiunea. SOIRILE PILEI. Deputatulă Ludovieă Mocsary a demisionată din comitetulă esecutivă electorală ală partidei independente şi totodată a anunţată, prinţr’o serisâre, eşirea sa din sînulă acestei partide. Fâia coşutistă din Cluşiu aduce în numărulă dela 14 Februariu următârea scire: »Din Câmpia primimă în-spăimântătârea scire, că acolo propaganda naţională română în sfratulă celă mai de josă ală poporului a luată o direcţiune socialistă. Acolo aşteptă forte multă pe Ruşî, fiindă că aceştia, după credinţa loră, nu numai că ’i liberăză de sarcinile statului, comitatului şi comunei, ci le împarte şi Câmpia în 20 de parţele mari şi astfelă face fomnă pe fiecare proletară. Pentru liniştirea pro-prietariloră, administraţiunea şi anume fişpanulă comitatului Cojocnei ar putea face ună pasă forte importantă, dâcă ar lua măsuri ca să se transfere acolo ună regi* mentă de husari. Abstrăgândă de scirile alarmatâre, o astfelă de dislocare ar ave două temeiuri: mai ânteiu nicăerl nu se potă întreţine caii mai eftină ca acolo, ală doilea cavaleria ar primi instrucţiunea pe terenă muntosă.* — Acestă gărgăunescă scire privesce pe „Ellenzek.« Cu t6te astea o samnalămă ca ună simptomă ală stăriloră ce domnescă în Ardeală. —O— Ună aspectu resboinicu oferă Pesta, spune „P. Lloyd«. Recruţi şi reserviştl se vâdă mulţime, cari în urma ordinului ministeriala să presintă acum la corpuri, âr nu la 1 Aprilie ca de obiceiu. —x— Pe temeiulă unei arătări oficiale a ministrului de agricultură, ministrulă de interne a încunosciinţată juris-dicţiunile ca în paşaportele viteloru se se însemneze ju-risdicţiunile, cercurile solgâbirăescl, precum şi numele localităţiloră esclusivă în limba oficială a statului. — Straşnică i-au mai apucată nevricalele şi spasmurile de maghiarisare. Adecă gluma Ia o parte: are dreptate ministrulă, căci altfelă cum s’ar pută dovedi că vitele 8untă patriotice? Preşedintele camerei deputaţiloră din Pesta a pre-sentată sentinţa tablei r. din Târgu-Mureşului, prin care deputatulă Bartha Miklos e condamnată în a doua in stanţă la 5 4^e închisdre de stată pentru delictulâ de duelă. —x— In Zlatna s’a împuşcată corporaluiă de vânători I6nă Giţianu. Ună preotă catolică din Alba-Iulia, care administra sume însemnate de bani, şî-a perdută în vâra trecută mai lâtă averea sa în speculaţiunî de bursă. Pentru ca sâ şî întârcă perderile, a mai învestită de atunci şi a perdută încă 95,000 fl. Afacerea, care a constrînsă autoritatea superiâră bisericescă sâ facă paşii necesari, a produsă inare sensaţiă, 4*ce ’Kozârdek.* —x— F6ia ;;Hunyad“, care apare îu Deva, a fostă con-damnată, pe temeiulă unei aeusărl a procuraturei din Cluşiu, la 80 fl. amendă, fiindă că a comunicată cronice politice, fără să fi depusă cauţiunea prescrisă pentru toi politice. —x— Esecutorulă de dare ală comunei Obrovaţă, Iosef Faltin, a fugită după ce a defraudată 100 fl. bani din dări. S’a dată ordine de urmărire în contra lui. —x— După cum e informată »Kolozsvar“, foşti învăţă tore ungurâscâ în Olahfalău D. G. a stată mai multă timpă în relaţiunî intime cu controlorulă cassei orăşe-nescl a Oderheiului sccuiescu, Ştefană Simo. Fata cre-4endă după câtva timpă că observă ârecare răcâlă din partea iubitului ei, cumpără ună revolveră, se duse la ofieiulă cassei orăşenesc!, luândă cu ea ca martoră pe medicul ă Dr. Kassay — fără să-i spună anume afacerea. Ajunsă aci, dete iubitului ei o serisâre, acesta însă o rupe, şi pe când mediculă se aşe4a la mâsă să ia notiţe de cele ce se petrecă, fata scâse revolverulă şi împuşcă pe iubitulă ei, lovindu-i glonţulă fruntea fără însă să-i atace creerii. Când fata vru să se împusce şi pe sine mediculă sări şi o opri. Iubitulă fu dusă în spitală, er iubita în arestă. Creditele militare. Creditele ce au să se câră deocamdată parlamen-teloră din Viena şi din Pesta pentru echiparea şi apro-visionarea armatei, landwehrului, honve4imei şi gloatelorO se voră urca, după cum spună foile oficiâse, cam la 50 milione fl. Ivindu-se insă eventualitatea unui răsboiu, negreşită că aceste milione nu voră fi de ajunsă. Pănă acum cei din Viena au votată ună credită de 12 miliâne, er cei din Pesta aprâpe 7 şi jumătate milione. Proiectulă de lege, prin care ministrulă honve4i-mei a cerută acestă credită, a fostă motivată astfelă : In urma pregătiriloră militare a tuturora stateloră europene, se simte necesitatea d’a face totulă ce ne prescriu ca o datoriă interesele tronnlui, monarchiei şi patriei. Ori încătrău ne vomă îndrepta privirile în Europa, întâlnimă pe acestă tăremă o activitate neobielnuită şi ar fi cea rnai mare negligenţă, decă n’amă îngriji şi noi de puterea nâstră militară. Posiţiunea nâstră geografică, situaţiunea nostră, condiţiunile nâstre de esistenţâ suntă astfelă, încâtă cu totă nisuinţa şi voinţa nu ne putemă sustrage din încurcăturile intereseloră europene, când ară deveni totă mai acute, şi trebue pentru casulă estremă, ca orice stată, care simte In sine destoinicia d’a trăi şi care nu e înclinată a renunţa la traliditarea intereseloră sale, să fimă gata a face jertfe pentru siguranţa monarhiei şi prin urmare a patriei nâstre. Cea dintâiu îngrijire şi răspundere a mea o formâză honve4imea şi glâtele, care trebue să fiă aduse în posi-ţiune d’a pută fi întrebuinţate în casă de nevoiă ca în- tregire a armatei. De aceea ceră mijlâcele neapărată de lipsă pentru procurarea provisiuniloră de reservă ale hon-ve4imei şi pentru procurarea echipamentului acelei părţi din glâte, care la orice ocasiune trebue să fiă gata, ca prima trebuinţă pentru spriginirea armatei mobilisate. Deci ivindu-se pericululă trebue să dispunemă în primulă momentă de ârecare provisiune de reservă în echipa-mentâ şi de aceea sâ îngrijescă încă de acum, fiindă cft sorţii răsboiului, durata lui, folosirea în mai mare mă» sură a echipamentului facă n ecesare trimiteri ulteriâre de astfelă de provisiune încă în primele săptămâni ale unei eventuale espediţiunl. Trebue să amă în vedere, că în casă de nevoie în adevără prima chemare a glâteloră, celă puţină în parte, va întregi armata operatâre. Prin urmare trebue să în-grijescă, ca acea parte a gloteloră propriu 4ise> care casă de mobilisare va fi necesară în prima liniă pentru sprijinirea armatei operatâre, deşi nu complectă der celă puţină într’atâta să fiă echipată şi îmbrăcată, ca să fiă apărată de timpulă rău şi să fiă cunoscută după îmbrăcăminte, spre a fi tractată—în tâte împrejurările — după prescrierile dreptului ginţiloră. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) BUCURESCI, 18 Februarie. — In cameră 80 de deputaţi au propusă ca, în faţa situaţiunei europene, să se pună la disposiţiunea guvernului suma de 30 milidne pentru apărarea neutralităţii. Propunerea a fostă acceptată cu 99 contra 11 voturi. Ministru-preşedinte Brătianu a declarată, că nu doresee ca România să devină încă odată teatru de răsboiu. CAPSTADT, 18 Februarie.—După scirile sosite, tovarăşii lui Holub au sosită în Shshong (ţăra Betsuama) într’o stare lipsită de orice ajutoră. Tabăra dintre laculă Bangweolo şi rîulu Zambessi a fostă atacată în lipsa lui Holub de indigeni şi Sollner (măcelară din Viena şi tova* răşă de călătoria ală lui Holub) a fostă omorîtă acolo. DIVERSE. Casă de morte la bală mascată. — O tragică întâmplare se petrecu la 1 Februariu în PetersburgO la ună bală mascată în sala cea mare a societăţii nobili-loră, dată de principesa Urussoff în scopă filantropică. In mijloculă virtejului libereloră glume ale masceloră muri grabnică şi fără de veste o tânără fată de 20 ani cu numele Tatjana Davydoff. 0 apoplexiă de inimă îi curma vieţa momentană. Ca causă a morţii s’a constatată, că a fostă strîngerea prea afară din cale a corsetului, care pe lângă considerabila lipsă de sânge a re-posatei avu o influenţa din cele mai stricăciâse. Arestarea unui ucigaşii. — Se comunică din Brlinn că fostulă hotelierulă şi proprietară în Leitomischl F. Tichy fu arestată dinpreună cu soţia şi fiu-său învinuiţi fiindă că au comisă în ultimii 2a ani unspre4ece omoruri. Intre cei ucişi se află şi ună bogată vân4ătoră de animale sălbatice şi ună tânără baronă, care înainte cu puţină timpă câştigase cu unu losă la lotâriă. La descoperirea crimei duse împrejurarea, că în timpulă din urmă dispăruse o damă din hotelă fără de urmă şi o servitâre trădase. Editoră : lacobtt Mureşianu. Redactorii iresponsabilă Dr. Aurel Mureşianu mare câtă o bute de 50 de ferii, şi-lă aruncă cale de 2 câsurl de departe şi dreptă în uşă nimeresce cu elă; uşa atunci se deschide şi buzduganulă se pune singură în cuiulă cela din părete. Der dute, frate, nu sta, că acum e vremea să vină, şi de te află aci te omâră şi pre tiue, ca şi pe cei doi. — Lasă-lă să vie, soră, să vădă şi eu cum suntă smeii, că şi aşa pănă acum n’am vâ4ută nici unulă. Atunci audă buzduganulă trosnindO în uşă ; uşa se deschise şi dă sâ se pună în cuiu. Der Pipăruşă nu-i dă răgază, îlă luă de tortă şi svârr! îndărătă cu elă, din cătrău a venită. Şi cu aşa putere a aruncată cu elă, de chiar pre lângă smeu a trecută şi s’a totă dusă cale de trei 4ile Ş> s>a împlântată într’ună munte de piatră. Nouă 4^e a trebuită să scobâscă smeulă pre lângă buzdugană pănă şi-l’a putută scâte din munte şj a venită apoi cu elă pe umără năcăjită. Când ajunse acasă, 4^e din curte încă: — Cine-şî bate jocă de buzduganulă meu, Florea-înfloritulă ori Pipăruşă Petrea, vitâzulă de cumnafumeu? — Eu sunt, cumnate, eu Pipăruşă Petrea, dâr de unde mă cunosc!? — Eu? nu mă mai întreba, dâră o săptămână m’au totă scuturată frigurile când te-a născută mumă-ta. Dâr bine c’ai venită la casa mea, hai să trăimă puţină şi bine. Adu drăguţă mâncarea pe mâsă, mie nouă câste fripte de porcă şi frăţîne-teu două, mie 9 cupe de vină şi lui 2, să ne punemă la ospăţă.. •— Adecă.... să fiă vorba întârsă, smeule, 41*e Pi-păruştt. Adă-ml soră mie nouă coste de porcă şi nouă | cupe de vină, er smeului adu-i două câste şi două cupe de vină, der să ai de grijă, smeule, care cum gătămă de mâncat carnea de pe osă, osul îlă aruncămă în ca-pulă celui ce nu a gâtată încă, că par că pe aci aşa e obiceiulă. — Cam aşa a fostă, 4>se smeulă, der de vrei, putemă strica obiceiulă. — Ba că nu vrâu să strică obiceiulă ţârei, 4i°e Pipăruşă. Omă de nimica e cine cuteză a strica obiceiurile ţârei, las’ cum o mai fostă, şi hai la mesă. Şi se puseră la mâsă, şi cum apuca Pipăruşă o costă în mână, o băgă in gură şi despoiâ carnea de pe ea, er cu osele: plioscă ! la smeu în frunte. Smeulă se cam năcăji, der ce să facă? Trebui se rabde, că şî-a dată de omă. Şi Pipăruşă ia altă costă, apoi alta şi alta, pănă mâncă carnea de pe tâte nouă costele, er osele le dă de capulă smeului de tote se sdrobiau. Când gătâ Pipăruşă de mâncată costa cea din urmă şi de băută cea din urmă cupă de vină, atunci gătâ şl smeulă de mâncată cea dintâia costă şi dă să arunce cu âsele în capulă lui Pipăruşă. Der acesta nu-i dă răgază, se repede la smeu şi plioscă! cu o palmă preste obrazulă celă grasă ală smeului de’i mută o falcă din locă, apoi se încăerară la luptă, la trânteli, de gândeai că nu alta ci sâ se omâre unulă pe altulă. Dela o vreme smeulă nunai putea de ostenelă, că ostenită era şi de cale şi nu putuse nici să se sature barem! omenesce, că Pipăruşă nu-i dăduse răgază. Deci ostenită cum era, 4*se bietulă smeu. — Lasă mă in pace că-ţî înviu pe cei doi fraţi. — Hai de mi-i învie — 4^6 Pipăruşă. Şi merse smeulă şi-i desgropâ şi-le puse inimile la locă şi-î stropi cu apă viiă şi se sculară mai frumoşi de-cum au fostă. — Vai, că greu adormii, 4«se unulă. — D6r aşa şi eu, 4ise celălaltă. — Dormită, dormita! (Jise smeulă, că de nu venea fratele vostru ăstă mai mică să vă tre4escă, mai dor-miaţî voi ună somnă lungă! — Der nu sta de sfaturi, 4*se Pipăruşă, hai sâ ne mai luptămă, că de aci eu nu mergă pănă ce nu rămâne unulă mortă, ori eu, ori tu. Şi se puseră a se ba*e în săbii, şi se tăiară de curgea sângele vale. Atunci se repedi Pipăruşă, odată şi bine voiniceşte, şi-i tăia smeului capulă, apoi totă îlă dumica bucăţele, ea de tocană, şi făcu trei grăme4î de carne din elă. Apoi 4ise cătrâ fraţi: Fraţiloră, hai să ne ospă-tămă o leacâ, că apoi mergemă cătră casă, că mama sciu că nu mai pâte de dorulă nostru, o fi gândindă că ne amă prăpădită cu toţii, de nu mai nimerim > nici unulă. Şi se ospătară feciorii mei, soru-sa le făcu de mâncare şi ei aduseră vină de celă bună şi beură şi se desfătară. păna ce începu a prinde beţia pe Pipăruşă. Atunci se gătarâ de cale, încărcarâ carăle de bunătăţi, că dâră acolo era de unde, şi plecară. (Va urma). N*. 28 GAZETA TRANSILVANIEI 1887 Ouraulâ la bursa de Viena din 17 Februariu st. u. 1887 Rentă de aurit 5°/0 . . . 95 85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 85 75 Imprumutulfl căiloră ferate ungare................146.— Amortisarea datoriei căi-lord ferate de oştit ung. (1-ma em isiune) ... 95 50 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostil ung. (3-a emisiune) .... 114 — Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. d6 sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi.................104.— Bonuri cu cl. de [sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 105 — Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de vină ung...............—.— Imprumutulă cu premiu ung.....................116.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 60 Renta de hărtiă austriacă 77 50 Renta de arg. austr. . . 79 65 Renta de aură austr. . . 108,95 Losurile din 1860 . . . 130.— Acţiunile băncel austro- ungare ................ 848 — Act. băncel de credită ung. 278.25 Act. băncel de credită austr.276.— Argintulă —. — GalbinJ împărătesei ..............6,05 Napoleon-d’orI .... 10.15 Mărci 100 împ. germ. . . 62 85 i Londra 10 Livres sterlinge 128.60 Bursa de Bueuresci. Cota oficială dela 3 Februarie st. V. 1887. Cump. vând. Renta română (5°0). 90— 91 — Renta rom. amort. (5°/0) 91- 92— » convert. (6°/0) 841/. 85 V, împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36— Credit tone. rural (7°/0) . . 99— 100— * »j (5°/o) ■ 84— 85- » » urban (7 °/0) - . 97— 98— , (6°/0) . 90— 91— * ■* * (5°/0) • 80— 81— Banca naţională a României 500 Lei — — Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « » > Naţională — — Aurâ contra bilete de bancă . . 18.25 18.50 Bancnote austriace contra aurâ. . 2.00 2.01 Cursuiu pieţei Braşovâ din 18 Februariu st. n. 1887. Bancnote românesc! . . . , . Cump. , 8.46 Vând . 8.48 Argint românesc ..... » 8.42 • 8.44 Napoleon-d’ori 10.10 0 10.15 Lire turcesci » 11.40 » 11.44 Imperiali » 10.40 • 10.44 Galbeni » 6 02 » 6.05 Scrisurile fonc. »Albina» . 101.— » 102.-- Ruble RusescI » 116.— 117.- Discontulâ ... » 7—10°/9 pe anâ. 3408/1886. t. k. sz. Ârver&i Inrdetmemi kivonat. A fogarasi kir. jârâsbirdsâg mint tkvi hatbsâg kOzhirrâ teszi, hogy kis berivoji Rades Maria fârj. Szokol Raduletiu vâgreliajtatonak fogarasi Poparad George vâgrehajtâst szenvedo elleni 80 frt. tokekovetelâs âs jâ-rul^kai irânti v^grehajtâsi iigy£ben a brassâi kir. torvsz^k (a fogarasi kir. jârâsbirâsâg) terilleten lâvo Rukkor kozs£g£ben fekvo a rukkori 153 sz. tjkben A f 346, 347, 9525, 1101,2, 1221, 1237, 1409, 1481, 1525, 1568, 18195, 1841, 2063, 2117, 2234, 2311, 2648, 2518, 2520, 2546, 2596, 2898, 3285, 3373, 3376, 4274, 4409, 4709, 5092, 5277, 5631, 5884, 6306, 6386. 6465, 6446, 7078, 7305, 7364, 7645, 8130, 8185, 8266, 8299, 8597, 8605, 8648, 9028, 9034, 9086, 9151, 9181, âs 92715, helyrajzi szâmu fekvokre az ârverâst 707 fr. ezennel megâllapi-tott kikiâltâsi ârban elrendelte, ea bogy a fennebb megjelolt ingatlanok az 1887. 6 vi Mârtius h6 16-ik napjân dâlelotti 10 6rakor Rukkor koz-sâgâben megtartando nyilvânos ârverâsen a megâllapitott kikiâltâsi âron aiul ia eladatni fognak. Ârverezni szând£koz6k tartoznak az ingatlanok becsârânak 10°/o-ât vagyia 70 frt. 70 kr. kâszpenzben, vagy az 1881. 60. t. cz. 42. §-ban jelzett ârfolyammal azâmitott âs az 1881. âvi November 1-ân 3333. szâm alatt kelt igazsâgugyminiszteri rendelet 8. §-âban kijelolt âvadâk-kâpes ârt£kpapirban a kiktilddtt kezâhez letenni, avagy az 1881. 60. t. cz. 170. §. ertelm^ben a bânatpânznek a birâsâgnâl eloleges elhelye-zâs£r6T kiâllitott szabâlyszerii elismervânyt âtszolgâltatni. Kelt Fogaras, 1886. âvi Szeptember h6 9-ik napjân. A fogarasi kir. tdrvenyszâk mint tkkvi hatâsâg. Nagy La jos, kir. albirb. i i I II II Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fi. — cr. 6 Pentru inserţiun! şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţirî ae acârdă urmâtârele rabate: Pentru repeţirî de 1 CC ori ‘ 10° 0 n ii V 5— 8 55 15° 0 n r> 11 9- -11 55 20° 0 »» ii 11 12—15 55 30° 0 o a 11 16- -20 55 40° 0 Dela 20 de repeţirî în susu 50° 0 Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni ae făcu învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu. Mersulil trenurilorti Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia I*re«tealti-Bu«lapesta şi pe linia Teiuşit-Aradîi-Biidapesta a calei ferate orientale de statfi reg. ung. Predealii-Budapesta Trenă de persdne Tren accelerat BucurescI Predeal» Timişă Braşovfi Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişâra Khsabetopole Mediaşă Copsa mieă Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teinşih Aiudă Vinţulă de sus Ui6ra Gncerdea ti turişti Apahida Cluşi* Nedeşdu Ohirbfiu Aghirişă Stana Huiedină Ciuda Buci a Bratca R6v Meză-Telegd Fugyi-Vâsârhel Vărad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Viena i Trenă omnibus ( ~ ( - — — ( 7.47 8.24 8 51 9.14 9.51 - 11.03 11.29 11.26 12 00 12.29 — 12.44 - 1.05 -- 1.34 1.46 2.09 2.39 - 3.01 - 3.08 3.14 , - 3.5;- 5.10 5.30 — ( - 6 03 6.21 — — — — — — 7.14 — 7.43 — — — — — 8.22 — 8.48 1 — — — — — 9.13 ~ 9.18 10.38 — 12.20 — 2.15 — - 8.00 4-.U 5.02 5.43 6.15 7.06 8.52 9.19 9 31 10.16 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12.48 1.22 2.18 2.48 2 56 3 64 4 51 5.28 5 56 10.55 t 23 3.24 10.05 2.15 "6.05 Trenă omnibus 7.30 1.14 1.45 2.32 8.00, 8.86 9.0 9.32 10.il 10.5 12 16 12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.2.8 Budapesta—Predealii Trenă de pers. ! Tren | accelerat Trenă omnibuB Trenă de persune Trenă omnibus Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Me/.o-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Gliirbău Nedeşdu Cluşiu Apahida Gncerdea Ui6ra Vinţulă de susti Aiudă Crâciimei' Blaşă Micăsasa Cop şa mit Mediaşă îSlisabetopok* sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra Braşov ii Timişă Predeal» Rucurescî n.ioj — I — 7.40 11,05 2 02 4.12 11.00 îl 19 12 30 1.01 106 143 1.20 1 41 2.C0 2 35 2,48 3.20 3 36 4.00 4.35 5.12 5.37 7.02 7.43 8.11 8.41 9.21 Nota: Orele de ndpte suntă cele dintre liniile grâse. 2.—| 3.58i" 5.28 ' 3.10 7.38 6.58 7.33 8.04 8.58 9.28 10.28 540 9.14 9.24 941 10.19 11.38 12.18 12.54 1.57 3.11 3.40 4.15 4.36 4.58 5.26 1.55 2.53 3.28 9.35 6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.31 5.55 6.07 6.24 6.43 8.00 11.40 2.31 7.08 7.36 9.06 9.53 10.— 10X9 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 3.49 4.28 6.16 7.06 7.46 8.25 9.15 Tipografia ALEXI Braşovâ. Hârtia din fabnca d-lorfi Koniges & Kopony, ZernescI Teluşâ- Iiradâ-B(ida}>«sta Budapesta-AradA-Teiuş A. Trenă Tre iii Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus ommbus persăne persăne de per.sâne nmnlhn? TeiuşA 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulâ de josâ 12.30 — 4.22 11.20 12.41 — Şibotâ 12.52 — 4.50 oZOlllOK / 4.10 5.45 — Orăşîia 1.01 — 5.18 Ar ad A 4.30 6.— 7.04 8imeria (Piski) 2.03 5.47 Glogovaţâ 4.43 6.13 7.22 Deva 2 52 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Branicîca 3.23 7.02 Paulişâ 5.19 6.51 8 17 llia 3.55 — 7 28 Radna-Lipova 5.41 7.10 8 36 Gurasada 4 08 — 7.40 Conopâ 619 7.37 — |; Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6 28 7.55 — Soborşin 530 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bârzova 5.66 — 9 33 Zam 8 01 9.12 — Conopâ 6.27 —■ 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10 27 llia 8 55 9.t 8 — Paulişâ 7.28 — 10.42 Branicîca 9.19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9 51 10 42 Glogovaţâ 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 11 07 — AradA 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok ■ 8 42 — 4 52 Şibotâ 11.43 12.— — — — 5.12 Vinţulâ de josâ 12 18 12.29 “ - Budapesta — 8.20 Âlba-Inlia 1236 12.46 — Viena — — 6.05 TefuşA . 1 29 1.41 — AradA-TfimlşAra Simeria (Piski) PetroşenM Trenă Trenă de Trenă Trenă de Trenă Trenă oranl bau persăce mixt persăne omnibai mixt ' Arad A 5.48 6.05 Simeria 11.25 2.42 Aradulâ nou 0.19 — 6.33 Streiu 11.58 — 3.25 Nâmeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegâ 12.46 — 4 16 Yinga 7.13 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifaîva 7,47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Merczilalva — — — Baniţa 3 05 — 641 Tlnfilşdra 9.02 — 9.08 Petroşeuft 3.37 — 7.12 Timl^Ara-AradA PetroşenM—Simeria (Piski) I Trenă de Trenă de Trenă 1 Trenă ! Trenă i Trenă persăne persăne cmnibuB de pers. omnibus mixt Tlmiş6ra 6.25 5.00 Petroşeni 10 07 — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifaîva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12 05 — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegâ 1242 — 9.01 Aradulâ nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 ArndA 9.27 — 8.17 Simeria 1.53 — 10.31 J