,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe and and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. fiom&nia şi străinătate:
Pe anQ 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
AHUmiUBILE:
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Soriserl nsfranoata ns sa prlmaaau. — Nanuaerlpta aa sa ratrimltii.
m 26.
Joi, o (17) Februariu.
1887.
Braşovă, 4 Februariu 1887.
Primimă din diferite părţi ale 'ţării, dela amicii f6iei nâstre, informaţiunea, că Românii Geloşi şi de bună credinţă au începută a fi f6rte îngrijaţi vă(}§ndîi cum stagnâză afacerile nâstre naţionale şi cum indolenţa în sinulu nostru pare a lua pe 4i ce merge dimensiuni mai mari.
Au dreptate amicii noştri să fiâ neliniştiţi de acâstă straniă apariţiune, ce se arată tocmai într’ună timpii atâtu de mişcatu şi estraordinară ca celă de faţă, şi bine făcu că-şî dau silinţă a cerceta după adevăratele cauae ale acestei triste stagnaţiunl, căci numai cunoscându răulă ce bântue organismulii nostru naţionalii, putemă să aflămâ mijloculu de însănătoşare.
Unulii din luptătorii noştri cei mai activi şi energici naţionali din centrală Ardălului se încărcă, într’o scrisâre, ce ni-o adresâză, a descoperi băla de care suferimă.
„Trăimfi într’ună timpii cu porniri neespli cabile44—ne scrie acestii valoroşii conaţional — „Cei dela putere credă, că prin şovinismu naţională maghiară voră înghiţi totulă. Ciudată părere. Mai neesplicabilâ este însă purtarea a-celora dintre noi, cari întâmpină uneltirile adver-sariloră cu indiferentismă. Ba adversarii află chiar prevenire la unii de aceia dintre noi, a căroră căciuliri dinaintea stăpâniloră cailei întrecă chiar şi pretensiunile cele mai esagerate ale spiritului loră bizantină.“
„Aceste fiinţe servile suntă apji dimpotrivă cătră ai loră nu numai ingraţi, ci chiar rău voitori şi insolenţi. Nu numai odată i-amă vă-4ută intriguândă şi persecutândă pe fraţii loră de alte principii. “
„Trecură 38 de ani de când poetulă ni-a admoniată cu vorbele: „pe voi vă nimiciră, a invidiei răutate şi ârba neunire44 — Şi a4i? Totă aici stămă.“
„Solidaritatea ce-i dreptă s’a proclamată în conferinţele naţionale, dâr câţi o urmâză şi o practică? — Unii chiar puţine 4^e după con-ferenţe o au şi călcat’o şi pâte fără urmări în ceea ce atinge reputaţiunea loră politică, căci publiculă nostru e indulgentă la nemurire şi nu-şi controlâză 6menii. De aceea la noi de multe ori nisce desertori au trecere ca şi luptătorii credincioşi. Le trebuesce numai o dosă 6re-care de obrăsniciă şi câte-va vorbe seci linguşitâre şi âtă-i priviţi ca „Români buni“ şi apţi a sta ărâşi de vorbă cu ceilalţi.44
„Pănă când să mai aibă trecere o astfelă de morală politică ?“
„In ţâr? întrâgă o luptă solidară nu se a-rată. Ici colo luptă doi, trei şi pe alocurea nici unulă. Partea cea mai mare stau ascunşi şi pitulaţi aşteptându ca alţii să facă totă.“
„Păzâscă sfinţii însă să vreai să lucrezi în adevără şi să dai vr’ună îndemnă la vr’o pornire sănătâsă, că-ţî sară în cale cu ghiotura o-portuniştii cu desmentările loră. Şi numai norocului să mulţămesci dâcă din tâtă lucrarea ţi-a reuşită câtă de câtă ceva.44
„Bată-o foculă oportunitate, câtă o mai pă-zescă, par’că s’ar fi cununată cu ea!44
„De vomă mai da cre4ămentu acestoră soiu de âmeni, ne voră duce în cele din urmă la ună sclavagiu, pe care nici protopărinţii noştri nu l’au pomenită şi de care a ne apăra este cea dintâiu chiămare a nâstră, dâcă mai ţinemă la numele *le Română/4
Ltâ prin ce îşi esplică amiculă nostru stagnarea de a4l a afaceriloră nâstre naţionale.
Este adevărată, că suferimă de indiferentismă, de servilismă, de invidia şi neînţelegeri în sînulă nostru, de lipsa de controlă din partea opini*mei publice, de indolenţă şi de ună periculosă opor-tunismă.
T6te aceste însă indică numai starea mo-
mentană potologică a organismului nostru naţională, nu ne arată şi isvorulu răului, de care suferimă.
De ce se lâţesce atâtă de tare indiferentis-mulă între noi? De ce âmenilorft seivili le este cu putinţă a turbura solidaritatea nâstră naţională ? De ce publiculă nostru nu esercâză con-trolulă uecesară asupra activităţii politica a băr-baţiloră noştri? De ce în fine atâta indolenţă şi atâta oportunismu pe tâte cărările ?
Aceste suntă nisce întrebări grave, cari pretindă o grabnică şi mulţămitâre resolvare în a-ceste critice momente ale vieţei nâstre naţionale.
Vomă satisface dorinţei aderenţiloră fâiei nâstre şi ne vomă încerca a aduce lumină asupra situaţiunei.
Convenţia cu România în dieta nngarâ.
In şedinţa dala 11 Februarie se continuă desbate-rile asupra bugetului ministerului agriculturei. comerţului şi industriei.
Iohann Becher impută, că industria ungară e înăbuşită de cea austriacă» Chiar şi convenţia cu România vrea s’o încheie guvernulă numai din acelă motivă, pentru ca industria austriacă să obţină pieţe bune. Respinge bugetulă.
Iulius Horvath vorbesce in cursulă desbaterei despre cestiunea convenţiei comerciale române, care din punctă de vedere economică şi politică trebue judecată în celă mai obiectivă modă. Deoreee şi la noi suntă mulţi Români, cestiunea acesta are o însemnătate multă mai mare, decâtă dâcă ar fi să se’ncheiă convenţia între două state cu totulă eterogene. Oratorulă pune mare pondă pe convenţiă, căci avemă ună seriosă interesă d’a se încheia. Decă întrebuinţămă totdâuna trasa, că nicf ună interesă nu ne legă de România, atunci n’avemă decâtă să ne gândimă ce mare pondă pune Germania şi Anglia pe piaţa română, deşi loră de sigură le stau la disposiţiune destule alte târguri.
S’a amintita în cursulă desbaterei de erl de repe-ţite ori, că România p6te concura cu noi, fiindă că acolo producţiunea brută e mai eftină decâtă la no'. Oratorulă însă a făcută esperienţa, că Săcuii din Ardeală se ducă în România, fiindcă acolo luorulă câmpului se plătesce mai bine decâtă la noi. Peste totă a4î trece de prototi-pulă unui bună patriotă acela, care vorbesce pentru sis temulă prohibitivă. Asta nu e dâeptă, căci statală nu trebue să’şî dirigeze politica comercială după teorii, ci trebue să ţină semâ de raporturile esistente. Nu productele române ne facă concurenţă, ci productele rusesc! care ameninţă şi pe cele române. Oratorulă amintesce cura România ’şî-a introdusă in Austria vitele pe calea ferată Carol-Ludovic, pe când în Ungaria nu şi-le putea Introduce. Reflectândă la raporturile ardelene, oratorulă 4ice, că economiă agricolă nu pâte exista, decă nu prindă rădăcini comerţulă şi industria. Elă speră., că la tractă-rile convenţiunei cu România se voră găsi adevăratele base, şi primesce bugetulă. (Aprobări în drâpta).
Adolf Zay dice că nu e bine să se discute convenţia cu România tocmai în stadiulă de acum ală trac-tăriloră, când guvernulă nostru s’a angageată deja pentru 6recare concesiuni, fără însă să fi obţinută contra-concesiunî; desbaferea pote influinţa rău asupra succesului tractăriloră. Dâr dâcă, durere, discuţiunea s’a iniţiată, oratorulă va vorbi şi elă cu reservâ, spre a dovedi, că deputatulă Lukas Enyedi n’a avută dreptate când a declarată că: întregă parlamentulă ungară fără deosebire de partidă consideră tractatulă cu România ca superfluu. Dovadă că au vorbită deputaţi pentru necesitatea incheiărei convenţiunei.
Cum că esportarea articoleloră de industria în România ar fi ună interesă esenţială austriacă, că împede-carea importului viteioră române ar fi ună postulată ală economiei agricole ungare, şi că esportulă producteloră industriei ungare ar fi în decădinţâ, cum a (Jisă contele Karolyi, e o afirmare, care nu corespunde faptelorfi. înainte de convenţiă, noi esportamă articole industriale cam 52,000 măjl metrice, âr în timpulă convenţiei amă
esportată cam 102,000 măji metrice pe ană, aducân du-ne 10—12 milione fl. pe ană, dovadă că Ungaria are nevoiă de acâstâ piâţă. Dâcă Ungaria vre seriosă să se rădice dela trâpta unui stată curată agricolă Ia înălţimea unui stată industrială modernă, atunci să nu’şl mai privâscă cu grandseigneuriă peste umeri interesele sale industriale cele mai vitale, ci trebue tocmai cu grandseigneuriă să se hotărască în mai bună sensă ală cuvântului a aduce şi industriei sale o mică jertfă. *Dâr jertfa, ce se cere pentru încheiarea convenţiei, în adevără nu e mare. Cererea României d’a i se lăsa să între grâulă şi porumbulă chiar contele Karolyi nu o so-cotesce periculosă. Oratorulă speră că ministrulO va renunţa şi la vămile financiare, propuse de Karolyi, chiar în interesulă industriei moriloră şi spirtului.
Ce privesce îngrijirea contelui Karolyi pentru im-portulă viteioră, acâsta se reduce la o fârte modestă măsură, dâcă judecămă lucrulă cu mintea sănătâsă, lm-portulă porciloră nu e periculosă, fiindă că ce prisosesce putemă esporta în străinătate cu bună câştigă. Privitoră la importulă viteioră cornute, dispare orice îngrijire faţă cu vitele române de trasă şi de prăsilă, fiindă că nu potă concura cu rasele ungare multă mai^nobile. Rămâne aşadâră numai concurenţa viteioră române de tăiată; dâr nici acâsta nu e aşa îngrijitore; căci mai înteiu importulă se reduce la ună quantum fârte modestă prin măsurile veterinare; ală doilea economulă ungară pote câştiga frumoşi bani îngrăşindă vite române; ală treilea esportulă de vite cornute din Ungaria în Austria e atâtă de mare, încâtă e chiar de dorită să mai vină din România. O mare colisiune a intereseloră Ungariei aşaderă nu esistă. Oratorulă speră, că minis-truiă va căuta să împace aceste interese pe^basa declara-ţiuniloră ce le-a dată deja şi că va încheia o convenţiă, care să mulţămâscă amăndouă grupele. (Vii aplause.)
Contele Albert Apponyi nu vrâ să vindice nici a-părătoriloră teoriei liberului schimbă esclusivulă privilegiu d’a limpezi cestiunea economiei, nici apărătoriloră teoriei politicei profecţioniste prohibitive privilegiulă d’a face politică patriotică economică. Oratorulă mai curândă) ar înclina spre teoria liberului schimbă, dâcă acâsta s’ar esprima şi în politica comercială a celorlalte state ale Europei, cu care legăturile nostre comerciale suntă pre-ponderante. Der decă statele, în câre esportămă noi, ur^ mărescă o politică protecţionistă aprope prohibitivă faţă cu noi, ar fi ună donquixotismă a urma o tendinţă unilaterală de liberă schimbă. Trebue prin urmare să a-plicămă şi noi pănă la ună punctă vama protecţionistă stateloră. care importă în Ungaria.
Unulă din cele mai importante interese economice ale Ungariei este a desvolta industria şi a face comer-ciulă independentă, pentru ca Ungaria să între în rân-dulă stateloră culturale şi să ia ună rangă demnă de posiţiunea sa politică. Tractatulă de comerţă cu România atinge interesele economice ale Ungariei în mai mare măsură decâtă interesele industriei nostre. Căci decă din cele 10 milione, pentru care esportămă articole de in-dustriă în România, trăescă 10,000 de familii, sutele de mii de familii trăescă ’din economia viteioră. Oratorulă încă doresce încheiarea convenţiei din consideraţiuni economice şi politice, dâr cu ce preţă ? Cu preţulă pericli-tărei economiei nostre de vite nu trebue să se renoiască tractatulă. (Aprobări în stânga).
Ce privesce veterinăria să nu scăpămă din vedere că nu numai noi trebue să fimă liniştiţi, că nu se importă din România pesta bovină, ci şi acele ţări ale Europei trebue să fiă liniştite, ale căroră târguri voimă să e recucerimă pentru vitele nâstre. Căci acjî Germania, fără motivă seu sub ună asemenea pretextă, refusă im-portulă viteioră nostre. Prin urmare noi ne-amă în-greuia redeschiderea târgului germană, dâcă amă permite importulă viteioră din România, fără să fie * convinse şi i.ările vestice ale Europei, că aceste teritorii suntă libere de epidemiă, Der chiar abstrăgendă dela veterinăriâ, oratorulă socotesce necesară vama de compensaţiune cu privire la vitele cornute între noi şi România, căci tocmai vitele de tăiată, pe care ministru le-ar lăsa să între din România pentru o vamă mai mică, facă concurenţă viteioră nostre; vitele nostre de trasă mai bune n’au să
Nr. 26.
i
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
se t&nă de concurenţa vitelor!! de trasă române, care suntO mai rele.
In fine s’a aduşi! înainte interesul!! politico, care cere ca să încheiămO unO tractata cu România. Deja deputatula Enyedi a că în tote direcţiunile să se sacrifice interesele ndstre economice puncteloru de vedere politice; şi contele Karolyi fărte bine a observata erl, că influinţa ndstră politică în Orienta să promovezâ în ărecare măsură prin legături economice, dâr că în ultima liniă pondulă politică ala acestei monarchii atârnă de aceea, că 6re e ea în stare a protege individualitatea, libera desvoltare şi interesele politice ale acelorQ popâră pe tărâmula diplomaţiei europene, şi dâcă e nevoia şi pe teatrele de răsboiu europene. La acestea o-ratorulâ doresce să adaugă încă unO puncta de vedere. Una tractata de comerţa cu România, care s’ar încheia apărându-se deplina interesele nOstre şi în care s’ar es-prima şi ponderositatea monarchiei năstre, e negreşita de natură a ridica vâ(|a ndstră politică în România şi în peninsula balcanică; una astfela de tractata însă care s’ar încheia numai cu preţuia unora jertfe economice nejustificate şi care ar trăda prin acesta încâtva slăbiciunea nostră său închipuita năstră slăbiciune, ar fi nu-mai.de natură a submina vâ(|a năstră politică în Orienta şi a nu promova supremaţia năstră economică în peninsula balcanică, ci a o micşora. (Aprobări în stânga.)
(Va urma).
SOIRILE PILEI.
In sala »Redoutei« din locO, poporenii români din Braşiovulă vechiu au arangiata Sâmbătă săra, 12 Fe-bruariu n., o petrecere cu jocă, premersâ de-o produc-ţiune literară a elevilorO dela şcăla poporală română din acelaşA suburbiu. Petrecerea a fosta bine cercetată, luândA parte şi mulţi dintre orăşeni. ProgramulO produc-ţiunei a fosta esecutata în t6te punctele sale spre cea mai mare %ulţămire a publicului. In speciala a fosta bine succăsă declamarea poesielorO »OprişanulA“ şi „Povestea unei păsăruicl*, de unO şcolara şi două şcolăriţe mici, 6r d-şdra Paraschiva ChivărarO, care a cântată solo „Porumbiţa11, a fosta rechiămată de publica. Monologula „ŞoldanO Viteazula* fu esecutata în locuia d-lui I6n0 Drâgânescu de d. Nicolau JugănarA, ala căruia joca şi înfăţişare pe scenă făcu plăcută impresiune asupra publicului. Cu multă plăcere au fosta ascultate piesele: „Auriţi acolo“, „Rugăciunea Românului11, „Frun-4uliţă“ şi „JosO în vale la isvoră11, cântate de corulO mixta ala tinerimei adulte din BraşovulO vechiu. In urmă s’au danţata „Căluşerula“ şi „Bătuta11 cu tact a regulata şi în bună ordine de vre-o 18 elevi ai şcolei de repetiţiune, conduşi de domnula Dumitru HallerO. Portulă naţionala, ce era purtata atâta de bărbaţi câta şi mai vârtosA de femei, dete acestei serate unA tablou încântători! mai vârtosA în jocurile românescî „Hora“, „Brea4a“, „Ardeleana11. FactorulO iniţiatorii, căruia se datoresce în prima liniă succesuia acestei plăcute seri, a fosta d-la G. Muşlea, zelosulA învăţătorO dela şcăla poporală din BraşovulA vechiu. Elevii d-lui Muşlea suniO bine disciplinaţi şi promită multa. CorulO condusâ de d-sa şi compusa din şcolarii şi şcolăriţele sale de repetiţiune ni-a data eminente dove4î de progresa. PubliculA româna şl-a manifestata recunoscinţa prin numerăse aplause. D-10 Muşlea a fosta de repeţite ori chiămatO pe scenă. Dea Dumne4en, ca d 10 Muşlea să şl afle mulţi imitatori între învăţătorii români. — Ve-nitulO pelrecerei a fosta destinata pentru ajutorarea co-piilorfi săraci dela şcâla poporală din BraşovulA vechiu.
CetimO în „Foia Diecesană* din Caransebeşul ,Săr-barea iubilară a preoţiei de 50 de ani a Prâsâflţitului P. Episcopii diecesanO Ioană Popasu s’a statoritO pe Luni după Dumineca Tomei, adecă pe 13/25 Aprilo a. c. La iniţiativa p. o. p. protopresbiteri din dieeesâ şi a altora credincioşi fruntaşi ai eparchiei s’a instituita în Csran-sebeşO sub preşedinţa Prâcuvioşiei Sale P. Protosincel Filaret Musta şi a d-lui cetăţenO fruntaşa binemeritata de biserică IoanO Peţa, neguţătorO în locO, unA comitete de 25 de persăne dintre preoţi funcţionari, meseriaşi şi economi pentru statorirea definitivă a programului săr-bărei şi pregătirea celorO de lipsă.*
—x—
D-lO Vintilă O. A. Rosetti, proprietarulO şi direc-torula »Românului«, s’a căsătorita Duminecă în 1 Februarie cu d-ş6ra Elisa Iatropolu.\—Adresămă căldurose felicitări tinerilorO soţi!
—x—
Cu ocasiunea recrutârei din anula acesta se va chema la asentare şi classa a patra de etate pentru întregirea armatei permanente, a iandverului şi a reservei întregităre. MinistrulO honve4imei a ordonata, se 4‘ce> în decretulO său privitorA la acăsta, ca simulanţii să fiă internaţi în spitale militare spre a fi observaţi.
—x—
Deputaţii unguri,, cari suntO obligaţi la glâte, în număra de peste o sută din tăte partidele, pregătescO o petiţiune colectivă cătră ministrulO honve4imei, ca să’i numâscă oficeri la gloate. MinistrulO a declarata, că e gata a deschide pentru aceşti deputaţi, cari n'au primita încă nici o instrucţiune militară, unO cursO separata de pregătire şi după absolvarea lui să’i numâscă oficeri.
—x—
Statutele societăţii tineriloră comercianţi din Bra-şovO s’au aprobata şi întărită de ministerO.
—x—
Afacerea gradinei de copii săraci din Bistriţa, în urma unui recursă făcuta la ministera în contra măsu-rilorO paşalicesci d’a se închide şcOla, s’a resolvata in tr’atâta, întru câta grădina rămâne deschisă deocamdată. Nici nu se liniştiră bine Saşii, şi o nouă lovitură înscena inspectoratulO şcolara ungurescA. După cum se scrie cătră »Sieb. D. Tgbltt", inspectorula a provocata pres-biteriulA ev. diu Bistriţa, ca pe unO institutorA dela şcăla săsâscă de fete de acolo, caret ocupă postula de unO anO, are studii academice, e esaminatO şi calificata şi pentru instrucţiunea maghiatâ, să-la înlocuiască în timpO de 30 de 4Hft cu ună alta institutortt, fiinda că după părerea sa, a inspectorului, unO condidatO esaminatO pentru unA posta de profesori! la o şcolă mai înaltă, nu ar fi calificata pentru a da instrucţiune la unO insti-tutO mai inferiorO, cum e o şcolă civilă de fete.
—x—
Inteliginţa română din Cluşiu va da unO Concertă împreunată cu baiu care’la va arangia în favorulO „fon dului pentru înfiinţarea unei scole rom de fetiţe in Cluşiu* în 24 Faurii st n. 1887 în sala Redutei| urbane. Ince-putulQ la 7 Ore săra. Pentru comitetulO arangiatorO: preşedinte: luliu Coroianu, advocata, secretara lo si fu Popescu, stud. juris., cassarO Basiliu Podobă, capelanO. Preţuia întrărei: 2 fl. de persdnă, 3 fl. de familiă de 2 membri, âr pentru ceialalţi de fiăcare câte 1 fl.; unO biletO de ferâstră seria I 2 fl. 50., seria II 1 fl. 50 cr., de galeriă 1 fl. Biletele se potA procura pre lângă arătarea învitărei în 23 şi 24 FaurO, în localitatea casinei române din Cluşiu (bel-szenutcza 6. sz.) — dela 11—12 şi 2—4 Ore, şi în sera concertului la cassa. La înce-
putulO pausei celei mari 12 tineri în costume naţionale vorO presanta jocurile: „CăluşierulO" şi »Bătuta.« Oferte marinimose. precum şi suprasolvirile se vorO chita cu mulţâmită pre cale 4iaristicâ.
—0—
Linia ferată Vâr ciorova-Bucureşti s’a întrerupta în trei locuri din causa zăpe4ii şi a viscolului,
—x—
Baiu se va arangia în 24 Februariu st. n. 1887 în sala bereriei (Fabrikshof) din sub. Timişorei Fabrica în favorulO scolelorO române gr. or. din suburb. FabricO. Preţuia de intrare este de familiă 3 fl., de persână 1 fl., Contribuirl benevole suntO a se trămite subscrisului cas-sarO. Biletele se potA căpăta în săra balului la cassă. Inceputula la 8 ore săra. ComitetulO parochialO rom. gr.-or. dela biserica st-lui Ilie din suburbiulă Fabrica : Nicolae Cosariu preşedinte, Georgiu Ardeleană cassarO, Dimitrie Sviratiu notare, Atanasie Davidă controlorA, Nicolae Jeanu, Petru Brasovanu, Savu Todorescu, Paula Ioanoviciu, Alexa Murgu, Petru Boceanu, Georgiu Raicu, Dimitrie Maximă, Eufimie Milutinu, Ilie Georgiu, Costa Carte, Spiridonâ Mihaiu. Damele suntO rugate încâtO se pote a participa în costuma naţionala.
—x—
Societatea damelorO militare din Romană, ala cărei comitetO e compusa din d-nele: Elena Groza preşedintă, Ecaterina Crupenslcy, Ecaterina Panu, Felicia Antipa membre, Eufrosina Alexi secretară, Maria Paladi cassieră, a data la 24 Ianuarie unQ bală, pentru susţinerea mu-sicei dorobanţilorO, care a avuta o reuşită neaşteptata de bună. Lume alesă, cele mai bune familii din RomanA au luata parte la bala, care a fosta forte animata, du-rânda până la 6 dre diminâţa, când s’a sfârşita cu co-tilionula. Sala clubului militară a fostă decorată ca niciodată, cu verdâţă şi cu insemnele militarilorA din garni-s6nă. Deşi se dispusese, ca damele să apară in toalete simple, cu tote astea toaletele au fosta elegante. La 14 Februarie se va da încă unA bală totA în acelaşi scopO. Ofrande mâriniraOse se primescO cu multă mulţămire.
Carnevalultl în Bucuresci.
Din Bucuresci ni se scrie, că carnevalulă este animat, balurile suntO dese şi bine cercetate, cu totă greutatea timpurilorO, ce se resemte destulă de tare şi în capitala română. F6rte frumosO a fostă balulă funcţionari-loră şi asemenea promite ună deplina succesO balulă co-mercianţilorO, ce se va arangia în 6 Febr. v. Intre balurile cele mai strălucite ale capitalei este a se clasa fără îndoială balulă „Furniceif care s’a dată de rândulO acesta mai de timpuriu în 24 Ianuariu st. v. CetitorilorO „Gazetei* le este cunoscuta, că încă în anula 1882 s’a formata în Bucuresci o Associaţiune a DomnelorO române pentru încuragiarea industriei casnice sub augustula pa-tronagiu alâ M. S. Reginei Elisaveta. Acâstă associaţiune graţiă solicitudinei înaltei sale patronese şi a zelăselorO d6mne din comitetO a făcuta mari progre.se în cela mai scurta timpO. Ea întreţine ună bazarO, unde se vândă productele muncei casnice a femeilorA române cu bună folosO. UnulO din isvărele de venita ala acestei folosi-t6re Asoeiaţiuni este şi balulă ce’10 arangâză dOmnele din comitetO în fiecare anO. La acesta bala mai tote Damele se presintă in gingaşulA costuma naţionala, ceea ce dă seratei întregi unA caractere deosebita românescO. Balul 0 „Furnicei* s’a datO de astădată în sala cea marea BăilorA Eforiei, care prin mărimea şi frumseţa ei p6te concura cu şalele cele mai de frunte din capitalele europene. O privelisce în adevărO încântătăre oferea ochi-
FOILETONU.
Doine poporale.
. (de lângă cetatea de pâtră, culese de Eleonora T. Mihalca şi Sofia Colceriu.)
RosmărinO verde crengosO,
M’ai făcuta maică frumosă,
Neamţului de buna folosO;
Când ţi-am fosta maică mai dragă, NeamţulO m’a jurata sub stega,
Sub stegu ’mpâratului In perderea capului.
Când mi-a fosta maică mai bine, Carte-au trimesO după mine;
Dâr ş’aşa nu m’au lăsata Pănă nu m’au scosO din sata Alţii-au plânsă,
Alţii-au rîsO,
Alţii-au 4‘sA că umblu beata Alţii-au 4isA cft’sO supâratO.
Că oâtană m’au luata Da cum focO să umblu beata;
Da mi-sO fărte supărata,
Cft greu NeamţulO m’a jurată Pe verde şi pe uscata;
Jurământuiâ l’aşî lăsa Da mă temO, că m’a usca, Jurâmântu-i fărte greu,
Vai, amara sufletulO meu.
De părinţi m’au despărţită Ca şi cerulO de pământa, Când de-acasă am plecata ţ)iua bună am luată:
Dela fraţii mei cei dragi, Dela frun4a cea de fagi, Dela firulă cela de erbă Dela maica mea cea dragă, Dela grădina cu bra4i Dela ai mei iubiţi fraţi;
Dela grădina cu flori,
Dela dulcile surori,
Dela firă de busiiocO Dela feciorii din jocO,
Dela firă de tămăiţe Dela fete fecioriţe,
Dela stele, dela lună Dela neamuri dimpreună.
Eu când am eşită din sat.0, Ochii mei au lăcrimata Şi din gur’am cuvântată: Rămâi alO meu iubita sata N’am nădejde de ’nturnata, Nici in tine de umblată. Rămâi tu iubită ţâră,
De-aşi trăi să te calcă eră, Sciu eu bine c’oiu veni Dâcă trei ani oiu plini.
Dâr trei ani îi vreme lungă Cine p6te s’o ajungă.
Şi pe atuncia de-oiu veni
Forte tare oiu bătrâni,
La nime n’oi trebui.
—	Eră mândr’aşa 4icea:
Nu te tare supăra,
Că ori când vei înturna,
De-ai fi negru ca tina,
Draga mi-i fi ca inima.
—	Mândrulică mândra mea! Adă mâna şi mă iârtă Şi-mi pofresce bine-odată.
Că mergO mândră dela tine Si mă ducă în ţări streine. Rămâi mâudră sănătosă,
Ca şi fldrea cea frumdsâ;
Când o suflă vântu’n faţă Uinple’n casă de frumseaţă.
Şi mergă şi eu sănătosă Ca şi-unâ rosmălină frumosO; Când îlă suflă nântu’n josă Umple’n casă de mirosO.
*
* *
Câtă mă uită cu ochii mei Nu mai vădO 6menl de*ai mei Câtă mă uită cu-a mei ochiuţî Nu vădO 6menl cunoscuţi; * Numai totă păduri şi spini Feţe de 6meni străini,
Numai frun4a şi iârba,
Ce este’n totă lumea.
Ş’aşa ’mî vine câte-ună plânsO Că prin ce ţâr’am ajunsa, Jâlui-m’aşî jălui,
De toţi munţii s’ar clăti,
Văile s’ar turbura,
Petrile s’ar despica.
Aşa-mi vine câte-odată,
Să mă suiu pe munţi cu pâtră, Să ’nvârtescO ochii totA rătă Să mă uită în lumea t6tă:
Câtă e de susa la răsărita, Câta e de josO la sfinţita.
Nu sciu unde am venita Dâr mă rogO lui Dumne4eu, Să-mi arate drumulO meu.
Vino dragă turturea Şi mă du în ţâra mea.
Cântă cucu’n vîrfO de nucO Vine’mî vremea să mă ducO ;
Şi pupăza=pe tulpină,
Să mai şedâ o săptămână.
Aşa-mi cântă de plăcută Deşi-mi cântă să mă ducO,
Că porunca cătănâscă,
E musaiu*) să se’mplinâscă. ţ)ice cucu dintr’o crângă
___________ H
*) Dela nemţesculă »muss sein* I =trebue.
Nr. 26.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
, loră acăstă grandiâsă sală, prin care furnicau cele mai i drăgălaşe representante ale sexului frumoşii din capitală purtândă multicolorulă şi pitoresculii costumă românescă. In strălucirea plăcutei lumine electrice. Balulă a fostă cu tombolă. In rendulă din faţa sălei erau aşeijate, de-o parte şi de alta, câte două tombole, dinaintea frumăsei colecţiunî de obiecte, destinate a fi câştigate de cei norocoşi. La tombole se aflau domne şi domnişOre din elita i societăţii, cari cu surîsulă loră graţiosă formau ună punctă ; de atracţiune iresistibilă pentru visitatorl. Astfelă în scurtă timpă s’au vânduta numere pentru aprOpe patru mii de lei. Regele şi Regina au onorată balulă »Fur-, nicei* cu presenţa loră timpă de peste două 6re. Regina Elisaveta purta ună custurnă naţională bogată şi frumosă, ce-i şedea de totă bine. Au fostă de faţă mulţi membrii ai corpului diplomatică Onorurile le-au făcută cu rară amabilitate nobila d6mnâ Elena G. Cornescu preşedinta societăţii „Furnica* ajutată de gentilele dOmne şi domni-j şore din comitetă. S’a dansată multă şi îndelungată. ! Erau două musiel, nna civilă, alta militară. Când înceta una începea cealaltă. Sala acustica le favorisa. Precum se asigură balulă „Furnicei* a adusă societăţii ună venită de nouă mii de lei. Venită destula de frumosă, deşi nu aşa mare ca în anii trecuţi.
Raporta poliţienesc^.
(Fine.)
In legătură cu acestea trebue să observămă cu părere de rău, că în interesulă moralei publice mai sunto încă multe de dorită; căci pe lângă t6tă supravegherea continuă pe acestă terenu trebue să constatămă, că nu-mSrulâ prestituiteloră, cari să subtragă de sub controla sanitară - poliţienescă, este în proporţiune mare, conchi-dândă dela bălele sexuale, cari să tractâză în spitalulă oraşului, se urcă la sute, în vreme ce prostituitele pro-vâduţe cu certificate de indulgenţă înscrise pănă la finea anului 1886 să ur«.â la cifra 32. O piedecă deosebită a activităţii salutare în acăstă direcţiune zace în faptulă regretabilă, că in privinţa prostitaţiunei şt in privinţa transgresiuniloră cuprinse sub acestă noţiune nu esistă normative legale detaiate şi că pe lângă acesta afacerile de resortulă prostituţiunei se tracteză în Ură în diferite moduri, însă îndată ce statutulu relativă la prostituţiune, hotărîtu de representanţa orăşenescă şi aşternută înaltului ministerulă de interne spre aprobare, va intra în vi-g6re, şi după cum să presupune să va crea o regulare analâgă a acestoră afaceri pentru întrega ţâră, putemă spera, că în viitoră voră fi mai bune stări şi in acestă privinţă. — Dâ>ă în anulă trecută, pe lângă tăie cercetările neobosite, nu a succesă a prinde pe furii, cari au spartă în institutulă de pensiune şi pe ucigaşulă ţăranului Mihaiu Chrestel din Christiană, causa zace probabilă în deplina lipsă a institutului de agenţi secreţi. Faţă de rafinamentulă, cu care s’a săvîrşită crima întâia, nu este de ajunsă nici chiar celă mai instruată corpă poliţie-nescă, care în c$le din urmă sub împrejurările date păte fi acvirată numai şi numai la susţinerea liniştei şi ordi-nei publice, dăr nu la eruarea astoră felă de făptuitori. Insă şi cu organizarea unui serviţiu regulată de agenţi secreţi (detectivi), mulţămită chibzuinţei onor. represen-tanţe eetăţenescl, încă se păte începe acuma şi astfelă şi în acăstă direcţiune se păte spera o îmbunătăţire.
Cu tăte astea autoritatea poliţienescă a descoperită şi în anulă trecută pe mulţi alţi făcători de rele şi i-a predată judecătoriiloră regescl competente spre a fi judecaţi.
In anulă 1886 s’au făcută 64 de arătări penale pentru crime şi delicte, predându-se în acelaşi timpă şi făptuitorii tribunaleloră penale regescl şi comandei de staţiune militare c. r. de aici (în aceste arătări nu se cuprindă şi multele arătări pentru diferite delicte făcute pe cale scurtă judecătoriei cercuale regescl), cari se împartă pe singuraticele feliurî de crime şi de delicte în chipulă urmâtoră: 1 ucidere, 2 încercări de ucidere, 1 jafă, 1 încercare de jafă, 1 laesa majestate, 1 falsificare
de documente, 4 defraudărî, 11 vătămări grele trupesc!, 39 de furturi (spargerile încă suntă cuprinse în aceste) şi 3 caşuri de înşelătorii. Cu privire la capitululă fur-turiloră, anume la furturile de busunare (pungăşii) se observă specială în anulă trecută o scădere îmbucură-t6re; căci pe lângă totă numărulă însemnata ală vaga-buncjiloră domiciliaţi în Braşovă, cari fugă de lucru, numai 5 plânsorl s’au adusă în contra acestora; în trei caşuri s’au şi descoperită făptuitorii. Caşuri de furtă, cari după mărimea sumeloră şi valoriloră furate se potă numi însemnate, au fostă 10 arătate poliţiei şi în cele mai multe din ele cercetările au avută resultată îmbu-curătoră.
Totă aşa de însemnată a fostă în , anulă trecută şi afacerea isgoniriloră (trimitere cu şuba). Pentru călcarea prescripteloră de paşapOrte, pentru lipsa de paşa-pârte, pentru lipsa de subsistenţă şi pentru vagabundagiu au fostă escortaţi din Braşovă 547 de bărbaţi şi 126 de femei; afară de aceea au mai fostă espedate de aci, la 2 Septembre 1836, 20 de familii de Ţigani de lae, cari vagabundau pe la Timişuîă de susă, constătâtăre din 127 de persâne. Mulţi cerşituri domiciliaţi in Braşovă şi vagabundii, cari durere, nu potă fi escortaţi şi ală cărora numără în anulă trecută, din causa stagnaţiunei afaceriloră, s’a sporită în modă însămnată, suntă ce e dreptă o mare plagă pentru poporaţiune şi autoritatea poliţienescă. Acestă rău socială însă păte fi delăturată numai şi numai prin întemeierea unei case de lucru, ceea ce faţă cu crescerea cea slabă a fondului nostru pentru casa de lucru va mai rămână încă multă timpă o dorinţă piă (pium desiderium).
Activitatea căpitănatului orăşenescă a fostă ocupată în anulă trecută în măsură totă aşa de mare, ca în afaceri penale, şi pe terenulă administraţiunei publice. La despărţământulă administrativă de care se ţină afacerile servitorimei, evidenţa concediaţiloră militari, a re-serviştiloră şi a honvecjiloră, t6te cesliunile ţinâtăre de domiciliu, eruările relative la moralitatea şi la condi-ţiunile de avere ale poporaţiunei de aici, raportele şi corespondenţele târguriloră, evidenţa catastrului viteloră, conducerea spitalului orăşenescă şi a casei de sănătate (Siechenhaus, petcuţă) şi încă multe alte afaceri avisate acestui oficiu, s’au resoivată aprope 900 de piese de acte. — Taxe pentru licenţă de musică au întrată în suma de 730 fl. şi pentru lic^pţa de a ţine deschise lo ealuriie de eârciume peste ora fixată de poliţiâ 830 fi., cari sume s’au estradată fondului orăşenescă pentru sărăci me.
Relativă la mişcarea din spitalulă orăşenescă amO dată într’ună numără trecută unele.date. In casa de sănătate, unde în anulă trecută, dm causa crescerei sărăciei poporaţiunei, a fostă inbulcjeia aşa de mare, in-câtă dm 32 de pctenţî numai 12 au putută fi primiţi; in despărţământul psichiatrică ală acestui institută au intrată 23 de alienaţi, dintre cari 12 au fostă transportaţi în institutulă de alienaţi din Sibiiu fiindă constatată oâ suntă periculoşi pentru poporaţiune. ObducţiunI medicale poliţienesc! s’au făcută 8.
Decă, în fine, mai amintimă reformele introduse la începutulă anului, precum: înmulţirea organeloră ese cutive, crearea de espositurî în suburbii, instituţiunea de comisari de cercă, importantă pentru controla serviţiului siguranţei publice, putemă nutri de bună sâmă speranţa optimistă, că pe lângă bunăvoinţa necesară şi pe lângă zelulă factoriloră participanţi stările siguranţei voră deveni totă mai bune, judecata opiniunii publice despre poliţiă va suna în viitoră mai favorabilă, şi prin urmare şi jer.fele materiale aduse de comună pentru ameliorarea referinţeloră nu voră fi aduse înzadară.
Convocare. Despărţământulă I ală „Reuniunei in-văţătoriloră rom. gr. or. din Districtulă ală X Braşovă* ’şî va ţine adunarea sa generală, Luni în 9/21 Martie a, c. (cjiua de SS. 40 Martiri) în sala hotelului „La s6re“ în Satulungă şi anumită dpla 9—121/a Ore a. m. şi dela 3—5 Ore p. m., la care suntă invitaţi prin a-cesta a participa toţi onor. membri ai acestui Despărţâ mântă împreună cu alte persOne amice şcOlei. Altă invitare specială afară de acesta nu se va mai face. Obiectele de pertractare în acestă adunare voră fi:
1.	Conformă decisiunei şi însărcinării comitetului centrală ală reuniunei prin hârtia sa dtto. Braşovă, 4/16 Decemvre 1886 Nr. 9, se voră desbate temele: a) »Descrierea ferului,* prelegere practică pentru ânii din* urmă ai scOlei primare, b) „Cum are învăţătorulă să facă pe elevii din anulă I de scOlă cunoscuţi cu noţiunea: pro-posiţiune ((Ţcere), desfacerea ei în vorbe, silabe şi sunete ?“
2.	Raportulă comitetului Despărţ. despre resulta-tulă concursului escrisă conformă însărcinării! adunării generale din anulă trecută pentru elaborarea temei: „Cum să fiă crescerea, ce părinţii au a o da copiiloră loră, pentru ca scOla să-’şî potă ajunge mai cu înlesnire înaltulă său scopă?*
3.	Propuneri de sine stătătOre.
Acei on. membri, cari ar lucra său ar dori a pre-lege vre-una din temele de sub punctulă 1 a) şi b), isfi binevoiască a se anunţa Ia subscrisulă presidiu celă multă pănă la 1 Martie st. v. a. c,
Satulungă, 30 Ianuariu 1887.
I. Dorea, preşedinte. I. Dariut secretară.
Convocare. Adunarea generală ordinariă a însoţi-rei de credită şi anticipaţiune „Hunedâra", ficsată pe c}iua de 31 ianuariu (12 Februariu) a. c., din lipsa mem-briloră receruţl de statute, rămânândă fără de efectă, subsemnata direcţiune invită din nou pre toţi membrii săi, să binevoescă a participa la a doua adunare, care se va ţină la 10 (22) Februariu a. c., înainte de amâijl la 9 <5re în localulă însoţirei.
Se notifică, că la acăstă adunare să voră lua concluse valide şi numai cu voturile celoră de faţă.
Deva, 1 (13) Februariu 1887.
Direcţiunea.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
PESTA, 16 Februariu. — Deputaţii din Comisiunea pentru armată au acceptată una-fnimu proiectulu prin care ministrulă honveiji-mei cere unu credită de peste 7 milidne fl.
Partida independentă a hotărîtă sd esprime desaprobarea sa lui Mocsary pentru vorbirea acestuia de eri*) In camera deputaţiloră Iranyi a comunicaţii hotârîrea independenţiloră cu privire la Mocsary. (S’a luată la cunoscinţă.) E de aşteptată ca Mocsary se iasă din partida independentă.
BERLINtT, 16 Februarie. — O ordinaţiune ministerială a proclamată mica stare de asediu asupra Stettinului, asupra oraşelor învecinate Gra-bov şi Altdamm, mai departe asupra a patru cercuri oficiale limitrofe.
DIVERSE.
Necrologft. — Lea Hroch şi-a dată sufletulă în mânile Creatorului la 14 Februarie după scurtă suferinţă, în frageda etate de 31/* ani. Despre acăstă durerăsă perdere încunosciinţâză jalnicii părinţi Anton şi Agnes Hroch pe fote rudele, amicii şi cunoscuţii. Imormântarea s’a făcută a4I, Mercur! în 16 Februarie 1887, în cimiteriulă gr. or. din Groaveră.
Fiă’i ţărîna uş6ră!
*) Nu pricepemă de ce biroulă de corespondenţe nu ni-a telegrafată cuprinsulă acestei cuvântări. Nu cumva a fostă oprită divulgarea ei?	Red.
Editoră: Iacobă Mureşiann. Redactoră responsabilă Dr. Anrel Mureşiann
Rămasă bună tată şi mamă, Cântă cucu ’n perl cu flori Rămasă bună fraţi şi surori. Dâr mândra aşa îmi 4'ce:
Tu te duci bădiţă duci,
Tu te dud şi eu rămâiu,
Cu cine să mă mângâiu ?
—	Mângăiate-i mândră bine,
Că mai suntă în sată ca mine.
—	Potă fi feciori pe câţi fragi Dâcă mie nu mi’să dragi;
Potă fi feciori câte frunte Dâcă nu’să de-a mele buze, Potă fi dela frun4ă ’n susă, Dâcă dumnâta te-ai dusă.
Cum te duci tu supărată Ca şl-ună rosmarină uscată;
Şi eu rămâiu supărată Ca şi frun4a cea brumată.
—	Poţi fi mândră supărată Că ţl-am fostă drăguţă odată Şi de-i trăi
£ră ţl-oiu fi Nu te tare jălcui.
ţ)iuâ bună, mândra mea,
Nu sciu când te oiu mai vede ţ)iuâ bună la vecini,
La pretinii cei mai buni;
Vină din viiă n’oiu mai bâ PretinI buni n’oiu mai avă.
Mâierană cu foiă lată,
Care te-am purtată odată, Măierană cu floricele Voie rea inimei mele, ţ)iua-noptea ne’ncetată Voinicesce te-am purtată. Drăgălaşa primâveră,
La ostaşi e fdrte-amară,
Şi la jalnicii părinţi Care au feciori pe-aicl Vine vâra căldurăsă,
La totă omulă drăgăstOsă; Pasările ’n codru cântă Cu desfătare adâncă,
Cântă tăte dimpreună Prea fâcându’şl voie bună. Când cătana se pornesce,
Ia borneu pe spinare Şi plecă la drumulă mare, Drumu-i lungă şi flostârită*) Cătana merge mâhnită.
Unde stă şi odihnesce Elă pipă şi dohănesce**)
Şi la maică-sa gândesce.
Tu maică când m’ai născută Tare bine ţl-a părută,
C’ai vă4ulă că’să fecioraşă, Mame» forte drăgălaşă.
*) dela nemţesculă Pflaster=pavagiu. **) fumâză.
Să mă fi ţipată *) în apă Ş’atuncî m’ai fi uitată;
Der tu mamă m’ai scăldată,
Cu apă de Sâmbăta Să umblu t6tă lumea.
Spune’mî maică cu dreptu,
Nu-ţi fotă mânca sufletu,
Când pe mine m’ai scăldată, Ciupa**) undeo-ai ţipată?
La tulpina nucului,
Să fiu frate drumului.
Da sui maică ’n celă mâră dulce De ve4I Nemţulă cum mă duce, Sui maică şi’n celălaltă De ve4I cum m’am depărtată,
Şi umblu din ţeră ’n ţeră Ca omulă celă fără stare.
Rujă***) mândră răsărită, Drăguţă mi-se mărită,
Rujă răsărită ’n gliă Pentru ea nu-mî pasă mie. Când am fostă eu cu dânsa Mî-a fostă dragă ce-i hasna, Der amu ne-amă despărţită Şi pe ea o am urîtă.
— Da să ai norocă şi bine
*) aruncată.
**) Baia copilului.
***) Trandafiră.
Că mai suntă fele ca tine,
Că struţulă *) meu din holteiiă Nu’Iă obOră'O sărăciă,
Şi nici că l’a obori Pănă eu l’oiu părăsi.
Las’ să’lă portă pănă am când Pănă-să tânără nu bătrână,
Las’ să’lă portă pănă am vreme Dâc’oiu bătrâni nu’mî trebe.
Care fecioră nu-i cătană Toţî în lume îlă înşălă,
Der pe care a fostă cătană Nime în lume nu’lă ’nşâlă.
Frun4ă verde de săcară T6fe plugurile ară,
Şi de grâu şi de săcară, Numai ală meu e ’n cămară, Rdtele pe prismă-afară, Tângelile sub părete Boii ’ncapă la erbă verde,
Şi jugu ml-e la birău
Ferăle la făgădău
Vai mişelă de-aratulă meu!
*
Floricică de pe rîtă Nu gândi că te-am urîtă Că la tine n’am venită,
N’am venită c’am fostă urîtă.
*) vârstă de flori.
Nr.' 26
GAZETA TRANSILVANIEI
l88t
Otarsuld la bursa de Viena
Bursa de Bu* uresei.
din 15 Februariu st. a. 1867
Rentă de aură 5°/0 . . . 95.75 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 86 30 Imprumutulfl căilorfl ferate
ungare.................146.—
Amortisarea datoriei eăi-lorfi ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.30 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostfl ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) .... 114 — Bonuri rurale ungare . . 104.20 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C4,— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfl..................104.—
Bonuri cu cl. de jsortare 104. — Bonuri rurale transilvane 104 —
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vinfl ung...............—.—
Imprumutulfl cu premiu
ung......................116.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.50 Renta de hărtiă austriacă 77.75 Renta de arg. austr. . .	79 90
Renta de aurfl austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 131.—
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 848 —
Act. băncel de creditfl ung. 276.50 Act. băncel de creditfl austr.276.10 Argintulfl —. — Galbinl
împărătesei ...............6.04
Napoleon-d’orl .... 10.14 Mărci 100 împ. germ, . . 62 81 Londra 10 Livres sterlinge 128.19
Cota oficiaiâ de)a 1 Februarie st. v. 1887.
Cump. vend.
Renta română (5°„).	91 —
Renta rom. arnort. (5°/0)	.	92Va
» convert. (6°/0)	.	85 Va
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	35—
Credit fonc. rural (7°/0)	.	100—
*	>>	(5°/0)	85
*	» urban (7°/<V	■	98—
*	*	>	(6°/0)	.	91 —
’	»	»	(5°/0)	•	•	81-
Banca naţională a României 500 Lei-------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă .	.	18.25
Bancnote austriece contra aură. .	2.02
92— 93 Va 861/. 36— 101V* 86-99— 92— 82—
18.50
2.02
Cursuiu pieţei Braşovu
din 16 Februariu st. n. 1887.
Bancnote românesci . .	. . Cump. 8.45	Vepd	. 8.47
Argint românesc . . . .	. . * 8.42	•	8.44
Napoleon-d’orî		. . * 10 01	>	10.14
Lire turcescl		. . * 11.40	»	11.44
Imperiali		. . » 10.40	»	10.44
Galbeni		. . » 6 01	»	6.03
Scrisurile fonc. «Albina»	. . * 101.—	»	102.- -
Ruble Rusesc!		. . » 116.—	>	117.-
Discontulă . . .	» 7—10°/, pe	ană.	
Nr. 9/1887.
Concursă.
Pentru ocuparea postului de învăţătorii la sc/da română gr. cat. din Năsfiudu, devenită vacantă prin pensionarea învăţătorului de până acum, să escrie concursă pănă la 15 Martin a. c. st. n.
Cu acestă postă este împreunată, pre lângă cortelă naturală în-tr’o odae la scdlă, ună salară anuală de trei sute (300) florini v. a., care să va răspunde la cassa fondului şcolară în rate lunare decursive.
Cei ce ar voi să ocupe acestă postă, voru ave a-şî trimite su-plicele loră, în terminulu amintită, la subscrisulă senatu şcolară , pro-bândă prin testimonii în regulă: cualificaţiunea loră pedagogică, servi-ciulă de pănă acum şi purtarea morală. Dintre concurenţi voră fi pre-teriţl cei ce voru dovedi, că suntă cântăreţi cu cunoscinţâ de note.
Dela senatulă şc61ei române gr. cat. din Năsăudti.
Nâsăudă, în 6 Faură 1887.
Preşedintele:	Notarulă :
Concursă.
Pentru ocuparea postului de învăţătoră în Clasa I-mă la sebla confesională gr. cat. din Borgotiha în Vicariatulă Rodnei, devenindu vacantă,	prin	acăsta să escrie	concursă până în	26 Faură	a.	c.	st. n.
pe	lângă	următdrele emolumente:	salară anuală	200 fl. v.	a.	din fon-
dulu scolastică, locuinţă liberă în edificiulu şcdlei şi lemne de focă.
Doritorii de a ocupa acestă postă au a-şi trimite recursele sale, cu testimoniulă de cvalificaţiune în limba maghiară, îndreptate eătră senatulă scolastică locală din Borgotiha.
Din şedinţa senatului scolastică gr. cat. ţinută la 7 Ianuarie 1887.
Ioană Boariu,	Moisa	Popp,
notariu.	preşedintele	senat. şcol.	1—2
(Avisăd-loru abonaţi!
Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe ' făsia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Gregoriu Moi silă,
parochQ şi vie. for.
Macedonă Grigoriţa,
2-3
Domnii ce se abon^ză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.	ADMINIST1i. „GAZ. 1RANS*
Mersulil trenurilorn
Valabild dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealii-IIiidapesta si pe linia Teiuşil-Aradil-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealil-Budapesta
Trenii | Tren | Trend
““ i accelerat ; omnibus persone .
Trend
omnibun
Bucurescl
Predealu
Timişfl
Braşov&
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodfl
Haşfaleu
Sighiş6ra j
Elisabetopole
Mediaşfl
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelfl
Teiuşfi
Aiudfl
Vinţulfl de susfl
Ui6ra
Cucerdea
Ghirisft
Apahida
Claşiu
Nedeşdu
Ghirbfeu
A«ţhirişfl
Stana
Hoiedinfl
Ciuda
Bueia
Bratca
R6v
Mezfl-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Oradla-m&re
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-peata
Viena
7.47
8.24
851
9.14 9.51
11.03 U.2y 11.26 î 2 01) 12.29 12.44 1.05 1.34 1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.5*
5.10 5.30
6 03 6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20j
2.15
4.1b 5.02 5 43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.) 6 10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.18
1.22 2.18 2 48
2	56
3	64
4	51
5	28 5 56
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta
10.55 1 23 3.24
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11 10.5 12 16! 12.50 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 1.05 4.50; 7.2 di
10.05
2.15
Tren
Viena
Budapesta
Szoluok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze
Fugyi-Vâsârh
Mezd-Telegd
R6v
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
GhirbSu
Nedeşdu
Cluşiu
Apahida
6hiriş
Cacerdea
Uiora
Vinţulfl de si
Aiudfl
Teiusi
Crăci unei A
Blaşfl
Micăsasa
(îopşa mit
Mediaşfl
Rlisahetopok
ll.iol
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldidra
Timişfl Pre dea) â Bucurescl
7.40! 2.—;	
11 tio	3.58
2 02	5.28 f
4..2	6.58
i —		
—	7.33
—	8.04
—	8.58
—-	9.28
	10.28
11.00 tl 19	—
2 30		
1.0!		
106		
1 13		
I 1.20	_
1 41	-
2X0		
2 35		
2 48		-
3.20	..
3 36	-
4X0	_
4.3-	
5.12	—
0.37	—
7.02	—
7.43	—
8.11	—
8.41	—
( 9.21 ( —	—
( -( “	- 1
8.00	6.0f
Nota: Orele de n6pte suntfl cele dintre liniile gr6se. ia ALEXI Braşovft. Hârtia din fabrica d-loră Koniges
’redealâ		
Trenu omnibus	j Trend de persâne	Trend oamibus
i i -	—	--
3.10	6.20	8.00
7 38	9.34	11.40
5 40	11.26	2.31
9.14	1.38	—
9.24	2 06	
941	2 17	—
:o 19	2.40	—
11 38	3.24	—
12.18	3.47	—
12.5	4.07	—
1.57	4.33	—
3.1 î	5.15	—
3.40	5.31	—
4.15	5 55	—
4.36	6.17	'—
4.58	6.24	- —
5.26	6.43	—
—	—	7.08
—	—	7.36
—	—	9.06
—	—	9.53
—	—	10.—
—	—	10X9
—	—	10.19
—	—	10.48
—	—	11.14
—	—	12.12
—	—	12.30
—	—	1.12
		—	1.32
		—	2.18
_ —	—	3X3
	—	3 49
		—	4.28
		—	6.i6
		—	7.06
		—	7.46
	—	8.25
—		9.15
1.55		—
2.53		—
3.28	—	—
9.35		
Teiuşft- \ radă-Undaf eNla
Budapesta* Iradă-TeiuşA,
		Trend omnibus	Tre id omr.bus	Trend de persâne		Trend de persone	Trend de persdne	Trend omnibo.
Teiuşft	11.24	—	2.40	i Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josâ	12.30	—	4.2 i		11.20	12.41	—
Şibotft	12.52	—	4.50	KZOlUOk / V	4.10	5.45	
Orăştia	1 01	—	5.18	A radA	4.30	6.—	704
SiMeria ('Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3 23		7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55		7-28	Radna-Lipova	5 41	7.10	8 36
Gurasada	4 08	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	
Zam	4 25	—	8 11	Bărzova	6 28	755	—
Soborşin	5 3 )	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5 rit)		y 33	Zam	8 01	9.12	—
Gonopă	6.27		9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9. 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Rranicica	9.19	10.17	—
Gvorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	
Gîogovată	759	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Aradâ	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szoluok \	8 42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
i	—	—	5.12 1	Vinţulă de josă	12 18	12.29	- *
Budapesta			—	8.20 :	Alba-Iulia	12 36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	Teiuşă	1 29	1.41	—
Aradâ>TImlşdra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trend	Trend de	Trenii		Trend de	Trend	Trend
	omnibus	pors6ne	mixt		persone	omnibus	mixt
Aradă	— 5.48	' _	6.05	^imerla	11.25	_	2.42
Aradulă nou	o 19	—	6 33	Streiu	11.58	—	3.25
Nămeth-Sâgh	6 44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416
Vinga	7.1*	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24,	—	5.58
Merczitalva	—	—	—	Baniţa	305	—	6 4')
Tihaiişdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timişdra«Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trend de	7 Trenii de	Trend		Trend	Trend	Trend
	persone	perabne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
Ximişăra	6.25	r	5.00	Fetroşenl	1007			6.10
Merczitalva	—	i —	j —	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	1205	—	8.20
Nâmeth-Sâgb	8.36	.—	6.23	Haţegă	1242	—	901
Aradulă nou	9.D	—	8X1	Streiu	1.22	—	9.52
Arndâ	9.27	—	817	ftfaieria	1.53	—	10.31