KKI»\iţUAKA ^1 .U>.Kl.\LSTKAfIi:Ki:A :
BRAŞOVU, -pfaţa mare Nr. 22.
,,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unfi ană 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe and 40 fr., pe ş6se Iun! 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULL) l.
se PREN
la poşte, la librării
’RENIUKERA:
ii şi pe V dd. c
ERA:
corespondenţi.
AHUHII ţ R ILE:
O seriă. garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nefranoats nu «a prlmaaoi. —
itrimlti.
m 25.
Marţi, Mercuri 4 (16) Februaria.
1887.
Braşovu, 3 Februariu 1887.
Firulit telegrafică ne comunică, că ministrul u honvediloru a presentatu astătji camerei ungare proiectil Iu de lege privitorii la noul ii credita de şâpte milirine şi jumătate pentru armata honvediloru şi pentru organisarea şi înarmarea linei părţi din conţi ngentulîi glriteloru.
Cu câteva 6re înainte de presentarea acestei cereri de credită f6ia oficială din Peşta a publicată autografele prea înalte, prin cari se re-solvă crisa în ministeriulă de finance. Demi-siunea -contelui Szapary este primită şi conducerea resortului de finance este încredinţată în modă provisoriu ministrului-preşedinte Tisza. La conducerea resortului de interne, în loculă d-lui Tisza, a fostă chiâmată ministrulă br. Bela Orczy.
ţ)iarele ofieirise din capitala ungară anun-ţândă aceste schimbări cu câteva <J.ile mai înainte, ne-au dată să eunriseemu, că d-lu Tisza numai cu mare greu s’a hotărîtă a lua conducerea mi-nisteriului de finance în gravele împrejurări actuale. Nisce motive frirte seriose l’au îndemnată în cele din urmă la acesta, motive, cari suntă aşa de însemnate, încâtă ministrulă-pre-şedinte s’a decisă a preda conducerea ministerului de interne unui colegă ală său tocmai acum în ajunulă nouăloru alegeri.
Nu este greu a gâci, că motivele din vorbă isvorăscu din situaţi unea desperată financiară a statului. In nisce momente, când i se ceră po-poraţiunii noue jertfe pentru completarea pregă-tiriloră de resboiu, trebuia să se întâmple o schimbare în conducerea financeloră, ca astfelă să se arate cehi puţină buna voinţă de a aduce o îndreptare în administraţia financeloră.
Oficioşii vorbescă chiar de o fundamentală schimbare a sistemului de administrare financiară, a căruia representantă a fostă contele Szapary şi ne spună că numai d-lă Tisza posede autoritatea necesară în cabinetă spre a face să se ese-cute cu stricteţă noua programă, care culmineză în a se reduce cheltuielele, în a se urca dările indirecte şi în a se pune stavilă treceriloră peste credită, cari în budgetulă, ce se desbate acum, au atinsă oribila sumă de 22 railidne.
Unulă din oficioşii de frunte, „Pester Lloyd,“ spune, că d-lă Tisza, după cum stau at}î lucrurile, a trebuită să ia conducerea ministerului de finance chiar în interesulă partidei dela putere, care prin momentana situaţiune financiară a ţării este supusă la cea mai grea probă.
„Imensele greutăţi ale acestei situaţiuni“ — (jice numita f6iă— nu se potă nici retăcâ, nici masca. In nisce împrejurări câtă se prite de nefavorabile ale pieţei de bani, va fi de lipsă a
Î5 procura partea îucâ neacoperită a deficitului in anulă trecută şi întregulă deficită pe anulă acesta, la acăsta se mai adauge pro vederea cu bani a casseloră statului, mai departe chieltuielele pentru glrite şi contribuirea Ungariei la îuarmă rile militare ale monarchiei. Suma întrâgă ce se cere pentru acestă scopă, dăcă va trebui să fiâ acoperită prin facerea de împrumuturi, prite să atingă o mărime, despre care cei neiniţiaţi abia îşi facă o ideiă. De va succede, cum sperămă, a susţină pacea europănă, atunci se voră pută învinge şi aceste enorme greutăţi. Ele ne dove-descă însă în modă bâtătoră la ochi, că dăcă în timpulă celă mai scurtă nu se va face o schimbare în tăte principiile şi în practica administraţiei năstre financiare, nici ună ministru de finance, ori cum s’ar numi, nu ar mai fi în stare a ne feri de-o crisă, de care ar fi atinse chiar şi garanţiile esistenţei politice ale naţiuneiM.
Dăcă chiar şi oficioşii părtă ună asemenea limbagiu, atunci trebue să credemă că în ade-vără mare şi periculrisă este crisa financiară, ce bântuie acjl statulă ungaiă.
Din parte-ne ne îndoiraă, că d-lă Tisza este bărbatulă, dela care să se prită aştepta o schimbare spre mai bine a sistemului administraţiei financiare. Contele Szapary nu s’a distinsă prin nimică, dăr i se face cu tăte astea nedreptate, când se atribue actuala situaţiune desperată a financeloră numai şi numai sistemului său de administrare.
Este imposibilă, după cum mergă lucrurile atjî în statulă ungară, a deosebi sistemele de administrare după diferitele resorturi ministeriale. S’a (Jisn şi se susţine, că statulă care face cea mai bună politică, are şi cele mai bune finance. Suntemă convinşi, că sistemulă de guvernare în totalitatea sa a fostă şi este greşită la noi, pentru ca se întemeiază pe ficţiunea periculăsă că statulă ă numai ală Maghiariloră şi nu ţine contă de împrejurările reele.
D-lă Tiszîi a fostă şi este sufletulă acestui sistemă de guvernare.
La tăte trecerile peste budgetu, la tătă risipa ce s’a făcută părtă vina sistemulă de conducere politică a d-lui Tisza. Sărtea îşi răsbună acum asupra lui silindu-lă să ia însuşi conducerea ministeriului de finance şi să se încarce astfelă în modă directă cu odiulă situaţiunei triste financiare, ce a creat’o Ungariei politica sa nechibsuită şi stricăciăsâ.
Convenţia cu România în dieta ungară.
In şedinţa dela 10 Februarie, desbătendu-se bu-getuiă ministeriului de agricultură, comerţQ şi industriă, se aduse în discuţiune şi cesliunea convenţiei cu România.
DeputatulQ Alexandru Karolyi dise, că cu privire la schimbulQ de mărfuri între România şi între monarchia austro-ungară nu e absolută necesară nici ună tractată, derirece partea cea mai mare din mărfurile importate în România e de provenienţă austriacă. Esportulă maşine-loră agricole şi mărfuriloră de feră e îngreuiată prin concurenţa Germaniei şi Angliei. Totă aşa stă lucrulă şi cu industria textilă în România, unde s’au adusă aceste articole până acum din Austria (Biunn) şi din Ungaria (Braşovă şi alte locuri mai mici de fabrice). Şi în acestă ramură de industriă esportulă e mai slabă de_ câ ă cum era şi va deveni şi mai slabă, pentru că în străinătate se producă cu preţuri mai mici. Prin urmare perspectiva e totă mai rea. De aceea trebue să cumpă-nimă bine jertfele ce amă vrea să le aducemă, prite, în interesulă esportuim aeestoră articole. Ca să concedemă pentru esportulă amintiteloră articole, importulă scutită de vamă ală cereale!oră, porumbului, porciloră şi vi-teloră din România, ar fi pră mare jertfă. (Aprobări în stânga). Oratorulă admite, că importulă amintiteloră ar-t'cole s’ar pute împedeca numai din punctulă de vedere ală veterinăriei. Diferinţa între producţiunea nristră şi între producţiunea agricolă română este atâtă de mare, încâtă e cu neputinţă să concurămă cu România, fiindă că Românii producă mai eftină, derirece pămentulă nu e atâtă de secată, întreţinerea viteloră nu e aşa scumpă, etc. Prin urmare producţiunea agricolă e în România mai avantagirisă decâtă la noi.
Dilerenţa trebue deci înlăturată printr’o vamă, care să scutâseă productele nostre "până la rirecare măsură. Porumbulă totă ar mai pute trece, deşi industria spirtului în Ungaria e în decadenţă, căci acesta ar' fi o uşurare pentru ea. N’ar fi pericuiă nici dăcă pe grâu s’ar pune o vamă mai mică. Altfelă însă stă lucrulă cu importarea viteloră din România. (Aprobări). Importulă viteloră e cu hotărîre păgubitor pentru Ungaria, fiind că aceste animale nu se potă esporta mai departe din Ungaria, ci rămân aci. (Aşa este! în stânga). Neputendu-se esporta vitele, în urma raporturiloră vamale, in Germania, Franţa, Elveţia şi în alte state, preţulă carnei va scădea. Până ce nu vomă avea noi nici ună esportă, să se’ngreuieze importulă viteloră prin vămi f6rte mari. Totă aşa stă lucrulă şi cu porcii, cari se producă mai eltină In România. Prin urmare n’avemă nici ună interesă deosebită pentru încheiarea convenţiunei; avemă numai interesulă, ca pro-
ductele brute române să fiă împovărate cu vftmurl mai mici, ăr animalele' cu vămurî câtă se p6te mai mari.
(Aprobări în stânga).
Românii, probabilă, voră cere liberulă importă ală viteloră şi porciloră, pe când interesulă nostru cere, ca aceste articole să se imprirte în câtă mai mică măsură. De aci isvorăsce contrasfulă intereseloră năstre şi de aceea probabilă că nu ne vomă pută uni uşoră cu Românii. Noi dorimă convenţiunea mai multă din motive politice, decâtă economice. (Aşa este! în stânga). Dăr nici acăsta cu pră mari jertfe. (Vii aprobări). Amiciţia între noi şi România va esista cu tăte astea mai departe, câtă vreme vomă fi târî sub egida monarhiei; şi cu alte poprire învecinate vomă sta în raportă amicală, fiindă câ ele, sprijinite pe monarhia nristră, se potă des-volta liberă şi se potă apăra de multe rele. Şi dăcă de şî-ar vedă periclitată libertatea, ori dăcă noi n’amă fi destulă de tari ca să le servimă ca sprijină, acăstă amici ţiă nu se va pută susţină nici cu preţulă convenţiei vamale. (Vii aprobări în stânga).
Ministrulă de comerţQ Szechenyi: Dorescă să răspundă imediată la interesantele espunerî ale antevorbitorului. Corăspuntfătoră raporturiloră mă voiu esprima cu reservă, deorece tocmai când se urmăză trădările pentru încheiarea convenţiei nu potă spune Iotă, ce s’ar pute folosi la trădări eventuală ca armă, eventuală din alte motive. (Aprobări în drăpta). In totală împărtâşescă vederile contelui Karolfl, şi de aceea credă că n’avemă temeiu d’a fi îngrijaţl pră multă. Impărtăşescă înainte de trite vederile sale în direcţiunea că, deşi eu ţină de seririse şi importante motivele politice, nu trebue să pu-nemă în jocă din causa acăsta condiţiunile propriei nris-tre destoinicii de vieţă şi a esistenţei nostre materiale. (Aprobări în drăpta),
Principala diferenţă principiară între vederile mele şi ale antevorbitorului este aceea, că eu nu sunt chemată la acestă locă să încheiu convenţiunea esclusivA din punctulă de vedere ală agriculturei; datoria mea e să caută a satisface atâtă unuia câtă şi celuilaltă interesă. Interesele industriei nu le putemă trece cu vederea, căci nu trebue să uitămO, că înainte de trite avemă problema a desvolta şi a crea o industriă.
Cu privire la economia română nu negă, că Românii producă mai eftinu decâtă noi, dăr observă câ nu o ascriu acesta împrejurărei câ noi avemă o economiă intensivă şi câ de aceea producemă mai scumpă, căci eu socotescă introducerea economiei intensive necesară tocmai ca să producemă mai eftină. Ce privesce introducerea de »vămi diferenţiale*, credă că onor. meu amică a întrebuinţată acăstă espresiune din errire şi că a vrută să vămi de compensaţiune.
Pentru vite a cerută d. deputată vămi mari, derirece acelea nu suntă o marfă, care să se prilă transporta prin Ungaria în alte ţări, ci ne rămâne nouă pe gâtă şi aşa face concurenţă viteloră nristre. D. deputată e în rătăcire aci cu privire la poreî. Noi putemă esporta porcii noştri şi câtă timpă putemă face acăsta, importarea lorft nu ne pote strica. In timpulă din mrmft amă esportatfi frirte mulţi în Italia şi chiar dăcă s’ar importa din România şi Serbia, încă totă vomă fi în stare să luămă unu nou avântă. Cu porcii noştri putemă merge şi în Germania, deşi nu cu totulă neîmpedecaţî, derirece Germania ne închide uneori graniţele. Cu trite astea ne stau deschise alte căi şi porcii nu ne rămână pe gfttfl.
In privinţa viteloră cornute împărtâşescă deplină părerea d-lui deputată că, dăcă le lăsămă să între liberă — negreşita eumpenindă totdâuna raporturile veterinare ale respectiveloră ţări — acăsta ar pută pri-cinui eventuală o mare concurenţă; dăr credă că nu astfelă se va pută resolva acăstă cestiune, ci astfelă că vomă lăsa să între numai o parte din vite, derirece potă fi eventuală rele sanitare ascunse ce uşoră se potă ivi întriună stată, care- n’are nici o creaţiune deplină consolidată pentru a regula veterinâria. Deşi după raprir-tele ce le avemă România a făcută totulă pentru regu-larea veterinăriei, amă esperiată cu trite astea, că în primii ani după regulare să repeţescă relele şi numai după lungă timpă amă putută obţină noi raporturile în care ne aflânîâ de 7—8 ani, că adecă nici ună rău nu
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr.
25.
se pdte nasce, fără ca să nu fiă imediată înăbuşită. DupJj părerea mea dărâ numai astfelă de vite putemă lăsjp.;să între." care eschidă estinderea periculului în ţeră, adecă putemă lăsa vitele de tăiata în astfelă de oraşe, în Care suntă abatorii. Dâcă vitele ce vină din România ajungă deadrepUdă în acele oraşe unde suntă destinate pentru tăiată, stau sub supraveghiare şi nu vină în nici o atingere cu alte vite, atunci acesta ne asigură de o estindere a răului.
Naturală, acâsta aduce cu sine, că numărulă vi-teloră importate nu ar fi aşa de mare, încâtă să ne pătă face vre-o concurenţă. Afară de asta, dâcă luărnă în considerare că prin reducerea fabricaţiunei spirtului la noi sufere o scădere şi îngrăşarea viteloră la poverne atunci, esc la ivelă interesulă d’a se îngriji unele oraşe mai mari şi ţinuturi consumătOre, şi se cere ca pentru ajutorarea loră să între vite şi din altă parte. Căci de când esistă târgulă din Viena şi din Pojună, şi ţările vestice austriace esportă în Elveţia, capitalulă nostru de vite începe a se consuma, ceea ce p6te fi desavanta-giosă pentru viitorulă economiei năstre de vite. Atâta în acăstă afacere.
Lukas Enyedi crede a constata, că legislaţiunea Ungariei e, fără deosebire de partidă, convinsă că încheierea unei convenţiuni vamale şi comerciale cu România nu e imperiosă cerută din causa intereseloră economice ale Ungariei. Numai o astfelă de convenţia e admisibilă, care corăspunde deplină intereseloră Ungariei; o convenţia, care ar corăspunde escelentă intereseloră Austriei, legislativa ungară n’ar pută-o primi.
Ca să stămă cu România în raporturi politice câtă se pOte de bune, este nu numai ună interesă ungurescă naţională, ci şi în genere culturală. Dăr să nu facemă jertfe mai mari de cum este vrednică satisfacerea acelui interesă. Oricâte jertfe materiale amă aduce, cu aceea totă nu vomă câştiga simpatia politică a României. Gu-vernulă să dea României a înţelege, că aci nu prepon-derăză interesulă politică ală Ungariei, fiindă că situa-ţiunea politică a Ungariei este aceea a celui mai tare, şi Cft vomă încheia ună tractată, care satisface intereseloră Ungariei şi la care voră fi şi interesele politice mulţămite îd multă mai mare măsură ca altădată. E necesară, ca represemarea monarchiei ndstre în România să fiă încredinţată în astfelă de ntânî, care au destoini* cia să procure acolo respectă intCTeseloră politice şi economice ale monarchiei. Representanţa de mai nainte a comisă erori, ba prin Ore-cari paşi a nutrita numai amă-rîciunea între ambele state, aşa că oficiulă nostru de es-terne a trebuită să desaprobe acei paşi. Cu privire la industriă încă nu putemă face jertfe în contulă intereseloră economice, deărece România tocmai privitoră la articole de industria ardelână îşi reservă mână liberă, fiindă că ele se producă şi în România. Asta-i o politică înţeleptă din partea României si ar merita să o ur-mâmă şi noi.
Ministrulă Szechenyi Zice că asupra acestei afaceri nu influinţăză numai interesele Ungariei, ci şi ale Austriei. Mai multă nu p6te spune ministrulă. Trădările cu România nu sunefttîn cursă; ceea ce s’a făcută pănă acum a fostă numai o conferinţă pregătitâre, er nu trac ţări. D. deputată doresce să susţinemă cele mai bune raporturi politice cu statele vecine. Dăcâ dorimă aeăsta, atunci trebue să aducemă eventuală şi jertfe materiale.
Cu aeăsta nu vreu să cjică, că trebue să sacrificămă interesele nOstre materiale, der trebue să luâmă în considerare, că ună bună raportă politică cu ună răsboiu economică după vederile mele nu se pâte cugeta. (Din stânga: Dăr cu Germania nu e aşa ?) Cu Germania n’a-vemfi răshoiu vamală şi apoi n'am afirmată, că acelă raportă economică, în care stămă cu Germania, ar face bine bunului raportă politică. Am convingerea că şi cu Germania ar trebui să estindemă pe tărămulă economică acelă bună raportă, care esistă pe tărămulă politică.
• Akos TJgron nu e mulţămită cu declaraţiunile ministrului. Oratorulă e eu hotărîre în contra importării grâului şi viteloră din’ România.
Andreas Gyorgy e, din punctulQ de vedere ală susţinerii buneloră raporturi politice cu România, pentru convenţiă; dăr din punetulă de vedere ală vămiloră pro-tecţioniste, interesele Ungariei stau în contrastă cu ale României. Elă numai o astfelă de convenţia ar aproba în care s’ar esprima nu numai elausula naţiunei celei mai favorisate. Decă România ar uita marile servicii ce i le-amă făcută in privinţa comercială, oratorulă ar privi aeăsta ca o astfelă de provocare a monarhiei din partea României, încâtă menţinerea stărei de acum ar fi multă mai avantagidsă şi ar corăspunde mai bine intereseloră nostre. (Aprobări). — Cu acestea s'a încheiată şedinţa.
(Va urma).
Austria şi România.
Sub acesta titlu scrie „Neue Freie Presse“ dela 12 Februariu n. urmât6rele:
„Declaraţiunile, ce le-a făcută ministrulă de co
merciu ungurescă în clubulă liberală şi în şedinţa plenară a camerei asupra negociăriloră cu România pentru încheiarea tractai ului de comerciu, ne arată cu vii culori câtă de rău stă acăstă cesliune atâtă de importantă pentru monarchiă. In clubulă liberală dise contele Sze-chehyi, că nu pote fi vorba de-o întrerupere a negociă rilcră, deărece pân’acum nu s’a negociată, ci numai s’a discutată prealabilă afacerea convenţiunei."
„Să fi ajunsă noi în adevără aşa departe, ca pentru nesuecesulă tractăriloru să căutămă acum numai numele? Ce s’a petrecută delâ întreruperea negociăriloră, de s’au întorsă lucrurile in modă aşa de nefavorabilă?"
Nimică n’a străbătută în publicitate, afară de dis-cursulă de erî ală contelui Szechenyi, care este în adevără de natură a compromite t6te silinţele de-a ajunge odată cu România la o înţelegere. Ministrulă de comerciu ungurescă a desfăşurată programa protecţionismului industriaşă şi agrară în forma cea mai acută şi chiar în Peşta a produsă o straniă im presiune răcăla respingă-t6re, cu care a vorbită ministrulă de negociările cu România.*
„Mai este 6re de lipsă în faţa acestei împrejurări să cercetămă după căuşele, pentru car! delegaţii români întărdiă aşa de multă de-a se reîntorce la Viena?
»Contele Szechenyi nu numai odată s’a cufundată în contraziceri, şi de aceea este greu să ne pronunţămă asupra declarăriloră sale din urmă. Este însă neîndoiosă că prin manifestaţiuni, cum e discursulă de erî ală ministrului de comerciu ungurescă, se face imposibilă o nţelegere cu România în politica comercială».
Ce vrea adecă politica nâstră comercială oficială şi cine o conduce? Decă programa, ce a desvoltat’o ieri ministru’O de comerciu ungurescă este aceea dijpă care se dirige atitudinea monarchiei, atunci să fiă cruţată po-poraţiunea austriacă de nouă amăgiri, er lumea de spec-lacolulă unoră negociârî îndelungate, cari nu potă ave nicidecum ună resultată seriosă."
Afacerea visitei regelui Milanti.
In timpulfi din urmă au apărutu în 4iare diferite soiri privitdre când la o pretinsă confe-deraţiune balcanică, în care ar întră şi România, când la nisce pretinse tractări între România şi Serbia în vederea unei acţiuni comune. T6te aceste svonuri suntfi cerate neadevăruri si sun-temu în posiţiune, pe basa informaţiuniloru ce le avemu din isvoru competentă, a da următdrea desminţire:	*
»0 depeşă, pretinsă a «Agenţiei Libere" şi publicată în Z'aiele oposiţiunei, a anunţată eumcâ Regele Milano ave să mergă în curând0 la BacurescI intr’ună scopă politică, şi a vorbită totodată despre nisce discusiuni începute deja între cabinetele din Bucurescî şi Belgradă T6te aceste scirî suntă absolută inexacte; nu s’a începută nici o diseusiune între disele cabinete şi nici vorbă nu este de acăstă călătoria a Regelui Milană. O ase menea călătoriă înfr’ună scopă politică este o inven-iune cu totuiO fantastică' De altcum, tătă lumea seie în destulă, că guvernulă română nu cugetă câtuşi de puţină la vre o acţiune şi, prin urmare, nimenea nu ar încerca d’a se înţelege cu dânsulă in privinţa vre-unei acţiuni comune, fiă în contra ori şi cui. Nu putemă înţelege scopulă pentru care s’a născocită acăstă scire falsă şi contrariă adevărului din orice punctă de vedere."
SUIRILE PILEI.
Rrimimă din Turda o scire surprinZătore Sentinţa tri-Dunalului regescâ de acolo prin care v. -profopopulă din ndolă Petru Vlassa a fostă judecată pentru delictă" de agitaţiă şi condamnată la o lună aresta, a fostă reformată de cătră instanţa a doua, tabla regâscâ din Ter-gulă Mureşului Tabla a mărita pedepsa dela patru săptămâni la patru luni închisore. Acăstă sentinţă jne do-vedesce, că suntă întemeiate temerile după cari şi tabla regescâ a începută a se molipsi de boia şovinismului. Părintele Vlassa ni se asigură, a insinuată recursă Ia Curia din Peşta. Decă şovinismulă ar merge crescândă, ne-amă putâ aştepta ca cei din Pesta să ridice pedăpsa dela patru luni arestă la patru ani închisdre grea. Spe-rămă însă, că cela puţină la Curiă se voră mai afla 6menî cu mintea rece şi imparţiali şi voră cassa întregă procesul , care nu are nici ună inţelesă, afară de acela de a aţîţa spiritele în sînulă poporului română printr’o terorisare, care nu păte aduce nici ună folosă autorităţii statului ungaro.
—x—
Sub titlulă »Alianţa bisericiloru cu Kulturegyletulii* scrie „Kolozsvar:* «Suma ce biserica reforma'â a ofe-rit’o Kulturegyletului ardeleană pentru comună lucrare va trece peste 100,000 fl., oferta bisericei unitare e de 33,000 fl., ăr decanatulă ev. ungurescă din Braşovă in -tenţioneză să investeze 50,000 fl. pentru realisarea sco-
puriloră kulturegyletescî. — Se voră renlisa la calendele grecesci.
—x—
Pentru echiparea glâteloru ministrulă lionvcZimei a adresata camerei de cornerţă şi industria din Cluşiu invitarea, ca să provoce pe industriaşi a face oferte pentru articole de lână şi pele. Unu fabricantă de postavă in Sibiiu a primită telegrafică invitarea, să trimetă câtă mai curendă mostre şi preţuri de postavă vânătă pentru trebuinţele armatei.
— x—
Din paşalieulă Ternavei mari comunică „Kronst. Ztg.«, că la 30 lanuariu 1887 se adunaseră, ca de obi-ceiu în fiăcare Duminecă, câţiva locuitori din Crişiu la o serată de cetită în edificiulă şcălei evangelice şi aşteptau pe cetitoră, când întră pe neaşteptate judele Vasilie Luca şi declară, că din însărcinarea solgăbirăului interZice prin acesta odată pentru totdâuna aceste conveniri şi ordonă ca cei adunaţi să se depărteze. — Departe amă ajunsă cu „libertatea* ungurescă!
—x—
„Sieb. Deutsch. Tgbltt.« e informată din Deva, că câţiva oficerî de reservă au primită deja îneunosciinţarea se fiă gata şi în casă de convocare să se anunţe la jocurile destinaţiunei loră in timpă de 48 6re.
—x—
Curatorulă superioru ală bisericei reformate br. Gabrielă Kemeny s’a dusă la Cluşiu ca să presideze o importantă şedinţă a consistoriului superioră reformată. E vorba de publicarea concursului pentru ocuparea pos-turiloră de predicatori misionari, care s’au înfiinţată în legătură cu acţiunea Kulturegyletului ardeleană. — Ce de sfară în ţâră pentru fiascuri!
Ministrulă Trefort a suspendată telegrafică din postula său pe profesorulă Iosifă Kapolnai dela preparan dia din Cluşiu pentru ună defictă disciplinară, după cum spune .Kolozsvar.*
—	x—
In interesulă sporirei valuntariloru pe unu ană la regimentele de trenă se compună liste asupra preno-tăriloră voluntariloră pe spesele proprii, nu numai în staţiunile de întregire de până acum Budapesta, Viena şi Praga, ci şi în oraşele Pojună, Caşovia, Timişora, Sibiiu, Agramă, Gratz, Innsbruck. Briinn, Josefstadt, Cracovia şi Lembergă.
—x —
Din cassa garnisănei din Tergulu-Mureşului au dispărută în timpulă dela 3—7 Februarie n., Zice „Kolozs-vâr." 8126 fl. 25 cr. Intre aceştia se aflau şi bani deal gendarmeriei. Cassa n’a fostă spartă şi deci se presupune că numai cu chei contrafăcute s’a putută comite furtulă.
—x—
După cum se raporteză din Alba-fulia unei foi unguresc!, 10 familii ev. reformate din Cherţisâra s’au ho-tărîtă să se intbrcâ în sînulă bisericei rom. catolice. In scopulă a- esfa preotulă rom. cat. Sass din Porumbacă s'a dusă în 13 Februariu n. în Cherţişăra.
—	x—
Ună nou Ziar0 politică întitulată „ Unireaf a a-părută dela 1 Februariu în Bucurescî, sub direcţiunea politică a ri - lui I. G. Bibicescu. In programulă său noulă Ziară declară, că va lupta pentru libertate şi democraţia, va combate pe cei ce vădă în libertate ună periculă în constituţiune o pedecă, în poporă ună vrăşmaşă şi o turmă numai cu datorii, âr nu şi cu drepturi; se va o-cupa continuu de cestiunile economice, cu totă atenţiunea şi îngrijirea; va ave pururea ochii deschişi asupra relaţiuniloră comerciale ale României cu străinătatea. Aceeaşi grije o va ave şi de interesele naţionale ale Ro-mânimei de pretutindenea. Graniţe politice esistă, le respectă, rămână Românii unde suntă, dâr celă puţină se va interesa a sci cum trăescă şi ce lucrâză, căci per-derile loră perderi suntă pentru românime în genere şi pentru susţinerea limbei şi naţionalităţii au nevoiă de îmbărbătare. Libertatea, democraţia şi cultulă naţionalităţii formăză deci creZulă noului Z'ara- Salutămă cu căldură pe confraţii noştri dela „Unirea" şi le dorimă deplină suecesă, er Zeului vieţă lungă.
—x—
Se scrie, că ună negustor din Făgăraşă a primit deu-năZile o provocare anonimă să depună la oficiulă poştală de acolo o scrisăre cu 8000 fl., căci în casă contrară va fi omorîtă. Negustorulă făcu arătare autorităţii despre acâsta, care a şi luată măsu ’î pentru arestarea vinovatului îndată ce ar voi să ia banii dela poşte. In curăndă apăru {Jacolo o servitâre şi ceru scris6rea cu 8000 fl. Fiindă supusă unui interogatoriu, nu voi să spună nimică. Fără să scie fă urmărită la întorcerea ei spre casă şi astfelă se descoperi, că ameninţătorulă este fiiulă unui negustoră din Galaţi, lângă Făgăraşă. Tînărulă omă fu arestată. Se crede că totă elă e celă care a scrisă din Făgăraşă lui Rothschild în Viena scrisdrea, prin care
Nr. 25.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Rothscbild era ameninţata cu m6rte, decă nu va tri-mete 20,000 fl.
—x—
La 5 Februariu n., casierulQ comunei Făgăraşu, LudovicO Oreger, s’a aruncata Ia Olta şi a dispăruta fără urmă sub ghiaţă. In haina ce ’şl-a lăsat’o pe ţărmQ s’a găsită unO bileta în care ’şl luă rămasa buna dela soţia şi copii săi. Se <}ice, că motivulO sinuciderei e de-fraudarea.
—x—
La 7 Februarie n. unO fruntaşa (ântâiulQ grada alâ soldatului) dela batalionuia de vănători din Făgă-rasă, instruănda în odaiă pe unO recruta în mânuarea armei şi comandândO: foca! întorse aceluia spatele, 6r glonţulQ îi pătrunse spinarea omorăndu-la pe loca. Din cercetarea pornită se va dovedi, dâ;ă recrutulQ cu in-tenţiune ori din nedibâeiă a împuşcata pe fruntaşa.
Măne sără Mercurî se dă balulu mascată de elită, îachisQ, la Redută, care fără 'ndoială va fi bine cercetata, debrece e singurulă bala mascata în acesta car-nevalQ.
—x—
Femeia cârciurnarului Avram Ivresek din Ludesd, care în anula trecuta ’şî-a omorîtd bărbatule, ajutată fiind de amantula ei, a fosta condamnată Ia mbrte de cătră tribunalulâ din Deva împreună cu amantulâ ei. Tabla din Tărgu-Murăşului a schimbata pedăpsa amândurora In închisbre pe viâţă. Curia a întărită pedăpsa cu mârte pentru femeiă, şi Inchisbre pe viăţă pentru complicele ei losifa Avramesk.
—x —
Câsina română din Beiuşiu va da unO Baiu în sala ospătăriei opidane în 19 Februariu 1887 st. n. Preţuia de intrare: pentru o personă 1 fl., pentru fa-milift după placa. Inceputula la 8 ore sera. Comitetulu arangiatoru. Olertele marinimbse se primescO cu mul-ţămită şi se vorO chita pre cale (Jiaristică.
—x—
Concertă va arangia Reuniunea corului vocala gr.-cgt. rom. ,Unirea* din Varadia in 8/20 Faură în sala ospătăriei din Varadia in favorula numitei Reuniuni. Intrarea de persână şe4«ta 50 cr , de stata 30 cr. In-ceputula la 8 bre sera. Comitetulu. Programa: 1. De visa Armoniei, de Horner corb bărb. 2. Lăcrămiâre, de Flondoră cora bărb. 3. ŢSra mea, poesiă de Tăută declamată de corista R. Oraşianu. 4. Tatarulă, de Nosie-vics corb barb. 5. Inzadaru, de Hrimaly coru băr b. 6. Dialogu despre superstiţiunî de coriştii (i. Minda, G. Farca şi I. Cocarlanu. 7. El R’baa, de Mandyceschi cord bărb. 8. Reîntorcerea victoriosă, corb mixta după Biaochi. 9. Cântecu venătorescu, de Flondord corb bărb. Apoi urmăză joculă.
—x—
Baiu se va arangia Joi la 5/17 Februarie a. c. de cfttrâ Comitetula gimnasiala in sala „Redutei* din Bradu pentru înmulţirea cabinetului naturală dela gimnasiulb de acolo. Intrarea de persbnă 1 fl de familiă 2 fl. Comi-tetulO arangiatorO. Inceputula la 8 ore săra. Ofertele mărinimbse se voră chita pe calea publicităţii.
Raporta poliţienesc**).
Nici una guverna, nici ună oficiu, nici o dregătoriă, cu nnă cuvânta, nici unO instituia publica nu este aşa de espusO criticei ca „poliţia," — însă nici într’unfl puncta nu este judecata opiniunei publice aşa de con-glăsuitbre, ca în acela despre poliţiă. Oficii, autorităţi, singuratice persone potb să fiă ori câta de înduşmăuite, totuşi deosebite relaţiuni şi împrejurări potă să producă unele şovăiri în judecata opiniunei publice, însă mai pe susO de tbtă îndoela este judecata despre poliţiă: ea este tot-deuna rea. Şi este bre minune, că poliţia provocă aşa de multa judecata tuturora? — Ea trebue să fiă pretutindenea. Pe strade, când acestea sunta acoperite de o mare de noroiO; pe trotoare, în cari lipsesce câte o pâtră, său cft ele sunta acoperite cu ghiaţă luciă, său că flăcările de gazO jbcă între tablele de sticlă neşterse ale felina-relorfl; în curţi, din cari putbrea se înalţă pănă la nori; în cârciume, din cari răsună sgomotO, răpesce somnula; în case, din cari se fură, se răpesce şi să omoră; — nu pătrunde ea bre in atel'erulă măestrului şi pretinde dela dânsula pe calfa, decă acesta a tiândăvită prea multa in <Jiua premergătore, seu în asilula intima ala familiei, şi scbte pe sprintena camerieră, decă ea în sera premergâtbre a povestita prea multa cu ostaşula vigu-rosfl etc. etc. Ea pbte fi ori unde, rea este totdeuna, tocmai pentru că nu pbte fi în acelaşi timpO în totb locuiţi. — Dâcă din acâstă judecată conglăsuitbre a opi-niunei publice pbte privitorula mai adânca să câştige 6re-care pricepere pentru însemnătatea şi importanţa institutului poliţienescă, atunci acela pesimismO merge de bună sâmă prea departe şi aspra judecată s'ar putea reduce la împrejurarea, că instituţiunea poliţienâscă to j tuşi este capabilă de o perfecţiune, dâr că ea are unele Kpse, cari chiar şi atunci nu se pota delătura, când suntâ i recunoscute, pentru că puterea împrejurărilorO este mai mare decâta voinţa şi puterea de a-le învinge.
Poliţia Braşovână, de sine se’nţelege, nu face es-
cepţiune şi In înţelesulâ arătata mai ’nainte nici nu pretinde acâsta. Dâcă ea la reînoirea anului — şi acâsta durâzâ la pol.ţiă ca şi ia tbte celelalte oficii păn’ ce suntâ gata diferitele raporturi anuale, — aruncă o privire înapoi asupra anului trecuta şi la acâstă ocasiune nu este cupleşită de acela pessimisma, ca opiniunea publică, ci are şi nisce sentimente optimistice, totuşi asta nu i se pbte lua în nume de rău, mai vîrtosb dâcă ea este în stare a documenta îndreptăţirea la acesta opti-mismâ — cu cifre 1 din cari se alcătuesc complecsuia vieţei active şi ala nisuinţelorO.
Chiar împrejurarea, că la începutula anului 1880 ajunseră caşurile la secţia penală ' a căpitănatului oră-şenescb numărulă de abia 700, pe când în anula trecuta s’au pertractatb preste 3000 de caşuri penale, ne Infăţişeză, de bună-semă, unO tablou lămurită despre activitatea de mai nainte şi de acuma a poliţiei, şi cor-pulă poliţiştilorb, care — deşi conslătătorO mai multa din recruţi, — in urma deselorfi schimbări, totuşi prin-tr’o instrucţiune sistematică introdusă deja de una ana a fostă pusb în posiţiune de a desvolta ună serviţiu poli-ţienescă mai activă şi mai destoinica, merită deplină re-cunosciinţă.
In chipulO acesta se esplică şi faptulă că, spre esemplu, în anulă 1886 au ajunsă la arătare: 346 de călcări ale legei penale faţă de 27 în anulă 1881, 23 în a. 1882, 29 în a. 1883, 40 in a. 1884 şi 118 în 1885.
Pe când în anula 1883 se per tractară numai 350 de arătări din causa călcărei statutului penalâf şi a altoră statute, în anulâ trecuta acâstă sumă s’a urcata la 984, în vreme ce încă în anulă 1882 suma baniloră de pedâpsă în favorula erariului s’a urcata la 99 fl., aceea în favorula fondului sâracilorO din oraşO la 226 fl., în anulă 1886 aceste sume s’au urcată la 491 fl., respective 505 fl. 50 cr. In vreme ce în anulă 1881 s’a urcata spre esemplu suma tuturora transgresiunilora în contra autorităţii şi a liniştei publice, în contra siguranţei publice, în contra ordinei publice şi a moralităţii a s initâţii etc. la 27, s’a urcata acâstă sumă din anula 1883, în care era totâ numai de 29, în anula 1886 la 346, care sumă se împarte după singuraticele specii de transgresiuni în chipulO următoră:
In contra autoritâţilorO şi a liniştei publice 61, în contra siguranţei pubiice 21, în contra ordinei publice şi a moralităţii 81, în contra sanităţii şi a sănătăţii 16-, in contra proprietăţii 17. — Afară de acâsta s’au ma pertractată în anula trecuta 611 caşuri de prevarieaţiunî de pădure.
Anume în ceea ce privesce condiţiunile sanitare ale suburbieloru, se pbte arăta ună progresa insemnata şi drept0 probă pentru acesta servâscă împrejurarea, că l’a provocarea căpitănatului orăşenescO s’au făcuta în su-burbiulO Scheiu mai multa de 600 de umblători in anula 1886, ceea ce mai nainte n’au fosta de loca. Fi-resce că tocmai in (j'sulo suburbiu are autoritatea poliţienescă să se lupte cu referinţe aprope de neînvinsa, cari numai în decursula aniloră şi numai prin spriginulO eficace ala comunei pota fi învinse.
Suma amintită mai susâ a transgresiunilora arătată in anulă trecuta *’a săvîrşita de 1324 de bărbaţi şi 643 femei, dintre caii 40 au fosta pedepsite cu femei de 10—50 fl., 1443 cu bani sub 10 fl. Gu pedepse de a-restă au fosta 223 de bărbaţi şi 173 de sume. La suma aceea, de 643 de famei, au participată în mare măsură servitorele, cari adeseori sunta lipsite cu totula de disciplina domestică, chiar după pedepsirea de mai multe ori au o purtare desfrânată şi aducă în conflicte cu protectorii lorO, cu soldaţii, pe organele poliţienescl. O disciplină domestică mai rigurosă ar sprigini cu mare etecta pe autoritatea poliţienescă, şi instituţiunea de servitbre, pare aci la noi a ajunsa la una nume fbrte rău, s’ar promova în moda evidenta.	(Va urma).
Sânte-jude, 10 Fauru 1887.
Onorate D-le Redactorii! După cum e fbrte bine cunoscu.O onoratului publica româna din diarele periodice române, eu am lucrata de mai mulţi ani ca să se introducă industria de casă în tbte scblele nbstre ele mentare poporale, unde generaţiunea tînără a poporului nostru încă din frageda ei etate să se deprindă în activitate, ca cu timpula industria de casă să se lăţescă şi la poporula nostru spre înflorirea şi bună-starea mate rială a scumpei nodre naţiuni române.
Spre ajungerea acestui scopO măreţa şi salutara în tota anula am deschisa cursuri suplementari de in-dustriă de casă cu propunere gratuită numai şi numai ca să-mî potO afhdinceîn ce mai mulţi consoţl de carieră în acâsta privinţă, care cursuri, şi mai cu sâmă cursulC din vâra trecută, prin spesele avute cu cei ce au participate la cursulO de industriă, m’am încurcata în nesce datorii, din justa causă: că grindinea nimicindu ml puţinele mele sămânătnrî şi avânda salarO numai de 120 fl. ca se potO scăpa din laţula şi ghiarele usurâriloru m’am vă (juta silita a concurge la ajutorulO nemului românescO.
Deci la iniţiativa Escelenţei Sale Domnului Archi-EpiscopO şi Metropolita de Alba-lulia, mi s’a deschisa o colectă benevolă între cercurile connaţionalilorO mei din Blaşiu, în a căreia urmare am şi primita una ajutora de 40 fl. patruzeci florini 40 cr. v. a. dela următorii Domni:
Escelenţa Sa Domnulfi Archi-EpiscopC şi Metropolita Dr. Ioana Vancea 20 fl., Constantina Papfalvi canonica 2 fl. Ioane Fekete canonica 1 fl , Elie Vlasa canonica 1 fl., Ioana Antoneli canonica 1 fl., Antontt Vestemiana canonica 1 fl., Ştefana Maniu canonica 1 fl., Leonţiu Leouteanu canonică 1 fl., Dr. Ioana Raţiu canonica 1 fl., Alimpiu Blăşianu prof. 1 fl., Dr. Alexandru Grama prof. 1 fl., 1. F. Negruţiu prof. 1 fl , SimionO P. Mateiu secretara 1 fl., Vasiliu Olteanu advocata 1 fl., Dr. Augustină Bunea profesora 50 cr., Nicolau Popescu profesora 40 cr., Ore-oine 50 cr., Ioana Germana profesora 1 fl, Silvestru Nistorâ profesora 1 fl.. Ioana Orga V.-rectora 1 fl., Dr. Victorâ Smigelschi 1 fl., Georgiu Mun-teanu profesora 1 fl., în suma susO'menţionată
Pătrunsa adânca de aceste bine faceri ale marini-moşilorâ şi zeloşilortt Domni şi connaţionall ai mei mă aflu în plăcuta posiţiune a-Ie esprima cea mai viă recu-noscinţă şi cea mai profundă mulţămită publică.
Fiă ca Escelenţa Sa să afle pe viitortt mulţi imitatori în asemenea fapte generbse, aflându-şl răsplată în cultivarea poporului românO şi în recunoscinţa naţiunei.
Petru Grama, învăţătorâ.
Ultime sciri
Constantinopolti, 12 Februarie—Agitaţiunile continuă în Macedonia. Mai mulţi emisari, cari aveau cu dânşii o proclamaţiune revoluţionară, au fostu arestaţi la Strundja, din care causft s’a proclamaţii în Strundja starea de asediu, trimi-ţându-se acolo şi ajutbre.
—x—
GonstantinopolU, 12 Februarie. — Pbrta a comandaţii cinci sute de mii de pusei cu repetiţie sistema Manser şi 60,000 de carabine a 65 şilingi bucata. Cele dintâiu predări yoru trebui sâ înceapă peste şbse luni, după plata unui aconta de patru sute de mii lire sterlingc. ţ)ece mii de lire sterlingi au fostu vărsate ca arvună.
—x—
Const ntinopolU, 12 Februariu. — Circulă scirea, că s’a proclamata starea de asediu la Filipopoli şi că s’au trimisa ordine nouă de cătră Regenţă, spre a înainta repede pregătirile militare în Buţgaria şi Rumelia.
—x—
Londra, 12 Februariu. — Manufacturele de arme din Birmingham au primitâ însemnate comande. Ele au sporita în nisce proporţiunl ne-obiclnuite numărula lucrătorilora lorâ.
Paristi, 13 Februariu. — Se telegrafiază din Petersburgu că 100,000 reservişti sunta chemaţi pentru a studia aplicarea nouâlora regulamente de serviciu care de curânda s’a introdusa în armata rusă.
—x—
Belgradu, 12 Februarie. — In sferele Curţii se manifestă una puternica curenta în contra cabinetului Graraşanin şi în favbrea formării unui mi-nisteru mai puţina ostila Rusiei. Douăzeci de medici ruşi au fosta chiemaţl spre a ocupa funcţiuni în spitalele sârbeşti.
SCIRI TELEGRAFICE.
fServ. part. a »Gaz. Trans.O
BUDAPESTA, 14 Februariu. — In camera deputaţilorO, discutându-se budgetula resortului de comerciu, Iranyi atinge cestiunea lucrătorilora. Cere introducerea repausului de Duminecă pentru toţi lucrătorii, precum şi înfiinţarea de casse pentru ajutorarea lucrătorilora bolnavi. Ministrula de comerciu Szechenyi împărtăşesce vederile antevorbitorului. Guvernula a adunata deja ma-terialulu corăspuncjătora şi în sesiunea următbre ila va presenta parlamentului în formă de proiecte de lege. Ministrula mai anunţă presentarea unui proiectu de lege asupra veterinâriei, asupra prăsirei de pescl, a poliţiei de câmpO. Ap-ponyi susţine părerile lui Iranyi pentru ca lucrătorii, cari pretindu votula universala, sfi nu erbdă că interesele lora nu se iau în considerare de corpurile legiuitbre. Busbach consâmte asemenea cu Iranyi, însă este liniştitu în urma declarărilorfi ministrului.
MADRIDtJ, 14 Februariu. — E probabila că Zovilla, renunţându la tbte proiectele revoluţionare, se va reîntbrce în Spania şi că Regina va încuviinţa o amnestiă generală.
BUDAPESTA, 15 Februariu — Fbia oficială publică autografele prin care se primesce demisiunea ministrului de finance conte Szapary încredinţându-se conducerea resortului finance-lorâ ministrului preşedinte Tisza, br conducerea resortului ministeriului de interne ministrului br. BelaOrczy. Preşedintele de direcţiune L u k a c s a fostu numita secretara de stata în ministeriula de comunicaţiune.
In şedinţa de a^I a camerei a presentata ministrula honvetjilora br. Fejervary una proiecta de lege cerândâ unu credita de şbpte mi-libne 460,000 florini pentru completarea armamentului armatei honvetjimei şi pentru mobili-sarea unei părţi a glbtelora în casâ de râsboiu. Proiectula de lege a fosta predata comisiunei armatei, respective comisiunei financiare.
Editorâ : lacobtt Mnreşiann.
Redactorii responsabila Dr. Aurel Mureşi&nu
*) întârziata din causa lipsei de spaţiu.
Nx. 2b.
; 9	•
GAZETA TRANSILVANIEI
1887
Gorsnlâ U bursa de Viena
din 13 Februariu st. u. 1887
Rentă de aurii 5°/u ... 96 10 Rentă de hftrtiă 5% • . . 86 75 împrumutul Ci căilorâ ferate
ungare................146.50
Amortisarea datoriei căilorâ ferate de ostQ ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.60 Amortisarea datoriei căilorâ ferate de ostâ ung.
(2-a emisiune) .... 104 — Amortisarea datoriei căilorâ ferate de ostâ ung.
(8-a etnisiune) .... 11410 Bonuri rurale ungare . . 104.10 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C4.10 Bonuri rurale Banat-Ti-
. mişâ.................104.20
Bonuri cu cl. de {sortare 104.20 Bonuri rurale transilvane 10420
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—. —
Imprumutulâ cu premiu
ung.....................116.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.50 Renta de hărtiă austriacă 78 15 Renta de arg. austr. . .	80 25
Renta de aurâ austr. . . 109 50 Losurile din 1860	. . . 132.25
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 847 —
Act. băncel de creditâ ung. 270.50 Act. băncel de creditâ austr.297.60 Argintulâ —. — GalbinI
împărătesei ..............6.02
Napoleen-d’orI .... 1011 Mărci 100 împ. gerrn. , . 62 89 Londra 10 Livres sterlinge 128.10
Citrsuîu pieţei Sraşcvu din 15 Februariu st. n. 1887.
Bancnote românesc) . .	. . Cum) . 8.45 V^i ii	. 8.47
Argint românesc . . . .	. . » 8.42	8.44
Napoleon-d’orI . , . . .	10 01 -	10.14
Lire turcescl ......		11.44
Imperiali		o o T—< «4	10.44
Galbeni		. . » 6 01	6.03
Scrisurile fonc. * Albina»	. . » 101.— *	102.- -
Ruble RusescI		. . » 116.— >	117.—
Diseontulă . ,	» 7—10°/e pe ană.	
Importantu
pentru
proprietari de domenii şi păduri!
Cu măsurarea geometrică, precum şi eventuală cu esoperarea de planuri economice pentru moşii mai estinse şi păduri se însârcinăzâ cu preţuri eftine
Friderick Schunn.
3-5	Sibiu, Rossplatz Nr. 7.
Nr. 9/1887.
Concursă.
Pentru ocuparea postului de învăţătorii la scdla română gr. cat. din Năsăudă, devenită vacantă prin pensionarea învăţătorului de până acum, să escrie concursă pănă la 15 Martiu a. c. st. n.
Cu acestă postă este împreunată, pre lângă cortelă naturală în-tr’o odae la scdlă, ună salaru anuală de trei sute (300) florini v. a., care să va răspunde la cassa fondului şcolară în rate lunare decursive.
Cei ce ar voi să ocupe acestă postă, voră ave a-şî trimite su-plicele lorăr în terminulă amintită, la subscrisulă senatii şcolară, pro-bândă prin testimonii în regulă: cualificaţiunea loră pedagogică, servi-ciulă de pănă acum şi purtarea morală. Dintre concurenţi voră fi preferiţi cei ce voră dovedi, că suntă cântăreţi cu cunoseinţâ de note.
Dela senatulă şcdlei române gr. cat. din Năsăudu.
Năsăudă, în 6 Faură 1887.
Preşedintele:	Notarulă :
Gregoriu Moisilil,	Macedonti Grigoriţa,
parochă şi vie. for.	1—3
Licitatiune.
3
Din partea subscrisului comitetă se face cunoscută: că în comuna biseri căscă gr. cat. Bucium-Şesa (Comitatul ă Albei in-feriore) la 15 (}i a Ini Martiu 1887 st. n. la 10 6re dimineţa se va ţină 1 ici taţi u ne mi nuendă pentru edificarea aloră două sale de în-văţămentă, a căroră plană şi preliminariu se află aici în loco.
Domnii întreprindători suntă poftiţi cu acelă adausă: 'ca fie-care licitantă să depună vadiu de 10°/0 din preţulă de esclamare statorită cu 4,160 floreni v. a.
Bu ci u m ă - Şăsa, 9 Februariu 1887.
Co
2-a	din
( Avisud-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abonăză dirt nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.	ADM IN ISTli. „GAZ. 7 RANSU
Mersulii trenunlorQ
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia^Predealii-Biidapesta şi pe linia Tei aşii- Arad fi-Kiidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealii-Budapesta
Bucurescl Predeal ti
Timişâ
Braşov*
Feldibra
Apatia
Agostonfalva
Homorodâ
Haşfaleu
Sighiţăra )
Elisabetopole
Mediaşâ
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelâ
Teiuşft
Aiudâ
Viuţulâ de susâ Ui6ra Caeerdea Ghirisft
Apahida
Claşiu
Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişâ Stana Hoiedinâ Ciacia Bacia Bratca Răv
Mezâ-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladiny 8zolnok Bnda-peata
Viena
Trenfl Tren 1 Trenfi
de accelerat omnibua persone
Trenfi
omnibUB
7.47 8 24 8 51
9.14 9.51
11.08 1L29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 1.34 1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.5,'
5.10 5.3C
6 03 6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18'
10.38
12.20
2.15
4.16 5.02 5 43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22 2. l8
2	48 256
3	64
4	51 5.28
5	56
7.30
1.14
1.45
2.32
10.55 t 23 3 24
10.05
2.15
8.00 8.36 9.0a 9.32 10.11 10.5 s 1216
12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05
4.50 7.23
Budapesta IPredeală
1'reiiU
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vărad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciuda Huiedin Stana Aghiriş Gliirbgu Nedeşdu
Cluşiu
Apahida GUiriş
Oucerdea
Ui6ra Vinţulâ de susâ Aiudâ Teiaşâ Crăciuneif)
Blaşâ Micăsasa (topşa mic Mediaşâ Elisabetopok Higişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra
BraşovC
Timişâ
Predealâ
Bucuresc)
11.00 ’l 19 2 30 1.01 106 1 13 1.20
1	41 2.C0
2	35
2	48 3.20
3	36 4.00 4.3 > 5.12
5.37 7.0-î 7.43 8.11 8.41 9.21
8.00	6.05
Nota: Orele de n6pte suntâ cele dintre liniile gr6se.
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
9.24 941 '0 19 11.38 12.18 12.54 1 57 8.11 3.40 4.15 4.36 4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
! Trenfi sj de 1 persone	1 Trenfi omuibus i
—	—
6.20	8.00
9.34	11.4'
11.26	2.31
DS'i	
2 06 2 17	
2.40	—
3.24	—
3.47	—
4.07	—
4.33	—
5.15	—
5.34	—
5.55	—
6.07	—
6.24	■ -
6,43	
—	7.08
—	7.36
—	9.06
—	9.53
—	10.—
—	10X9
—	10.19
—	10.48
—	11.14
—	12.12
—	12.30
—	1.12
—	1.32
—	2.18
—	3.03
—	3.49
—	4.28
—	6.16
—	7.06
—	7.46
—	8.25
—	9.15
		—
i	—
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-lorfl Koniges & Kopony, Zernescî
Tebişft» a<Iâ-Budafe»)la	Budapesta- Iradâ-Teiuşiii.
	Treafi omnibua	Tre ifi ouat, bus i	Trenu de persone	i	 . . .	Trenfi de persone	1 Trenfi de per&one	Trenfi omnibu
Teluşâ Alba-Iulia	l 11.24	1	2.40	Viena	11.10	12.10	1 1 -
	11.39	1. 		3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vmţulă de josă	12.30	i‘ 		4.2 i	8zoluok	11 20	12.41	—
Şibotă	12.52	I	4.50		4.10	5.45	— •
Orăştia Simeria (Piski)	1.01	| 		5.18	A r id ă	4.30	6.—	704
	2.05	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braciclca	3 23	—	7.02	Fauiişă	5.19	6.51	8 17
Mia Gurasada.	3.55		7 28	Rad na-1 .ipova	5 41	7.10	8 36
	4 (8	—	7.40	Gonopă	6 i 9	7.37	
Zain	4.25	—	-.11	Berzova	6 28	755	—
Soborşin	5 30	—	8 *6	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9 33	Zare	8 01	9.12	—
Gonopă	6.27	—	9 53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47		10 27	Iii a	8 55	9. 8	—
Fauiişă	7.28	—	10.42	Braniclca	9 19	10.17	
Gyorok	7.43	—-	10.58	Deva	9 51	10 42	
Giogovaţfl	7 59	—	11 25	Siiucria (Fiski)	10.35	1107	—
Âradâ	8.28	—	11.39	Orăşliă	11.11	11.37	—
^oJnok	8 42		4 52	Şibol ă	11.43	12.—	—
	—		5. *2	Vinţulă de josă	‘2 18	12.29	- -
Budapesta	- I	~ I	8 20	Âîba-Mia	12 36	12.46	—
Viena			6.05	VeâţişA	. 1 29	1.41	—
Ara«lft«r0.,f mfştf r»			1 ■	StmserSa (Piski) Petroşeral			
	Trenă	Trenfi de	TreDU		Trenfi de	Trenă î	Trenfi
|	oanU'U'.	persane	mixt		persone	omnibss i	mixt
Arad A	5.48		6.05	8imer<a	11.25		2.42
Aradulă nou	o 19	—	633	S'reiu	11.58	—	3.25
Nămeth-Sâgb	6 44		6.66	Haţegă	12.46	—	4 16
Viaga	7,16		7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifaiva	7 47		 I	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—		 j	—	Baniţa	3 05 *	—	« 4 •
Timişdra	9.02	—	9 08	Petroşenl j	3.37	—	7.12
TimişAr a- A rad A				Petroşenl—NimerSa (Piski)			
	Trenă d»	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenă
	peradne	per adina	omnibua		de pers.	omnibua	mixt
Timişdra	6.25	" i	5.00	Petroşenl	10 07		 J	6.10
Merczifalva	—			—	Baniţa	10 48		 '	6.53
Orczifalva	7.46	—	6,32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	T		7.02	Pui	1205	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.38	—	6.23	Haţegă	1242	—	9 01
Aradulă nou	9.1i	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
Aradâ	9.27	—	8.i;	StSmaeri»	1.53	—	10.31