GAZETA TRANSILVANIEI. RKDACTIUA KA SI AHMISflSTRATflUMBA I BRAŞOVfj, piaţa mare Nr. 22. ..GAZETA" IESE ÎN FIECARE Di. Pe anfl anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Hom&nla şi str&in&tate: Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ÂNUN'IIUSILE: O seriă garmondG 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorilor! nafranoate nu «a prlmeaou. — lorlpte nu itrimltS. m 24. Duminecă 1 (13 1887. Din oausa S-tei sărbători de Luni nu va apără până. Marţi săra. Braşovu, 30 Ianuariu 1887. Nu fără 6recare satisfaoţinne vorbescu 4’a* rele din Germania de neînţelegerile şi desbinările dintre partidele Franciei, precum şi de nestatornicia guvernelor!! franceae, cari nu se potu ră-zima pe o puternică maioritate parlamentară. Critica acestoru 4iare se basăză preste acesta şi pe părerea înrădăcinată, că o republică nu p6te oferi aceleaşi garanţii de stabilitate, ca o monarchiă, cum este de pildă Germania. Şi totuşi ce spectaculu surprin^toru se desfăşură în momentele aceste dinaintea ochiloru lumei europene! Acea Franciă, despre care putem fi ceti în foile germane pe fiâcare 4b ca es^e sfâşiată de luptele interne dintre partide, acea republică, despre care se 4ice, că se încovdie ca trestia când într’o parte, când în alta, după cum suflă ventulu, a datu Germaniei o probă strălucită de patriotismu şi de unire, care este cu atâtu mai ruşinătdre pentru acesta, cu câţi! contrastau în modu bătătorii la ochi cu faptele ce se petrecu tocmai acum în sînui naţiunei germane. Nu-i vorbă, patriotismul Ci Germanilor!! este mai pi e susu de orî-ce îndoelâ, dăr unirea dintre partide şi raporturile dintre guvernu şi guvernaţi, dintre ocârmuire şi poporu lasă încă multă de dorită şi în privinţa acesta Germanii cu tdtă stabilitatea loră monărchicâ au rămasă îudăretulă Francesiloră. însuşi orga nulă principelui Bismarck, „Nord-deutsche allg. Zt“, recundsce acăsta, făcăndă o paralelă între atitudinea parlamentului şi a pressei francese şi între aceea a parlamentului şi presei germane în cestiunile privitdre la armată şi la înarmare. Făr’ de nici o discusiune camera francesă a votată 4^ele aceste cu unanimitate creditele ce rute de generalulă Boulanger pentru perfecţionarea armeloru şi pressa francesă a susţinută cu aceeaşi unanimitate pretensiunile ministrului de răsboiu. Nu totă aşa de netedă au mei să lucrurile în Germania. Aici, precum scimu, Reichstagulă germană a fostă disolvată din causă că maiori-ritatea n’a voită să încuviinţeze pe deplină pretensiunile guvernului în privinţa septenatului militară. Er acum în ajunulă alegeriloră s’a încinsă o luptă înverşunată electorală în t6tă Germania, alegătorii divisându-se în două tabere, una a guvernului pentru septenată şi alta a o-posiţiunei în contra septenatului, pentru apărarea drepturiloră parlamentului. Partidele, cari combată septenatulă suntă: partida liberaliloră germani (deutsch-freisinnige) partida centrului, apoi socială-democraţii şi Polonii. Pe partea guvernului se luptă naţională-liberalii, agrarii şi antisemiţii. Principele Bismarck le-a spusă Germaniloră lămurită, că nu voinţa Reichstagului, ci voinţa împăratului şi a guvernului trebue să se împli-născă, prelungindu-se legea militară pe şăpte anî, nu pe trei an! cum ceruse parlamentulă trecută. Pentru ca să ajungă la scopă cancelarulă germană a pusă în mişcare cerulă şi pământulu fo-losindu-se de mijldcele de presiune cele mai estraordinare. Spre a face presiune pentru primirea septenatului, guvernulă germană a declarată, că, dăcă nu se va primi, răsboiulă va fi neînlâturabilă. Măsurile răsboinice, ce s’au luată, precum oprirea esportului de cai şi chemarea reserveloră sub cuventă d’a se esercita cu mânuirea pusciloră nouă de repetiţiă, ş. a. articulele provocătdre ale pressei şi declaraţiunile lui Moltke dădură în a-devără nascere la temerile cele mai seridse de răsboiu, făcândă presiune asupra spiriteloră a-gitate. Principele Bismarck însă nu s’a mulţumită cu atâta. ci a mai recursă şi la sprijinulu morală ală Papei, rugându-lă să intervină la partida catolică a centrului pentru primirea septenatului. Scopulă cancelarului este vedită. Elă speră, că intervenirea Papei, —pe care a câştigat’o în urma asigurârei, că va face să se revisuăscă în cele din urmă legile bisericesc! din Maiu în sensulă dorinţeloră sântului scaună, — va aduce desbinare în sînulu partidei centrului, favorisândă astfelă planurile lui reacţiunare. Secretarulă de stată ală Vaticanului, cardi-nalulă Iacobini, a adresată în adevără două scrisori nunţiului apostolică din Miinchen. Cea din-tăiu, cu data de 3 Ianuariu a. c. spune că sân-tulă părinte doresce ca centrulă se sprijinăscă proiectulâ privitoră la septenatulă militară, căci astfelă îi va face mare bucuriă. Conducătorii centrului, Windthorst şi Frankenstein, au ţinută însă secretă cuprinsulă acestei scrisori, ce li s’a comunicată şi resultatulă a fostă, câ centrulă a respinsă septenatulă provocâridă disolvarea Reichstagului. La 21 Ianuariu a. c. Iacobini se adresă din nou cătră nunţiulă din Miinchen repeţindă dorinţa de mai susă într’o formă mai reservată diplomatică. Der nici scrisărea acăsta n’a avută efectulă dorită, căci numiţii conducători ai centrului au declarată înaintea alegătoriloră loră, că „fideliloră fii ai Papei“ le este cu neputinţă a jertfi drepturile parlamentului pentru nisce concesiuni bisericesci şi de aceea nu potă împlini dorinţa Papei, ca. să primescă septenatulă. O nespusă fierbere a cuprinsă spiritele în Germania şi cu mare încordare se aştăptă pretutindeni resultatulă ijilei de 21 Februariu, când se voră face alegerile. Cumcă guvernulă e ho-tărîtă a întrebuinţa cele mai estreme măsuri contra oposanţiloră dovedesce şi spargerea cu forţa a adunăriloră electorale în Stettin, şi în alte localităţi. In asemeni jurstărî, cei ce luptă a4i în contra septenatului suntă apărătorii parlamentarismului şi ai liberalismului în contra reacţiunii şi a militarismului despotică. Nu este cestiune de patriotismă, ce desbină a4î pe Germani, ci ces-tiunea de libertate. Bismarck a sciută să unăscă cu feră şi cu sânge Germania, dăr din acăsta plămădălă n’a răsărită libertatea, ci despotismulă militară. Din camera deputaţilorft României. In şedinţa de Joi, 29 Ianuariu, veni In desbatere cestiunea juncţiumloră căii ferate GMmeşu-Galatî, în privinţa căreia deputatulă Ugron adresase atâtă foilorQ române de aci, câtă şi »Românului* din Bucurescî câte o scrisore, în care îşi dase părerea asupra necesităţii acestei joncţiuni. D. G. Mihâlescu (dep. Covurluiului): Diarulă , Bo-mânulă« a publicaţii o scrisore a unui d. deputata din parlamentulă ungară. Prin acestă scrisăre d-sa efice că mai multe comitate din Transilvania au luată decisiunea ca să construiască cu propriele loră mijlăce o cale ferată, care să lege Braşovulă cu Galaţii prin punctulă Ghimeşă. Autorulă scrisorei mai (fice între altele, că antreprenorii acestei linii au propusă guvernului română construirea unei linii de joncţiune între Ghimeşă şi Galaţi şi d’a stabili astfelă comunicaţiunea directă între acesiă portă şi oraşulă Braşovă. D-sa, arătândă importanţa ce ar putea avea pentru comerciulă nostru acestă cale ferată, rogâ pe d-nulă ministru ca să declare în faţa Camerei, dăcă a primită seu nu asemenea propunere, şi ce disposiţiunî a luată. (Aplause). D. R. Mihaiu, ministrulă lucrăriloră publice, dice că n’a primita nici o propunere de felulă acesta, nici directă şi nici indirectă. * Se cere închiderea discuţiunii. D. Mihăilescu, nefiindă mulţămită de răspunsulă d lui ministru, r6gă adunarea să nu închidă discuţiunea. E interesulă întregei ţări d’a se sci în modă positivă decă rele spuse în »Românulă“ de acelă deputată un-gură e adevărată său nu. S’ar putea prea bine, 4ice d-sa, ca propunerea de care vorbesce să fiă primită la minisferulă afaceriloră străine şi nu la celă ală lucrărilor publice. Se pune la votă închiderea discuţiunei şi să pri-mesce. Floricele din dieta ungară. Cu ocasiunea desbaterei speciale asupra bugetului, deputatulă Lukats vorbi despre abusurile electorale şi despre călcarea legii electorale. Secretulă succesului partidei guvernamentale, 4ise oratorulă, constă în compunerea listeloră electorale. Se pună în liste alegători, cari n’au calificaţiunea legală. Reclamările oposiţiunei n’au trecere nici la comisiunea centrală, nici la curia r. Abusurile electorale de sub Lonyay suntă palide pe lângă abusurile regimului Tisza. In Bitioră suntă Ungurii opo-siţionali în maioritate şi cu tote astea Ungurii şi Românii guvernamentali apară acolo în numără egală în listele electorale. Urinările acestoru manopere politice potă fi rele. Decă naţionaliştiloră le-ar veni în capă să pună ună candidată, l’ar pute scăte. Urmarea acestoră abu-surî e, că majoritatea camerei deputat,iloră e o colosală minciună. (Vii aprobări în stânga şi ’n stânga estremă. (Mare larmă ’n drepta, furtunăse strigăte: La ordine! Josu!) Preşedintele chlamă la ordine pe deputatulă Lukats. Acesta vre să continue, maioritatea strigă : Elall! Elall! stânga cere să fiă ascultată. Oratorulă isbutesce a mai spune, că comisiunile de conscripţiune îşi* calcă jurămen-tulă, că maioritatea camerei este numai o minoritate pitică, care monopoliseză puterea. Ministrulă Tisza ia în apărare comisiunile de con-scriere şi tribunalele. Dăcă se’ntemplă abusurl, ministrulă n’are dreptă să se amestece în acăstă afacere, nici să ia disposiţiunî. Deputatulă Bl. Orban (Jice, că ministrulă-preşedinte nu numai nu face economii, ci chelluesce totă mai multă, creândă posturi nouă şi sporindă lefile Controlulă ba-niloră cheltuiţi e defectuosă, defraudările suntă nesfârşite, comunele oposiţionale suntă pedepsite de organele admi-nistraţiunei cu amen4î bănesc! mari şi aceşti bani apoi se amestecă cu ban! privaţi, comisiunile consumă bani mulţi cu transporturile şi cu diurnele, păzitorii de ndpte in comitatulă Bacs bată pe indivi4ii cari le cadă în mâni şi acesta se’ntăinplă în locale închise, fără martori, aşa că bătuţii nu’şî potă căuta dreptulă. Oratorulă citesce două certificate medicale despre astfelă de bătăi. Fiş-panii au lefuri pre mari, fişpanii orăşenesc! suntă ună atentată contra autonomiei, instituţiunea secretariloră fiş-pănesci e de condamnată; ministrulă a luată în buge-tulă de acum numai o parte din ei, fiindă că vrea să ne dea veninulă numai cu încetulă. Ministrulă Tisza 4*ee că lefile fişpaniloră suntă precum prescrie legea. Fişpanii orăşenesc! au să ră* mână şi de aci înainte. Secretarii fişpănescî suntă necesari şi numai situaţiunea financiară l’a decisă, cu părere de rău, pe ministrulă să lase a întră în vieţă deocamdată numai în parte acestă instituţiune. Deputatulă Carol Szalay 4ice, că funcţionarii administrativi nu stau în destulă contactă cu gendarmii. Astfelă ună sergentă de gendarmi a arestată pe ună jude dintr'o comună a comit. Somogy şi cu tote că solgăbi-răulă l’a provocată să-lă libereze imediată, judele fu tărită şi bătută. Totă satisfacţiunea ce a primit’o a fostă, că sergentulă după patru luni fii transferată. Gendarmii peste totă bată pe arestanţl. Poliţia capitalei întrebuinţeză pe agenţii ei secreţi ca organe ale forţei brachiale. Ministrulă Tisza 4ice că gendarmii se pedepsescă pentru procederea loră brutală, decă se dovedesce că au chinuită pe arestanţl, der adeseori aceştia folosescă presupusa tortură ca pretextă d’a fi achitaţi. Ne oprimă deocamdată la aceste floricele, intre care escelâză răspunsurile ministrului Tisza. In abusurî nu s’amestecă şi nici disposiţiunî nu ia; posturi creâză Nr. 24. GAZETA TRANSILVANIEI. 1867. pentru că merge lucrulă pe căpătuială; torturile suntă numai prelex e, pentru că comiţându-se ele în localuri închise, cine le p6te dovedi? Minunată bobocii de ministru! Ce să mai (JicemQ de floricelele şoviniştiloră cu naţionalităţile, de tema loră că ară pute isbuti — vorbă să flă — candidaţii acestora ? Admirabili omeni! SOIRILE PILEI. Sub titlulă , Apelă", (Jiarulă ungurescă din Cluşiu „Kolozsvâr" scrie ună articulă de tondă, prin care pro-v6că seriosă pe cetăţenii patriei ca să se gătâscă de răsboiu. .Trebue să ne inchipuimă — 4*ce „Kolozsvâr" că inimiculO se află la porţile ţării şi sub împrejurările de ac|I nu este iertată a trece cu vederea nici o dispo-siţiune, ce ar fi de lipsă a se lua pentru apărarea patriei. Nu ne tememă — continuă foia ungurescă, dâr adevăratulă curagiu se earacteriseză prin precauţiune.“ Are mari speranţe ,Kolozsvâr« în eroismulă ungurescă şi mai sperăză că în momentulă periculului şi femeile maghiare voră imita pe vechile Romane, care dedeau pavezele în mâna bărbaţiloră, 4tc§ndu-le : cu acesta seu pe acesta să vă reîntbrceţl! Ministrulu honvedimei a adresată ună cerculară > tuturora oraşeloră din ţeră, învitându-le a interveni pen-*>tru ocuparea locuriloră de oficerî la glăte. Prin placate pe ziduri şi prin mijlocirea pressei se se învite toie a-cele persăne, care se credă capabile d’a fi oficerî la glâte, anume la toţi foştii oficerî, ca să caute a obţine locuri de oficerî în glăte. Municipiile au să cuprin4ă într’o listă pe cei cari se anunţă şi operatulă să-iă pre-sinte ministrului până la 23 Februarie. —x— Adunarea comitatului Făgăraşă hotărî stricta ţinere a repausului de Duminecă şi în legătură cu acesta, ca t6te prăvăliile să fiă închise deli 10—4 ore. Pe când în Făgăraşă s’a observată hotărîrea, în comunele din co-initată se ţineau tergurî săptămânale in totă forma. In urma unui recursă cătră viceşpană, s’a hotărîtă în adunarea generală: prăvăliile să tiâ închise Dumineca dela 10—11 6re. Nici acăstă decisiune nu s’a observată, decâtă numai în Făgăraşă. Ună membru ală gremiului comercială recurândă la ministru, acesta trămise recursulă la viceşpanulă spre a lua o hotărîre. La însărcinarea sol-găbirăului, gremiulă comercială primi ordină: ca du pă legea industrială tdte afacerile şi prăvăliile se fiă închise Dumineca; contravenienţii se pedepsescă cu amendă pănă la 100 fl. Deărece însă în legea industrială nu esistă o astfelă de disposiţiune, gremiulă comercială s'a adresată ministeriuîui, cerăndă să ajute în acestă privinţă. O lege generală pentru ţinerea repausului de [Duminecă ar fi necesară. —x— Comitetulă din Cluşiu ală societăţii „Crucea roşiâ“ întocmesce la clinica hirurgicală de acolo ună cursă de 4- 6 săptămâni pentru îngrijitore de bolnavi. Kulturegyletulu ardeleneştii bate mereu apa’n piuă. Comitetulă s’a ocupată în şedinţele din urmă cu vechea ideă favorită, cu cestiunea grâdiniloră de copii. După părerile comitetului, care vede că n’o mai pote scbte la capătă în nici ună felâ, familiile unguresc! din Cluşiu să-şî trimetă copii loră la institute de învâţâmântă din afară şi să-i interneze la familii nemaghiare, er în schimbă acestea să-şi dea copii loră în familii unguresc! din Cluşiu ca să înveţe limba unguresc?!. S’a numită o comisiune, care să facă propuneri pentru practica e-secutare a acestei idei. — Aşa credă „patrioţii“ că voră deslega nodulă — gordiană — adecă, pardonă, Kuîtur-egyletistă! In Braşovă se va face recrutarea în luna lui Mârtie. —x— Sub titlulă Censura ungurescă, „Românulă* publică următărea scrisore: „Domnule Directoră! Trimi-ţândă pentru subscriitorii mei din Baia-Mare în Ardcală, sub bandă şi recomandate, 6 volume din »Fata dela Cozia*, scriere eminamente literară, mi-se răspunde de oficiulă poştală din Nagy- Vârad, în urma reclamaţiunii ce am făcută, că scrierea mea s’a confiscată şi depusă tribunaleloră; acesta încă din Oetomvre anulă trecută şi fără ca pănă acum să se fi luafă vre-o hotărîre. Mă credă datoră a denunţa faptulă pressei române, spre a se sci, că nici convenţiunile poştale nu se mai respectă de graţioşii noştri vecini unguri, şi că cetitorii şi scriitorii potă considera de aci înainte ca pierdute cărţile ce voră trebui să fie încredinţate spre transportare pos-teloră unguresc!. — Deeă adevărată e şi acăsta, între-bămă pentru a treia 6ră: cu ce obrază se mai gerezâ şoviniştii ca liberali? —x— Aprinderea de plumânt seceră şi acum jertfe printre Românii din Cohalmă. In cursă de 3—4 săptămâni, cu totă ajutorulă medicului, peste 50 de copii au rămasă orfani. Suntemă informaţi, că unii încercă a eomb ite acestă bilă beniă rachiu tare cu piperă. Să se ferăscă bolnavii de ună asemenea .medicamentă." Certificate medicale pentru cei obligaţi la serviciulă militară, anume pentru cei aparţinători armatei şi hon-ve4imei, cari pe temeiulă acestoră certificate au să fiă liberaţi dela esereiţiulă de arme, trebue — amăsurată unui cerculară adresată de ministru de interne jurisdic-ţiuniloră — să se compună de medicii comunali în formă clară şi să conţină o descriere precisă a felului, gradului şi cursului respectivei băle. —x — Societatea academică „România-jună« din Viena şl-a alesă pe anulă administrativă 1886—1887 urmă-torulă comiteiă: Preşedinte: Aurelianu C. Grigoroviciu, studentă în medicină. Vice-preşedinte: AurelianO C. Popoviciu. studentă în medicină. Secretariu l-iu : Vasile Bologa, studeDtă în filosofiă. Secretariu U-lea: Fran-eiscă Besanu, studentă forestier. Casieră : Nicolae Hac-mânu, studentă în medicină. Contro’oră: Vietoră Roşea stud. în medicină. Bibliotecară: Uie Beu studentă în filosofiă. Economii: Constantină Brăileanu, studenta forestieră. In comisiunea literară: Virgilă Oniţu, studentă in filosofiă, George Stolojanu, stud. în filosofiă, Demetriu Axentc, studentă in medicină, Valeriu Rusu, studentă în filosofiă. In comisiunea revădătore : Pavelă Oprişa, studentă în filosofiă, Dumitru Popoviciu, studentă în medi cină, Isidoră Bodea, studentă în medicină. 0 dovadă de cultură nî-a dată erl, Vineri. di de tergă de săptămână în Braşovă, ună Săouiu. Cumpă rase ună cală cu 50 fl. şi în strada negră vru sâ-lă ducă la pută să bea. Calulă spăriându se, nu putu li dusă la apă. Săcuiulă nu se gândesce multă, pune mâna pe uuă petroiu şi isbesce cu elă calulă în capă, care cade josă mortă. — Să mai 4*c& lumea că Kultur-egyletulă n’are temeiu d’a fi ! —x— Ună oomitetă constătătoră din 5 membri va aran-gia în 2/14 Febr. a. c. în Roşia de Secaşiu ună bală în sala seolei confesiunale gr. cat. din locă în favorulă a-celeia. Intrarea de personâ 1 fl. de familie 2 fl începu-tulă la 7Va ore sera. Cină grâtuită. Ofertă tnănnimose se primescă cu cea mai mare mulţămită şi se voră chita pe calea publicităţii. Intr’o cârciumă din Luna săsfecă, ajunse iuerulă la bătaiă între Martin Bocs şi între patru flăcăi, în cur-suiă căreia Bocs lu omorîtă cu ună cuţită, care-i pătrunse inima. Făptuitorii, fugindă, fură aflaţi de pro-tosolgăbirăulă Nicolau Popă din Gelău şi predaţi la Cluşiu. —x— Br. Alessam, guvernalorulă Bucovinei, a muritu la 27 Ianuarie săra, în urma unui atacă de apo plexiă. —x— Ună mare numără de studenţi ai facultăţii de medicină din Bucuresei au mulţămită d-lui Stuiza, 4'c® „Românulă,* pentru aducerea ca profesori la acea facultate a d-loră Doctori Asachi şi Babeşiu. Societatea „Carpatii•, secţia II Brăila, dă astă seră Ia 31 lanuartu v 1887 o convenire în salonele »Bally.' Inceputulă la 9 ore sera precisă. NB Dămnele potă merge în toaletă simplă; eostumulă naţională se preferă. Intre danţurile obicinuite se voră juca: »Romana«. »Hora Bucovinei," »Românulă' şi „Mure.şanca". — x— ICarulă francesă „Gaulois" publică calcululă unui bărbat0 financiară, după care diseursulă lui Bismarck seu mai corecta 4'*ă nesiguranţa ce domnesce in privinţa resboiului a costată bursa din Parisă dela 14 la-nuariu pănă la 4 Februariu 1800 tnilione. Alba lulia, 10 Febr. 1887. Domnule Bedactoră! De doi ani filiala „Kultur-egylet»-ului din localitatea nostră, încercându-şî puterile ca prin baluri să-şi câştige venită pentru scopulă şovi-nistă. totdeauna a făcută fiasco, fiindă împreunate încercările ei cu deficite subsecvente. In anulă acesta omenii din fruntea acelui comitetă — compusă mai alesă din 6inenl de diferite seminţii, dăr luptători pentru idea de cucerire — şl-a luată ună avântă ne mai aiujitfl de indrăsneţă Împreiinându balulu Kulturegyletului ou acela alu „Crucii roşiâ“ şi impar-ţindtl venitulă între cele două scopuri contrare, ce nicidecum nu se unesou. Ei voie.se ă cu sila a turbura pacl-nica prosperare a unei instituţiunî filantropice, Ia care toţi cei cu dare ue mână ară dori a contribui, der nu voescă ca banulu loră să fiă în parte folosită pentru Kulturegylet in detrimentuiu nemului loră. Nu pricepemă cum se pote concede ca astfelă de amestecări să fiă posibile, şi cum voră puie escusa aran-giatorii atestă ofensă făcută scocului mâreţă ală Crucii Roşie. Publiculă din iocă şi mai alesă cercurile militare sunfă indignate de acestă apucătură — şi ar fi timpulă ea astorfeliu de apucături stângace să li-se pună capătă FOILETON U. Vi6ţa municipali în Dacia. (Conferinţa d-lui Gr. Tocilescu ţinută la Atheneulu din Bucureşti.) (Urmare şi fine). Sacerdotulă celă mare se numia: Sacerdotă încoronată alu celoru 3 Dacii. Augustales erau ună felă de preoţi, cari organisau sărbătorile publice şi cultulă, câte unulă de fiăcare oraşă. Aveau ună felă de consiliu de şese seviri augustales, mai alesă liberţî, cari corespundeau clasei ecuestre dela Roma. In eapulă municipiiloră duumviri seu quatorviri, cu atribuţii administrative, ca primarii noştri, şi se pare că aveau şi însărcinarea judecătorăscă, însă n’avemă destule isvăre ca să atirmămă acăsta. Ediles erau însărcinaţi cu poliţia pieţei, a edificiiloră, cu grânele, etc. Apoi era casierulă municipală: questor. Toţi făceau parte din decurion, ună felă de senată provincială ce se numia: ordo decurionis, compusă din 100 de membri, după censă. Ei alcătuiau clasa politică şi ca intermediară între dânşii şi plebe, care nu da censă şi nu întră în Senată, erau augustalii. Rolulă de primară era în mare cinste, căci chiar împăraţii primău să fiă aleşi primari îo cutare seu cutare oraşă şi trimeteu acolo ună locţiitoră, ună praefectus, seu alegea pe o persănă de încredere de acolo. Astfelă der când vom găsi pe pietre praefectus, vom sci de ce e vorba. Se putâu cumula şi la ei funcţiuni. La Apulum era o coloniă şi ună municipiu. Se gâseşce scrisă că cutare era funcţionară In amândouă. Ceva mai multă: Se vede că funcţiile sacerdotale nu te îrnpedica să cumulezi funcţii civile. Erau apoi Patronii. Fiă-care oraşă avea patronală său. Acesta se raportă la origina clientelei (clientes) dela Roma. Acolo în vi emile de turburare fiă-care omă mai săracă, mai de josă, căuta pe cineva sâ-iă apere înaintea jude-câtoriloră. etc. Ună patronă avea mulţi clienţi. Aşa şi oraşele avendă nevoiâ de apărare alegă ună protectoră, care de multe ori era dintre omenii însemnaţi dela Roma, In Dacia gâsimă colonii şi municipii. Sarmisegetuza, Napoca (Cluşiu), Tierna (Braşovă), Malva ('Celei) erau colonii. Tibiscum (Caransebeşă), Porolisum (a4l Moigrudă) erau mnnicpiii. La Apulum era şi coloniă şi municipiu. Drobete (T. Severină) era considerată ca municipiu Romula a fostă municipiu şi pe urmă coloniă. S’a discutată multă vreme unde o fi fostă aşe4ată acestă oraşă. Lauriană bătrânulă 4>ee că la sătulă Rinu, alţii la Gâmpuiungă, la Grădiştea; der acolo era numai lagâră. Anulă trecută s’a descoperită la părta Câmpulungului o inscripţiă, care 4>cea, că Filipă Arabulă a pusă la 248 să se rădice 4idurile cetăţii şi a făcut’o din municipi coloniă. Potaisa a fostă întâiu ună vicus iângă Napoca, pe urmă s’a făcută municipiu şi apoi caloniă. Deosebirea dintre municipii şi colonii era că municipiile aveau mai puţine drepturi decâtă colonii^-, şi in municipii erau quatorviri, pe când în colonii duumviri. Acesta însă numai în Dacia, căci în Africa, de pildă, era contrariu. Acesta este organisaţia municipală a Daciei Conferenţiarulă, nepermiţându-i timpulă, a lăsată la o parte espunerea modului cum erau date funcţiile, eerculă loră, raportulă între duumviri şi ordo şi ală acestora faţă de guvernatorii, airibuţiile guvernatorului etc. Se grăbesce der a încheia: Scopulă pentru care Dacia a fostă cucerită a fostă atinsă. Traianft vrea să facă ună bulevardă în contra barbariloră. Ea s’a arătată demnă în râsboiulă Marcomaniloră, când chiar împă-ratulă vine la luptă. Fronto era guvernatoră şi ală Moesiei şi ală Daciei. Deeă acesta n’ur fi fostă cucerită şi s’ar mai fi sculată Dacii, chiar de atunci s’ar fi sfirşită cu imperială sine fine. Der pentru că în acestă parte era întărită imperiulă, a putută să resisfe. Decâ Marcu Aureliu ar fi putută să facă Germania şi Sar.maţia, său celă puţină pe a- ăsta, provincii romane cum era Dacia, căderea imperiului de apusă nu s’ar fi putută face. Era pote mai bine, era pote mai rău. La 255 se părăsesce Dacia, căci cea mai nouă inscripţia e dela 254 Vieţa municipală se stinge Deci de atunci şi pănă în seeululă XIII n’a fostă viaţă municipală şi când apară Românii, ei numai păslrâză nimicii din vechia organisare romană. Civilisaţia romană însă a rămasă în tcite. La Oit.uză, la trecătoare era unu lagără romană, erau ducii Urnit anei, adică mici generali cărora li să dădeau moşii, cu oondiţiă ca ei sâ’şî facă soldaţi şi să a-pere în acea parte. La 1490 găsimă o diplomă a lui Corvină, prin care ni se arată acolo la Oituz aceeaşi organisaţiă şi astă4î totă aceeaşi este. (???) Iată cum s’a petrecută vieţa romană. OrI-ce s’ar 4'ce, îmheiă conferenţiarulă, decă nu credemă nimica din cele de multă trecute, curcanii noştri trebue să ne încredinţeze, că n’a greşită Traiană când a colonisată Dacia! .. („România.") Gheorghe dela Plevna. Nr. 24. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. chiar dela locurile mai înalte, căcî cetăţenii suntă aduşi In confusiune, şi nu se pdte concede, ca pentr’ună in-stitută nepopularii să sufere instituţiunile umanitare. Suntă de reprobată aceste porniri şi ne mirămă, câ acestă amestecare au cutezată a-o face chiar în a-acăstă localitate, unde avemă mare lipsă de a ne trage bine serna iu astfelă de afaceri, câci avemă de faţă ună publică însemnată militărescă, căruia i-se causeză ; cea mai mare perplesitate cu de aceste apucături. Şovinismulă puţină va folosi, şi urmarea numai ? aceea va fi, că cu timpulă şi cele mai frumâse îndemnuri spre ajutorarea scopuriloră umanitare se voră face ilu-sone. Decă acesta e unulă din scopurile celoră dela Kulturegylet să o spună pe faţă, ca să se scie şi mai bine cine suntă şi ce voră. Adeverulu. J)e lângă Reghinnlă săsescfi, Ianuariu 1887. Domnule Kedactoră ! Pentru a ilustra încă cu câteva date epoca de „fericire* în care trăescă locuitorii de acfi ai Ungariei, Vă rogă daţi-mi voiă să amintescă in colonele acestui preţuita (fiară unele evenimente să-vîrşite prin părţile năslre, despre cari, deşi cam târ(fiu, speră că voră fi bine-venite, decă nu de alta, der celă puţină pentru ca urmaşiloră noştri să le p6tA servi de ună îndreptariu spre a-şî pute face o idea despre fatalităţile timpului in care amu trăită noi. E vorba de esecutori. Pentru a pute scote de pe poporă darea şi alte competenţe erariale de pe “triluniulă ultimă ală anului trecută, esecutorii aceştia şi-au începută meseria loră încă din 16 Decemvre. In Târgulă Mureşului, Reghinulă săsescă şi alte oraşe şi opide din comitatulă Mureşu-Turda se vindeau cu toba in fiă-care cji de mărturiă —adecă în fiăcare Joiă, încependu de di-mineţa dela 8, pănă sera la 4 6re — feliuritele zăloge ale nefericiţiloră contribuabili. Vaci frumose de-a făta, cari erau preţuite în 35—45 fl., se licitau cu 10—12 fl. Aşa de esemplu singură numai din comuna Idicelă s’au văndută cu toba in (fina de 23 Decemvre mai multe vite t6te In preţulă bagatelă de 200—250 fl.. cari vite decă le-ară fi vândută proprietarii loră din mână liberă ară fi ajunsă celă mai puţină la preţulă de 6—700 fl. v. a. Decă afară de /nenumăratele aruncurî şi de totă soiulă de dări—cari în mânia crisei de a(fi financiare din (ji în (fi totă mai mari se facă—decă, (fieă, pe lângă tote acestea sarcine şi greutăţi se mai aruncă pe o comună şi eâfe-o perdere prin licitaţiune de câte 4—500 fl. pe ună singură cuarfală ală anului, atunci cugetaţi-vă, unde o să ajungemă ?... Câtă pentru haine, cum de es sumane, şerpare eto., apoi totă feliulă de instrumente economice, cari pentru omă suntă de neapărată trebuinţă, — nici amintire nu facă. Ajungă a spune, că aceste s’au vândută mai pe nimi< ă. Evreii făceau cu aceste mai cu semă ună «geschâit» nespusă de mare, căci creştinii parte din lipsă de bani, parte din compătimire nu se îndurau a lua parte la asemenea speculaţunl fatale. Proletariatulfl populaţiunei cresce înspăimântătoră, der luxulă domniloră din Pesta nu dă ’ndărătă nici de cum; ţera piere, er ei beţi de ,patriotismă« se răsfaţă în dulcile visuri ale maghiarisărei, danţândâ şi arangiândă baluri pentru «Kulturegylet* ! Unde s’ar potrivi mai bine ca aici proverbulă rom&nescă: „Casa arde, baba se pâptănăl* Mundu. Efectele maghiarisărei. , Pozsony — patru minute!* La graniţa vestică a Ungariei s’a întâmplată filele trecute ună casă forte hazliu. La 2 Februariu avea să se arangeze în Pojonă ună concertă în favorulă monumentului maestrului Hum-mel, ună fiiu ală acestui oraşă, şi puterea atrăgătore a acestui concertă avea să fiă renumitulu virtuosă în vio-lină Augustin Wilhelmi, care a fostă invitată anume spre acestă scopă la Pojonă. Trenulă accelerată din Viena trece prin Pojonă chiar la 5 ore după ame(fi. Comitetulă arangiatoră aştepta pe Wilhelmi pe perron. Acesta însă nu s'a coborîtă. Trenulă trecuse mai de parte; domnii din comitetă priviau surprinşi unulă la celalaltă, discutau neliniştiţi şi nu aflaseră în sfirşitu altă expedientă, decâtă să se reîntărcă în oraşă şi să abdică concertulă în cesulă celă din urmă, pe ună timpă, când sala cea mare dela casa sfatului începuse a se umplea cu elita publicului cunoscătoră de arte din Pojon, er ma eslro Wihelmi? — şedea în trenă şi mergea mai departe în direcţiune cătră Budapeşfa. Elă a au(fită strigendă staţiunea „Pozsony/“, der şl-a gândită: „Ce naiba, abia Pozsony, aşi dori să fiu odată în Pressburg! “ jEra năcăjită artistulă, se puse âr în colţulă cupeul ui şi merse. în-nainte. Staţiune după staţiune urma. în Galonya în sfirşit totuşi ’i-se păru artistului pre lungă calea; întrebă pe conductoră şi acesta îi desluşi, că Pressburg însemnă încâtva şi Pozsony. Se coborî artistulă, se puse în corespondenţă telegrafică cu comitetulă arangiatoră din Po-jonă şi sosi cu trenulă accelerat, ce veni din Budapeşta la 8 ore seara in Pojonă. Concertulă s’a ţinută apoi Dumineca trecută. Convocare. Adunarea generală a Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşi se conchâmă prin aceste rânduri pe Duminecă 1 (13) Februariu a. c. la 3 ore d. pr. în sala de desemnă dela şcdleie românescl. Fiă-care membru şi fiă-care domnă, care sâmte necesitatea de a lucra să se lăţâscă meseriile între Români suntă rugaţi a lua parte la adunare. Obiectele voră fi: a) raportulă comitetului, b) predarea fundaţiunei nemuritoriloră soţi Mihailă şi Elisa Stroesco şi raportulă casarului; c) raportulă comisiunii asupra acestoră rapărte ; d) alegerea unei comisiunî pentru înscrierea membriloră noi; e) propunerile comitetului; f) ficsarea principieloră despre fructificarea fondului şi a fundaţiunii Stroesco; g) ficsarea sumeloră de ajutăre şi remuneraţiunî şi h) bugetulă pentru anulă 1887. Braşovă, 12 (24) Ianuarie 1887. B. Baiulescu, preşed. Mulţămită publică. — Comitetulă asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşi aduce prin aceste rânduri mulţămită publică prea Stima-ţiloră Domni şi D6mne, cari au contribuită pentru vestminte copiiloră români meseriaşi anume : Ilustrei familiei MocionI, care a donată 5 fl., Domniloră nepoţi D. Eremias, pentru şeaşe rânduri de haine, D-lui Grigorie Birea pentru 5 fl., Doamnei Eufimia Kerts pentru 5 fl, D-lui Ni-colau de Şuştai preş. în pensiune pentru 3 fl., D-lui Dr. Avr. Tincu pentru 2 fl., D-lui Ioană Aronă, învăţâtoră pentru 1 fl., D-lui Ştefană Olteanu, măsară pentru 1 fl. şi D-lui Ioană Săbădeanu pentru două părechi de ghete şi căciuli. Primescâ aceşti Domni mulţămită cea mai cordială! Din şedinţa Comitetului ţinută în 15/27 Ianuariu 1887. Bart. Baiulescu, Dr. I. Bozoceanu, preş. notară. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.») CAPSTAUT, 11 Februariu. — Scirea oficiului „Reuter“ : Comercianţi sosiţi din interio-rulu ţârii istorisescu, că esploratorulu africană Holub, împreună cu soţia şi cu suita sa, a fostă omorîtă de indigeni. PARIStT, 11 Februariu. — Camera a ho-tărîtă să discute legea militară numai după dis-cuţiunea dărei pe cereale. ROMA, 11 Februariu. — Camera s’a amânată pănă după resolvarea crisei ministeriale. SOFIA, 11 Februariu. — Poliţia a arestată o femeiă, anume Papasoglu, care venise la Sofia ca se încurce oficerî în complotă contra guvernului. La ea s’au găsită hârtii compromiţătbre. BUCURESCI, 12 Februarie. — Sgomotele despre o răscdlă în Dobrogea suntă neadevărate. SOFIA, 12 Februarie. — Pretenţiunea lui Zankoff, d’a se încredinţa portofoliulă de răs-boiu unui generală rusă, a fostă respinsă de gu-guvernă. ROMA, 12 Februarie.— „Opinione“ anunţă că la sfatulă unanimă ală miniştriloră demisionaţi a fostă însărcinată pe Robilant cu formarea cabinetului. Totuşi e îndoiâlă, că Robilant va primi acostă misiune, în care casă acesta ar trebui să desemneze regelui personalitatea — căreia ar fi să i se’ncredinţeze formarea cabinetului. DIVERSE. Neerologă. — Subscrişii cu inima frântă de durere înseiinţeză durerosa perdere a multă iubitului loră dulce tată, trate, socru, tnoşiu şi unchiu: Canditu Moldovanu, parochă gr. orientală în Totoiă, asesorulă scaunului pro-topresbiterală, membru ală comitetului comitatensă şi ală Associaţiunei pentru literatura şi cultura poporului română, care în 8 Februarie n. după lungă suferinţă a încetată din vieţâ în ală 75 ană ală vieţii şi 40-lea ală preoţiei. Rămăşiţele părintescl ale neuitatului defunctă s’au aşedată spre repausă eternă în oimiterului din comuna Totoiu în 11 Februarie. Fiâi ţărîna uşoră şi memoria neuitată! Paulă Moldovană, şefă în minisf. de finanţe ală României cu soţia nată Paulina Paulă. Georgiu Moldovanu, capelană gr. or. cu soţia Maria. Paraschiva Moldovană, cu soţulă Ioană Popă preotu gr. cat. Toma Moldovană, cu soţia Maria, proprietară. Maria Moldo vană, cu soţulă Ludovică Andreiu not. eercuală, ca fii, gineri şi nororî. Ioană Moldovană, oficială în pensiune, cu soţia Maria. Maria Moldovană, cu soţulă Nicolae Chirilă. Eeaterina Moldovană, cu soţulă Laurenţiu Pui-conă. Raveca Mo’dovană, văduva Giurca, ca fraţi, surori, cumnaţi şi cumnate, luliu Moldovană cu soţia Florica, doc. gr. or. Elisabeta cu soţulă Georgiu Plesia. Iosifă, Ioana, Victoria, Ludovică, Maria, Ioană, Paraschiva, Aurelă, Pavelă, Ioană. Gândită. Victoră şi Constanţa Moldovană. Carolina cu soţulă Aronă P. Batacuiu. not. cerc. Creştina cu soţulă Nicolau Munteanu preotă gr. cat. Luereţia, Emilia şi Silvia Popă, Silviu, Netti, Lucreţia, Eugenia şi Ladislau Andreiu, ca nepoţi. Liviu Andreiu, Ulpiu Traiană, P. Batacuiu, Lucreţia Pleşia, ca strănepoţi. * * * Mama vitregă. — O crimă îngrozitâre s’a comisă în Iaşi. Etă amănuntele primite de «Lupta»: Femeia Sofronia Brandelu de <28 ani, Româncă din Bucovina, trăia cu locuitorulă Tănase Hînea din cătuna Leţcanii-vechî, com. Cucutenî, jud. Iaşi, care avea dela femeia cea d’ântâiu doi băeţl şi o fetiţă. Femeia Brandelu avea obiceiu de a bate forte desă pe fetiţă, care n’avea decâtă versta de 3 şi jum. ani. Ii era urîtă peste măsură, nu putea s’o sufere; ea singură a declarată că Duminică în 18 ale curentei a bătut’o cu o bâtă, şi picândă josă de pe ladă ună fundă, a luată şi fundulă şi a dată în ea. După ce a bătut’o, s’a suită pe cuptoră şi fiindcă dânsa ’şl trăgea greu sufletulă a chemată pe o 'vecină, Maria, femeia lui Pavelă Sandu. Totă în acea (fi o mai înşfăcase de barbă şi o trântise de pată; biata copilă nu mai trăi multă, scăpă de suferinţe, peste unu ceasă... muri Unulă din cei doi fraţi — mici amândoi — ai copilei, întrebată fiindQ ce scie, între altele răspunse; „Nu sciu de ce ne bălea acestă femeiă!* Aflămă că „acâstă femeiă* e trimisă înaintea judelui instructoră pentru faptulă de loviri, cari au causată mortea. Judele instructoră a dată ună mandată de arestare contra ei. * * * Ună politică originală. — In 26 Ianuariu muri In Parisă în ală 88-lea ană ală vieţii o bisară apariţiune a vieţii publice M. Adolphe Bertron, careie se înfăţişa la tote alegerile, dela anulă 1848 începândă, ca nestrămutată »candidată ală omenirei.* Acest omă bisar desvoltâ în anulă 1848 sistemulă său politică, care nu cunoscea decâtă numai două partide, acea a «umanităţii* şi a „neumaniiăţii,* într’ună placată afişată pe piaţa bursei, în care proclama dominaţiunea „întregirei femeescl a fiinţei supreme.» La alegerile de deputaţi în anulă 1857 repeţi această nebu-niă şi afisâ în fote părţile imense placat^ electorale cu fotografia sa. Candidatulă omenirei voia să ’şl împartă prospectele sale chiar şi pe stradă, ceea ce avu ca urmare arestarea sa, dedrece nu poseda licenţa de colpor-tagiu. Elă stătu închisă 20 de (file şi abia în (fiua după alegeri fu liberată. Prin acesta trebui să renunţe la plăcerea de a vota pentru sine însuşi şi afară de cele 10 voturi a întruni unulă mai multă. In anulă 1863 se înfâţişâ Bertron ca singurulă candidat al partidei sale in tâte cercurile electorale din Francia şi inundă ţera cu programele şi afişele sale. In tote departamentele fu înregistrată acâstă candidatură în modulă prescrisă, numai prefectulă Seinei interiore găsi cu cale a nu o face. Bertron, carele era omă cu avere, voia să ia ună trenă separată, ca să intervină pentru dreptulă său. Totuşi trebui, să renunţe la acesta, deorece sosise (fiua alegeriloră şi ar fi fostă prea târ 6.02 Scrisurile fonc. »Albina* • * 101.— k 102.- - Ruble Rusesel » 116.— » 117.— Discontulâ ... » 7— 10°/9 pe ană. Pischinger-Torte, o tortă, care a câştigaţi! înalta recunoştinţă a Maiestăţii sale Reginei şi care, nefiindă întrecută în calitatea ei escelentă, a ajunsă a fi vestită pretutindeni, să găsesce în fie-care <)i prdsptiă k Emil Porr, băcănia la sttiia roşiă. Depositulă principală: OsTcar schinger, Viena, Brigittenau. Umezeala, frigidă, nu supără! ® Numai fl. 1.85. Pentru Domni: Pentru D6mne: Impermeabile, căldurose, durabile şi în adevără admirabilii de el tine suntă din nou inventatele şi renumitele JACHETE (Biirger - Jacken) ţesute desă şi cari se potrivescă forte frumoşi! pentru Domni, Domne, băeţl şi fete. Tote cu preţuia egală de numai fl. 1.85 bucata. Aceste Jachete renumite suntă pentru orl-cine celă mai indispensabilă şi necesară vestmântfi. şi se află în colorile: sură, cafeniu, drapă, bordeaux, civită şi negru. Cine posede o asemenea Jachetă este celă mai bine apărată contra frigului, căci fiintitl elastice, să Iipescu de orl-ce formă a corpului, meiiţnu o căldură egală a corpului şi suntn de va-16re de nepreţuită pentru lie-care omu. - Afară de cele menţionate cu fl. 1.85 se mai află pentru dame încă două soiuri: Din lână Zephir fină numai fl. 2.85. Lână Zephir blănite numai fl. 4. Ca măsură este suficientă a arăta decă statura e mare, mijlociă seu mică. Se trimită Veritabile contra rambursă numai de 12—12 Julius Fekete, Versendungshaus in Wien V., Hundsthurmerstrasse 18/59. # * # • m m • # Minunea vienesă pe tSrâmulu industriei de c^sornice cu pendulă. Numai fl. 2.50 costă la mine de astăcfî încolo unii Cesornicu cu pendulă escelentă, regulata de sine luminători cu aparate pentru deşteptate şi sgomote, cu două glonţe (fanţi) bronzate, pendulă şi cele aparţinătore- Aceste căsornice pompăse şi escelente suntG montate în pervasurî rotunde, frumosG colorate, imitândG lemnulO de nucG, de abanosG său palisandru, o podăbă pentru fie-care salonă. Pentwa tabla cu cifrele ce lutni-nâză n6ptea ca luna fără adausG de nici unQ materială dau pentru 10 ani garanţia şi atragă atenţiunea, că aceste cesornice minunate, escelente şi totuşi admirabilă de eftine se află singură numai la mine bune şi veritabile Afară de acestea dau cu Numai fl. 6*50 una eăsornică romontoir, suprafină Arginttt-Nickel, de întorsu fără cheiâ-cu mechanismfi de Nickel adevărata, regulata, punctuala, cesornicO nedis, tructibila, arătânda secundele. Numai fl. 6 50, mai nainte a costatu întreita. — ■ — irucuuixu, araianuu secunueie. mumai xx. n au, inax naxnie a cusiaiu umenu. Trimiterea în provincia se face cn rambursă post,, seu trimiiendu-să preţulu înainte prin X(- Exporthaus Fekete, Uhren-Depot, XC Wien, V. Wehrgasse Nr. 13/59. V( Nr. 20 887. a. f. sc. c. d. Licitaţiune de pădure spre tăiare. CAFEA, CEAIU etc. in 3 minate! Celă care doresce aprbpe momentană in timpulă celu mai scur'G de 3 minute ca să-şi prepare fără maşină de bucate, fără lemne său căr bunî cafeuă, ceaiu, friptură ouă etc să comande Aparatulu de fiertu cu spirtă „RAPID“ introdusă de mine şi patentată în i6t.e statele, cu 7 flăcări ce se potă regula, fabricaţia suprafină este o podăbâ pe fiă-care masă, practicO-înlesnitorO şi oftină, de ore-ce cu spirtă de api*6pe 1 cr se p6te prepara cafea seu ceaiu peutrn 9 ceşti. Manuarea uşură de tot0, fără periculă, fără fitilfl, fără fumă, fără mirosft. Penfru omeni privaţi, familii restaur. şi cafen. în adevără indispensabilă ! 1 Rapid, aparată de fiertfi elegantă fl. 3 50. 1 Rapid, aparată de fierţii elegantă dimpreună cu ceainicu şi strecurătore argintită fl. 5. 1 Ra- pid-Aparată pentru salonă completă dimpreună cu ceaiuică forte finii po trivită pentru societăţi, cu instruirea de manuare fl. 6.50. Fiindă acestu aparată prin eftinătate, frumseţe şi mânuare uşoră torte agreabilă, se esporlăză în masse mari în t6te părţile lumei. Esclusivă de procurată contra rambursă seu plata înainte a preţului prin : 4—4 Wiener Commissions- u. Exportgeschâft Ant. Gazxs, ’Wieaa., ZZZ. ZZolonitzgasse 8/66. tSeee Licitaţiune. Din partea subscrisului comitetă se face cunoscuţii: că în comune bisericăscă gr. cat. Bucium- Şesa (Comitatulă Albei in-feribre) la 15 di a lui Mar tiu 1887 st. ti. la 10 bre diminbţa seva ţinb licitaţiune minuendă pentru edificarea aloră două sale de în-văţămentu, a căroră plană şi preliminariu se află aici în loco. Domnii întreprinzători simtă poftiţi cu acelă adausă: [ca fie-care licitantă să depună vadiu de 10°/o din preţulă de esclamare statorită cu 4,160 floreni v. a. Buciu m u-Şbsa, 9 Februariu 1887. Co gr. cat. din locu. 1-3 (Avisu d-loru abonaţii Rugă mu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binecoiaseă a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (ţi&rulă nostru până acuma. Domnii ce se abonbză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. ADMINISTli. „GAZ. 1 Ii ANS“ Din pădurea dominiului Csicso-Keresztur, proprietatea fondului nostru de stipendie, se voru vinde după planulu de economisare în „Costa viei“ 27 jughere pădure de 48 ani, de bătrână, er în „Chizosiaw 24 jughere pădure de 88 ani totă de stejară sbu în secţiuni de câte 5 jughere 160°D sbu şi la olaltă la licitaţiunea ce se va ţinb aici în Na-săudu la oficiulă administraţiunei în 27-lea Februariu 1887 dela 10 până la 12 bre înainte de amb^b celui ce va da mai multă, încependă dela preţulă de strigare de 80 fl. v. a. pentru ună jugheră. Vadiulu va trebui să corespundă numărului jughereloru â 80 fl. şi va trebui să fia 10% a preţului pădurei, la care va reflecta imbiia-torulă oferte sigilate timbrate şi provăfjute cu acestu vadiu făcute în scrisă, se voru accepta pănă la începerea licitaţiunei cu gura, dbr în ele trebue să fiă spusă, că oferintele cunbsce bine condiţiunile şi se supune loră necondiţiunatu. Informaţiuni mai detaiate se dau aici în brele oficibse. Din şedinţa comisiunei administrătbre de fondurile scolastice centrali districtuali. Năsăudu, 19 lanuariu 1887. Preşedintele: Secretarulă: Ionti Ciocanii. loachimtL Mureşianu. L â t t a m: Besztercze, 1887 Va- Br. Bânffy Dezso, foispân, kir. biztos. ___________3—3 ABONAMENTE la „Gazeta transilvaniei“ se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoru prin mandate poştale. Adresele ne rugămu a ni se trimite esaetu arătându - se şi posta ultimă. Preţuiţi abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni...........3 fl. — „ şbse luni........ . 6 fl. — „ ună ană.............12 fl. — Pentru România şi strâinâtate : pe trei luni .........10 franci „ şbse luni...........20 ,, ,, ună ană............40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.1 Tipografia ALEXI, Braşovă.