GAZETA TRANSILVANIEI REDACTIENEA ŞI ADMINI8TKAŢUJNEA t BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22. GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Ps ună anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nia ţi str&ln&tate: Pe anti 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. S£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. A NUN "J IU Bl L E: O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorltort nefranoata nu «a prlmaaou. — ■anutorlpte nu aa ratrimltfi. N* 23. Vineri, 30 Iannariu(11 Februariu.) Din oansa S-tei sărbători de mâne diarulu nu va apără pană Sâmbătă sera. Braşovu, 29 Ianuariu 1887. Deşi de apr6pe^dou6(Jeci de ani încdce gu-î vernele unguresc! îşi dau cele mai mari silinţe ca, prin totu felulâ de uneltiri pe cale legislativă şi administrativă, să facă să amuţescă vocea naţionalităţilor^ nemaghiare din Transilvania şi Ţăra ungurăscâ; deşi le-a succesu a despoia de faptă pe naţionalităţi de beneficiulu drepturiloră | constituţionale, creându în tdte părţile maiorităţi artificiale maghiare şi ocupându t6te funcţiunile ! publice cu Maghiari şi cu Maghiaroni; deşi au făcută imposibilă orice representare a interese-loră acestoră naţionalităţi, închinându-le chiar şi porţile parlamentului; deşi Ungurii, din cari ; se compune adl aprdpe esclusivu representanţa I ţărei, fiă de orice partidă său coldre, se ridică în contra naţionalităţiloru de câte ori se face | amintire de ele în cameră, vrându să le denege îndreptăţirea de a fi şi de a se manifesta în ţâră j ca individualităţi deosebite: totuşi nu mai este | a(}i nici ună secretă pentru lumea cea mare, că | pop6rele nemaghiare, cari facă majoritatea ab-| solută a poporaţiunei statului, suntă cuprinse de-o adâncă nemulţămire şi suntă departe de a se împăca cu actuala stare a lucruriloră în re-\ gatulu s-lui Ştefană. 6menii politici din ţările esterne, cari cu-noscă situaţiunea adevărată interidră dela noi şi se. intereseză de desvoltarea monarchiei nâstre vfedă cu surprindere, că nici faţă cu marele pe-riculă ce ameninţă monarchia ndstră din afară, Ungurii nu voră să părăsâscă cărarea prăpăstidsă, pe care au apucată cu politica loră de maghia-risare si că nu facă nici cea mai mică încercare J ' de a se împăca cu naţionalităţile, ţ Unulă din fiarele de frunte române de peste Carpaţi dă espresiune acestei juste mirări (Jicândă : „In împrejurările actuale, când Europa este a-meninţatâ de ună crâncenă răsboiu şi când în specială Austro-Ungaria este ameninţată d’a fi năpădită de valurile colosului dela nordu, în a-ceste împrejurări, (|icemă, credeamă că Maghiarii voră înţelege necesitatea unei bune înţelegeri între ei şi naţionalităţi Cam totă în sensulă acesta le-a vorbită Ma-ghiariloră întruniţi în parlamentă deputatulă sârbă Dimitrievici, admoniându-i frăţesce ca să mulţă-mâscâ popdrele nemaghiare. Răspunsulă ce l’a primită dela representanţii elementului domnitoră maghiară scimă, că a fostă o „desaprobare generală/4 Acum vine şi distinsulă naţionalistă sârbă Dî. Mihail Polit şi accentuâză într’o broşură întitulată : „Ună cuvântă la situaţiune44, necesitatea d’a se împăca naţionalităţile. Elu (Ţce s^r_ . şitulă scrierei sale: „Dâcă raporturile rassei domnitâre maghiare cu naţionalităţile n’ară fi atâtă de rele, crisa orientală n’ar avă acea însemnătate pentru Ungaria, la care de faptă a ajunsă. Ungaria ar pută fi ferită de urmările crisei orientale dâcă rassa maghiară ar avă încă în ultima 6ră resig-naţiunea de-a se împăca cu naţionalităţile. Şi naţionalităţile voiescă integritatea Ungariei, dâr 0 voiescă în spiritulă s-lui Ştefană — nu^ ca regnum unius linqmeu. Nu ne trebue sfatulă naţionalistului Polit — esclamă ună (Jiară de frunte ungurescă — l amă renunţată de multă a’lă capacita şi a fi capacităţi de dânsulă. Ca dovadă că Ungurii nu se gândescă a-şi schimba politica faţă cu naţionalităţile ne ser-vesce declararea, ce a făcut’o ministrulă de instrucţiune Trefort cu ocasiunea felicităriloră, ce 1 s’au adusă (jilele aceste din incidentulă aniversarei a 70-a a cjdei nascerei sale. „Statulă nostru eăfe şi trebue să fiă ună stată maghiară “, <]Ise Trefort, şi ori şi cine scie ce însâmnă acâsta în gura unui ministru, care nâgă natura poliglotă a statului ungară. Cu t6te' aceste Ungurii dela putere sâmtu, că ar fi consultă să mai slăbâscă puţină din cârdă în ra.portulu loră cu naţionalităţile în faţa periculului, ce ameninţă din afară. Dâr ei nu se gândescă la pace, ci numai la ună armistiţiu provisoră, pănă ce va trece furtuna. Eată ce scrie (}iarulfi guvernamentală „Kolozsvar44 în-tr’ună articulă , în care înşiră diferite datorinţe, ce le-ar avâ Maghiarii: „Este mai departe o datorinţă maghiară de-a stărui ca raporturile dintre naţionalităţile locui-târe în acestă stată —1 celu puţinii fată cu pericululu din afară, ce pe toţi ne ameninţă deopotrivă — să se întărâscă după putinţă. Trebue să încun-jurămă certele superflue, desbinările co slăbescă puterile, când pâte fi vorba de a sări cu întrebuinţarea tuturoru forţeloră nâstre întrunite în apărarea patriei, care ne este deopotrivă patriă tuturoru.44 Ungurii din Aradă au şi aflată mijloculă de-a „întări44 „după putinţă44 raporturile loră cu Românii şi Serbii. Ei colportâză p’acolo o „poe-siă44 românâscă, pe care o publicămă mai josu, ca ună productă caracteristică ală sentimenteloră loră în timpulă de faţă. In faţa periculului ce ameninţă din afară „bunii Unguri44 întindă mâna „fraţiloră dulci44 Români şi Şerbi spunendu-le, că ei, Ungurii, suntă „tari şi vârtoşi.44 Eată în puţine cuvinte cuprinsulă acestui apelă în versuri. Nu înţelegemă de ce Ungurii âmblă pe căi pierise se încheiă „dulce frăţiă44 cu Românii. De ce nu le c^icu: Eată vă recundscemă drepturile vdstre şi daţi mâna cu noi să scăpămă de nevoi ? Dâr a spusă „Kolozsvâr,44 ca Ungurii să ne cruţe câtă timpu va juca ursu prin vecini, apoi după aceea ne voră fi fraţi ca şi pănă acum. Acâsta ne aduce aminte făr’ de voiă de vorba Ţiganului, când pe ună întunerecă mare avendă să trâcă peste o punte cu slănina în spate (Ţse: „Lumină, Dâmne, lumină, că-ţi dau şi ţie slănină!44 După ce trech puntea la lumina fulgereloră îşi rîse în pumni şi (Ţse: „Ori ei lumina, ori n-ei lumina, slănină totă nu ţi-oi da.44 Generalulă Boulanger. »Fonightly Review44 publică asupra generalului Bou-langer, actualulă ministru de răsboiu ală Franciei, ună portretă din cele mai strălucite, datorită unui fostă ministru englesă, Sir Charlos Dilke. Etă’lă : „Nu e o personalitate ordinară aceea a generalului Boulanger. Elă a ajunsă fărte iute la primulă rândă. Gambetta îlă clasa printre cei patru mai buni ofiţeri din armata francesă, ală treilea, decă nu mă înşela. Elă e incă tânără, simpatică şi frumOsă vorbăreţă. îşi da-toresce sârta d-lui Clemenceau, der începe deja să-şi e-ciipseze patronulă, care nici odată nu a fostă fărte populară. In generală, lumea consideră că nu s’a condusă ca ună omă de ispravă într’o circumstanţă recentă, der se recunăsce, totă în generală, că acesta nu i-a atinsă câtuşi de puţină prestigiulă. De nu mi-ar fi temă să se credă că exagereză, aşii ce conferenţiarul ă. Face în scurtă istoria Daciioră şi a cuceririi romane de aici. Acum 2000 de anî, ună pop oră neastâmpărată locuia ţările nostre şi mai alesă Transilvania. Acesta a-tacâ cetăţile grece de fie marginea Mării Negre şi Caesar vrea sâ facă o espediţiă în Iiiria şi la Dunăre, der e omorîîă. Augustă vrea şi elă, der împrejurări deosebite îlă împedecau. In luptele dintre Antoniu şi Octaviană se amestecară şi poporaţiile de la Dunăre şi mai alesă regele Cotizo. Tăria acestora popore vine de acolo că, după sistema lui Augustă de a face şi mercenari, fiindă dispuşi la militănă, din ei îşi recrutau Romanii soldaţi, cari învăţau limba, obiceiurile şi mai pre susă tactica militară a Rornâniloră. După luptele civile, Octaviană bate pe Traci, şi Moesia e supusă; er nu e transformată în provincia, ci lăsată cu prinţi feudali. Starea lucruriloră de aci devine îngrijitore şi Vespasiană aduce legiuni din Spania şi Italia ca sâ apere provincia. Domiţiană este silită să încheie ună tractată ruşiiiosă. Traiană, venindu pe tronă, sfîrşeşte cu poporulă dacă. Elă a vrută să formeze aci o singură eoloniă, cum nu s’a tăcută nicăirî, căci acesta era limita cea mai espusă tuturoră invasiuniloră şi trebuia ună zidă puternică. Provincia Dacia coprindea Transilvania, Bânatulă şi din ţera românescă Oltenia. Numai acestea au fostă co-lonisaie, numai în acestea s’au găsită indicii. In Muntenia avemă rămăşiţe la Pietroasa, la Gâmpu-lungă, în jude-ţulă Ialomiţa, unde e ună altară ală unei ale de săgetători sirieni. Lângă Galaţi se găsescă urmele unei cetăţi, care e anteriără ocupărei romane şi depindea de autoritatea guvernatorului Moesiei inferiore. Dintre 16te cetăţile ce se aflau în Dacia colonisată, cea mai însemnată era Ulpia-Traiană. * Ajungcmă la studiulă vieţei municipale. Sarmisegetuza, fiindă capitală, era şi reşedinţa gu- Nr. 23. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. „Nu’nţelegemă cu ce obrază se mai gereză incarnaţii şoviniştî unguri ca omeni liberali când împedecă pănă şi mişcarea nostră literară* — dice »Gazeta* în numerulă său mai nou. Motivă la acesta espectorare i-a daţii împrejurarea, că la Predeală a fostă oprită şi confiscată ună pachetO de cărţi ce s’a espedată din Bucu-rescî la Buciumă. In pachetă se aflau 70 esemplare din opuiă lui Teofilă Frâncu, intitulată »Botaeismulă la Moţi şi Istrienî44, ce erau adresate învăţătorului Gandrea. Adevărată este, că opuiă d-lui Teofilă Frâncu, care a studiată în Gluşiu la gimnasiulă romano-catolică, posede merită literară, pentrucă perlractândă asupra modului de pronunţare a poporului munteanu d. Frâncu dă cu so-cotela, că pronunţarea acestui poporă ară fi una şi aceeaşi cu pronunţarea Româniloră istrianî; adevărată este şi aceea, că materiaiulă pentru lucrarea acelui opă i l’a procurată învăţâtorulă gr. or. din Buciumă, Gandrea, şi astfelă cu totă drep*ulă a putută aştepta să capete 'ună astfelă de pachetă de esemplare din acea ediţiune; întru aceea trebue să mai recunosceină, că în carte se cuprinde şi altceva, mai cu semă reînprospăteză evenimentele istorice şi încă faţă cu Maghiarii c’unu tonă plină de ură, încâtă peste totă nu pofe acea carte se fiă potrivită pentru susţinerea amicabileloră relaţiunî dintre Românii şi Maghiarii dela Mnnţî. O voce ca acesta nimenea n’ar putea-o suferi în România. O astfelă de mişcare literară, care culmineză în aceea, ca să suscitămă ură în inter-nulă patriei, între popârele sororî, este o mişcare literară ce graviteză in afară. Opuiă d-lui Frâncă la totă ca-sulă ar fi scumpă, decă cu «ntenţiune nu ar fi adausă astfelă de lucruri accidentale şi stricăeiose, cum este de esemplu şi descrierea castelului din Fâreădină. Astfelă de apucături nu ajută la înaintarea culturei nici unui ramă de literatură, de acee i nicî o nedreptate nu i s’a făcută d-lui Teofilă Frâncu când i s’a oprită la graniţă acelă opă. Foiletonulă „Românului* şi aşa a comunicată o-pulă acesta în bogată cuprinsă44. „Feste totă cficendă o parte din (raţii români nu păte înţelege greua problemă a statului maghiară, care consistă şi în aceea, ca să se păzescă liniştea internă a poporeloră faţă cu ori ce agitaţiuni străine. Durere, că pe partea acestei agitaţiuni stau tocmai omenii pressei. Din punctulă de vedere ală sigurităţii publice, din punctulă de vedere ală păcii comune nu ne este totă atâta de cele ce se scriu în oraşulă Bucurescî. Noi aici avemă dreptulă să susţinemă pacea faţă cu curentele contrare nouă ce se manifestă între străini. Despre opuri scienţifice nu pote fi vorba, der noi grăirnă despre astfelă de opuri, cari singură numai pentru aceea se scriu, ca să agiteze ună poporă contra celuilaltă poporă ; decă protestămă contra acestora nu pote se ni-o ia în nume de rău nicî „Gazeta" şi nici altcineva." Cartea din cestiune nu cuprinde decâtu date istorice şi limbistice de valore scienţifică. Parte mare din acestea s’au publicatu şi în foile române de aici. D-lii Frâncu, suntem ti siguri, nu s’a gândiţii sfe aţîţe pe Munteni în contra Ungurilor». La lucrulu acesta se pricepu muîtu mai bine fişpanii şi solgăbirăii unguri din ţără. AcAsta trebue să o scie d. Frâncu destulu de bine, cu atâtti mai vârtoşii câ a învăţaţii câţiva anf şi la o şcdlă ungurescâ. Singura intenţiune a d-lui Frâncu a fost de a spune adevărulu despre raporturile din trecutti între Unguri şi Romani. Decă tdte datele istorice despre aceste raporturi pledâză în contra Ungurilorii, dând ti pe faţă perfidia cu care s’au purtaţii ei faţă cu Românii, atunci cine e de vină? — La Unguri se vernatorului, locotenenta ală împăratului, căci Dacia era o provinciă d’a împăratului, nu d’a senatului. Dacia a fostă ânteiu de rangă pretorială şi pe urmă a fostă ridicată la rangulă consulară. In ăstă oraşă se ţineau caisele Concilia. Frâu nisce adunări, nisce diete provinciale, nu o cameră electivă; era o inslituţiune politico-religiăsă. Augustă voise să’şl instituiască ună cultă ală său şi dedea voiă popăreloră să se închine la orice 4eL der odată pe ană, la 1 Augustă, să se trimeţă delegaţi din fie care oraşă la capitală,—în Dacia la Sarmisegetuza şi, după ce se oficia serviciulă divină de cătră sacerdotulă celoră 3 Dacii, gu-vernatorulă se făcea că întrebă pe delegaţi de interesele lord. Aceste erau Concilia. Făceau adrese de mulţămire cătră guvernatoră, trimeteau la Roma ca să felicite pe împărată pentru cutare seu cutare lucru. Erau câtă se pote de servile; niciodată nu arătau şi nemulţămirile loră. Cu tăte astea guvernatorii se ţineaă de misiunea, că oile trebuiescă tunse, der nu jupuite, şi odată unu procuratorii a făcută anulă de 14 luni şi lua imposite pentru atâtea, pe când la Roma trimetea pe 12 luni. Când împăratulă a aflată, i-a luată banii, der i-a pusă în te-saurulă său propriu. O singură dată se gâsesce scrisă pe o piatră din Galia, că a făcută oposiţiă. (Va urma). vede că istoria este numai atunci o sciinţă, când se falsifică faptele istorice în favdrea loru. Noi însă socotimti, că problema sciinţei istoriei este de a scdte la lumină adevărulu. „Ellenzâk“ luând în apărare măsura despotică a confiscărei cărţii d-lui Frâncu întră în categoria şoviniştilorti, cari persecută literatura ndstră. IIu întrebămti dâr încă odată: cu ce obrazti se mai gereză şoviniştii unguri ca liberali? Fortificarea Budapestei.. Unele 4iare din Pesta au adusă scirî forte ame-runţite despre o apropiată întărire a Budapestei cu for-tificaţiunî pasagere şi confirmă aceste scirî prin aceea, că după cum spune foia ordmaţiuniloră armatei s’au ataşată dîreeţiunei geniului din Budapesta patru căpitani de geniu. Foile oficidse asigură, ca şi cum ară desminţi acele scirî, că despre ună plană de fortificare nu se scie nimică în cercurile guvernului ungurescă, nicî la comanda de corpu de acolo, şi apoi nu se potă lua astfelă de hotârirî, nici să se pună în eşecul ore, fără a fi încunos-ciinţate aceste două locuri. Gă s’au ataşată patru căpitani de geniu la direcţiunea de geniu din Pesta, 4’ce „P. Lloyd*. pentru ale cărei lucrări erau de ajunsă doi oficerî de acestă gradă, e adevărată, şi uşoră se pote esplica luerulă. In faţa seriosei situaţiunî şi a necesităţii ce s’ar pute ivi, d’a se mai lua şi alte măsuri militare, este datoria administraţiunei de răsboiu, a pune se se studieze cu deameruntulu iote raporturile terenului şi altele la timpii pănă ce e încă linişte, ca se nu [fiă surprinsă de vr’o schimbare neprevădută şi să nu fiă silită a improvisa în ultimulu momentă decisiunî pre grăbite,) ci se fiă pregătită pentru tote eventualităţile. Tote aceste măsuri dovedescă posibilitatea unui periculu, der nu se crede că e apropiată. O altă foiă comunică, că e vorba d’a se transforma Budapesta Intr’o tabără întărită. Din Tera Oltului, 31 lanuariu 1887. J 7 Ştim. D-le Redactoră . Astădi, 31 lanuariu, s’a să-vîrşită în comuna Scoreiu a doua alegere de membrii în comitetulă comitatensă ală ţărei Oltului. încă înainte de a sosi 4iua alegerei s’a declarată „conducetorulă.* Scoreniloră — ca să-i 4‘c^ aŞa ~ lacob Knepfler, că elă pote da dove4î despre aceea, că locuitorii din Scoreiu trebue să asculte de elă. Firesce, nu prin fapte generose ori de binefacere şî-a câştjgată jupânulă Knepfler ascultare la locuitorii din sată, ci, ca Evreu, îşi are şi elă ca toţi Evreii apucăturile sale, pe cari, fiindu vorba tocmai de alegeri, soia că-şî va afla destulă terenă penjru a şi-le desvolta după placă, fără a se teme de controlulă legei, căci prin numele de Evreu şi lui i se cuvenea parte din prlvilegiulu „patriotismului,* care de multe ori şi pe mulţi inşi îi scutesce astă4I de asprimea legei. Mijloculă la care a recursă jupânulă Knepfler pentru corurnperea poporului a fostă rachiulă. In diua pre-mergătâre alegerei. Duminecă, 30 lanuariu, alegătorii din Scoreiu se aflau în corpore la casa acestui Jidană, din a căruia dărntciă ospătându-se, au4iai din când în când : trăescă Rusz Karoiy ! In 4>ua de alegere apăru şi ală doilea „conducă-toră," d. Nicolau Budacă, împreună cu fiiulă său, d-lă învăţătoră fonă Budacă. Acestă din urmă a dezvoltată ună zelă neobosită în calitatea sa de corteşă, biletele cu alte nume Ie aduna şi le rupea, er în looulă loră da alte bilete cu numele lui Nicolau Budacă, Rim Karoiy şi Boer Oliver. Se înţelege că cu aceste bilete a consimţită şi d-lă preşedinte Bardas Demeter, fiind-câ îşi cunoscea bmenii săi. învingerea ve4I*bine a fostă mai vertosă pe partea loră; Nicolau Budacă şi Rusz Karoiy au fostă aleşi ca membrii în comitetulă corniţa* tensu, şi câtă pe aci era să esă şi Boer, care nici n’a avută dreptulă de alegere în vre-ună cercă electorală, der ca prin minune, pe lângă tote apucăturile corum- petore în loculă ală treilea a fostă alesă d-lă Iosifă Streza, despre care putemă şi noi 4^ că e Română adevărată. In loculă acesta îmi aducă aminte de-o sentinţă esprimată în memorandulu clubului naţională din Sibiiu, prin care se susţine, că n’au fostă niciodată timpuri, când streinii se ne fi putută copleşi şi subjuga fără de ajutorulu Româniloră. Şi întru adevără serviiismulă şi interesele particulare la mulţi conducători români le în ■ tunecă mintea şi nu-i lasă a-şî mai aduce aminte de povaţa mântuitore a străluciţiloru bărbaţi, cari şl*au pusă vieţa pentru noi, cum a tostă Şincai, Lazară, Maioră etc. Der să revină la. obiectă, La prima alegere de membri în comitetulă comitatensă alu Ţărei Oltului, ce s’a întâmplată în tomna anului trecută totă în Scoreiu, au reuşită Românii a a lege din partea loră trei representanţî sdravenî, adecă pe d. Streza şi preoţii Monea şi Isaie. Acesta âbună-sema nu le va fi convenita Maghiariloru şi de aceea i-a fostă forte uşoră d-lui lozsi de Albert ca prin unu pro testă ală său se anuleze alegerea, măcarcă uniculă motivă ce l’a putută aduce a fostă împrejurarea, că unele comune au fostă încunosciinţate prea târ4iu despre 4iaa alegerei. Acum însă s’a înaintată altă protestă la oficiulă vieeşpănescă din Fâgăraşă, şi respective la comisiunea verificătdre, cu alte două puncte multă mai ponderose, şi anume: a) că s’au făcută cele mai mari corupţiunî publice cu băuturi spirituose şi b) că s’au băgat la urnă vre-o 11 bilete cu numele unoră alegători, cari nicî n’au fostă în acea 4i prin Scorei. Aceste puncte se potti dovedi prin 4eei de martori. Suntemti acum ftirte doritori de a vede resultatulă protestului; să vedemti, decăfîntru adevără se va anula alegerea şi decă se va strămuta loculă alegerei din Scoreiu în Porumbacuiă inferiord, âr eventuală, decă s’ar admite a treia alegere vremti să scimă, ore şi acesta totă de susti ^[isulâ preşedinte va fi condusă? — In fine trebue să esprimti laudă şi mul-ţămită membrilorO din ambele comune Porumbace şi din comuna Colună, er din partea celoră dela scola grăni-ţărescî fiă-mî permisă a spune că aşteptă mai multă. Unu alegUoru. De sub Găina, 6 Febr n. 1887. Domnule Redactoră! In Aradu este colportată şi afişată următorea poesiă românăscă din sorginte ungurescă, căci numai astfelă de isvoră pole avea ună asa-menea rară specimenă de literatură poetică: S8 audimu! Măi Române, frate dulce, Dorile ivescu-se, Amă durmită deja ’n tăcere, Şerbi, Români scolaţi-vă! In vecini, ve4î, arde casa. Bulgaria s’a ’ngropată, Mortă i a ei libertate, Domnulă ei s’a detronată. Susu cu furci şi susă cu apă, Casa nostră s’o pă4îmă! Nu e timpă de trăgănare, Nu! căci trăgânendă perimă! Aid’ Serbule frate dulce, Dă şi tu mâna cu noi, Multă aşteptă bunii Unguri După noi şi după voiu. D’avemă brânci şi d’avemă voiă, Prea tari suntemă noi trei inşi, S’ajutămă der Bulgariei, Atunci dobendimă patru inşi. Nu lăsămă să vină Muscalu Căci elă ni-ar aduce sbiciu, Şi ni-ar lua libertatea, Şi amă fi toţi nefericiţi. Dă mă mâna cu fraţii Unguri, Ungurii-su tari şi vertoşî, S’aperâmă pre împăratulă*) Şi ţâra, să fimă voioşi. împăratulă; ţera-să lare, întruniţi suntă ca şi ferulă. Aidemă loră într’ apărare Pre fricoşi nu-i rabdă eeriulă. Se trăies & împăratulă, Să trăiescă şi ţera, Să trăiescă libertatea, Dumne4eu ni a ajuta! Aşa de poetici suntă patrioţii împintenaţî dela Aradă, uti figura docet. SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) STRASSBURG, 10 Februariu. — La ban-chetulu datu în ondrea comisiunei ţării, guver-natorulu Ilolienlolie declara, că situaţiunea Europei e seridsâ, deşi nu e iminentu nici ună răsboiu. Spiritele numai atunci e de speratu că se voru linişti, când disposiţiunea generală a spiriteloru din Franţa va recundsce situaţiunea creată prin tractatul» dela Francfurt. Dăr şi Alsaţia-Lotaringia trebue să recundscâ deplină efectuîu tractatului, căci numai atunci pdte spera să fiă pusă pe picioru egală cu celelalte state germane. LONDRA, 10 Februarie. — In cerculu Saint-Georges fu alesu cancelarulu tesaurului Goshen cu 5702 voturi membru alu parlamentului. DIVERSE. Neurologă. — Silvia, măr. Dr. Plopu, Ioană, Lu-creţia, Liviu şi Corneliu ca fii şi fiice; Dr. Georgiu Plopu, ca ginere; Mich niă, Vasa, Petru, Ştefană, Iulia şi Elena, ca fraţi şi surori; Constantină lonuţiasiu, ca socru; în fine nenumăraţi consângeni, afini şi amici — cu inima plină de dorere aducă la eunoscinţă mortea grabnică a neuitatului loră părinte, respective frate, ginere, consân-genă, afină şi amică: Demetriu lamaşdanu, proprietară în Curticiu, care după suferinţe scurte de abia câteva 4i!e, a repausatu în 31/19 lanuariu a. c. Imormentarea multă regretatului defunctă s’a oficiată după ritulă gr. or. română în Curticiu în 2 Febr. (21 lanuariu) a. c. la 9 ore d. a. Fiă-i ţărîna uşoră ! Rectificare. In Nr. de erî ală foiei nostre, la corespondenţi din Mezzowo, şirulă 11 dela începută, în locă de: elemente cu totulă destinate, să se cetâscă: elemente cu totulă distincte *) Ungurii când se adreseză cu buna cătră ţăranii noştri le vorbescă de „împărată,44 pentrucă ţeranii noştri nu seiu ce e rege, ci numai de ună împărată sciu. — Red. Editoră: lacobft Muresianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu Nr. 23 GAZETA TRANSILVANIEI 1887. Oursnlă ia bursa de Vtona din 9 Februariu st. u. 1887. Rebt& de aurd 5°/0 . . . 96 35 Rentă de hârtiâ 5°/0 • • 87 10 Imprumutuia căiloră ferate ungare................146.— Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de osta ung. (1-ma em isiune) ... 96. — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de osta ung. (2-a emisiune) .... 104 — Amortisarea datoriei căi-lora ferate de osta ung. (3-a emisiune) . . . . 115 50 Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi.................104.— Bonuri cu cl. de Jsortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 — Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de vina ung..............— Imprumutuia cu premiu ung...................116.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 75 Renta de hărtiă austriacă 78 05 Renta de arg. austr. . . 80 05 Renta de aura austr. . . 106 90 Losurile din 1860 . . . 131.25 Acţiunile băncel austro- ungare ............... 850 — Act. băncel de credita ung. 270.50 Act. băncel de credita austr.297.60 Argintuia —. — Galbinl împărătesei .............6.02 Napoleon-d’orI .... 10.11 Mărci 100 împ. gerrn. . . 62 89 Londra 10 Livres sterlinge 12810 Bursa de Bucuresci. Cota oficială dela 27 Ianuarie st. v. 1887. Cump, vend. Renta română (5°0). . 91— 92— Renta rom. amort. (5°/0) 921/3 93 Va » convert. (6°/0) • • 85 V2 86Va împr. oraş. Buc. (20 fr.) 35— 36— Credit fonc. rural (7°/o) ■ * 100— 101V2 * (5°/0) • 85— 86- » » urban (7 °/0) . 98— 99— » (6%) - 91— 92— » , » (b°/o) * 81— 82— Banca naţională a României 500 Lei — Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 18.25 18.50 Bancnote austriace contra aură. . 2.02— 2.02- Cursulu pieţei Braşovfl din 9 Februariu st. n. 1887. Bancnote românescî . . . . Cump. . 8.46 Vând, . 8.48 Argint românesc .... 8.42 * 8.44 Napoleon-d’ori T > 10 07 0 10 10 Lire turcesc! . Y 11.45 11.48 Imperiali - . » 10.45 » 10.48 Galbeni ....... » 5 97 » 6.02 Scrisurile fonc. »Albina» • • » 101.— • 102.- - Ruble Rusesc! • . » 116.— 117.- Discontulă . . . » 7—10°/9 pe ană. FARMACIA I PSERH0FER, Viena, Singerstrasse Nr. 15 la „goldenen Reichsapfel“ Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite »Pilule universale, merită cu Iotă dreptulă numirea din urmă, de ore ce în faptă nu esistă aprope nici o bolă, la care nu ar fi probată în mii de caşuri etec-lulă loră miraculosăc In caşurile cele mai cerbicăse, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadară, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după ună scurtă timpă deplină însânâtoşare. 1 cutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 cutiore 1 fi. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă 1 11. 10 cr. Trimiţendu-se preţulă înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fi. 30 cr., 3 suluri 3 fl, 40 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. (Mai puţin de unu sulă nu se p6te trimite. Au incursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestora pilule mulţămescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele bOle. Orî-cine a făcută odată încercare, recomandă acestă medicamentă mai departe. Reproducemu aci câteva dintre multele scrisori de mulţâmită. Leongang, 15 Mai. Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată minune, ele nu suntu ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adevărfl aprope la tote b61e!e. Din pilulele, ce-am fostă comandată la Pasci, am împărţită cele mai multe la a-mici şi cunoscuţi şi au folosită la toţî, chiar şi persone de o etate mai mare şi cu diferite bole si defecte au dobendită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, dor totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescu a urma eu întrebuinţarea loră. Te rog dar a-mi mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţî, cari amă avută deja norocirea prin pilulele D-v. ne redobândi sănătatea cea mai cordială mulţămitâ. Martin Dentinger. Bega Szt-Gyorgy Iii Februariu 1882. Onorate Domnule! Nu Ve potă esprima în destulă cordiala mea mulţămitâ pentru pilulele D-v. de ore-ce pre lângă ajutorulu lui D-deu, consorta mea care deja anî îndelungaţi au suferită de miserere, s a vindecată prin pilulele D-v., şi cu tote că şi acum rebue din când în când se întrebuinţeze din elo, to-uşf sănătatea ei s’au îmbunătăţită întru atâtft, în câtă pote sC-şî vodă de tote ocupaţiunile ci cu vioiciune juvenală. Acesta a mea mulţămitâ Ve rogă a o întrebuinţa spre binele tuturora celoră cari suferă, şi Vă rogă totodată, ca să-mi trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpun & chinezesc. — Cu deosebită stimă supusă Alois Xovalt primft-grădinaru. Stimate Domnule! Presupunendă, că tote medicamentele D-tale voru fl aşa de bune, ca renumi-tută bal samă contra dege râturilor fi, care în familia mea a făcută unu sfîrşită grabnică la mai multe umflături de degerătură, m’am dec să pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijloce universale de lecuire, a lua refugiulă la pilulile curăţitdre de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulfl acestora mici globuleţe se bombardeză la emorrhoidele, de cari suferă de anî îndelungaţi. Nu esiteză de locă a Ve mărturisi acum. că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată cu totulu, şi că recomandă aceste pilule în cerculfi cunoscinţcloră mele cu celă mai mare zelu. Nu am nimicu in contră şi decă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, însă fără de subsemnarea mea. Viena, 20 Februariu 1881. Cu înaltă stimă C. V. T. Balsam contra degerăturei de I. Pser-hofer. de mulţi anî recunoscuta ca cela mai sigura remediu contra su-ferinţelorO de degerătură de fota felula, precum şi spre vindecarea raneloră învechite etc. 1 borcă-neia 40 cr. Balsam contra guşilorti, remediu de încredere spre lecuirea umflăturilor a la gâta. 1 flaconQ 40 cr. Essenţa de vieţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricata, a mis-tuirei rele şi greutâţilora de tota felula, una remediu de casă esce-lentO. 1 flaconă 20 cr. Suculti - Spitzwegerich, medicamenta de casă în genere cunoscuta şi es-celenta contra catarului, răguşelei şi a tuse: etc. 1 sticluţă 50 cr. Alifiă americană contra rlieumatis-mului, cela mai buna medicamenta la tdte suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bolă de tremură], junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. Licliiorti din buruenî de Alpî dela W. 0. Bernhard. 1 buteliă 2 fl. 60 cr-, Va buteliă 1 fl. 40 cr. Esenţă pentru ochi de Romershau- sen, 1 buteliă 2 11. 50 cr. Va buteliă l fl. 50 cr. Pomadă de Tanocliiniu de I. Pser-hofer, de una şira de anî recunos cută de medici ca cea mai bună dintre tote remediile pentru cres-cerea părului. Una borcanti eleganta adjustata 2 fl. Plastru universală de prof. Steudel, la rane din lovitură şi înpunsa, la Iota felula de bube rele şi la nmflăturî învechite, ce se spargă periodica la piciore, la deget a, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soia, s’a probată de multe orî. 1 bur-cana 50 cr. Sare universală de curăţeniă de A. W. Bulrich. Una remediu de casă escelenta contra tuturora urmări-loru digestiunei stricate precum: durere de capa, ametelă, cârcei la stomachu, acreală în gâta, suferinţe haemoroidale. constipaţiune etc. 1 pacheta 1 fl. Pranzbrantvvein 1 buteliă 60 cr. Prafă contra asudării picioreloră, 1 Cuţiă 50 cr. Medicamente Homdopatice de totu fclnlu s6 află totdeuna gata. Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote (fiarele austriace, şi la casa, când unele din aceste specii nu s’ar afla in deposita, se vora procura la cerere cu promptitudine şi câta se pote de eftină. Trimiterile prin poştă să efectuăză iute, dăcă se trimite preţulu înainte, seu cu rambursă. Trimiţendu-se preţuiţi înainte, (mai bine prin mandată poştală) este porto postalu cn multu mai eftinu, decâtu la trimiteri cu rambursă. 2-12 m m • m m # I ti f fi M $ M M Turnătorii şi fabrica de maşini a lui Schlick Societate pe acţii în Budapesta. Biuronltl centralii: IV. Weitznerring 57 — Despărtementulă pentru maşini agricole VI. Aeussere Weitznerstr 1696—1699- recomandâ Garnituri de treieratu cu vaporii, de încălzitQ cu cărbuni, cu lemne şi cu paie. Garnituri de treieratu cu vîrtejd (Goppel.) Sistemă cu f pene (Stiften-System), cu, său fără aparată pentru umplută în sacî şi pen- V ■4^ tru curăţită. Mori pentru curăţitulu cerealeloru (Systemu Backer & Vidats) 4 ^ mai departe patentatele pluguri Schlick cu 2 şi cu 3 feare recunoscute Ai de escelente.. — Preţulu dela fl. 58 în susu. — Pluguri-Rayol, patent, ţ 2 Schlick cu apar atu pentru ridicată afară. Plugurî-Rayol de sine conduct- I T 2 tare (după Sack). Pluguri originale Schlick şi Vidats cu 1 fieru. 5 Ac A Cea mai nouă maşină patentată de semânatu în brazdă, ţ Mai departe se află gata : Mori de măcinată, cu una şi cu doue 4 ^ pietre, mori pentru porumba „ Little Giantp batâze de porumbă, maşini pen- ^ JL0 tru preparare de nutreţu. Teascuri pentru uleiuri ş. a. m. în stabilimen- 1 A — tulă fabricei nostre sâ potă vedea lucrândă: cele mai nouă maşini pentru iT topită cânepă fosă sist. Ramie şi maşini de curăţită după sistemulu nostru J propriu, cu o putere de lucru cvant.itativQ şi cvalitativă estraordinară T -m Liste de preţuri se trimită la cerere gratis şi franco. 2—6 j J # m # m m m « m m m m # # • m m • Nr. 20 887. a. f. sc. c. d. ^gggggggggggggggggggpgpp Licitaţiune de pădure spre tăiare. Din pădurea dominiului Csicsd-Keresztur, proprietatea fondului nostru de stipendie, se voru vinde după plănuiţi de economisare în „Costa viei“ 27 jughere pădure de 48 anî, de bătrână, er în „Chizosia“ 24 jughere pădure de 88 anî t6tă de stejarft său în secţiuni de câte 5 jugliere 160°D seu şi la olaltă la licitaţiunea ce se va ţină aici în Na-săudu la oficiulu admmistraţiunei în 27-lea Februariu 1887 dela 10 pană la 12 ore înainte de amăcţi, celui ce va da mai multă, începându dela preţulă de strigare de 80 fl. v. a. pentru unu jugheră. Vadiulu va trebui să corespundă numărului jughereloră â 80 fl. şi va trebui să fiă I00/o a preţului pădurei, la care va reflecta imbiia-torulu oferte sigilate timbrate şi pro văzute cu acestu vadiu făcute în scrisfi, se voru accepta până la începerea licitaţiunei cu gura, dăr în ele trebue se fiă spusti, că oferintele cunăsce bine condiţiunile şi se supune loru necondiţiunatu. Informaţiuni mai detaiate se dau aici în ărele ofici(5se. Din şedinţa comisiunei administrătăre de fondurile scolastice centrali districtuali. Năsăudu, 19 ianuariu 1887. Preşedintele: Secretarulu: Ionu Ciocanu. loacbimă Mureşianu. L a t t a m: Besztercze, 1887 Va- Br. Bânffy Dezsd, foispân, kir. biztos. 2—3 # f # # * i lin si J 1 Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6 Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se ac6rdă următărele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori .....................10° 5— 8 „ 15° 9—11 „ 20° 12—15 „ 30° 16—20 „ 40° Dela 20 de repeţiri în susu .................50° Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu. (Avisă d-loru abonaţi! Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită 4iarlllă nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămuntu şi să arate şi postaultimă. ADMINISTR. „GAZ. 7RANS“ Tipografia ALEXI, Braşovti.