GAZETA TRANSILVANIEI.
EE D ACŢIUNE A ŞI AI>MINI8TRAŢIIJNEA :
BRAŞOVfJ, piaţa-mare Nr. 22. GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe anfi anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nia şi străinătate:
Pe anfl 40 fr., pe şese luni 20 fr., pe Lrei luni 10 franci.
ANULU L.
Si PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN^IUR XL E:
O seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nefranoote nu «o prlmesoii. — ■anuoorlpte nu se retrimltO.
m 22
Joi, 29 lanuariu (10 Februariu.)
1887.
Braşovu, 28 lanuariu 1887.
De cumva articulii alarmatorî ai foiloru bis-markiane 11’au fostă numai o stratagemă electorală—cum susţinu unii încă şi astăijj ; de cumva principele Bismarck a mai avută şi intenţiunea de a jidări pe France si, seducându-i a face vr’ună pasă pripită: atunci planulă ascunsă ală cancelarului germană n’a avută nici ună succesă de rândulu acesta.
Nu numai gnvernulu republicei, ci intriga pressâ francesă a observată faţă cu învinuirile provocâtdre germane o purtare înţelâpiă şi liniştită, ca niciodată mai înainte. Acesta purtare a luată multă din tăria sciriloră alarmatbre răspândite de cătră pressa germană subvenţionată şi cu dreptă cuventă declară a<}i 4iaru^11 parisianu „Temps“, că pentru conturbarea păcii europene n’ar mai fi responsabilă Francia ci acea naţiune, care ar ataca’o.
Faptă este, că faimeîe de răsboiu alarmă-t6re n’au isvorîtu din Francia şi că pănă acum toţi Francesii fără deosebire au evitată cu multă cumpătare şi precauţie ne ori şi ce s’ar fi putută tălmăci ca o provocare său vătămare a simţului naţională germană. Dăr acistă modera-ţiune francesă se pare că are de astădată efec-tulu contrară în Germania. In locu să liniştescă ea produce acolo şi mai mare neodihnă.
Nu este prin urmare nimicu surprinzătorii, d6că în asemeni împrejurări s’a lăţită în Europa credinţa, că prinţulu Bismarck plănuesce unu atacă în contra Franciei. Ambasadorulă rnsescu dela Berlină să fi adresată în privinţa acăsta o întrebare contelui Herbert Bismarck şi să fi primită răspunsulă, că Germania nu se gâudesce nicidecum de a ataca Francia.
Totă în sensulu acesta şi-a dată părerea unu membru alu cabinetului englesă într’o convorbire cu raportorulu „Corespondenţei politice“ adaugendă, că unu nou răsboiu ar fi în totă ca-sulu o mare nenorocire pentru Germania şi că nu’lfi doresce nici împăratulă, nici guvernul ă său, nici poporulă germană. In ceea ce privesce Francia bârbatulă de stată englesă admite, că acolo esistă o scdlă, care nutresce mereu idea revanşei, dăr oeasiunea pentru esecutarea ci i se pbte oferi Franciei nnmai în caşulă unui răsboiu europănă, dăcă va afla ună aliată.
Acest,u casă, adause diplomatulă englesă, se p6te întempla, dăcă cestiunea bulgară ar da nas-cere unui răsboiu, debrece Germania n’ar pută să rămână multă vreme pasivă şi, îndată ee s’ar angagia, Francia nu s’ar pută leţină de a nu o ataca. Astfelu ar pută isbucni unu răsboiu europenii care pentru interesele englese ar fi fărte nefavorabilă. De aceea, asigură Englesulă, lor-dulu Salisbury face acum totă posibilulă spre a uşura soluţiunea pacîmcă a cestiunci bulgare, chiar cu preţulu unoră concesiuni făcute Rusiei şi a jertfirei unoră puncte de vedere englese.
Se pare însă că nu vrea să ajute nici una, nici alta, Cu tăte asigurările germane şi cu totă spiritulă de conciliare ală lordului Salisbury lucrurile mergu din ce în ce mai rău şi şansele răsboiului crescu pe di ce merge.
Pre când mareşalulu Moltke descrie situa-ţiunea în culorile cele mai ameninţătăre, în Pa-risă să ia una din măsurile de precauţiune, care de sigură nu va contribui a potoli faimele de răsboiu şi a desminţi părerea esprimată de bătrânul ă mareşală.
Scirea, că camera francesă a votată 116 milione pentru armată şi marină va fi iarăşi numai oleiu turnată pe focă. La acbsta se mai adauge şi faptulu demisionărei cabinetului italiană, care numai favorabilă nu p6te fi păcii, precum şi Scirile rele, ce sosescu din Petersburgă, uţide puternicii (Jilei suntu hotărîţî să nu cedeze ni-mică din pretensiunile loru faţă cu Bulgarii.
Combinaţiunile cele mai varie se potă ceti acum pe fiă-care di în fiarele europene şi amă merge, credemu, prea departe când le-amă înşira aici. Ajunge, că din t6te resultă adevărulă cuvinteloră esprimate de mareşalulu Moltke. Po litica de feră şi de sânge a principelui Bismark a dată nascere unei mişcări şi unei fierberi în Europa, care Dnmnecjeu scie cum şi când se va potoli.
Scene fnrtunose în camera din Viena.
In şedinţa dela 4 Februariu n. a camerei depufa ţil.oră din Viena s’au întâmplată scene de totă fur-tunăse.
Fiindă vorba despre catnerile de lucrători, deputa-tulă antisemită Tiirk ţinu o vorbire aspră contra deputatului Plmer, împutându-i lui şi partidei liberale, că au adusă la ruină tote rassele poporului, promovândă sporirea jidovismului. (Deputatul Pattai strigă : Wrabetz rîde! Wrabetz cugetă ca ună jidovă, de aceea rîde!) Tiirk continuă dicendă. că Plener a soţă de principii ală iui Bamberger şi Richter (din Ueichstagulă germană), cari aruncă în modă insultătoră buturugi în calea celui mai mare bârbată de stată germană. Plener nu recunosce nici marea politică socială a lui Bismarck şi de aceea partida Manch'ester trebue să se numescă trădătore de patria, decă se mai numescă ei şi Germani.
Deput,. Wrabetz, membru ală clubului germană-austriacă, vorbesce contra lui Turk şi antisemiţiloră. Vorbirile lui Turk îi amintescă oratorului teatrulă de păpuşi din Prater, în care la sfărşită totdeuna e ucisă jidovulă. (Jnă bărbată, care o sută de ani după edic-tulă de toleranţă ală împăratului Iosifă şi-a scrisă pe stindardulă său intoleranţa şi care vrea să creeze legi escepţionale pentru singuraticele confesiuni, şi-a însuşită dreptulă a imputa cuiva lipsă de liberalismă.
După vorbirea lui Wrabetz se închise şedinţa. După câteva minute Wrabetz conversa în culoarulă camerei cu ună (fiaristă, cătră care făcu observarea, că strigătulă de întrerupere ală lui Pattai a fostă o mojiciă. In aeestă momentă trecea p’acolea Dr. Pattai, căruia se opri, fixă pe Wrabetz şi-lă întrebă: „De mine ai vorbită?" Wrabetz răspunse: „Da! Am taxata strigătulă d tale de mojiciă.«	Pattai îi replică: „Eşti unii omu
atâta de mojica şi de nimicu, încâtă m’aşi murdări, decă aşi m'ai vrea se am de-a face cu d-ta.u Cu aceste plecă. Wrabetz, palidă ca mortea, strigă după elă: »Pentru asta’mî vei da soeotelă!“ De faţă erau şi deputaţii Menger şi Stvoboda, la cari Wrabetz s’a provocată ca la nisce martori.
Anlisemitulă Fiegl se apropriă şi elă şi’i oferi în ironiă şi mărturia sa. Deputatulă naţională germană Krauss (fise cătră Fiegl: > Ruşine să vă fiă ca Germani, să vă hărţuiţi astfelă înaintea Cehdoră şi PolomlorăU Fiegl trase o înjurătură lui Kraus şi scena se termină. Se (Jice ca Wrabetz nu va provoca pe Pattai la duelă, ci’i va intenta procesă pentru vătămare de onore.
Plănuiţi de înv6ţâmântu în scolele medii şi modificaţiunile făcute în eld.
Cu vr’o două săptămâni mai înainte aduserămă în colbnele (fiarului nostru scirea, că o anchetă ţinută sub preşedinţa ministrului de instrucţiune a făcută de obiectă ală desbateriloră sale planulă de învăţământă gimnasială şi instrucţiunile referitore la acesta. Ga continuare a acestei anchete s’au ţinută de nou desbateri la 21 ale lunei trecute în ministeriulă culteloră, şi anume în afacerea instrucţiunei geografiei în gimnasii.
Ministrulă Trefort, în ală căruiu capă se clocescă totă atâtea planuri, câte (file are ună ană convinsă, deja după 4 ani, despre defectuositatea grandiosului său plană (?) de învăţământă şi că o modificare mai mare în aeestă plană şi în instrucţiunile lui ară fi împreunată cu multe greutăţi şi ar pută periclita chiar consolidarea metodei de învăţămăntă, a luaiă acum definitivă decisi-unea se lase planulă de înveţâmentă pentru gimnasii precum şi instrucţiunile în forma loru actuală, şi să introducă numai şi numai în înveţămentulă geografiei şi
in instrucţiunea respectivă modificaţiunî eventuale urgente cu privire la trebuinţa practică Dăr şi acestea să aibă de scopă numai a înlesni o împărţire mai acomodată a materialului de învăţământă pentru clasa I şi a
Il-a şi o înşirare a penseloră de clasă, care să se a-propiă mai tare de trebuinţa practică. (Ca în planulă de învăţămăntă ală scbleJoră reale).
Metoda de pănă acum a învăţământului geografică a dată materialului de învăţământă din istoria naturală prea mare însemnătate. Ce e dreptă este de dorită, ca cele mai însemnate animale, plante şi minerale, cari ca-racteriseză o anumită regiune deosebită, să fiă trase şi în viitorO în serviciulă învăţământului geografiei, pentru ai da mai mare vieţă învăţământului. Acăsta însă să se facă cu măsură şi cu scopă bine precisată şi în faţa trebuinţeloră reale ale vieţei practice să se îndrepteze atenţiunea cu deosebire asupra tractării topografiei (oraşe-lorfi etc.) şi a împărţirei politice. Numerulu âreloru re-măne pretutindenea neschimbată.
Propunerea făcută cu oeasiunea conferenţei ântâia ca istoria literaturei unguresci sS fiă pe viitoru împărţită pe doi ani, s’a decisă a se lua mai târ<fiu în con-sideraţiune. In chipulă acesta este cu putinţă ca instrucţiunile modificate în sensulă legii scoleloră medii să se publice cătă mai curândă şi să se dispună lucrarea planuriloră locale de învăţământă în timpulă celă mai scurtă, cari planuri apoi voră da ocasiune singuraticelor^ corpuri didactice, să corăspundă trebuinţeloră speciale ale institutului în cadrulă planului normală de învăţământă.
Precum sa amintită, în pomenita anchelă sa pusă şi întrebarea participârei profesoriloru la didactru (taxa de scălă), precum se întâmplă acăsta şi în timpulă de faţă în unele institute confesionale. Ministrulă va lucra, ca acâstă sistemă şi la cele puţine institute, unde este ea în vigbre, să se casseze în interesul ă propriu ală scoleloră medii.
Ministrulă a mai cerută pe basa acestoră consultări votulă consiliului generală ală instrucţiunei, întru câtă ar fi cu cale să se caseze distingerea îndatinată pănă acum între obiectă principală şi secundară la cua-lificarea profesoriloră de scble medii. Mai departe au fostă întrebate comisiunile instalate pentru esaminarea profesoriloră, că ore n’ară fi de dorită, ca să se stărgă sciinţa comparativă a limbei maghiare din rândulă o-biecteloră de esamenă şi să se pretindă adevărata gramatică maghiară, a cărei cunoscinţă de altfelă şi pănă acum s’a pretinsă, pe o basă mai largă şi In sensă mai largă la esamene. In fine s’a cerută părerea aceloraşi comisiunî şi relativă la întrebarea, decă n’ar fi consultă, ca la esamenulă de profesură din istoriă să se câră şi cunoscinţe geografice temeinice, deorece profesorului de istoriă îi este impusă, ca cunoscinţele geografice ale sco-lariloră câştigate în clasele cele dintâiu să le împrospăteze în cnrsurile mai înalte.
Consiliulu generală de instrucţiune a desbătută în-t’ro şedinţă mai (filele trecute asupra instrucţiunei limbei latine în şcolele reale, care este să se efectuâscă deja în anulă şcolastică viitoră în înţelesulă budgetului. Basa des-baterei, la care au luată parte şi secretarulă de stată Albert Berzeviczy, consiliarulă de secţiune Iosifă Kla-marik şi directorulă şcălei reale superibre Iosifă Meyer, a format’o ună proiectă lucrată de o comisiune (Anton Bartel, Gustar Heinrich, 0. Homann şi M. Karman). Disposiţiunile cele mai esenţiale ale acestui proiectă se potă resuma îu următorele:
Consiliulă de instrucţiune procede din vederea, ca instrucţiunea limbei latine în şc6la reală să dea eleviloră basă la cultura humanisfică şi să-i pună totdeodată în posiţiune, să facă esamenulă de maturitate în limba latină şi să potă intra într’o facultate de universitate. Pur-ce(jendă din acâstă presupunere măsura cunoscinţeloră, cari trebue să se câştige prin aeestă instrucţiune nu trebue să fiă prea mică, âr pe de altă parte orice împovărare a tinerimei să se eviteze. Fiindcă numai o instrucţiune specială p6te promite succesă, pentru aceea ea trebue să fiă predai ă de ună profesoră diplomată în filologia clasică, şi fiind-că sub acâstă instrucţiune nu este permisă, ca obiectele ordinare ale scăle*
Nr. 22.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
reale să sufere, numai şcolari cu clasă bună să fiă admişi la studiulă limbei latine. Instrucţiunea să estinde asu pra celoră patru şc6le reale superiâre, în clasa a cincea a şâsea şi a şaptea cu câte trei 6re pe săptămână, în clasa a opta cu câte două ore pe săptămână, la olaltâ cu unsprezece Ore pe săptămână.
Scopuld instrucţiunei s’a precisată astfelQ, ca ele vulă la sfîrşitulă cursului aiă 4-lea să posedă : 1) cunos cinţe gramaticale fundamentale, 2) cetire în clasicii în troduşî în plănuiţi de învâţământă (Cicero, Salust, Tacit, Virgil şi Horaţiu, mai alesă în prosaicii numiţi), şi 3) să dobândescă o orientare generală in anticităţile romane şi în literatura latină.— Planulă de învâţământă va trebui firesce să sufere anumite modificaţiunî după referinţele locale la singuraticele scble reale.
Elaboratulă consiliului de instrucţiune se va propune în şedinţa plenară, ce se va ţine în Februariu a e., şi atunci va fi aşternută spre sancţionarea guvernului In acelaşi timpă se mai pote aminti că la consiliulă de instrucţiune a sosită ună rescriptă ală ministrului de instrucţiune, prin care consiliulă de instrucţiune este provocată, sâ supună la o cerere specială întrebarea: Decă deosebirea usitată în timpulă de faţă între obiecte principale şi secundare la esamenuhî de profesură este de a se ţine seu eventuală de a se modifica ?
Tendinţa rescriptului este îndreptată în oontra pra xei de pănă acuma (deşi nu generală), după care în urma resultafeloră îndestuli»ore din specialitatea princi pală pretensiunile din specialitatea secundară au fostă în unele locuri prea mici.
Faţă cu multele planuri, ce le urzesce activitatea neastâmpărată a ministrului Trefort, nu putemă să nu ne gândimă la vorba Românului: Cme începe multe pu ţină ispravă face.
SOIRILE PILEI.
Sub titlulă .Datorinţă ungurescă," „Kolozsvâr* a rată într’ună articulă de fondîi cum suntă datori Ungurii să procedă în faţa criticei situaţiunî în care se află astăzi Europa. De ună atacă ofensivă ală Rusiei contra monarchiei nostre dice foia ungurescă, că astăZ» avemă a ne teme mai puţină ca altădată. Mai încurcate ’i se pară relaţiunile dintre Francia şi Germania, mai vertosă după ce o foiă semioficială din Berlină s’a esprimată deja pe faţă, că pericululă unui răsboiu cu Francia e aprope, er acesta răsboiu fdia din Cluşiu se teme că ar putea aduce în încurcătură şi monarchia ndstră. Din aceste consideraţiunl, deşi „Kolozsvâr" spereză încă în susţinerea păcei, totuşi declară, că mai ânteiu de tote datorinţa Unguriloră este să nu mărescă faimele despre eventualitatea unui răsboiu , ci mai vîrtosă să se silescă a-le modera, pentrucă la easulă contrară ar îngreuna tendinţele guvernului întru deslegarea pe cale paclnici a neînţelegeriloră din afară. Pressei şi politiciloră unguresc! le dă sfată, ca atâlă în publicaţiile, câtă şi în a-meninţările loră se esercieze o influenţă moderată asupra opiniunei publice. „Este mai departe o datorinţă, ca celă puţină în faţa periculului din afară, ce pe toţi ne ameninţă de o potrivă, să se înblânZescă relaţiele dintre naţionalităţile conlocuitore din ţâră. Trebue să încun-jurămă — continuă »Kolozsvâr.*—certele superflue, des-binările consumătore de puteri, când e vorba de a sări în unire cu tâte puterile pentru apărarea patriei, care este patria nâstră a tuturoră. O altă datorinţă pentru Maghiar! o află în fine „Kolozsvâr" în nisuinţa de a propaga unirea şi bună-înţelegerea între miliţiă şi cetăţeni.
Va să dică numai câtă timpă ameninţă pericululă să fiă cruţate naţionalităţile? Luâmă actă.
Societatea „Crucea Roşiă» din Pesta a adresată ună apelă cătră familiile avute şi corporaţiunile din ca pitală şi din provinciă, să sprijinescă numita societate în lucrarea sa şi să ia asupră-le îndatorirea d’a îngriji sol-, daţi reconvalescenţi în casă de răsboiu. Societatea însăşi va înfiinţa şi în casă de nevoia va susţinea spitale de reservă pentru 2000 răniţi şi bolnavi, spitale de câmpă pentru 200 omeni şi staţiuni de întrâmare pentru 3000 soldaţi. Tâte acestea însă nu ajungă şi societatea gă-sesce necesară îngrijirea reconvalescenţiloră. Deja jadă-postirea a câtorva mii e asigurată, der precum arată es-perienţa, nu se acoperă cu acesta trebuinţele, de aceea s’a adresată acelă apelă cu rugarea d’a se aduce câtă mai curândă la cunoscinţa presidiului hotărîrea familiiloră şi corporaţiuniloră.
—x—
Starea învăţământului poporală în comitatulă Albei de josu o găsesce „Kolozsvâr* ca fârte incuragiatore
din copiii obligaţi la scoiă au cercetată scola în anulă trecută numai 59.3%, der faţă cu anulă de mai înainte se arată o crescere cu priviră la copiii de Ungură, er Românii se află în decrescere. Au esistată in comitatulă Albei de josă în decursulă anului 260 scdle poporale elementare — 5 s’au înfiinţată şi 6 s’au desfiinţată. Au funcţionată cu totulă 307 învăţători din car! 180 au sciută limba ungurescă forte bine, 27 bine, mai puţină unguresce au sciută 53, âr 47 n’au sciută de feliu un-guresce. Cifra cestoră din urmă Z*ce „Kolozsvât" că este o cifră înspăimântătoră de mare. întreţinerea in-1 (26) Februarie a. c. stituteloră de învăţămentă din comitatâ au costată cu totulă 113,921 fl. — Incuragiarea dela începută a lui „Kolozsvâr" se transformă într’o cumplită spaimă. Nu i-a succesă de astâ-dată să amăgâscâ pe nimenea cu pretinsulă progresă ală maghiarismului. Aspră lec-ţiune!
—x—
nastică şi de cântări din locă în sala hotelului Nr. 1 cu toaletă strictă prescrisă. Stofele comandate anume se potă cumpăra la firmele: M. & L. Lâszlo şi la fraţii Simay; suntă rugate st. dame a comanda câtă se pâte mai de timpuriu. Invitărde se voră trămite câtă de curândă. Membrii societăţii braşovene, cari voră fi fostă trecuţi cu vederea, der li se cuvine invitare, suntă rugaţi a se adressa pentru primirea Invitării la d-nulâ luonă Lengeru, preşedintele Reuniunei, în uliţa Scheiloră Nr, 146 în catulă primă. Balulă se va ţină în sera de 14
—x—
In T. Sân. Miclăuşu se va ţină în fiăcare ană la 10 Ianuariu ună alu patrulea târgă anuală.
In comuna Gyarmata de lângă Timişâra, păzitorulă de nopte Paul Jungen, urmărindă pe nisce hoţi, cari voiau să spargă o prăvăliă, fă împuşcată de unulă din
Ministrulă Trefort a adresată rectoratului politechni- hoţ! şi a doua Zi fa găsită mortă.
cului încunosciinţarea, că ministerulă de răsboiu comună a o-donată, ca să se primescă toţi voluntarii câţi voră intra pe propria loră cheltuială în serviciulă activă ală regimenteloră de trenă pe anulă 1887/8.
—x-
—x-
Colera face erăşî progrese în Esseg, unde se înfiin-j ţeză unu spitală pentru bolnavii de coleră.
—x—
Cu privire la instruirea practică a tineriloră technici, ministrulă de comunicaţia Baross a dispusă, ca elevii
In Sân. Miclâuşulu turcescă, agrieultorulă Michael Vas fu omorîtâ de nevastă-sa şi de tiiu-sâu, din causa nenţelegeriloră familiare. Ucigaşii, cari aruncaseră ca-davrulă în fântână, fură arestaţi şi mărturisiră crima.
— x-
Alegerea arhimandritului Nectarius Dimitrievici ca episcopă aiă Verşeţului a fostă întărită de Maiestatea Sa.
—x—
„Amiculu Familiei", Ziarh beletristică şi enciclo-politechnicului, cari au susţinută deja cu succesă ân-1 pedică-literară cu ilustraţiunl. Apare în Gherla de 2 tâiulă rigurosă, în timpulă vacanţeloră se potă primilor! pe lună sub redacţiunea d-lui N. F. Negruţiu. şi ocupaţiune, pentru eserciţiu, la căile ferate şi în fabri- costă pe ană 4 fl., pe jumătate de ană 2 fl ; pentru cele statului. Studenţii, cu dare de mână, nu voră primi România 10 franci. -- Nr. 1; dela 1 Ianuariu conţine: remunerară, er pentru cei lipsiţi şi capabili se voră sis- La anulă nou (poesiă); Strada Carmen Silva (romană) temisa la oficiile construcţiuniloră statului şi ale ingine- de Theochară Alexi; Ţera (poesiă) de Vas. Alexandri; riloră de rîurî 10 locuri cu 1 fl., la căile ferate ale sta- Bâlăiora (poesiă) de Theochară Alexi; Opera unui omă tului 15 locuri cu 1 fl. 50 cr. şi la fabrica de maşini a de bine (novelă org.) de Paulina C. Z. Rovinariu; poe-câiloră ferate ale statului 4 locuri cu 1 fl. diurnă. Peti-lsiile: Oh de câte or!.... de V. R. Buticescu ; Aţâţa ani..
ţiunile se voră înainta pănă la finele lunei Aprilie.
D-lă Basiliu de Hosda, pictoră diecesană în Lu-
de V. B. Muntenesculă ; Doi ochi, de C. Morariu; In ochii tăi copilă, de G. Simu; Fior! singuratice, de A. G. Draghicescu. Călătoria împrejurulă pământului în
bruanu n. in biserica gr. cat. din acelă oraşă
—x—
goşă, s’a logodită cu d-şora Iuliana Tuculia, sora sub- optă-Zeel de «4'le; cu o introducere: Rămâşagulă pe notarului din Lugeşă. Cununia se va serba în 27 Fe-|ună tnilionă. (Piesă de spectaculă cu cântece, danţurl,
evoluţiuni şi intrări, în 5 părţi şi 15 tablouri, de A d’Ennery şi Jules Verne.) — Noţiuni din economia do-Cestiunea. care ţine aqlî în încordare întrâga lumelmes^c^> d. b Bariu; Convorbii! higienice, de I. Spartală; civilisată	şi care se tracteză în	salonulă diplomatului I Ş^pte valsuri ale vieţei (versiune); Femeia-Bărbatulă	(cu-
totă cu aşa zelă şi adeseori totă	cu atâta nepricepere I getârî şi maxime) culese de	1. Aristotelă; Diverse;	Gî-
ca şi de profani la paharulă cu bere, cestiunea, că <SreIciliirî; Ilustraţiunea Sappho. Nr. 2, dela 15 Ianuariu: fi-va răsboiu, preocupă aZ» fotă viâţa publică. Fantasia Bin literatura limbiloră neo-latine, de Dr. Gregoriu Si-poporului	dela ţeră face în acestă privinţă combinaţiunile MaŞ* I Strada Carmen Silva	(urmare); Opera unui	omă
cele mai	ciudate. Aşa se scrie	din Prejmeră cătră bine (urmare); Doine de	amoră (poesiă) de C.	Mo-
»Kronst. Zrg că la târgulă anuală ce s’a ţinută acolo |rariu; Călătoria împrejurulă pământului, (urmare); Con-2 şi 3 Februariu nu se vorbea decâtă de răsboiu.! vorbiri higienice, de Dr. Autonini; Strofe triste (poesiă)
de G. Simu; Idila modernă (poesiă cu ilustraţiune); Fantoma (Schiţă); Cugetări şi maxime, de I. D. Petrescu;
in
pentru ,Kulturegylet-«işti, mai alesă fiindcă în acestfl comitată — în care este aşa de espusă elementulă un gurescă — ori ce cifră neînsemnată merită — după părerea lui — mare importanţă când este vorba de conservarea şi propagarea limbei unguresci. Ceea ce-lă face pe „Kolozsvâr* să se bucure aşa de multă este rapor-tulă inspectorului de seole Gâspâr Jânos, după care deşi
IJnii dintre cei mai »bine iniţiaţi" istoriseau cu cea mai mare positivitate, că prinţulă de coronă căiătoresce prin ;âră travestită, ca să studieze disposiţiunea poporaţiunii I Diverse; Flărea şi femeia (poesiă) de I. G. Holbană; şi starea ţârii, aşa d. e. nu de multă a fostă văZută Criticastrele ^ilustraţiune); Ghicitură. Nr. 3 dela 1 în Mâieruşiu ca negustoră ambulantă, s’a dusă apoi la Febr.: Strada Carmen Silva (urmare); Opera unui omă eldiora şi săra a cerută peste nopte cvartiră pro-J^e bine (urmare); Călătoria împrejurulă pământului (ur-tosolgăbirâului, der în locă de cvartiră protosolgâ- mare) 1 Ba cununia d-rei Valeria Popă cu d. luliană Po-birăulă puse gendarmii să aresteze pe streinulă negu.s- poscu (poesiă) de G. Simu; Cugetări şi maxime; Fantoma toră ambulantă, care nu voia să se legitimeze, şi să-lCi I (Cine); Păcăliţii (poesiă cu ilustraţiune); Diverse; Virgina escorteze ia Braşovă. Pe podulă Bârsei, negustorulă îşi | Vestelă înmormântată de viă (cu ilustraţiune.) descheiâ roculă, arătă gendarmiloră înspăimântaţi ună mare vultură duplu de aură ca semnă, că elă e — prin-i.ulă de coronă şt pe protosolgăbirăulă precum şi pe fiş-panulă puse să-i aresteze.
—x—
In Baia de Crişiu la 4 Februariu n. a. c. săra pe la 8 V2 6re o mână rea a pusă focă în nou$ clăi de fenu ale comerciantului de acolo Georgiu Beoviciu. Pom
Românii şi Albanesii din Peninsula Balcanică.
(Coresp. part. a „Gaz. Trans.*)
Mezzoivo, 16 Ianuariu.
De multe ori s’a agitată nenorocita cestiune a
acestoră două poporă, cari prin numărulă şi trecutul lorăis-pierii din locă au eşilă numai decâtă la faţa locului în | torică şi naţională merită t6tă solicitudinea acelora ce
frunte cu vătafulă d-nulă Petru Truţa, advocată şi deputată, der fiindă fânulă şi timpulă uscată, nu s’a pu-
au în mânile loră destinele Europei.
Prin forţa împrejurăriloră, cercuiţi — ca să Z,_
tută scăpa nimieă. Numai timpului liniştită este d’a selcemă aşa — de elemente, parte desnationalisătăre, parte mulţârni, că foculă n’a luată dimensiuni mai mari. Se | cu veleităţi de grupare sub acelaşi steagă, Românii şi
Zice, că fânulă ar fi fostă asigurată.
peste 300 fl.
—x—
Stanley a pornită la 3 Februariu din Cairo, înso
Dauna se urcă | Albanesii suntă puşi între ciocană şi nicovală, cercândă inzadară a face să înţelegi pe aceşti vecin! că dorinţa loră este de a rămână pe viitoră ceea ce au fostă pănă acum: elemente cu totulă distinate in aptitudinele şi as-
ţită de vr’o 600 voluntari, ca să libereze pe Emin-Bey. piraţiunile loră.
—x—	Amă mai spus’o şi altădată, că ţînta acestoră două
Se scrie din Sibiiu, că în Z^e*e trecute calfa de naţionalităţi, cu viâţă vigurăsă întrînsele şi cu ună vii-căldărară Krisba, de naţiune Cehă, a beută în câteva toră bine însemnata în cartea naţiuniloră, nu are ca ore în birtulă „La lumea nouă« 19 litri de vină vechiu basă inimiciţia cu diferitele poporaţiunl, fie chiar spo-â 40 cr. litru. Acesta n’a făcut’o din vr’ună rămăşagă, rădică răspândite prin Balcani: nu! respectulă dreptu-ci din deprindere. A plătită 7 fl. 60 cr. şi s’a dusă din r loră tuturora: âtâ temelia d’asupra căreia ele voră birtă fără să se clatine. In Alba-Iulia lucra într’o fabrică să ridice în viitoră edificiulă loră naţională.
la repararea unei căldări şi ca să o termine cu^endă,
Şi cu alâtă mai multă trebue să fie convinşi de
Krisba primea în fiăcare Zi 25 litri de vină la discre- veritatea acestoră aspiraţiun! dmenii politici ai Orientului ţiune şi le bea regulată fără să dea celorlalţi lucrători cu câtă sigură este că numai pe principiulă Infrăţirei na-
ţionalităţiioră din Balcani se mai pote ţspera la o justă integritate teritorială şi naţională. Intru atâtă întru câtă Balu-Calicotu arangâză Reuniunea română de gim-| Grecii şi Slavii din peninsula balcanică voră înţelege
măcară ună centilitru.
Nr. 22.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
că e bine să respecte secularele drepturi ale Româno-AlbaoilorO — cari naturalmente îşi voră da mâna în faţa periculului comunii — întru atâtă ei nu voră fi supăraţi în legitimele lorii drep urî şi exercitarea loră se va urma în viitoră într’ună comună acordG, fără a mai fi trebuinţă de tristele expediente de astăzi-
Nu întră In caracterul nostru de a ameninţa, cu atâtG mai mult căcî numai prin logica faptelor tindem a convinge pe cei interesaţi de atitudinea ce trebue să urmeze; deci 8§ nu se ia in nume de rău afirmaţiunea că, atâtG câtO Slavii pe d’o parte, Grecii pe d'alta, vorO conspira unii şi alţii contra libertăţii şi consciinţei naţionale a Româno-Albaniloră, ei vorQ găsi o oposiţiune disperată la aceste poporaţiunî vii şi viabile, oposiţiune, care pote să fiă fatală tuturorG în acelaşi timpO. Căcî nu trebue să se uite, că certele ndstre interne, sgomotulG ce se face, au deşteptată poftele ce au unii vecini puternică d’a se amesteca în afacerile ndstre şi atunci in vană voră fi fostă sgomolele, în vană tendinţele de împăcare şi înfrăţire, în vanQ speranţele pentru ună viitoră curată naţională. Repetămă^încâ odată, că înfrăţirea este singura soluţiune a cestiunei orientale, căcî aspiraţiunile de mărire ale unora şi altora voră fi, în definitivă causa pentru care ună nou sâmbure se va forma in orientă, care va cere desle garea sa: Albano-Macedonia. Et nune crudimini.
Erau bine convinşi de aceste adevăruri indiscutabile aceia, cari ’şî-au pusă tote puterile loră a face să se recunăscă flăcăruia dreptulă sacru ce are, Tecunâs-cerea, într’ună cuvântă, a naţionalităţei sale, şi nu gă-simă îndestulă de semnificative cuvinte ca să le lăudă mă curagiulă celoră cari au luată iniţiativa. Românii Mace donenl cu .Lumina» şi Albanesii imediată in urma loră cu „Drita* au dată probe că voră să trăiască, şi că, pre principiulă recunoscerei naţionalităţiloră, s8 capete dreptulu la cultivarea loră în limba maternă. Să nu se pară curiăse cuvintele se capete dreptulu, căci atâtă de orbiţi au fostă Grecii şi Bulgarii în pretenţiunile loră, încâtă ’şl-au însuşită dreptulă — din nenorocire patronată de împăratulă Otomaniloră — de a cultiva şi pe Români şi pe Albanezi în limba loră. Şi acuma, când fiâcine a ajunsă la convingerea de ce este şi ce trebue să fiă, logică este ore ca Grecii şi Bulgarii să se opună curentului Albano-Română ? Politică este, din partea loră, de a le nega naţionalitatea, numărulG şi drepturile ce au din vechime asupra părţei din peninsula balcanică, care se2mărginesce la miatjă-năpte cu Balcanii şi cu vechia Serbifi, la apusă cu Marea Adriatică, Ia miaZâ-Zi cu gol-ulă de Arta, golfulă Volo şi Marea Egee, şi la răsărită cu Marea Neagră? De sigură nu, va fi răspunsulă acelora, cari cugetă seriosă la viitorulă naţionalităţiloră din peninsula balcanică, şi cu atâtă mai energică va fi acâstă denegaţiune, cu câtă se voră avea în vedere mijlâcele întrebuinţate pentru a se ajunge la scopă.
Este tristă, în adevără, acea sclăviă religiâsă şi tiranică, pe care o impune patriarchatulă Constantinopoli-tană supuşiloră săi spirituali; selăvia acesta va oţăli ini-mele acelora ce o suferă şi îi va face să se rădice cu disperare contra apăsătoriloră loră. Ce se va întâmpla, fie-cine lesne o p6te prevedea: nu numai că luminarea naţională va obliga pe prpfesorii greci a părăsi comunele româno-albane, dâr chiar şi preoţii din bisericele ortodoxe din peninsulă voră fi isgoniţi dela altarele pe cari le speculâză in folosulă iJeei panhelenismului seu panslavismului. Şi odată goniţi din proprietăţile româno-al-bane — căci ale Româno-Albaniloră suntă bisericele şi veniturile bisericesci, singurele ce mai rămână patriarchiei din Constantinopoiă — nu vede 6re orbitulă capă ortodoxă că edificiulă patriarchiei trebue să se prăvâlâscă în abisă, ne mai fiindă nimeni care să-lă susţină, şi rădi-cându se—p6te—in locuia lui edificiulă sucursală ală Vaticanului Romei? Nu simte acesta capă bisericescă or-goliosă de bigoţia supuşiloră săi spirituali, că, pe măsură ce elă se afundă totă mai multă în marea greşală de a proscri limbele română şi albanâ din bisericele creştine din peninsulă, cu atâtă tacticii misionari catholicl seu protestanţi câştigă terenă şi că într’o bună dimineţâ se va vedea încungiurată de ună lanţă puternică de drepturi câştigate de misionari?.... Care va fi atunci situa-ţiunea ce va fi făcuta supuşiloră săi spirituali? De sigură schisma în sensulă cum au făcut o Bulgarii sâu uniunea. latâ-lă, der, avisală.
Pe de altă parte, neseriâsele pretenţiuni ale Gre-ciloră, şi mai cu deosebire orbirea de a nu simţi de unde vine pericululă comună, facă şi mai dificilă situa -ţiunea în Balcani. Colosulă Nordului, deşi pare a nu fi tocmai în bune relaţiunl cu Bulgaria, nu scapă însă nici o ocasiune pentru ca să susţină causa întinderei dominaţiei slave în Balcani, şi—admiţândă că odată Macedonia şi Albania voră cădea sub Bulgari — lucru ce nu se va pute întâmpla decâtă în urma unora lupte de ester-minare — nu vădă 6re descendenţii lui Pericle că ei voră fi o singură îmbucătură pentru lacomulă Slavă?
Pericululă, deci, pentru Româno-AlbanI este mare, este iminentă, este ună perieală de mărte.
In (aţa acestui periculă Albanesii, cu t6te intrigele
şi oposiţiunea ce au avută dela connaţionalii loră vânduţi Greciloră, ’şl-au strînsă rândurile şi s’au hotărîtă să lucreze cu energia desperărei contra tuturora curenteloră ce ar tinde să’i lovâscă In naţionalitatea loră. Luminândft poporulă loră, strîngândă relaţiunile de veacuri ce aveau cu Românii din Macedonia, şi cerândă din partea legiuitului suverană, Sultanulă, o mai deaprdpe apărare a in-tereseloră loră interne, Albanesii şi Românii din Macedonia voră merge pe aceeaşi cale de desvoltare, opu-nândă ună mură de graniţă sâgeţiloră aruncate de slă-bitele mâni ale Greciloră şi de lacomele ghiară ale Slavului dela Nordă...
In curândă vomă reveni.—B.
Mulţămită publică.
Roşia-montană, Ianuariu 1887.
Subscrisulă, ca representante ală oficiului pa-rochialG gr. cat. din locă, sunt în plăcută posiţiune de a aduce la cunoscinţa on. publică nisce fapte înbucu-râtâre îndeplinite prin pietatea credincioşiloră acestei biserici.
In lipsa mijlOceloră materiale simţindu-se la acâstă biserică o mare trebuinţă de vestminte sânte, s’au aflată unii creştini credincioşi dinj mijloculă nostru, cari n’au întârziată a conlucra din răsputeri pentru acoperirea a-cestei lipse, contribuindă cu următârele sume domnii şi dâmnele: Dr. Simeonă Cajană 20 fl.; Eufunia Gajană, soţia, 10 fl.; Simeonă Henzelă 10 fl.; Iuliana Almaşianu 2 fl.; Iosifă Giurca 5 fl; Eeaterina Giurca 5 fl.; George Ciura 2 fl.; Golgoţiu Petruţă 1 fl.; Alesandru Negru 1 fl. * Ştefană Covaciu 2 fl.; Hiszem Alesandru 5 fl.; lână Ciora 1 fl.; Alesandru Mureşanu 1 fl.; Alesandru Ciora 1 fl.; Ioană Suba 1 fl.; Ana Henzelă 3 fl.; Boia Todoră 1 fl.; Nicolae Moldovană 1 fl.; Alesandru Giurca 1 fl.; Alesandru Ciura 2 fl.; Suciu Ana 50 cr.; Talară Lina 20 cr.; George Ciora 50 cr; Marusi Emanuelă 1 fl.; Ştefană Ciora 50 cr., Salvina Moduna 1 fl.; Maria Koma-romi 20 cr.; Eugeniu Hocman 1 fl.; Sofia Komaromi 20 cr.; Petreanu Alesandru 1 fl.: Ioană Rusu 1 fl.; Maria Crişianu 1 fl.; Ioană Farkas l fl.; Carol Gruber 1 fl.; Carol Henzel 3 fl.; Emanuil Henzel 2 fl.; Rosalia Sasu 50 cr ; Fodina minerală dela St. Maria, troaşiu, 20 fl ; Silvia Maioră 3 fl.; Blaşianu Pascu 50 cr.; Valeanu Petruţă 50 cr.; Ioană Mureşanu 1 fl.; Nicolae Deveanu 1 fl.; Giurca AvelG 1 fi.; Francisco Ilawsky 50 cr. George Sabau 2 fl.: Dânilă Moldovanu 50 cr.; Eugenia Golgoţiu
1	fl.; Tomusiu Alexandru 1 fl.; Ioană Sabau senioră
2	fl.; Alexandru Giurca jun. 1 fl.; Beniamină Golgoţă 1 fl.; Alexandru Almaşianu 2 fl.: Guirca Simeonă 1 fl.; Ciora Nicolae 1 fl.; Mariană Ioană 1 fl.; Moduna Alee-sandru 1 fl.; Drumusiu Augustină 1 fl.; Qrumuşiu Nicolae 1 fl.; Ciura Candinu 2 fl.; Henzelă Terezia 2 fl.; Moldovană Ioană 1 fl.; Iuliana Băbuţă 2 fl.; Hebedeanu Ştefană 1 fl.; Georgiu Lorincz 50 cr.; SamuilG Ianky 1 fl.; Iosifă Drumusiu 1 fl.; Franciscă Sabau 2 fl.; Iustina Ciora 1 fl. ; Tomuşă Foltină 2 fl.; Florentina Şu-luţă 1 fl.; Iustina Albmi 2 fl.; Tulia Prurer 50 cr.; Petru Seitu l fl.; Ciora Petruţă 50 cr.; Ircană Ioană 1 fl. Suma 156 fl. 10 cr.
Din acâstă sumă s’au procurată trei rânduri de vestminte bisericesci, a cărora preţă cu porto poştală a fostă 130 fl. 63 cr.; douâ candelabre de bronză cu 25 fl., âr restulă de 47 cr. a trecută la cassa bisericei.
Pe lângă aceste contribuirl ştim. d-nă Dr. S. Ca-janu şi prea stiraata-i soţiă au dăruită bisericei din locă ună felonă cu tote cele ţinătdre de elă, în preţă de 120 fl. v. a. Acestă din urmă este atâtă de elegantă, încâtă p6te servi ca una din cele mai frumose podâbe nu numai pentru o biserică opidană ca a nOstră, 'ci chiar şi pentru o catedrală. Au mai dăruită acestei biserici ştim. d-nă Iosifă Giurca o cădelniţă (turibulu) de argintă de Alpaca procurată cu 12 fl.; poporeana Letiţia Lepedeanu ună stichariu de şifonu, giolgiu, în preţă cam de 8 fl.; stirn. d-nă Victoria Henzelă o masariţă — covoră — de lână, văpsitâ în valore cam de 5 fl.: ştim. d-nă Iuliana Băbuţă o superpeliţă — cămaşă scurtă — în valore cam de trei fl.; on. d-nă Georgiu Cosma ună chivotă (ciboriu) de bronză întraurită, procurată cu 10 fl. 95 cr. v. a.
T6te aceste fapte nobile creştinesc! s’au săvârşită dela 8 Augustă a anului 1886 în coce fiindă ele eflusulă inocenţei şi sincerei bucurii a poporului gr. cat. din locă, căruia nu i s’a mai dată ocasiune pentru a avâ o ast-felă de bucuriâ de cândă prin stăruinţa parochului şi protopopului S. cav. de Balintă şi ajutorulă însemnată materială ală lui Ionă Babuţiu, se tăcuse ună clopotă acestei biserici. Subscrisulă, ca representantă ală oficiului parochială, îmi ţină de'sântă datorinţă a aduce cea mai sinceră mulţămită tut.uroră contribuitoriloră, şi mai in specială stimatului d-nă Dr. S. Cajană, care pe lângă donaţiunile şi contribuţiunile sale atâtă de ma-rinimâse, nu a întârZ ată a-şî face datorinţa de curatore primară şi cu cuvântulă, îndemnândă pe toţi la ajutorarea sântei biserici. Ca directoră ală scolei elementare gr. cat. din locă, nu potă a nu esprima sincera mulţămită d-lui Dr. Cajană şi pentru împărţirea de manuale în preţă de 10 fl. între copii săraci dela acestă scolă, ajutândă astfelă forte multă învăţământul în scâla nostră, carea simţea acâstă lipsă.
Amintescă de-o-camdală numai atâta, nefiindă încă timpulă potrivită pentru a aduce la cunoscinţă on. pu-b'ică tote (aptele acestui generosă bărbată făcute pentru scdla nâstră. Credă că faptele voră mărturisi mai bine decâtă cuvintele, şi de aceea rogO pe on. cetitori, cari îşi voră mai aduce aminte de o corespondenţă din ,Gazetă“ datată din locă, luna Octomvre 1886, să le compareze cele de aici cu cele de acolo, şi apoi să judece cu imparţialitate despre adevărâtaea celoră comunicate acolo.	Ioanu Maiorii.
parochă gr. cat.
Ultime sciri
Berlintt, 7 Februariu. — „Gazeta Coloniei “ vorbindă despre eventualitatea unui răs-boiu cjice că, în casulti când Germania ar fi atacată de duoi, ar pută să câră nu numai aju-torulu Austriei, ci încă acela alu altoru State şi acesta în virtutea unord tratate încheiate. In sferele politice se crede că „Gazeta Coloniei “ a voitu să vorbâscă de Italia şi de România.
Londra, 7 Februariu. „Morning Post“ <Jice că principele de Bismarck, în convorbirile sale, manifestă neîncrederea sa în privinţa afirmărilor^ pacinice ale Franciei.
Berlinu, 8 Februariu. „Corespondenţa rusă“ dice că diaruld „Novosti a primită din Bulgaria următbrea telegramă: „D. Stoianof caută a dobândi concursulă Regelui Serbiei în scopă d’a provoca o răseblă în Macedonia. “
—x—
Berlinti, 8 Februariu, (cale indirectă). Se respândesce vorba că principele de Bismarck ar avea intenţiunea d’a cere, peste câteva (Jile, prin intermediarulă comitelui de Munster, ambasadorii la Parisă, esplicări guvernului francesă în privinţa baraceloru clădite de curândă la hotarele graniţei spre Germania. Se pretinde că principele de Bismarck, în numele guvernului germană, va cere dărîmarea acestoru baracc.
BerlinU, 8 Februariu. — „Corespondenţa rusă“, care apare aici în limba germană, .afirmă că în cercurile naţionale din Moscova există convingerea că unu răsboiu între Franţa şi Germania este iminentă.
ConstantinopolU, 8 Februariu. — Se <pce că P6rta ar fi primită din Belgradă scirea că Serbia şi România pregătescă unu proiectă de alianţă ce este patronată de Austria şi că aceste două state înarmâză repede. Din altă parte se afirmă că România ar negocia aici cu Rusia în vederea unei ocupări eventuale a unei părţi a Bulgariei de eătrâ trupele române. Aceste sciri contra(JicSt6re suntă privite ca neîntemeiate.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.»)
PARISTJ, 9 Februariu. — Camera a votată fără desbatere 116 milibne franci pentru armată şi marina de răsboiu.
BRUXELA, 9 Februariu. — Ministrulă de finanţe a depusă în cameră proiectulu de lege, prin care se cere unu credită de 49 milibne pentru scopurile armatei.
ROMÂ, 9 Februariu. —In şedinţa camerei, ministrulă Depretis împărtăşi, că a demisionată cabinetulă din causa situaţiunei parlamentului.
DIVERSE.
încă ună eandidată la tronnlti Bulgariei. — Ună nou candidată s’a descoperită de astă dală în modesta personă a unui principe Alexie Strachimirschi. Precum anunţă o foiă vienesă, între unele sciri sosite preşedintelui cameriî deputaţiloră austriacl Dr. Smolka, era şi o petiţiune franţuzâscâ sosită din Rusciucă a unui principe, Alexie Strachimirski, care face în t6tâ forma ru-garea, ca preşedintele sâ aducă la cunoscinţa corpului deputaţiloră austriac! candidatura sa la tronulă Bulgariei. Rugarea a fostă trimisă — precum anume merită a fi observată — nefrancată şi preşedintele Smolka trebui să plătească 10 cr. amendă. Principele Strachimirski doscrie în petiţiunea sa mai ânteiu trista stare a părăsitei Bulgarie şi periculele anarchiei, cari ameninţă ţera. Acestă stare fără de domnitoră, înfricoşată trabue să ia ună sfârşită, şi elă, care de aprăpe 6 ani se îndeletni-cesce cu gândulă a’şî însuşi demnitatea de principe bulgară, păşesce acum cu candidatura sa înaintea parlamentului austriacă. E de 28 ani nensurată, s’a adâncită în timpulă aniloră săi de şcblâ în studii comarciale şi financiare. Promite chiar a se însura, pentru că s’ar simţi datoră ca principe a îngriji pentru urmaşi. Pentru 6000 fr. pe ană ar fi dispusă a ocupa locqlă »Speră,» stă scrisă în curiosulă actă, -a deveni ună vrednică urmaşă ală principelui Battenberg şi a face ţâra fericită, pe care o iubescă atâtă de multă. Dâcă îţi reuşesce d-t.ale d-le preşedinte a câştiga corpulă deputaţiloră pentru candidatura mea şi decă Austria o admite, atunci voră fi şi Ies autres grandes puissance (celelalte mari puteri) de acordă. Rămână ală d-vdstrâ sinceră devotata principe Alexie Strachimirscki.“
Editoră: lacobti Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 22.
GAZETA TRANSILVANIEI
1
1887.
4?urauJti la. barn& de Alexia
i
din 8 Februariu st. n. 1887,
Rentă de aurfi 5°/0 . . . 97, — Rentă de hârtiă 5»/0 . . 87 45 Imprumutulfi căilorfi ferate
ungare................145.50
Âmortisarea datoriei căilorfi ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) ... 95,90 Âmortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostfi ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Âmortisarea datoriei căilorfi ferate de ostfi ung.
(3-a emisiune) .... 115 50 Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi.................104.40
Bonuri cu cl. de {sortare 104 40 Bonuri rurale transilvane 104.40
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—. —
Imprumutulfi cu premiu
ung....................116.40
Losurile pentru reguiarea Tisei şi Segedinului . 119 80 Renta de hărtiă austriacă 78 20 Renta de arg. austr. . .	80 20
Renta de aurfi austr. . . 109 60 Losurile din 1860	. . . 131.75
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 852 —
Act. băncel de creditfi ung. 281.— Act. băncel de creditfi austr.292.— Argintulfi —. — Galbinl
împărătesc!	..... 6.02
Napoleon-d’orI	.... 10.11
Măre! 100 împ. germ. . . 62 80 Londra 10 Livres sterlinge 127.—
Cursuiu pieţei Bcaşovu
din 9 Februariu st. n. 1887.
Bancnote românesc! . . .	. Gump	. 8.46	Vând. 8.48
Argint românesc ....	X	8.42	8.44
Napoleon-d’orî ...	, i	10 06	* 1010
Lire turcesc! ......	» t *	11.45	» 11.48
imperial!		 .	„ *	10.45	» 10.48
Galben!		» . &	6 97	» 6.02
Scrisurile fonc. «Albina»	* 9 *	101.—	» 102.- -
Ruble Rusesc! .....	. . »	116.—	* 117.—
Discontultt ...	»	7—10°/9 pe anii
Importanta
pentru
proprietari de domenii şi păduri!
Cu măsurarea geometrică, precum şi eventuală cu esoperarea de planuri economice pentru moşii mai estinse şi păduri se însărcinăză cu preţuri eftine
Friderick
2-6	Sibiu, Bossplatz Nr. 7.
■S- Licitaţiune de pădure spre tăiare.
Din pădurea dominiului Csicsâ-Keresztur, proprietatea fondului nostru de stipendie, se voru vinde după planulă ele economisare în „Costa vieiu 27 jugkere pădure de 48 ani, de bătrână, er în „Chizosia“ 24 jughere pădure de 88 ani totă de stejarii său în secţiuni de câte 5 jughere 160°O său şi la olaltă la licitaţiunea ce se va ţină aici în Na-săudft la oficiulu admmistraţiunei în 27-lea Februariu 1887 dela 10 pănă la 12 bre înainte de amătjb celui ce va da mai mulţii, încependu dela preţuită de strigare de 80 fl. v. a. pentru unu jugheru.
Vadiulu va trebui să corespundă numărului jughereloră â 80 fl. şi va trebui să fiă 10% a preţului pădurei, la care va reflecta imbiia-torulu oferte sigilate timbrate şi provăijute cu acestft vadiu făcute în scristi, se voru accepta pănă la începerea licitaţiunei cu gura, dăr în ele trebue să fiă spusti, că oferintele cunăsce bine condiţiunile şi se supune loru necondiţiunatîi.
Informaţiuni mai detaiate se dau aici în ărele oficiăse.
Din şedinţa comisiunei administrătăre de fondurile scolastice centrali districtuali.
NăsăudO, 19 lanuariu 1887.
Preşedintele:	Secretarulă:
Ionti Ciocanu.	loacliimft Mureşianu.
L â t t a m:
Besztercze, 1887 Va-
Br. BânfFy Dezso, foispân, kir. biztos.	1—3
8879/1886. t.k. sz.
ÂrverCsi hirdetmCnyi kivonat.
A brassăi kir. torvenyszăk mint tkvi hatosâg kozhirră teszi, hogy Nicolae Avram văgrehajtatonak năhai Avram Bucur hagyatăka văgre-hajtâst szenvedo elleni 100 frt. tdke kovetelăs ăs jâr. irânti văgreliajtâsi iigyăben, a brassoi kir. lorvszăk (Zernesti kir. jârâsbirâsâg) teriiletăn lăvo Holbâk kozseg hatâiân fekvo a holbâki 1 szâmu tjkben felvett 1.46/i, 150, 176, 167, 168, 1026 a/2, 1027 a/2, 1028a/3, 1038, 1039a/,, 1040, 1042, 1071/1, 1073, 10746, 1040, 1049, 1274 ăs 1378 hrszâmu fek-vokbol văgrehajtâst szenvedo jutalăkâra az ârverăst 447 fr. 50 kr. ezen-nel megâilapitott kikiâltâsi ârban elrendelte, ăs hogy a fenti ingatlanok az 1887. ăvi Februăr hă 17-ik napjăn dălelott 9 ărakor Holbâk koz-săg irodâjâban megtartando nyilvânos ârverăsen a megâilapitott kikiâltâsi âron aiul is eladatni fognak.
Ârverezni szândăkozâk tartozngk az ingatlanok becsârânak 10%-ât kăszpănzben, vagy az 1881.	60. t. cz. 42. §-ban jelzett ârfolyammal
szâmitott ăs az 1881. ăvi November 1-ăn 3333. szâm alatt kelt igaz-sâgiigyminiszteri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadăkkăpes ărtăkpapirban a kikifldott kezăhez letenni, avagy az 1881. 60. t. cz. 170. §. ărtel-măben a bânatpănznek a birăsâgnâl eloleges elhelyezăsărol kiâllitott sza-bâîyszerli elismervănyt .âtszolgâltatni.
Kelt Brassăban, 1886. December hă 4-ik napjân.
A kir. torvăr\yszăk mint tkkvi hatăsâg.
Deesi, li. elnok.	Udvarnoky, bj.
MersulH trenurilorti
Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886.
pe Iiniajl*redealii-Biulapesta şi pe linia Tenişă-Âi*îMÎă-Hiidapesta a calei ferate orientale <le stata reg. ung.
Predealii-Budapesta
Trenă
de
persăne
BucurescI Predealii	|
Timişfi
Braşovfi	(
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodfi
Haşfaleu
Sigili şora
Elisabetopole
Mediaşfi
Cop sa mică
Micâsasa
Blaştu
Crăciunelfi
Teiuşfi
Aiudfi
Vinţulfi de susfi
Ui6ra
Cucerdea
Gliirisă
Apahida
Claşiu
Nedeşdu
Ghirbfiu
Affhmşft
Stana
Huiedinft
Giucia
Bucia
Sratca
Rfiv
Mezfi-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Oradia-mare |
F. Laddny
Szolnok
Bnda-peita
Viena
Tren \ Trenă accelerat omnlbus
Trenă
omnibus
7.47
8,24
8.51
9.14
9.51 3 1.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 .3.01 3.08
3.14 3.5r
5.10 5.30
6 03 6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.1b
5.02
5 43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.18
1.22 2.18 2.48 2.56 3 64 461 5.28 5 56
7.30
1.14
1.45
2.32
10.55 1 23 3.24
10.05
2.15
— | 8.00
Nota: Orele de nopte
8.00
8.36
9.0.
9.32
10.il
10.5 1216:
12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54
4.05
4.50 7.23
Budapesta—fPredealfi
Trenă de pers.
i	i
| Tren I Trenă J Trenă I Trenă accelerat I omnibna1 de Jomnibus ) persone
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâiiy Oradea mare Yârad-Velencze Fugyi-Văsărhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucşa Ciucia Huiediu Slana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Giuşiu
Apahida Hluriş
Gucerdea
Uiora Vinţulfi de susfi âmdfi Tesaşii Ci'fici unele Blaşfi Micâsasa Gypşa mie Medi&şfi Siiaahetoî.'Giv îiigişoi'a Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora
BraşovS Timişfi
Prodeaîn
Bucurescî
6.0?
suntft cele dintre liniile gr6se.
n.ioj — | 7.40' 2.— il.05| 3.581 2 02! 5.28
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernescî
Teinşft- Ir	ad(i<liiidaye§ta			i Budapesta- iradft*Teiuşd.			
	Trenă	Tre»ă	: Trenă de		Trenă de	i Trenă	Trenă
	omtăbu.'î	omr.buR	persone		peraăne	do per-one	ornnlbu1
Teiuşă	11.24	—	2.40	Viena	11.10*	12 IO	—
Alba-Iulia	ii.3y	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josd	12.30	—	4.21	, (	11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	Ssoinok ^	4.10	5.45	— •
Orăşlia	1.01	—	5.18	Arad A	4.30	6.—	7.04
Simena (Piski)	2.U3	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3 23	—	7.02	Pauliştt	5.19	6.51	8 17
llia	3.55	—	7 28	Radna-Lipova	5 41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopfi	6(9	7.37	—
Zam	4,25	—	«.îi	Berzova	6.28	7.55	— j
Soborşin	5 3 >	—	8 4 Ci	Soborşin	7 25	8.42	—
Băi-zova	5-56	—	9 33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9 53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	J;.47	—	!0 27	Iiia	8 55	9. 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicîca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	951	10 42	.. .
Glogovaifi	7.59	—	11 25	Simeria (PLski)	10.35	1107	—
Arailâ.	8.28	—	11.39	Orăştift	11.11	11.37	—
S/olnok	8 42	—	4 52 !	ŞibotCl	11.43	12.—	—
			-	5.12 j	Vinţulă de joşii	12 18	A2.29	
Mucîapesta			- 1	820 |	Alki-îulia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.05 j	Tefuşfe	. 1 29	1.41	—
				^issaeria (Piski) Petroşenl			
	Trenă	Trenă de	Trenii		Trenă de	Trenă	Trenă
	oamlba*	pere ol*1	mixt		persone	omnllrao	mixt
AFadfe	5.48		6 05	,'Mswerfla	11.25		2.42
Âraduiă nou	m 19	—	6 33	Strein	11.58	—	3.25
Năraeth-Sâgh	6 44	—	6.68	HatORă	12.46	—	4 16
Visşja	7,1-	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Or ezitai va	747	—	7.55	Gri v adia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	305	—	64?
Tljaalş^ra	9.02	—	9 08	Fetroşeni	3.37	—	7.12
Tfiiatfişdria- Aradul				Fetroşeni—Slwieri» (Piski)			
	Trenă df	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	peruăne	persone	omnlbur		de pers.	omnibus	mixt
fimişdra	6.25		|	5.00	Fetroşenil	10 07	—	6.10
Merczifalva	—		—	Raniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46 !	—	6 32	Gri vădi a	11.25	—	7 37
Vmga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămetb-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	1242	—	9 01
âr-.dulă pou	9.D	—	8*1	Strei u	1.22	—	9.52
Ik/mdfk	9.27	—	8.17	HSîatteria	1.53		10.31