REDACŢHTSTEA ŞI ADMIIMTBAŢIVREA!
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
..GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe aofl &nfl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. RoB&nla şl itriiaiUte:
Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
Să PRENUMERĂ:
la poşte, Ia librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNŢURILE:
O serii garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlterT nafranoata nu ae prlmaaofi. — Manuaorlpta nu aa ratrămltS.
Mercarî, 28 Ianuariu (9 Februariu.)
Braşovti, 27 Ianuariu 1887.
| E lucru cunoscuţii, şi în ţâră şi în afară i din ţâră, că orice mişcare întreprinsă de popâ-| rele nemaghiare pentru progresulă şi înaintarea f loră nu numai nu e bine văzută de stăpânirea | ungurâscă, ci e împiedecată chiar sâu deadrep-[	tulă de cătră guvernă prin diferite măsuri, în-
! tre care locuit! ântâiu îlă ocupă nesfârşitele or-donaţe ilegale, seu indirectă prin organele lui începândă dela ilustrităţile fişpănesci până la măriile loră solgâbirăesci, prin ameninţări. Mai vine apoi şi pressa maghiaro-jidană cu ţipetele ei şi trâba e făcută, „opiniunea publică“ s’a pronunţată. ţ)iarele nemaghiare pe câtă se p6te se opreseă d’a se ceti, lucrările de literatură, mai alesă istorică din trecutulă nostru, se confiscă, cărţile şcolare care nu le convină şoviniştiloră nu ae aprobă şi se scotă din scâle, şi aşa mai departe în infinită.
Nu ne-a rămasă decâtă ună cercă fârte res-trînsă de activitate (Jiaristioă. şi literară, care încă abia dă înainte, pentru că stăpânirea un-gurâscă îngrijesce, ca poporulă nostru să se cultive încetă de totă şi şă-lă reducă în privinţa materială la cea mai simplă espresiune. La a-, ceatea se mai adaugă apoi şi indiferentismulă de care e cuprinsă o parte a inteligenţei pâstre dela oraşe şi dela sate faţă cu mişcarea nâstră literară, şi astfelă să ne mai mirămă că facemă doi paşi înainte şi unulă îndărătă.
De aceste sentimente cuprinsă, ună zelosă susţîîfcoră ală pressei şi literaturei nâstre în genere mâhnită pentru slaba părtinire a acestora, ne trimite ună articulă arătândă unele mij-16ce, prin care s’ar pută înlătura multe neajunsuri în acâstă privinţă şi s’ar încuragea acea parte a bărbaţiloră noştri cu carte, cari au lucrată şi lucrâză neobosită, precum şi aceia cari ară avă dorinţa ferbinte a lucra pentru înavuţirea literaturei nâstre şi prin urmare pentru cultura poporului, âr cu ^timpulă pentru ridicarea literaturei române la o trâptă mai înaltă. Eată articululă:
„E ceva cunoscută, că nici ună lucru, care nu se plătesce celă puţină amăsurată muncei, nu se face bucurosă şi nu se perfecţionâză ci rămâne baltă; din contră totă lucrulă plătită cum se cuvine se încârcă şi prin emulaţiunea celoră ce-lă facă se perfecţionâză. Adevărului acestuia nu i se p6te sustrage nici celă care lu crâză cu pâna.“
„De lucrurile acelea care nu se plătescă se ţine, durere, şi a face literatură românâscă, adecă a Bcrie românesce. “
„Foile nâstre politice, deşi luptă pentru drepturile poporului română cu rară energiă şi abnegaţiune suferindă şi espunendu-se la tâte, ară trebui să fiă cetite de toţi Românii, cari au învăţată câtuşi de puţină carte. Cu ei însă totă îşi mai esplicâ omulă lucrulă, căci ce e dreptă, poporulă nostru încă n’are acea maturitate politică, ca să scie apreţia serviciulă ce
i-lă facă fiarele, nici cultură destulă — mulţă-mită trecutului întunecosă şi în mare parte pre-sintelui vitregă — ca să cetâscă foi în massă, cum facă popârele înaintate în cultură.w
„Dâr ce facă inteligenţii? Unii, mai alesă cri de pe la sate, nu simtă mai de locă lipsa ;	nutrimentului spirituală. Aceştia lucră, econo-
f	misescă, agonisescă; t6te celelalte le lasă în voia
lui Dumnezeu. Totă ce nu aduce cruceră în casă n’are preţă înaintea loră, totă ce duce cru-f cerulă din casă e urgisită de ei.“
„Alţii simtă lipsa nutrimentului spirituală, ară prenumăra bucurosă foi române, nu le-ar părea rău pentru bănişorii daţi, dâr se temă că ibonândă foi române se voră strica cu „măria 8ţa solgâbirăulă, cu ilustritatea fişpănâscă, de esemplu cu Banffy-paşa, cu şefii loră de dregă-j
toriă său cu alţi „ puternici“ ai	şi
pului.“
„E lucru sciută, că a ceti foi românesc!, în ochii „opiniunei publice“ unguresc!, său mai bine (jisă în ochii pressei maghiaro-jidane şi a mariloră şi miciloră tirani, trece de „trădare de patriă.u Toţi aceia, cari comită acâstă „crimău, suntă consemnaţi şi ţinuţi în evidenţă. Aceştia citescă pe „Magyar Allam“ şi alte foi neromâne ajutorândă cu banii loră, sustraşi literaturei române, literaturi streine. Mică e nuraărulă ace-loră inteligenţi independenţi după caracteră şi posiţiune, cari ţină foi politice române. Ce mirare dâră, că foile nâstre politice au să lupte cu mari greutăţi!“
„Literatura nâstră beletristică de tjecî de ani n’a făcută mai nici ună progresă. Cele două foi ce le avemă cu chiu cu vai abia o ducă. Ţi se rupe inima văcjendă formatulă, esposiţi-unea şi mai alesă ilustraţiunile loră, când le asemeni cu cele ale altoră foi beletristice neromâne. Dâr ce să facă redactorii loră ? Lucrările, hârtia, tiparulă şi ilustraţiunile frumâse costă bani, mnlţi bani, şi publiculă nostru dă puţini, fârte puţini, şi apoi şi aceştia numai cu mare năcază. De <Jeci de ani n’a apărută o nuvelă, ună romană originală de Dâmne-ajutâ. Dâr ce să faci când damele nâstre cetescă în t6te limbile, numai românesce prâ puţină; când ţină de „bon ton“ a ceti în limbi streine şi de „măr-ginirew a ceti mai multă românesce; când tâtă lumea umblă după ameţâlă, âr nu după ade-vără şi realitate! Când vomă avă noi romancieri ca Victor Hugo, Dumas ş. a. seu bareml ca Germanii, şi romanuri ca cele scrise de aceştia ? Atunci, când ne vomă da banii noştri pe opuri române — bune, slabe cum suntă la începută, mai bune mai târtfiu şi escelente în fine — şi fcând scriitorii noştri îşi voră pută scdte bareml cheltuelile tiparului şi hârtiei, dâcă nu chiar a pe ’mbogăţi şi a ’şl edifica palate cu câte ună romană, două.w
„Dâr cum stămă cu literatura didactică? Rău, f6rte rău, dâră mai rău decâtă cu cele două de mai nainte. A scrie cărţi didactice române însemnâz^i a te îngropa în datorii, ca să nu mai poţi eşi din ele, cu preţulă ostenelei şi sănătăţii tale. Vasile Petri şi alţii ară sci istorisi multe lucruri amare despre aceea ce’nsemnâză a îmbogăţi literatura didactică română. Şi âre nu este leacă nici aci? Suntemă 6re siliţi a aştepta şi la acestă ramă ală literaturei, ca la celelalte două de mai nainte, procesulă celă lungă ală desvoltării naturale, adecă pănă ce să’şl vină ’n prl publiculă nostru românescă ? Mulţămită lui Dumnezeu, nu. Acestă ramă ală literaturei nu atârnă de „bene placitum“ ală publicului nostru, $e pâte desvolta — şi trebue să se desvolte — pe pale mai puţină naturală decâtă aceea a venirei ţn ori a publicului nostru, şi desvoltându-se va şervi totă odată de cea mai puternică dospâlă şpre grăbirea procesului desvoltării naturale.u
„Acestă leacă e în mâna autorităţiloră nâs-ţre bisericescl. Trebue să se folosâscă de elă pănă ce nu li se voră pune pedeci şi în acâstă
!Privinţă. Semne suntă deja despre acâsta, fap-ele nu voră întârzia. Aceia cari strigă în ca-pulă nostru, provâcă şi iau de ani încâce atâtea JisposiţiunI sinistre pentru conveţuirea pacinică şl concetăţeniloră şi înaintarea loră în cultură pe cale firâscă, nu strigă şi nu facă din principiu, nici din convingere, ci pentru — pâne. ^.ceştia nu voră negligea încercările de a’şi asigura loră şi acâstă pâne, ca şi pe celelalte, f utemă fi siguri, că pretextele nu le voră lipsi,
Îuntă meşteri în născociri. E de folosită dâr£ eaculă pănă ce nu e târ<Jiu. “ r „Autorităţile nâstre bisericescl ară trebui să îngrijâscă, ca opuri didactice aflate bune de con-fjistorii să se cumpere pentiu tâte bibliotecele
şcolare şi parochiale. Dâcă s’ară da pe ană nn mai multă decâtă 1—2 fl. pe cărţi didactice pentru fiecare bibliotecă — şi atâta se pâte da chiar şi din pedepsele pentru necercetarea scâlei şi chiar şi din banii celei mai sărace parochii— în câţiva ani ne-amă pomeni cu biblioteci bune în scâlele nâstre. Ce folosă ar resulta de aci ântâiu pentru literatura nâstră didactică, apoi pentru învăţământulă poporală şi din acesta în genere pentru înaintarea nâstră în cultură ! Scriitorii noştri ară emula în a da la lumină cărţi didactice, care de care mai bune, ca să fiă a-piobate de consistorii şi aşa să vâcfă ună bună folosă pe urma ostenelei loră ; învăţătorii mai slabi ară avă de unde să ’şl suplinâscâ lipsa său defectele calificaţiunei; preoţii, ca inspectori şcolari, ară fi în stare a controla activitatea învă-ţătoriloră şi în casă de lipsă ară da acesteia chiar direcţiunea recerută; poporulă s’ar lumina şi ar cunâsce starea primejdiâsă în care se află, şi-ar sci folosi drepturile, ar sci apreţia pe bărbaţii devotaţi causei lui, ar fi în stare a îmbrăţişa în massă şi cu căldură literatura naţională şi astfelă amă ajunge în 20—30 de ani la o stare culturală, care ne-ar face respectaţi chiar şi înaintea răuvoitoriloră noştri, căci ună poporă luminată şi consciu de sine nu pâte fi ignorată
„Tâte aceste avantage ni le-amă câştiga aşa cficendă fără cheltueli enorme şi fără prâ multă ostenâlă. Numai de ună lucru ar trebui să se ţină sârnă* autorităţile bisericescl să nu se mul-ţumâscă numai cu emiterea cerculareloră în fa-vorulă unei sâu altei cărţi , ci să stăruâscă cu tâtă energia şi pentru esecutarea celoră cuprinse în ele“.
„Dea ceriulă, ca vocea mea să nu fiă a a-celuia, care strigă în pustiă !w
Cestinnea bulgară.
piarulU bulgară »Sloboda* din Sofia publică răs-punsulQ ce l’a dată Marele VizirO la propunerile lui Zankov.
Marele VizirO respinge punctulfl ântâiu, privitorfl la imediata retragere a regenţei, din motivulO că pănă la alegerea unui principe e necesară regenţa, ca să repre-sinte cea mai înaltă autoritate în ţără şi să conducă afacerile guvernului. De aceea regenta trebue se esiste mai departe, mai alesă că ea a fostă recunoscută aprăpe de tâte puterile. Ce privesce venirea unoră membri ai oposiţiunei la guvernă, Marele VizirO declară, că ar fi de dorită acăsta pentru împăcarea partideloră, şi anume să se dea oposiţiunei două portofoliurî; ministerulu de resboiu îns8 trebue se remână reservatu unui Bulgarii. Precum se scie, Zankov cerea retragerea actualului ministru de răs-boiu Nikolajew, ăr Vizirulă a răspunsă, că remânerea lui Nikolajew în oficiu, după dovezile de energiă şi capacitate ce le-a dată, e de dorită. Cu privire la propunerile lui Zankow, d’a se alege o nouă Sobraniă şi Da-dian de Mingrelia ca principe, Marele VizirO e de părere, că aceste propuneri suntă periculăse considerândă împrejurarea, că Rusia şi Turcia nu stăruescu nicidecum pentru acestă candidatură. In acelaşi modă respinge Marele Viziră celelalte propuneri ale lui Zankow, deărece acelea privescă afaceri interne, care nu cadă în cerculfl de competinţâ ală Porţii.
ScirI militare.
Rusia. Din Cracovia se telegrafiază, că Ţarulă a dată ordină, ca imediată să se încăpă construirea unui drumă de feră cu cale largă dela Varşovia la Radom. In Odessa au sosită din Petersburgă şi din Germania cantHătî enorme de conserve pentru armata de suda.
Germania. După o scire din Amberg, numărulă lucrătoriloră tn fabrica de pusei de acolo a fostă sporită în modă însemnată, deărece s’a ordonată să se fabrice şi să se predea în fie-care <Ji 180—200 pusei. Re* ferentulă în inspecţiunea artileriei şi trenului, colonelulă Thurheim, a plecată la Amberg.
Nr. 21.
Muntenegru. O telegramă din Constantinopolă spune, că 20,000 Muntenegreni suntă înarmaţi cu pusei nouă. Deşi P6rta a fostă asigurată despre pacînicele intenţiunî ale prinţului Nichita, totuşi a trimisu întăriri de trupe în Serbia vechiă.
Francia. Din Petersburgă se telegrafiază, că la con-sulatulă francesO de acolo s’a afişată o publicare, prin care toţi Francesii, cari facă parte din reservă, suntă chemaţi la consulată şi avisaţî a fi gata pentru convocare sub steaguri.
SOIRILE PILEI.
Ni se scrie, că în comitatulă Murhă-lurda preoţii suntă puşi la facerea drumuriloră de ţâră său să se răscumpere dela lucru prin bani; astă primă-vără organele ungurescl au umblată din grajdă în grajdă pentru a înscrie vitele la drumă, er unde vitele nu erau acasă au numărată străngurile dela esle şi astfelă au aruncată a se plăti bani pentru facerea drumului chiar şi după vitele mărunte, cari nu erau de jugă şi cari în sensulă legei nu suntă supuse taxei pentru facerea drumului. Reclamele hmeniloră n’au fostă băgate în sâmă. De altă parte nisce notari unguri aprope fără cunoscinţă de carte visităză scolele române şi fără asistenţa loră nu le este permisă preoţiloră a ţine esamene cu copii. Din astă causă protopopii noştri suntă forte disgustaţ! şi de-câtă să se înjosâscă a sta la ună esamenă sub controla unui notară ungurescă, mai bine preferă să nu ia parte la esamene de locă, ci pentru a’şî împlini datorinţa îşî trimită numai delegaţi. — Rău facă protopopii că nu se ducă, aci nu e vorba de înjosire, ci de ocrotirea scole-loră în contra uneltiriloră ce s’ară face din partea a-castora. Şi apoi cu ce dreptă notarii ungurescl inspec-tăză schlele nostre şi cum au ajunsă lucrurile ca fără ei să nu se ţină esamene?
—x—
Se scrie din Sebeşiu câtră „Kolozsvâr," că Saşii aparţinători partidei liberale se organiseză deja pentru viithrele alegeri de deputaţi dietall. In loculă preşedintelui de pănă acum ală partidei Friedrich Bomches, care a resemnată, fu alesă într’o adunare Moriz Welthern, maior în pensiune. Corespondentulă numitei foi pretinde a fi aflata, că la viitorele alegeri dietale voră păşi pe a-renă şi Românii, dăr încă nu e hotărîtă, decă ei au de gândă să pună ună candidată guvernamentală, său opo-siţională. — Nu putemă da creijămentă acestei comunicări, deârece Românii din Sebeşiu sciu bine, că noi Ardelenii nu alegemă deputaţi dietall. Pote că agiteză printre ei nescai seducători, de aceea să se ferâscă să nu ca4& în cursă.
—x—
Cu subscrierea „ Ună căletoru câmpeană“ ni s’a trimisă o corespondenţă, ală căreia autoră susţine că de 30 de ani muncesce în causa scoliloră şi a poporului română peste totă, faţă cu cari nutresce ună mare interesă. Din o călătoria făcută prin părţile Meseşului s’a convinsă, că situaţiunea scoleloră în protopopiatulă Al-masului mare nu este aşa de tristă, precum s’a descrisă mai astă-vâră într’o corespondenţă, ce ni s’a trimisă din părţile acele. Nu-i dreptă că preoţii ară face speculă cu schia, gerându-se pe sine ca învăţători, lăcomindu la salarulă acestora, ci în ceea ce atinge scola atâtă proto-populă, câtă şi preoţii şi curatorii loră suntă deplină conscii de chiămarea ce o au. Substituirea învăţătoriforă prin preoţi s’a întâmplată — (jice corespondentulă—numai forte rară şi în caşuri de necesitate; astfelă s’a întâmplata şi în Restoiţulă mare, unde preotulă şî-a dăruită plata, ce a luat’o ca învăţătoră, în favorulă paro-chiei sale; totă cam acesta se întâmplă şi în alte locuri unde funcţiuneză preoţii ca învăţători, ceea ce atestă că nu pofta de câştigă îi face să ocupe loculă de învăţători. După acâsta laudă corespondentulă starea edificieloră sco lastice şi bisericesc! din protopopiatulă Almaşului mare,
. ceea ce o atribue zelului respectivului protopopă, şi în fine arată reaua dotaţiune a unoră preoţi din tractă, cum d. e. a celoră din comunele Ciumarna şi Chichişa, cari nu suntă mai mari ca 25—30 familii gr. cat. şi ai că-roră preoţi nu au mai mare venită decâtă cela mai din urmă funcţionară ală satului. Decâtă să mai esiste asemenea parochii — tjice corespondentulă — mai bine ar fi. să se contopăscă său afilieze la altele mai mari, căci atunci celă puţină ar dispăre multele neplăceri dintre preoţii uniţi şi neuniţi ai respectiveloră comune.
După raportulă ministrului Trefortă, care e şi preşedinte ală academiei unguresc! ’de sciinţe, averea academiei s’a sporită în anulă trecută numai cu 1976 fh 34 cr. şi era la 1 Ianuariu 1887 de 2,123,647 fl. 91 cr. In acâstă sumă se cuprinde şi valhrea palatului academiei, a casei închiriate, a bibliotecei şi a mobileloră cu ună milionă.
—x—
Sub titlulă: Marşulă Cooperator Hor ă, cetimă în „Co-operaforulă« din Bucurescî: „D-lă Iacobu Mureşianu, eme
GrAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
ritulă profesoră de Canto dela sem’narulă din Blaşiu (Transilvania), a compusă ună marşă triumfală pentru viitorea Exposiţiune din Craiova a Gooperatoriloră, pe care l’a dedicată D-Iui preşedinte fondatoră ală societâţiloră Cooperative române. Melodiile acestui marşă suntă de ună stilă pură românescă trans-carpatin. Intre multe alte opere ale acestui distinsă artistă, fiiulă renumitului patriotă şi bătrână luptătoră ală emancipării românismului în Transilvania, suntă şi operturele lui „Stefanu celîi Mare11 şi „Mihaiu ViUzulă,“ composiţiunl măestre de însemnată valhre prin idealulă, caracteristica şi energia modulaţiuniloră loră. Acestă marşă se va da publicităţii peste curândă şi se va vinde cu 1 leu 50 bani bucata la tote librăriile diu ţâră Avisă Cooperatoriloră!"
Sub titlulă „ Maghiarisarea cislaitanică" scrie »Deutsche Zeitung:* »Cumcă cineva, care cutrieră stradele Pestei şi Rudei, întâlnesce numai firme unguresc!, deşi o mare parte a poporaţiunei şi cu puţine escepţiunî mai toţi streinii cari vină la Budapesta numai atunci s’ară pute orienta, decă inscripţiunile ară fi în colţulă strade-loră şi în limba germană, \ este lucru cunoscută. Nou însă e, că într’o fhiă oficială ce apare în Viena se în-trebuinţâză espresiunî unguresc!, încâtă unulă care cu-nosce limba ungurescă sâu care are la disposiţiune ună dicţionară ungurescă pote înţelege ce e scrisă. In fas-cicululă pe Ianuariu ală fdiei «Statistische Monatsschrift» edată de comisiunea centrală statistică c. r. Viena 1887, este ună tractată: „Statistica meseriiloră şi industriei Ungariei în anulă 1885," de Dr. Iosef de Jekelfalussy. Acestă interesantă tractată conţine thte însemnările lo-curiloră în idiomă curată maghiară. In loeă de Raab se dice Gyor, in locă de Hermanstadt Szeben, în locă de Kronstadt Brasso, în locă de Pressburg Pozsony, în locă de Oedenburg Şopron ş a. deorece astfelă de însemnări numai cu ajutorulă unei charte bune se potă ceti şi cetitorii germani, în a căroră limbă apare »Sta-tistische Monatsschrift.K, nu potă avâ charte cu nume unguresc!, devine întregă tractatulă nefolositoră. Redac-ţiunea acestei foi se aibă barem! atâta simţă pentru sco-pulu ei, ca să nu păgubâscă pe cetitor! în astfelă de modă, şi atâta—tactă să nu pretindă dela cetitorii germani astfelă de lucruri.*
—x—
Ună casă de morte în condiţiunl de totă triste s’a întâmplată de curândă în pasulă Ciucu-Ghimeşă. Despărţământul militară română postată la graniţă fu schimbata şi trei dintre soldaţii schimbaţi hotărîră, spre a cruţa scoborîrea cea obositore spre casa de gardă, si se dea josă pe loculă din apropiare pe unde să trimită devale lemnele din vârfulă muntelui. Când se aflau pe la mijlocola drumului, ună trunchiu de lemnă se dărîmâ deodată. Doi dintre soldaţi putură să se dea înlături încă la timpă ală treilea însă fu apucată de lemnă, tîrîtO în vale şi găsită apoi mortă, fiindu’i cadavrulă mutilată cumplită.
—x—
Ni se scriă din Socolul de Câmpiă, cu data 29 Ianuariu: „Vă facă cunoscută că în 28 1. c. sera la 9 ore în comuna Socolă din ţinutulă Reghinului s’a întâm plată ună mare incendiu la doi economi din aceeaşi comună şi anumită la Zacharie Friciu şi Filimonă Bota. Foculă s’a escată din mijloculă unei şireţi de paie. Celui dintâiu i-a arsă casa cu tote cerealele adunate precum grâu, cucuruze, or(|0, ovăsă, sămânţă de cânepă etc. celuilaltă i-a arsă graşdiul, şiura, paiele şi nutreţulă viteloră, precum şi nenumărate obiecte economice la amândoi, rămânândă în vreme de nopte înspăimântaţi şi dăunaţi de furia focului pusă de o mână rea. Dauna estimată după calculă de mijlocă se suie peste 1000 fl. v. a. la ambii. Din nenorocire nici unulă n’a fostă asigurată. Norocă a fostă pentru întrâga uliţă ba putemă 4*ce pentru întrâga comună, că n’a trasă vântulă. Fiindă uscate tote, foculă a ţinută cu pară 2 ore, er de totă nu l’au putută stinge pănă diminâţa cu atâtă mai vîrtosă că a fostă în vreme de nopte, pre când s’au fostă culcată omenii, şi numai puţini erau neculcaţi, cari cu străjile îndată au alergată la focă mai sârindă într’ajutoră şi ceilalţi săteni mai târ4iu. Este de a se mulţămi pe lângă Socolenî d-lui Alexandru Trufia, jude comunală în Cosma, care a alergată îndată cu mai mulţî Cosmenî de acolo cu pusei de apă la stingere, precum şi^d-lui Nagy Iozsef, deregâtoră la domeniulă Gr. Teleky Gustav din Tonciu, care a venită cu mai mulţi Toncenî, şi aşa s’a mai potolită elementulă celă înfuriată. Mâ miră că poporulă nostru de pe sale, deşi preoţii şi inteliginţa îlă capaci-teză destulă, nu se asigureză. Publiculă nostru ar face o faptă creştinâscă, dâcă ar ajuta după putinţă pe aceşti nenoriciţl îngreunaţi cu familii grele. Binefăcătorii să se adreseze la subscrisulă oficiu parochială gr. cat. din Socolă, Posta ultimă Szâsz-Râgen. Iacob Popă, preotă gr. cat. în Socolă.
—x—
Vineri în săptămâna trecută, comandantulă secţiei
poliţienesc! din Blum&na a descoperită o casă de prost-flecta şi măreţa sufletului. Anatomia este cu thte
tuate în ţigăniă. Proprietara aceleia fu escortată în comuna ei natală.
—x—
„Szekely Nemzet» spune, că învăţătorii ungurescl din comitatulă Trei-s^aune trebue să se eserciteze a suferi fome, fiindcă nu şl au primită lâfa de trei luni. — Aşa sprijinescă „Kulturegylet«-iştii cultura? Ori cultura loră le stă în banchete?
—x—
Se scrie din Sebeşiu, că în noptea de 1 spre 2 Febr. n. au întrată nisce ,hoţi în prăvălia de haine alui
H.	Hanich şi au furată baine în prefă de 100 fl.; dela o prăvăliă de lipscăniă din vecinătate au ruptă lăcăţele Wertheim fără însă ca să fi putută întră înăuntru; probabilă că hoţii au fostă conturbaţi în lucrarea loră.
—x—
Din Hârşenî ni se scriu următhrele: .Domnule Redactorii ! In interesulă adevărului vă rugămă să binevoiţi a da locă în preţuitulă 4«ară „Gazeta Transilvaniei» acestui răspunsă la corespondenţa anonimului Făgărăşa-nulă, apărută în Nro. 280 din 19 Decemvre 1886 ală „Gazetei*. Noi ca alegători amă luată parte la alegerea de membri în comitetulă comitatensă, ce s’a ţinută în 15 Noemvre 1886 în comuna Mărgineni; scimă că totă ce s’a disă în acea corespondenţă suntă neadevăruri; părintele Gheorghiu Fetu avândă maioritate a reeşită pe cale legală, şi avemă şi speranţa că ne folosesce mai multă ca alţi membri de cari amă avută şi cari niciodată nu au luată parte la şedinţe. Deci basaţl numai pre adevâră vă rugămă cu thtă stima a da locă acestui răspunsă, căci numai astfelă se pote lămuri adevărulă. Cei cari s’au folosită cu corespondenţa contra paroch. gr. cath. Georgiu Fătu nu suntă Români adevăraţi, ci caută alte interese. Dâr la astfelă de vânăthre ar trebui să renunţe. Credemă că prin eşirea acestui răspunsă nu voră întinde laţurile mai departe. Pentru onhrea d-lui parochă şi a nhstră a tuturoră suntemă în deplină speranţă că ne veţi da locă acestei juste cereri.* (SubscrişI 28 alegători).
—x—
Junimea română din Alba-Iulia va da ună bală la 17 Februariu st. n. în >Otelulă Naţională," în folosulă ambeloră schle române de acolo. Preţuia întrărei de pershnă 1 fl. de familiă 2 fl. Biletele se potă căpăta în prăvălia D. Moreno, sâra la casă. Inceputulă la 8 6re. Damele suntă rugate a se presenta în toilete simple. Supra-solvirI se primescă cu mulţămită şi se voră chita pre calea 4iaristică. — Comitetulă organisătoră.
O noua lucrare a unui sculptori româna.
Cetimă în «Voinţa Naţională* :
„Unulă din cei mai eminenţi sculptori ai ţării, d. Ştefană Valbudea, s’a reîntorsă de câteva luni în capitală din Parisă şi Roma, unde a studiată cu multă ar-dhre şi zelă arta sculpturii pre lângă cei mai distinşi profesori, d-sa e cunoscuta în lumea artistică pentru mai multe opere pline de talentă esecutate în străinătate, expuse la exposiţia salonului din 1885 în Parisă şi apoi trimise în ţeră, unde se află astă4î, în museulă din Bucureşti, precum „Mihailă nebunulă* lucrată în Parisă şi „Invingătorulă* lucrată în Roma. D-lă Valbudea a terminată de curândă o lucrare fhrte interesantă, macheta şi bustulă unui mare cronicară ală ţării, Mironă CostinO. Impulsiunea i a fostă dată de d. Urechiă, care a studiată în t6te amănuntele sale vieţa acestui distinsă bărbată. D. Urechiă voindă să eterniseze memoria a-cestui omă politică şi literată profită de talentulă tine-rului sculptoră d, Valbudea pentru a-i ridica o statuă, care va fi aşe4ată la Romană, loculă natală ală lui Mironă CostinO. Dificultăţile, în contra cărora sculptorulă avea ca să lupte pentru a reproduce cu o exactitudine posibilă fisionomia adevărată a acestui cronicară, au fostă forte mari, căci cu tdte cercetările făcute nu s’a putută găsi ună portretă exactă ală trăsăturiloră lui. Cu t6te acestea talentulă artistului a triumfată in parte contra acestoră dificultăţi: o gravură de o asemănare dubiosă găsită în Polonia şi nisce indice din memoriulă d-lui Urechiă, etă modelulă cu care s’a servită sculptorulă pentru a reproduce pe platru tipulă aprdpe exactă ală lui Mironă Costlnâ.
Macheta representă pe eminentulă bărbată în pi-ciore, ţinândă cuymâna dreptă o penă cu care scrie, âr cu cea stângă ună volumă de hârtii. Pe piedestală îra-prejurulă picioreloră suntă împrăştiate mai multe cărţi şi manuscrise. îmbrăcămintea lui este a unui boeră din Moldova şi ne amintesce epoca în care a trăită Mironă, adecă la 1650. O manta lungă, blănită, fhrte bogată, acopere aprhpe totă corpulă; întredeschisă dinainte lasă să se vadă pantalonii forte strimţi, pe care se desemnă muşchii gambei bine desvoltaţi. La picihre phrtă sandale adjustate şf legate dinainte cu mare îngrijire. Dâr atenţiunea cea mai îngrijită e dirigeată asupra capului. Elă este coafată de o cască de omă răsboinică, fruntea e largă, contractată la rădăcina nasului, gura zimbithre întredeschisă: pare că vorbesce. O barbă lungă şi buclată se confundă cu ună pără asemenea buclată, care cade în abundanţă pe umeri; fisionomia e energ:că, expresia francă şi hotărîtore ca ală unui omă, pe care nimică nu-lă pote sdruncina în ideile sale. Artistulă ea talentulă ce-lă caracterisă a căutată să dea operei sale ună ţipă aprhpe identică cu vitejii din secolulă ală
XVII-a, cu aceeaşi atitudine imposantă, în care se re-
Nr . 21.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
nuntele căutată, muşchii şi disposiţia tendoneloră nu lasă nimica de dorită. Nimică în fine nu e omisă în acăstă operă, a cărei perfecţiune atrage atenţia şi în acelaşi timpă admiraţia observatorului.«
>Macheta după care se va lucra statua este numai de ună metru. Aceasta va fi efectuată de o mărime de 2x/a metri şi turbată în bronză la Florenţa, unde d-lă | Valbudea va pleca curândă, spre a-’şl termina studiile Bale In arta sculpturei.
După acâstă schiţă d-lă Valbudea a lucrată cu o : artă nu mai puţină distinsă şi bustulă lui Mironă Costină : !a mărime normală, pe care îlă va reproduce în mai multe exemplare, ce voră fi aşezate în diferite edificii publice ale capitalei."
De sub Ciceu, 2 Februariu 1887.
Domnule Redactoră! In Nr. 18 a. c. ală multă preţuitei „Gazete* am cetită măsura luată contra dia-relord române şi în specifi contra „Gazetei" în paşalî-culO Nr. II. In raportulQ ce Vi s’a dată despre acâsta se , tjice, că dâcă comunele din vorbă ar fi prenumerată [ loi maghiare,, nu li s’ar fi pusă nici o pedecă. Eu mai adaugă pe basa esprienţei, că în paşalîculă Nr. I nu numai se permite prenumerarea de foi maghiare pe spesele comunei, dâr se impune f6ia „Szolnok-Doboka* fiă-cărei comune, fără să se mai întrebe dăcă îi trebuesce cuiva ori ba, dăcă înţelege ori ba .literatura" acestei foi, Ba se scăte preţulă pe ea şi dela comune, cărora nici nu li s’a trămisă şi nici nu Lau vătafi faţa. Şi puţine comune potă scăpa să nu plătăscâ cei 5 fl. abonamente, prin proteste său înapoind’o de câte ori întră In comună. De aceea trebue băgată bine de sămă, că oprirea «Gazetei* p6te să fiă urmată de impunerea vreunei foi ca .Szolnok-Doboka". Cum scriă acăstă fâiă despre Român! Vă este bine cunoscută; să ferăscă sfân-tulă pe vr’ună membru comitatensă română să’şî rădice vocea pentru drepturile Româniloră, că «trădarea" e gata. Şi acăstă fâiă ni se impune nouă Româniloră! D6r.au greşita adresa impunătorii. Ajungă sarcinele ce apasă pe umerii poporului şi nu păte, nici nu are de unde s6 mai plfttăscă şi foi pe care nu le’nţelege. — Y.
H
Roşia-montană, Ianuariu 1887.
Domnule Redactoră! Cu mâhnire Vă aducă la cunoştinţă, că preotulă nostru I6nă Maioră se lasă a fi dus pe bete de curatorele primară. In şedinţele coratorale, curatorii, cari nu aprobă totă ce face curatorele primară suntă espuşl Ia neplăceri. Biserica nostră a fostă despoiată de corulă vocală prin transferarea docentelui-cantoră Hocmană întâmplată din causa intrigiloră; s’a pusă nnă cantoră care nu sciâ cânta şi mai are şi alte defecte. Asupra acestora şi altoră rele, ce nu le mai aminteşti!, s’a făcută atenta preotulă şi chiar venerabilulă consistoriu, dăr înzadară. O altă palmă şi mai grea pentru biserica nâstră este că preotulă nostru a făcută ună testimoniu, în care voia să adeverăscă că venitulă său stolară nu se urcă pe ană mai susă ca la 75 tl. E de notată că acesta testimoniu l’a făcută abia după trei lupi de preoţiâ. Ar fi ună adevărată blamă (pe biserica gr. cat. din Roşia, care numără la 1500 suflete, mai toţi ( âraenl cu bună stare şi creştini adevăraţi, dâcă s’ar lua In considerare acestă testimoniu, căci dăcă cu timpulă pa-rochia acestei comune ar veni vacantă, ar fi în periculă să nu-şl mai pâtă căpăta preotă amăsurată aşteptăriloră nâstre temeinica, dăcă în adevără dotaţiunea preotului ar fi aşa de slabă, precum o arată d-lă Maioră. Spre lămurirea adevărului facă cunoscută, că venitulă stolară alo acelui preotă este — după cum arată protocâlele matriculare — urraătorulă: 40—50 botezuri, socotite numai â 1 fl., facă celă puţină 40 fl.; aprâpe totă cam at&tea înmormântări â 3 fl. facă 120.; 10 cununii â 3 fl. facă 30 fl.; 10 feştanii â 1 fl. facă 10 fl.; 10 parastase â 1 fl. facă 10 fl.; sărutarea crucei şi miruitulă la diferite sărbători de asemenea se socotescă în 10 fl.; mărturisirea său spovedania 16 fl.; la Botezulă Domnului antecesorulă a Incassată la 140 fl.; salarulă paroohială şi capelanală face 360 fl.; fânaţele ce le are spre folosinţe facă ărăşl 100 fl. — Din aceste se vede că veni-talfl totală ală acestei parochii face 836 fl. Nu mă potă dâră mira îndeajunsă, cum ună preotă tinără nu este mulţumită cu ună venită ca acesta, cândă antecesorii sfii cu familii grele au fostă mulţumiţi. — X.
Cetatea de baltă, Ianuariu 1887.
Este cunoscută cetitoriloră acestui preţuită (ţiară, că biserica gr. or. de aici a arsă Iu 1879 punându-i-se tocă din partea unui rău-făcătoră.
Poporulă credinciosO s’a pusă pe lucru şi sub conducerea zelosului protopresbiteră, d. Nicolau Todorană, 4a succesă a pune încă în primăvăra anului trecuta fun-damentulă unei nouă biserici, a căreia sânţire s’a săvîr-şitO In 5 Decemvre a. tr. Biserica este alcătuită după ună stilă modernă şi cu ună gustă estetică deosebită, aşa câtă pe la sate puţine biserici voră mai fl asemenea ei. Meritulă este a se atribui nu nuqaai înaltei bună
voinţe a poporului, ci în deosebi d-Iui Todoranu, care a urmărită cu zelă şi activitate neobosită esecutarea planului în t6te amănuntele sale.
Deşi cam târziu, vă comunică că cu ocasiunea sân-irei, poporulă acestei comnne a avută o sărbătâre mare. Actulă consacrărei s’a îndeplinită prin 10 preoţi dintractă in frunte cu meritatulă protopresbiteră Niculae Todorană-3oporă numărosă de tote confesiunile a luată parte la acestă actă celebru, âr la fine d-lă protopresbiteră a rostită o predică ocasiunală, întonândă între altele recunoştinţă sinceră mărinimoşiloră donatori şi spriginitorl ai întreprinderiloră bisericesc! şi naţionale şi' arătândă în deosebi devoţiune faţă cu Metropolitulă gr. or., âr pe )Oporă Pa îndemnată şi pe viitoră la asemenea fapte de audă.
On6re poporului română din Cetatea de baltă, on6re aravului loră protopresbiteră, care ar fi de dorită să aibă mulţi imitatori în cleră. — Unu străină.
De pe Secaşiu, Ianuariu 1887.
Domnule Redactoră! Golulă devenită prin încetarea din viâţă a unui preotă îlă simte nu numai ângustulă cercă ală familiei, dâr îlă simte o turmă întrâgă de creştini, care prin mârtea preotului, părăsită fiindă, devine expusă încercăriloră, ce şi naia fără busolă capriţiului mărei turbulente.
Ţinutulă nostru simte doliulă perderei unuia dintre veteranii preoţi ai archidiecesei Blaşiutui şi fiindcă defunctulă timpă îndelungata a funcţionată ca protopopă ală 'tractului Sebeşiului săsescă, fără de a face necro-logulă reposatului, pentrucă din întâmplare nu suntemă exacta informaţi despre întregulă 1 i trecută, voimO numai a da espresiune ferbintei dorinţe rugândă pe Es-celenţa Sa metropolitulă şi bunulă nostru părinte, ca să se îndure părintesce a îngriji câtă mai curândă de supli-uireu postului de protopopă devenită vacantă.
Scimă noi aceea, că după praxa usuată notariulă tractului este administratorulă protopopescă pănă la suplinirea definitivă, provisoriile'însă ca periode de incertitudine a transiţiunei suntă cele mai puţină mănâse în vastulă câmpă de activitate reservată oficiului protopopescă, pentru aceea dorinţa nâstră ar fi ca câtă mai curândă sâ ne aflâmă faţă cu faptulă complinită ală chiemărei administratorului protopopescă la postulă definitivă de protopopă, pentrucă frumâseie calităţi şi tre cutulă plină de activitate a părintelui administratoră Dobrescu ne dau cele mai sigure garanţii de a crede că între mulţi chiemaţl domnia-sa este celă dinteiu alesă pentru acelă postă.
Numai ca prin trâcâtă fiă amintită, cum părintele Dobrescu şi ca pontificante la îmormântarea răposatului protopopă Deacă prin tactă şi ordine esemplară, prin o vorbire ţinută la înălţimea actului lugubru săvârşită, a sciută înprumuta întregului ceremonială de înmormântare decorulă cuvenita. — Mai mulţi.
Ultime scirl
Berlină, 5 Februariu. — „National-Zeitung“ primesce din Bucuresci o desminţire a sgomo-telorfi despre [alăturarea României la o confe-deraţiune balcanică. Negreşitti Serbia a tăcută în acostă privinţă propuneri în Sofia şi in Bucuresci ; d£r România a retuşată hotărîtă şi neechivocă. România nu va eşi din atitudinea sa observătăre.
Berlină, 6 Februariu. — Usina Krupp a primită comande f6rte însemnate pentru artileria de campaniă. T6te aceste comande trebue predate în luna lui Marte.
Roma, 6 Februariu. — T6te comunele din Italia au primită ordinulă d’a pregăti rolurile pentru miliţia teritorială care va fi convocată în curândă.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.*)
PESTA, 8 Februariu. — In camera deputaţii oră desbătându-se bugetulă resortului de finanţe, ministrulă de finanţe s’a pronunţată în contra reducerei timbrului pentru fiarele ce apară în provinciă. Statulă nu se p6te lipsi a(jl de nici ună venită de felulă acesta.
BERLINtJ, 8 Februariu. — Moltke declară, înaintea deputaţiunei alegătorilor!! conservatori, căsituaţiunea e câtă se p 61 e de seridsă, împuternicind’o a aduce acâsta la cunoscinţa publică.
ROMA, 8 Februariu. — T6te foile confirmă că Robilant, minisrulă de esterne, nu şl-a schimbată hotărîrea d’a demisiona.
VAŞINGTONtJ, 8 Februariu. — Senatulă a votată 21 milidne pentru înarmarea flotei de
răsboiu şi pentru întregirea mijldceloră de a-)ărare a litoraliloră.
DIVERSE.
Pastenr şi cheia cea mare a Sf. Hubertns. — Din Szent-Hubert, comitatulă Torontalului, se scrie: Pe când în şedinţele „Academiei de medicină* din ParisQ se ţină cele mai aprige discuţiunî asupra metodei de vaccinare a lui Pasteur în contra turbărei şi chiar cele mai eminente capacităţi medicinale nu suntă în stare a se lămuri în privinţa metodei de vindecare a lui Pasteur, au reuşită cârpacii din Szt. Hubert a deslega pe deplină acâstă problemă grea. Fata unui săteană, Magdalena VIorang, avu nenorocirea de a fi muşcată de o „pisică turbată*. Din rană curgea sânge, pielea şi carnea erau adâncă sfjşiate. Pe când sărmanii părinţi ai nenorocitei copile cereau în desperare sfată şi ajutoră, şi în primejdia nu ştiau dâcă în îngrocjitorulă casă ară fi mai de preferată ajutorulă medicului, sâu adesea întrebuinţatele eacurî de casă, se hotărescă rudele pentru imediata a-plicare a acelei metode a cărei întrebuinţare se obicînuise şi pănă acum în contra înfricoşatei turbări. Le întrebuinţară deci cele mai diferite lâcurî ţărănesc!. Chinuia sârmanei fete la aceste crude torturi nu fu luată în considerare. In fine ajunseră cu ceremoniele aşa de departe, încâtă, pentru a asigura vindecarea, credâu de indispensabilă „operaţiunea împârătâscă". Nenorocita fată fu sdravână arsă la mâni şi la piciâre cu o eheiă vechiă, după cum se 4ice cu cheia Sf. Hubertus, şi suntă încredinţaţi, că prin acestă procedere turbarea nu va isbucni la sârmana fată.
Crudime! — Din Parisă se comunică următârea istorie nicidecum râu născocită: •»înainte cu câteva (file mergea pe Bulevard ună domnă elegantă învestmântată, ţiindă în braţe ună copilă asemenea frumosă îmbrăcată, înaintea unei case mai mari se opri. Copilulă, care părea a fi bolnavă, fu aşezată de dânsulă într’ună modă cam brutală pe trepte adresându-i următârele cuvinte aspre: ,Sue scara singură, eu celă puţină nu te ducă*. Copilulă începu a se ruga cu voce lină şi rugăţâre: „O, dragă tată, sue-mă tu, scii că de cândă a trecută carulă peste mine şi mî-am perdută piciârele, nu mai potă umbla.* La aceste cuvinte s’au adunată mulţi domni In jurulă grupei şi ună murmură de indignare isbucni din mulţime. Der crudulă tată părea că nu observă acâsta. «Nebuniă*, strigă elă, „decă nu urci imediată treptele, atunci te bată de te’nvineţescă.*
Pe acelaşi timpă şi începu a lovi pe nenorocitulă copilă aşa de tare în capă, încâtă acesta că^u la pă-mântă. Acâstă purtare irită mulţimea pănă la extremă. «Este acesta copilulă d-tale?" întrebă ună domnă. — „Ce te privesce pe d-ta asta?* fu scurtulă şi obrazni-culă răspunsă. ,Elă este tatălă meu, este tatălă meu/ se văeta copilulă, «elă a ucisă pe mama şi mă va u-cide şi pe mine!* Tatălă strângea pumnulă eu furiă şl voia a mai aplica copilului o lovitură, dâr fu din norocire reţinută dela acâsta de ună domnă puternică. ,De nu încetezi imediată cu purtarea d-tale brutală şi vrednică de osândă,"	„atunci te voiu âresta
printr’ună funcţionară de poliţiă. Prin aceste cuvinte deveni brutalulă tată şi mai furiosă, aşa că se smuci cu o violentă încordare de puteri şi căută o armă. „Elă ia ună cuţită, şi te va înjunghia, bagă de sâmă! strigă copilulă, „elă strepunge pe ori şi care i se apropiă!* La aceste cuvinte se împrăşciâ mulţimea, numai doi bărbaţi curagioşl rămaseră pe locă. .Aduceţi ună poliţistă arestaţl-lăl* strigară ei.
«Dâcă e vorba să fiu arestat, mugi apoi tatăl, voiu să sciu pentru ce". Şi fără să-lă pâtă împedeca vre-unulă dintre aceşti domni, împlântă furiosulă cu tâtă puterea pumnalulă în corpulă copilului. Ună strigătă nearticulată: Sunt ucisă, m’a ucisă !" fă celă de pe urmă semnă de viâţă ală nenorocitei fiinţe. Toţi se aruncară asupra tatălui voindă să-lă sfărâme pe locă. Dâr acesta ’şl luă copilulă cu nepăsare în braţe şi salutându-i, <fise: «Domnii mei, acesta este ună copilă de lemnă, eu suntă ventrilogă, şi dâcă ml-aţi dărui ceva, m’aţî bucura fârte multă*. Zimbindă şi cu mulţi bani se retrase".
Bală mascată — Bală filantropică. — «Pentru cine e fiecare bală mascată unu bală filantropică?* întrebă ună tânără mai deunăzi într’ună cercă de dame bogate, dâr fără deosebire urîte, care se consultau asupra viitorului bală filantropică. , Pentru închinătorii măs-cilorăl* răspunse una din patronesele de faţă. „Nu e adevăratu," strigă tânăruiă aruncândă o uitătură trium-fătâre înprejură «ci pentru tâte femeile urile la faţă!" Gluma fu găsită aşa de potrivită, încâtă dameie deciseră îndată ca viitorulă bală filantropică să fiă bală mascată.
Rectificare. In articululă primă de erl, colâna 2-a, rândulă 7 de susă să se citâscă: In Craiova de finele semestrului ântâiu, revisorulă scâleloră primare a învi-tată direcţiunile şcâleloră catolică şi protestantă ca scâle private etc, âr la discursulă d-lui V. Babeşă, şirulă ală 2-lea din urmă să se cetescă respunsu în locă de repaosă.________________________________________________
Editoră: Iacobti Mnreşiaim.
Redactoră responsabilă Dr. Aură) Mnreşianu
Nr. 21.
GAZETA TRANSILVANIEI

1687. i
Cursul ă U bursa de Vlena
Bursa de BucurescI.
din 7 Februariu st. n. 1887
Rentă de aură 5°/0 ... 96 20 Rentă de hârtiâ 5°/0	. . 86 70
Imprumutulă căiloră ferate
ungare................145.50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 95.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 115 — Bonuri rurale ungare . . 103.30 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.40 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi.................103.40
Bonuri cu cl. de {sortare 103 40 Bonuri rurale transilvane 103.40
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............—.—
ImprumutulQ cu premiu
ung....................116.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 — Renta de hărtiă austriacă 77 80 Renta de arg. austr. . .	80 20
Renta de aurQ austr. . . 109 25 Losurile din 1860	. . . 130.50
Acţiunile băncel austro-
ungare................ 856 —
Act. băncel de credită ung. 281.— Act. băncel de credită austr.292.— Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............6.03
Napoleon-d’orI .... 10.11 Mărci 100 împ. germ. . . 62.80 Londra 10 Livres sterlinge 127.—
Cota oficială dela 25 Ianuarie st. v. 1887.
Cump. vând.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0)
> convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) .
*	>>	(5°/o) •
*	»	urban	(7%)	•
»	»	,	(6°/o)	.
*	,	>	(5%)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă Bancnote austriace contra a
91—	92—
93Va	92 V,
85»/,	86Va
33—	36—
101—	102»/,
85—	86—
981/.	99 V,
92—	92—
81—	82—
500 Lei			—
. . 17.90	18.25
2.00— 2.02—
Cursulu pieţeJ Braşovd
din 8 Februariu st. n. 1887.
Bancnote românescl . .	. . Cump. 8.46	Vând. 8.48	
Argint românesc ....	. . » 8.42	•	8.44
Napoleon-d’orî		. . » 1008	0	1011
Lire turcesc! ......	. . » 11.46	»	11.50
Imperial!		. . * 10.46	»	10.50
Galben!		. . * 6.00	>	6.03
Scrisurile fonc. «Albina»	. . » 101.—	»	102.- -
Ruble Rusesc!		. . » 116.—	»	117.-
Discontulă . . .	» 7—10°/, pe	ană.	
9997/1886. t. k. sz.
Ârverfei hirdetmCnyi kivonat.
A brass6i kir. torvânyszâk mint tkvi hat6sâg kozhirre teszi, hogy Hamzea Iosif vâgrehajtatonak Sându Iuon vâgrehajtâst szenvedo elleni 118 frt. 75 kr. toke kovetelâs âs jâr. irânti vâgrehajtâsi ugyâben, a brassâi kir. torvszek Zernesti kir. jârâsbir6sâg teriiletân lâvo s Ujtohân hatâ-rân fekvo az ujtohâni 124 âs 89 sz. tjkvbe A + alatt 782, 797, 1225, 1226, 1491, 1880, 1965, 401 a/a, 401 b/2, 923, 1645, 1748 h. r. szâmu fekvokre az ârverist 466 fr. ezennel megâllapitott kikiâltâsi âr-ban elrendelte, âs hogy a fenti ingatlanok az 1887. âvi Mârczius h6 17-ik napjân dâlelott 9 6rakor Ujtohân kozsâg irodâjâban megtartando nyilvânos ârverâsen a megâllapitott kikiâltâsi âron alnl is eladatni fognak.
Arverezni szândâkozâk tartoznak az ingatlanok becsârânak 10%-ât vâgrehajtatâ âs kâpviseloje kivâtelevel kâszpânzben, vagy az 1881. 60.
t.	cz. 42. §-ban jelzett ârfolyammal szâmitott âs az 1881. âvi November
1-ân 3.333. szâm alatt kelt igazsâgiigyminiszteri rendelet 8. §-âban ki-j el olt âvadâkkâpes ârtekpapirban a kikuldott kez^hez letenni, avagy az 1881. 60. t. cz. 170. §. ârtelm^ben a bânatpânznek a birâsâgnâl elo-leges elhelyezâsârol kiâllitott szabâlyszerii elismerv^nyt âtszolgâltatni.
Kelt Brassâban, 1886. evi December h6 31-ik napjân.
A kir. torvânyszâk mint tkkvi hatâsâg.
Deesi,	Jakab Alajos,
h, elnok.	jegyzo.
ABONAMENTE
la
„§azeta	trans
se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei Îmi!, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugărnu a ni se trimite esactti arâtându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni.............3	fi. —
„ şâse Iun!..............6	fi. —
„ ună anii..............12	fl. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni ...........10	franci
„ şâse luni.............20	,,
,, ună anu..............40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
Mersulil trenurilor!!
Valabilă dela I Octomvre si n. 1886.
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Tefwş*-Aradii-Budap©sta a calei terate orientale de stată reg. ung.
Predeald-Budapesta				
	Trend de persdne	Tren accelerat	Trend omnibuR	Trend omnibus
BucurescI	_		_ •	7.30
Predeală |	—	—	—	1.14
Timişă	—	—	—	1.45
Braşovtt 1				'9 H9
Feldi6ra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora |
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelă
Teiuşă
Aiudă
Vinţulă de susă
Ui6ra
Cucerdea
Ghirisă
Apahida
Clnşia
Nedeşdu GhirbSu Agliirişă Stana Huiedină Ciuda Bucia Bratca R6v
Mezfi-Telegd Fugyi-Văsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Buda-pesta
Viena
8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
6 03 6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
5.02
5.43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18 2.48 256 3 64 4.51 5.28 5 56
Budapesta—Predealil
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11
10.51
1216
12.50;
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.23
Trenii de pers.
Tren
accelerat
Trenfi Trend J Trend omnibus de omnibus ________) persdne |_
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladany Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Cluşiu
Apahida
Ghiriş
Cucerdea
(
(
Ui6ra
Vinţulă de susă Aiudă Teiuţft
Crăciunelă Blaşă Micăsasa Copşa mit Mediaşă Elisabetopole
Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra
Braşovă
Timişă
Fredeală
BucurescI
8.00	6.05
Nota: Orele de nâpte sunt fl cele dintre liniile gr6se.
11.10|
7.40
11.05
2 02J
4.12
11.00
11	19
12	30 1.01 106 113 1.20
1	41 2X0
2	3o 2.48 3.20
3	36 4.00 4.35 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
2.—!
3.58
5.28
3.10
7.38
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
5 40
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
T25 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.401 3.24 3.47 4.07 4.33 6.15 5.3i 5.55
~8!5o
11.40
2.31
6.07
6.24
6.43
7.08 7.36 9.06 9.53 10.< 10.C9 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 3.49 4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-ioră Koniges & Kopony, Zerneşcl
Teiuşfi- L radâ-Budapesta				Budapesta- Arad A-Teiuş A.			
	Trend	Trend	Trend de		Trend de	Trend	Trend
	omnibus	omnibus	persdne		pendne	de ptnâa*	omnibui
TeiuşA	11.24	■ 		2.40	Viena	11.10	12.10	
Alba-Inlia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22	/	11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	SioInoK /	4.10	5.45	—
Orâştia	1.01	—	5.18	AradA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	6.47	Glogovaţă	4.43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	:		7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	9.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	1027	Ilia	8 55	9X8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	1042	
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Arad A	8.28	—	11.89	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok |	8 42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
	- _	—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	—
Budapesta	—	- 1	8.20	Alba-Inlia	12.36	12.46	—
Viena	—		6.05	TeinşA	s 1.29	1.41	—
AradA-TlmişAra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trend	Trend de	Trend		Trend de	Trend	Trend
	omnibus	persdne	mixt		persdne	omnlbni	mixt
AradA	5.48		6.05	simeria	11.25	_	2.42
Aradulă nou	0.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05		6.41
TinulşAra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
TimlşAra-AradA				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trend de	Trend de	Trend	i	Trend	Trend	Trend
	peradne	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
TinlşAra	6.26	. . .	5.00	Petroşenl	10 07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.63
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	. 		6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9,27	—	817	Simeria	1.53	—	10.31