GAZETA TRANSILVANIEI.
KEDACŢIUNEA ŞI AUMINISTKA ţ IVNEA :
BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe an8 and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Kom&nia şi străinătate :
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
SE PREN^MERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
A NUNC IUBILE:
O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlsort nafranoata nu •« prlmetoâ. — JUnuiorlpta nu ea ratrimlti.
Ni 19.
Duminecă,	25	Ianuariu(6
1887.
Braşovu, 24 Ianuariu 1887.
De câteva decenii încdce, ori de câte ori
I	1 m
t România a avutu să trâcă prin grele încercări i din causa complicaţiuriilord din afară, numele d-lui F Mihailu Kogălniceanu a fostu pusă totdâuna în fruntea aceloră bărbaţi de stătu români, dela cari ţ^ra era în dreptu să aştepte sprijină, sfatu şi jertfe.
Domnulă Mihailu Kogălniceanu se află şi | a<jl, când Europa trece printr’o crisă politică a-tâtă de grea, în momentulă d’a fi omulu situa-ţiunei în România.
Acesta nu p6te surprinde pe nimenea, care cun6see treeutulu şi însemnătatea acestui celebru bârbatu de stată.
Dâr este o notă caracteristică a timpului, că acum se constată rolulu celu mare, ce mai este chemată a’lu juca şi în viitorii d-lă Kogălniceanu în România, chiar şi dintr’o parte, de unde pănă \ a(ji n’amu prâ aurită critice măgulitdre despre activitatea d-lui Kogălniceanu, ca bârbatu de stată şi distinsă diplomată.
Constatândă împrejurarea acesta, ne mărgi-^ nimu de astădată a reproduce părţile esenţiale ale unui articulă ce-lă publică la loculă ânteiu „Pester Lloyd * dela 2 Februarie n. sub titlulă l „Mihailu Kogălniceanu44. Limbagiulă, de care se folosesce corespondentulă foiei oficidse pestane, coutrastâză în modă bătătoră la ochi cu espec-torările de mai deunăzi ale foiloră maghiare, care făceau pe d-lă Kogălniceanu şefă ală anarhişti-loră din România şi alte „graţiosităţi44 de acestea, dovadă că foile maghiare scriu după impre-siunile momentane, produse de ura de rassă şi de prajudeţele şi susceptibilităţile loră bolnăvi-ciâse.
Etâ articululă din f6ia ungurâscă:
„M. Kogălniceanu este acjl personalitatea politică cea mai căutătă şi curtenită a României. Pe când pressa oposiţională declară, cA bătrânul u bărbată pe stată şi parlamentară, pe care corpurile legiuitdre ale României deunătjile l’au onorată cu votarea unui dară naţională în forma unei însemnate pensiuni, în curendă va păşi pe arenă cu o filipică contra guvernului, se pare ârăşi că foile partidei guvernamentale suntu dispuse, a ţinâ pe Kogălniceanu de ală loră şi protestâză în modulă celă mai hotârîtu în cont ra presupun erei ce i se face lui din partea duşmană guvernului44
„Dâr dâcă prin cele (]ise e din destulă ca-racterisată de o parte marea însemnătatea a lui
M.	Kogălniceanu pentru istoria desvoltârii interne a patriei sale, şi de altă parte posiţiunea particulară ce o ia elă în viâţa de partidă, plină de frământări, a României, totuşi nu s’ar înţelege decâtă fdrte defeetuosă estraordinara importanţă a acestui bărbată fdrte dotată şi în multe privinţe interesantă, dâcă ar voi cineva să-lii ca-racteriseze numai pe temeiulă amintiriloră din ultimii ani. Căci fiă că destrăbălarea şi neclaritatea raporturiloră de acji ale partideloru nâstre, pe lângă amărîciunea lupteloră parlamentare pricinuită prin acesta, fiă că şi importantele cesti-uni de natură politică-comercială şi de dreptă publică, ce ’şi aştâptă resolvarea, au făcută ca asociarea şi alianţa unui bărbată — neobligată pentru durată nici unei partide — de esperienţa, de agerimea juvenilă a spiritului şi de dotaţiunea retorică a lui Kogălniceanu, să fiă de jfârte mare valdre: timpurile în care densulă a putută imprima unei întregi periode de desvoltare a României timbrulă modului său de concepere individuală şi proprieloră sale vederi, stau în parte patruzeci de ani înainte de (j.iua, în care meri-tele lui Kogălniceanu pentru patria sa au aflată o apreţiare esteriâră, prin votarea recompensei naţionale susă amintite44.
„Căci aprâpe patruzeci da ani suntă de când M. Kogălniceanu, care se trage dintr’o vechiă familia moldovenâscă, devenise centrulă spirituală ală unei societăţi politice, ale cărei ţeluri steteau în contrastă aşa de mare cu stările ce domneau atunci în Moldova, încâtă ună conflictă cu puternicii dilei mai curându său mai târziu era inevitabilă. întorsă din Berlină unde mai mulţi anî a făcută studii istorice şi juridice şi de unde publicase în limba francesă şi primulă său opă asupra istoriei Româniloră, tî-nărulă Kogălniceanu se alătură la partida aşa numită a „Bonjuriştiloră44, ună grupă de fii de boeru sîrguincioşi cari, convinşi de netrăinicia regimului boeriloră învechiţi, care era vâtămătoră obştei, nisuiau să regenereze patria loră luândă ca modelă pe Francia şi pentru cari salutarea franceză „bon jour44, întrebuinţată la începută ca losincă şi ca cuvântă de recunăscere, avea să devină încurându nume de partidă. Al. Cnza, principele de mai târziu ală României, Vasilie Alexsndri, Const. Negri erau membri ai acestei partide, care a luată parte atâtă de însemnată la revoluţiunea isbucnită în anulă 1848 contra principelui moldovenescu Mibailă Sturza, încâtă mulţi dintre membrii ei trebuiră să părâse-ţcâ ţâra după victoria contra-revoluţiunei esecutate cu ajutorulă Rusiei. Kogălniceanu încă se duse în esilă, dâr când urmările resboiului Crimeei sfărîmară influinţa rusă în principatele dunărene, se întârse ârăşi în patria sa, pentru ca după alegerea vechiului său amică politică Al. Cuza ca principe ală Moldovei şi Valahiei, să ia asuprâ’şi ună rolă dătătoră de măsură în istoria desvoltărei României şi a Româniloră. Căci fiă că se pretinde şi pentru principele Cuza necon-testabilulă merită d’a fi pusă capătă vechiului stată boerescă şi d’a fi liberată în acelaşi timpă România de tutela spirituală a patriarchatului din Constantinopolă şi de neruşinata esploatare a ţării de cătră călugării greci: iniţiativa pentru desfiinţarea nobilimei boeresci şi a ridiculeloră sale privilegii, pentru declararea independenţei bisericei române, pentru isgonirea călugăriloră greci şi pentru secularisarea moşjiloră mânăstiresci care făceau mai a treia parte a ţării, este totă aşa opera originară a lui Kogălniceanu, ca şi desfiinţarea robotei ţărănesel şi crearea unei proprietăţi ţărănesc! libere. Vetji bine Kogălniceanu, care la esecutarea reformeloră sale îşi a-trâsese ura celoru mai influente cercuri ale ţării, dâr care nu se lăsase a fi conturbată, în repedea esecutare a planuriloră sale, prin sbuciumă-rile „Roşiloră,44 adecă ale radicaliloră în parte mare cu idei republicane, a fostă şi urtjitorulu loviturei de stată dela 2 Maiu, care uni partidele, înduşmănite de altmintrelea pănă la cuţitu, a „Albiloră*4 şi a „Roşiloră,44 adecă a conserva-toriloră şi a liberaliloră, pentru revoluţiunea ne-sângerâsă dela 11 Februariu 1866 şi pentru răsturnarea lui Cuza.44
„Câtă de contrară lui Kogălniceanu devenise atunci opiniunea publică resultă de acolo, că constituanta convocată de noua transformare a raporturiloră României nu’i verifică manda-tulu de deputată. Dâr acâstă mâniâ nu ţinu multă. In perioda de trecere de atunci nu se putea lipsi România de conlucrarea unui bărbată care dase deja atâtea dovedi despre puterea sa de activitate politică şi despre energia sa, şi chiar dacă presidiulă ministerială ală lui Kogălniceanu din acestă timpă a fostă numai de scurtă durată, totuşi acestă bărbată, căruia România are d’a-i mulţămi reformei^ cele mai pline de binecuvântare ale guvernului Cuza, în totă cursulă timpuriloră de mai târziu a luată o distinsă po-siţiune. Elă a fostă unulă din cei mai distinşi membri ai coaliţiunei contra cabinetului conser-vatoră Lascară Catasgiu şi, fără să se fi declarată deplină solidară cu partida liberală ce venii
la cârmă în anulă 1876 după căderea aceleia, în greulu timpă alu râsboiului ruso-turcă şi în perioda de tractărî diplomatice, ce a urmată după aceea a făcută ca ministru şi diplomată mari servicii guvernului lui I6nă Brătianu. Când elă după proclamarea independenţei României cutrierâ stradele Bucuresciloră cu tricolorulu naţională în mână, pentru ca să vestâscă poporaţiunei ruperea raportului de dependenţă, era cu hotărîre celă mai populară bărbată ală ţării; şi când greutăţile, ce representanţa poporului română le pregătea unei resolvărî corăspumjătdre dorinţeloră puteriloră, ameninţau să aducă România într’ună conflictă cu tractatulă din Berlină, guvernulă lui Iânu Biătianu nu sciă să trimâtă în străinătate pentru obţinerea unei înţelegeri pe nici ună bărbată mijlocitoru diplomatică mai capabilă, decâtu pe M. Kogălniceanu44.
„...Ca politică şi oratoru parlamentarii Kogălniceanu e de o particularitate şi însemnătate atâtu de isolată între contimporanii săi şi gene-raţiunea mai tînără, încâtă merită a fi apreţiată mai deaprâpe numai din acâstă parte... Nu atâtă ca istorică trebue căutată valârea acestui bărbată, ci ca unulă care a urnită calea pentru transformarea raporturiloră sociale, politice şi bisericesci ale României. Chiar şi împrejurarea, că M. Kogălniceanu în multe caşuri a urmărită o direcţiune contrară intereseloru moUarcliiei habsbur-gice în România, nu trebue să se ia în considerare acolo, unde e vorba de M. Kogălniceanu ca politică română. Ca atare nu i se p6te refusa recunoscinţa şi nu i se refusă, celă puţină aici în România, nici de astfelă de critici, cari din consideraţiuni de politică de partidă nu vorbescă de bine pe miniştrii loviturei de stată ai lui Cuza. Aijî stă Kogălniceanu... ârăş! în centrulă atenţiunei publice, şi nu e nici o îndoială, că participarea sa la viitârele alegeri generale parlamentare va fi de mare influinţă, ba p6te că va da măsura, asupra viitârei forme a viitârei maio-rităţl parlametare. Oratoru poporală si dialectică parlamentară, precum nu p6te arăta pe nici ună altulu România, elă constrînge chiar pe contrarii săi a asculta în linişte vorbirile sale înzestrate, după publică şi împrejurări, cu umoră aspru său cu fineţă plină de spirită, şi dâcă raportoiulă d-vâstră nu se’nşâlă, Kogălniceanu în celă mai apropiată timpă va fi chemată a imprima unui cabinetîi, care să conducă destinele României cu cooperarea sa, timbrulă caracteristică ală personalităţii sale istoricesce fârte interesantă.44
Invăţâmentulă nostru mediu şi superioră,
în raporta cu necesităţile nostre.
IV.
E indispensabilă să se dea o mai mare importanţă sciinţeloră naturale, sporindu-se materia şi numărulă oreloră de studia pentru gimnasiele, sediile preparandiale şi seminariele nâstre , făcendu-se unele reduceri şi economii la orele şi materialulO altoră obiecte de studiu. Şi anume, avendu-se în vedere, că deja după 3—4 ani de gimnasiu mulţi tineri părăsescă gimnasiulă, parte pentru a trece în preparandii şi a se pregăti pentru cariera de învăţătoră, şi parte pentru a se întărce acasă, la economia părinţiloră: ar fi de dorită ca aceşti tineri să a-ducă cu sine o sumă completă de cunosciinţe practice, pe cari să le potă utilisa şi aplica şi acasă. Pe lângă cunoscinţele literare elă să potă cunosce şi apreţia pe deplină tote animalele,; plantele şi mineralele precum şi tote elementele şi principiile de chimie şi fisică, cu care are elă în cerculă său restrînsă de a face. Scopulă s’ară ajunge pe deplină decă în privinţa sciinţeloră naturale s’ară putea adopta programa gimnasiiloră şi licee-loră din România, avăndu-se în vedere, ici colea, şi o-biectele, care interesăză directă pe agronomă.
Decă acesta din consideraţiuni politice n’ar fi po-
Nr. 19.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
sibilă,*) atunci totuşi scopuld s’ar ajunge binişord, dâcă profesoruld de zoologiă în classa I gimnasială la sugă-t6re, şi anume la vitele domestice, nu's’ar limita numai la înşirarea diferiteloră specii, ei ar insista mai multa asupra lord, arătândd la cele principali diferitele rasse şi tipuri, după originea şi patria lord, dimpreună cu calităţile şi defectele fiecăreia, folosuld lord în comparaţiune cu spesele necesari la crescerea şi întreţinerea lord. In locd de a înşira şi trece t6te speciile de vite într’o singură oră, p6te rămânea şi insista 3—4 6re asupra unei specii principale, folosindu-se spre acâsta şi de autori speciali de agricultură şi zootechniă. Apoi alte, cum suntă maimuţele, focele, balenele, cu cari şi aşa nu ne prea întâlnimd şi n’avemd d’a face pOte în vieţa întregă cu ele, le p6te trece ceva mai iute.
In clasa a Il-a din botanică să se ia nu numai clasificaţiunea plantelord după Linăe şi câteva plante ve-ninâse, ci cu totd deamăruntuld în ;ă şi rosaceele, papi-lionaceele şi gramineele, şi profesoruld, prin dese eseur-şiunl botanice pe câmpd, livezi şi în grădina botanică a sc<51ei** *), prin facerea de erbare, să le atragă atenţiunea a-supra tuturord plantelord de ceva interesd, încâtd la finea anului fiecare elevd să fie în stare să cunbscă tote plantele, tote cerealele, ierburile şi buruenile din grădină, câmpd şi livade, să cunbscă durata vegetaţiunei fiecăreia precum şi valbrea ei bună ori rea. Pe lâDgă numirile româneşcî profesoruld să cără dela elevi să cunoscă şi pe cele latine, cad vord fi puşi adeseori în situaţiă d’a comanda şi cumpăra seminţe — mai cu semă de cereale şi ierburi — în străinătate şi numai atunci o pote face acesta cu siguranţă adaugendd şi numirile latine, căci seminţele de trifoiuri şi ierburi, fiindd forte mărunte şi scumpe — producătorii şi negustorii lord le falsifică fdrte desd cu alte seminţe de o calitate mai rea seu şi cu nisigd văpsitd, pămentd etc. Profesoruld pentru a e-conomisi timpuld la escursiunî şi a ave totdeuna plantele necesare în starea lord normală, p6te cultiva în grădina botanică a scâlei plantele principale dar cu deosebire pe mici areale de câte 1—2 metri pătraţi diferite specii de cereale şi ierburi, cari să’i servescă ca obiectă de demonstraţiune, şi să înfâcişeze la aceiaşi plantă, să-mânată în aceleaşi condiţiunî de cultură şi de climă, diferite resultate, din cari să reiese folosuld întroducerei şi acclimatisărei altord rasse mai bune. Separatd de aceste una seu două făşii de straturi le p6te întrebuinţa pentru infecţiunea artificială a plantelord cultivate cu diferite b6le şi părăsiţi — ciuperci — ca rugina, tăciunele, mâlura, cărna, mătasea, — cuscuta — etc. precum să arete şi mijldcele pentru combaterea lord.
Avândd elevii dilnicd aceste culturi şi studii înaintea lord, toţi din t6te clasele, le vord urmări cu mare atenţiune şi încordare în -tote fasele de crescere şi des-voltare.
In classa a IlI-a la fisică câtă se pote lua din statistica, dinamica corpurilord solide, fluide şi aeriforme, căldura, magnetismd, electricitate, optica şi ceva din me-teorologiă.
In classa a IV-a. Mineralogia şi cu deosebire se insiste asupra petrografiei încâtd fiecare elevd să cu-ndscă mineralele şi petrile ordinare ca greşea, granituld,
*) Repeţimd aici ce amd mai disd laînceputd, că autorităţile năstre şcolare confesionale suntd dependente la facerea programelord de .planuld de organisaţiune şi de învăţământuld prescrisa de regimd. — Red.
**) Rine ar prinde când ar esista pe lângă fiecare gimnasiu şi seminard câte o grădină botanică modela. Din nenorocire se vede că nimenea nu s’a gănditd la aşa ceva. — Red.
trachituld, basaltuld, văro«a, gipsuld, porfiruld, shisturile, apatituld şi fosforitele şi să li se arete, fie în natură, fie în modele, diferitele specii de pămentd sold şi sub-sold resultatd din sfărâmarea şi descompunerea lord. La Ghimiă câtd s’ar pute mai multă, alâtd din cea anorganică câtd şi cea organică. Elementele cele mai principale din cari se compund corpurile şi proprietăţile lord Oxit^J, accide, base, alcalii, arătândd şi insistândd asupra acelora, care au o însemnătate pentru vieţa practică său pentru agricultură, cum suntd: oxigenuld, hidrogenulfl, carbonuld, azotuld, fosforuld, pofaşea, sulfurele, varuld, siliciuld. Metalele şi aliagele lord. Din chimia organică amidonuld, destrina, materiile zachardse, celulosa, fer-mentaţiunea. Alcoolurile, etheruld, corpurile grase. Unele dintre accidele organice şi combinaţiunile aromatice. Alcaloide. Materiile albuminoide şi roluld lord la nutri* ţiunea plantelord şi animalelord.
In classa a V a. O scurtă privire asupra morfologiei şi fisiologiei la fanerogame. Determinarea diferi* teloru plante de interesd pentru vieţa practică şi pentru agricultură, durata vegetaţiunei şi valărea lord economică. La criptogame cu und microscopd li se pote arăta diferitele specii de spori şi desvoltarea lord pe plantele nutritive. In colo repetiţia celord cjise la classa a Il-a.
In classa a VI. Anatomia şi fisiologia animalelord, zoologia descriptivă. Aci se p6te lua în trăsuri generale ceva despre nutriţiunea animalelord şi anume a se arăta roluld ce-ld jocă materiile albuminate cu azotd şi cele fără de azotd, după cum e scopuld de a produce forţă şi muncă, seu a produce numai grăsime.
Din Geometria, la trigonometriă se p6te ţine semă şi de agrimensură şi să se dea câtd se pdte mai multe esemple cu aplicarea la acesta şi la nivelare
In classa a Vll-a fisica: mecanica, hidrostatica, aerostatica, magnetismuld.	Chemia anorganică şi or-
ganică. Repeţirea şi completarea celord din classa a IV-a.
In classa a Vlll-a geologia şi ca adnecsd pedologia (câmpologia). O scurtă privire asupra formaţiunei so iului arabild şi subsolului prin despicarea şi sfărîmarea petriloru prin diferiţii agenţi. însuşirile chimice şi fisi-cale ale ţărinei. Absorbţiunea şi condensaţiunea de apă şi gaze.	InfluinTţa luminei şi căldurei asupra solului.
Classificaţiunea pământurilord după calităţile lord fisico-chimice, şi după plantele ce crescd seu să cultiva pe ele.
Aceste materii adoptate la programa de aiji a gim-nasiilord năstre ar satisface pe deplind tuturord trebuin-ţelord nOstre, căci absolventuld de gimnasiu ar cunăsce tote obiectele şi materiile principale, cu cari are eld d’a lucra. Apoi i-ar veni în ajutord unele înlesniri şi sacrificii bănescî, care de şi ar costa şcăla forte puţine parale, totuşi ele ar aduce fărte mari servicii. Astfeld pentru demonstraţiunile din botanică şi pentru a economisi timpuld la escursiunile de erborisaţiă, ar fi de doritd, precum suntd la şcOlele de pe sate, înfiinţarea şi întreţinerea unei mici grădini botanice de Va—1 jugărd întindere, în apropiere de gimnasiu, unde profesoruld să şl potă cultiva tote plantele de und interesă ore-care, din grădină, câmpie şi livezi. Cu deosebire pe mici întinderi de 1—2 metri pătraţi să facă încercări cu cultura de diferite specii de cereale şi ierburi prin care să se con state varietatea resultatelord la aceeaşi specie sămenată în condiţiunî şi raporturi egali, încâtd să reiase utilitatea schimbărei şi perfecţionărei seminţelord şi rasselord. 0 făşiă de straturi să fiă destinată încrucişărilord şi hibri-daţiunilord artificiale şi perfecţionărei rasselord; er o
alta separată pentru infecţiunile artificiale Ia cereale, ierburi şi pomi, cu diferite ciuperci şi părăsiţi ca rugina, tăciunele, mâlura, corna mătasa (lat. cuscuta), precum şi să se arate mijlocele pentru combaterea lofjjb. întreţinerea şi cultivarea acestei grădini n’ar costa pe and mai multd de 30—40 fl., er lucrările şi demonstraţiunile aceste ar fi mai de folosd decâtd înşirarea şi citarea a sute de esemple şi autori.
Und altd sacrificiu bugetard ar fi d’a procura pentru biblioteca studenţilord căţîva autori principali de agricultură şi de economiâ naţiunală, ca: Thaer Grundsătze der rationellen Landwirthschaft; Liebig, die Chemie in ihrer Anwendung auf Agricultur und Physiologie; Koppe, Ackerban und Viehzucht; Settegast, Die Ţhierzueht şi Die Landwirtchscaft und ihr Betrieb; I. Kuhn, Die zweck-măssigste Ernâhrung des Rindviehs; Guido Kraft, Lehr-buch der Landwirthschaft, Landwirthschaftliches Lexicon; E. Wolf, Ernâhrung der landwirthschaftlichen Nutzthiere, Diingerlehre; Heiden, Dungerlehre; Rohde, Rindviehzucht; Bohm, Schafzucht und Wollkunde; Dunkelberg, Wie-senban; Kirchner, Handbuch der Milchwirthschaft; Roscher, Lehrbuch der Nationaleconomie; I. H. v. Thiinen, Der isolirte Staat in Bezug auf Landwirthschaft und Nationaleconomie ; v. d. Goltz, Handbuch der Land und Betriebs-lehrer;*) ca unii din studenţi ici colea să se potă ocupa şi cu câte o cesliune economică şi ţinea câte o conferinţă despre agricultură, care o vord face cu atâtd mai uşord, cu câtd cei mai mulţi din ei, intorcendu-se vera de vacanţe acasă, suntd siliţi, să ajute părinţilord la economia câmpului, şi deci au mai multă seu mai puţind cunoscmţe practice de agricultură.
Se înţelege că spre scopuld acesta manualele întrebuinţate aclî în şcolâ nu suntd suficiente şi suntd necesare altele, care să satistacă şi în privinţa acesta, ba chiar şi profesorii, dela cari a4î se cere să predea şi limbile seu alte studii, vord întâmpina multe dificultăţi la esecutarea programei acesteia. D’aceea ar fi de doritu, ca Consistoriile şi Associaţiunea transilvană la îm • părţirea de stipendii şi trimiterea tinerilord la universităţi pentru a se pregăti în cariera de profesord, ţinendd contd de necesităţile nâstre, pe cei dela sciinţele naturale să-i oblige a da atenţiune şi aplicăreî ac'-lora Ia agricultură, horticulură, ^industrii, şi că pe lângă acele să nu-i mai turmenteze şi cu filologia seu teologia. In modula acesta, nu numai vomd ave mai buni profesori de sciinţele naturale în şcâlă, ci şi buni scrutător1 2 3 ai naturei, cari vord cultiva şi partea neglăsă pănă aci şi se vord interesa cu multd mai bine de produeţiunea şi economia noslră, ceea ce filologii nu potd face, necăijendti acâsla în specialitatea lord
SOIRILE PILEI.
Despre conferinţa preoţescă ce s’a ţinută la 4 No-emvre i. tr. în Caţeluld română, protopopiatuld Grasnei, ni s’a trimisă o corespondenţă de sub pOla Meseşului, pe care însă, primindu-o prea târziu, n’amd putut’o pu blica. Corespondentul arată între altele folosele netăgăduite, ce resultă pentru biserica şi poporuJd românescd din aceste conferinţe, ce, în urma unui regulamentd die-cesand, au a se ţine în fiă-care protopopiatd din diecesa Gherlei de două-orî pe and ; se plânge însă coresponden-tuld contra indiferentismului manifestată faţă cu aceste conferenţe din partea supremei autorităţi bisericesc! din Gherla, despre care Zice că e prea nepăsătore în supra-
*) Mai tote aceste scrieri au apăruta şi se potd căpăta dela editura Paul Parey în Berlină.
FOILETONU.
Procese celebre vechi în România.
(Conferinţă ţinută de d. Gr. Lahovary la Ateneulu din Bucuresci).
Duminecă săra, săptămâna trecută, societatea alesă a Capitalei îşi dăduse întâlnirea la Ateneu spre a asculta interesanta schiţă istorică a d-lui Grigore Lahovary a-supra proceselord celebre vechi din România şi Moldova.
Erudituld conferenţiara, membru la înalta Curte de Casaţia şi de justiţiă constată că în archivele nOstre nu Intelnimd nici o colecţiune tipărită seu netipărită asupra causelord celebre petrecute în România ori în Moldova în cursuld secolelord 13-lea, 14-lea şi următorele pănă la 1775. In străinătate, cu deosebire în ţările occidentului, asemenea colecţiuni abundă. Aşa găsimd reperto-riuld Pitaval (Causes celebres), repertoriuld Clein şi altele. Timpurile, se vede, că nu ne au lăsată să avemd asemenea monumente, care denotă graduld de cultură ald naţiunilord. Precum s’a disd, condicile domneşti a-flate în archivele nostre nu conţină hotărîrî mai vechi ca dela 1775. Găsimd în aceste condici în adevârd porunci, pitace, ponturi de vămeşii, diete, volnicii, obiceiuri, taclirurî, zapise de învoeli, mărturisiri *şi altele, dâr tote din secoluld ald 18-lea. Ceea-ce d. conferenţiara îşi propune a espune le-a culesd din istorici, din docu-
mente, din memorii scrise, din letopisiţile naţionale seu din cărţi de călătorii, făcute în ţâra năstră de cătră străini.
Optsprezece suntd la numără căuşele mai însemnate pe care la analise d. conferenţiară, Le vomd resuma şi noi aci, pe câtd de fideld posibilă, în ordinea în care au fostă desvoltate.
1)	Esecuţiunea lui Arbore din Hârleu (1523;. Celd mai vechi procesa aflata de d. conferenţiară este ald boerului Arbore. Engel, care a scrisă istoria Moldovei, spune că Stefand Vodă fluid lui Bogdand (1517—1526) bănuindd pe Arbore că e haind Domniei a pusă de i-a tăiată capuld lui şi fiilord lui, Teodoră şi Nichita.
2)	Revoluţiunea din Romană (1524) Boerii ţării se neliniştiră de atâtea cruzimi şi se resculară în contra lui Vodă Stefand. Revolta porni din Romană la 1524. Stefand prinse de veste şi decapita pe boerii Costea, Ivanciu şi Sima. Câţi boerî putură scăpa, fugiră din ţâră. Manuscrisuld din Şerbănescî, tipărită Ia 1528, vorbesce de acesta afacere.
3)	Esecuţiunea stolnicului Berea. In 1612 isbuc-nesce altă conjuraţia. Stolniculd Berea din Merişanî (Teleormand) se sculă cu alţi boerî ca să răstorne pe Radu ald X-lea. Răscâla nu isbuti şi Radu prinse pe conjuraţi şi le tăiâ capuld.
4) Unu paricidu pe la 1652. Pe timpuld lui Mâ-teiu Basarabu (1633—1654), und copilă nevârstnied mai mied de 14 ani lăiâ capuld tatălui său. Este probabilă că şi lui îi s’a tăiata capuld, căci condica lui Mateiu Basarabu Z*ce că deşi pentru minori în genere se mic-şoreză pedepsa, însă pentru minoruld paricidd nu esistă micşorare de pedâpsă, şi legislaţi din 1652 era aceia •• din condica susnumită.
5. Judecata lui Stroe Leurdeanu (1669). Cu ooa-siunea judecăţei vornicului Stroe Leurdeanu găsim pentru prima 6ră menţionându-se de drecare forme de judecată. La 6 Decemvre 1660, întră Grigore Ghica în ţeră si peste trei ani trebui să plece cu armata în ajutoruld lui Ahmed. Căimăcâmia fu lăsată soţiei sale, vornicului Stroe Leurdeanu şi marelui vistierd Dimitrie. Intorcen-du-se Vodă Grigoraşd în ţeră, vornicuid Leurdeanu acusâ pe postelniculd Constantină Cantacuzino că întreţine re-laţiunî cu soţia domnului, că face intrigi cu Turcia pentru domniă, fiindd că se ţine aprdpe de hotarele turcesc! şi pentru că opresce pe ţăranii săi a plăti dările cătră visteriă. Grigoraşd Vodă porunci să aducă pe postelnicd şi în noptea de 20 Decemvre 1663 îld trăraise la Snagov unde fu ucisd. Boerii la auZuld acestei fapte se şi râs-culară. Grigoraşd Vodă protestă de nevinovăţia lui şi surghiuni pe Stroe Leurdeanu. Sub Antond Vodă (1669), bătrână virtuosd şi prudentă, urmaşii postelnicului Can-
Nr. 19.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
veghiarea şi aprobarea concluselor!! conferenţelorii, fără de care aprobare aceste concluse rămână literă mdrtă, 6r de altă parte se plânge contra indolenţei prea mari a unora protopopi, cari legaţi fiindă prea tare de interesele lorii private materiale, lasă să apună acestă salutară instituţiune a conferenţelorii preoţesc!. Corespondentul trage la îndoelă fidela administrare a fondului diecesană menită pentru ajutorarea văduvelorii şi a or-fanilorO din diecesa Gherlei; fondulă este înfiinţată cam In 1832, va se dică mai bine de 50 de ani, şi fiă-care preotQ contribue câte 4 fl. pe ană, er mai la începută câte 2 fl. şi cu tote acestea ajutOrele ce se împartă abia facă câte 15—20 fl. pe ană şi încă multe văduve şi copii orfani fără protectori nu capătă nimică. împrejurarea acăsta, Zice corespondentul, îi disgustă forte tare pe preoţi, cari pe dreptă poftescă să li se dea din când în când sămă despre administrarea acestui fondă.
— x—
Amă comunicată la timpă câ în Pesta s’a în cepută o mişcare în favorulă Kulturegyletului din Ardeală. Ca nouă dovadă că guvernulă e complice la uneltirile de mf.ghiarisare ale Kulturegyletului, amintimă că, pe lângă , diferiţi deputaţi, cari s’au pusă în fruntea mişcărei, gu-vernulă încă a fostă anume represenlată la balulă, ce g’a dală (Jilele trecute de mai mulţi deputaţi în folosulă fondului de maghiarisare, prin ministrulă honve^imei. Cumcă temă de maghiarisare nu avemă. nu mai trebue s’o spunemă; dândă soirea de mai susă, amă voită numai să dovedimă din nou complicitatea guvernului.
—x—
Se comunică scirea, că judele marei comune Com-bfulu Banatului, Fritics, a fostă omorîtă pe furişă cu unii toporă.
In curăndă Reuniunea femeiloru săsescl din locă va deschide, dela 24 Februariu pănă la 2 Aprilie, ună cursă spre a forma institulore pentru grădini de copii.
—x—
Cetimă în Zorele din Bucuresci, că cailele acestea autorităţile ungare au confiscată la graniţa dela Predeală unfl jachetă cu 70 esemplare din cartea intitulată: „Ro-tacismulu la Moţi şi Istrienî", trimise din Bucuresci de d. Teofilă Frâncu d-lui Candrea la Bucium-Cerbu, ca să le distribue abonaţiloră din munţii apuseni ai Transilva niei. — Nu ’nţelegemă cu ce obrazO se mai gereză în carnaţii şoviniştl unguri ca Omeni liberali, când împedecă până şi mişcarea nOstră literară!
, Lupta* din Bucuresci primesce scirea, că abecedarele scrise în limba albanesă, cu litere latine, ce s’au trimisă de societatea »Drita“ din Bucuresci, prin diferitele oraşe ale Albaniei, au stîrnită o adevărată furiă din partea clerului grecă, care lucrăzâ penttu grecisarea Albaniei şi Macedoniei. Aşa în Corcia, archiereulă a pronunţată asupra abecedarelui anatema din amvonă şi din altarO. Poporulă este înfuriată, căci archiereulă le-a spusă că acestă abecedară, fiindă scrisă cu litere latine, tinde Ia catolicisarea loră — Ce mai tacâmă de ppporă liberalo suntă şi Grecii! Şi acesta o facă ei în Turcia, într’ună stată străină! Se speră că POrta va pune la loculO loră pe preoţii greci.
Loc. colonelă Vartiadi, din armata română, va fi numită de guvernulă său ataşată militară la ambasada română din Yiena.
tacuzino cerură pedepsirea vornicului Stroe Leurdeanu. Antonfl Vodă convocă ună soboră compusă din Metro-politO, din episcop! şi din egumeni şi chemă pe Leurdeanu să se apere. Leurdeanu tăgădui faptulă. Văduva postelnicului Constantină propuse trei răvaşe ale Leur-deanului câtră Vărzaru, prin care îlă îndemna să omore pe inimiculă lui, Cantacuzino. Leurdeanu mărturisi făptuit!. Atunci Antonă Vodă cu totă divanulă făcură judecata şi hotărîră să moră şi elă. Jupâneasa Ilinca Can-tacuzino şi fiii ei rugară pe Antonă Vodă să nu’lă ucidă ci sfe’lă trămeaţă la călugăriă. Atunci Vodă porunci să’lă preumble prin târgă; Leurdeanu fu pusă într’o cotigă c’unO bou, desbrăcată până la brâu; i se puse ună pro-ţapfl în naşă, ’i-au spânzurată trei răvaşe de gâtă şi astfelă l’âu dusă pănă la Snagov unde l’au călugărită, dându-i numele de Silvestru.
6. Judecata lui George Băleanu 1672. Totă Antonă Vodă făcu judecata lui George Băleanu, care complotase împreună cu fiii săi, ca să ucidă pe cei trei boerl, banulă Mareşă, logofâtulă Badu Cretzulescu şi spătarulă Şerbană, cjicândă că ei s’au îmbogăţită, că ei se totă boerescă la curte la toţi Domnii şi că’şl bată jocă de dânşii. Conjuraţii rămâindă de judecată, Antonă Vodă destitui pe unii din boerii, cari aveau dregătorii, şi le-a poruncită la toţi să mergâ la ţară şi să şe(Jă pe la casele loră şi să nu mai vie la Curte în ochii Domnului.
(Va urma.)
Crisa bulgară.
In timpă ce se facă pregătiri pentru întrunirea am-basadoriloiă, din Constantinopolă, ca să se aducă la cale o resolvare a cestiunei bulgare, scirl din Bulgaria anunţă, că Zankoviştii şi agenţii ruşi lucreză pentru răsturnarea guvernului printr’o revoluţiune.
„Pol. Korr. e informată din Sofia, că ambasadorulă rusă din Bucuresci Hitrovo a primită în	acestea
90,000 ruble dela societatea slavă de binefacere, după cum se crede, pentru a corupe pe Bulgari, prin agenţi şi revoluţionari. Unulă din aceştia, Malakov, a fostă arestată, după ce cutrierase ţinuturile Lovcei şi Plevnei, de unde voia să se ducă prin Orkhanie îu cerculă Vraţei, între aderenţii lui Zankov. E lucru sigură că în acestă ţinută se pregătise o revoltă, ale cărei fire porneau din Sofia. Scrisorile se îmânau printr’o ţărancă, care fu a-restată împreună cu alţi optă ZankoviştI din Vraţa şi Orkhaine. Guvernulă e convinsă, că orice mişcare revoluţionară o pdte înăbuşi. Regentulă Jivkov, oare a făcută o călătoria la Tîrnova, a aflată pretutindenea ţărănimea cu deplină încredere în regenţă.
Totă din Sofia se telegrafiază, că acolo s’au primita rapdrte din Bucuresci, cumcă foştii oficerl bulgari, cari petrecă în România, intenţionăză o revoltă nu numai în Bulgaria ci şi în România şi în Serbia, cu scopă d’a uşura Rusiei ocuparea Bulgariei prin aceea, ca celorlalte puteri să li se dea de lucru cu România şi cu Serbia. Pdte să intenţioneze revoluţionarii bulgari a pricinui neplăceri şi României, dăr n’au sorţi de isbăndă, căci autorităţile române îi urmărescă pasă cu pasă şi, după cum se comunică, au fostă arestaţi mai mulţi dintre ei şi daţi peste graniţă.
Aceste uneltiri nu contribue decâtă la înăsprirea crisei şi la întărirea regenţei, a cărei partidă e atâtă de amărîtă încâtă acum pare a nu mai voi ca principe nici pe ducele de Leuchtenberg, care — Z‘ce oficiosa ,Ne-sawissima Bolgaria* — e şi mai perieulosă decâtă Min-grelianulă.
Ţera Oltului, Ianuară 1887.
Stimate d-le Redactoră 1 Este lucru cunoscută, că astâZi tote naţiunile, cari voiescă înaintare, şî-au îndreptată o deosebită atenţiune asupra scoleloră, căci este sciută, că numai scOla face pre omă să devină omă. Nu mai puţină este cunoscută şi acea împrejurare, că pre o scOlă o face însuşi învăţătorulă. »Cum e învăţătorulă aşa e şi scdla* — Z'ce 0 sentinţă. Este dăr învederată, că dela învăţătoră se recere să fiă la înălţimea chemărei sale. Ca însă învăţătorulă să se pdtă ridica la acea treptă de cultură, ce i-o pretinde timpulă de faţă, trebue să ce-tăscă şi studieze neîntreruptă, căci ăcâ, numai aşa, nu mai sb6ră nimărui porumbulă friptă în gură.
Dăr aceea încă e dreptă, că la procurarea de opuri de specialitate, Z'are etc., se receră parale; dăr când e vorba de parale, apoi atunci trebue s’o accentuămă, că aceste tocmai la învăţători se află mai cu greu. De aci se vede preste totă necesitatea îmbunătăţim salarielorâ în-văţătoreseî. Căci cu salare mici, ne’nsemnate, ba în multe locuri şi rău plătite, nu vomă avă învăţători destoinici în vecii veciloră. Şi afară de* acăsta, cum să se pretindă dela ună omă, care mai n’are elă ce mânca, ca să dă şi altora?!...
Profită totodată de ocasiune de a atrage atenţiunea on. representanţe generali a foştiloră grăniţerl din regim. I. rom., ce se va ţinea în Ziua de 21 Ianuariu a. c. în Sibiiu, ca între agendele ce va avă de a per-tracta să nu trăcă cu vederea şi ameliorarea salarieloră învăţătorescî, spre care scopă credă, că s’a ascernută şi o rugare specială. Şi acăsta cu atâtă mai veriosă, căci pe când pretensiunile ce li-se facă devină pe Zi ce merge totă mai mari, atunci să se aibă în vedere şi îmbunătăţirea stărei loră materiale, căci cu dascăli flămânZl golani nu vomă înainta nici odată!
Să credemă, că aceste puţine şire nu voră resuna in pustiă!	1.
Invitare.
Domnii membri ai Reuniunei române de gimnastică şi de cântări din Braşovă suntă invitaţi prin acăsta a lua parte la adunarea generală anuală, ce se va ţine Luni în 2 (14) Faură a. c h 3 6re după ameZî în lo-calulă de cântări ală Reuniunii din strada Scheiloră, Nr. 132 (Casele I. G. Ioană).
Braşovă, în 24 Ianuarie st. v. 1887.
Comitetulu.
Ultime sciri
Pesta, 3 Februariu. La Grand Hotel de aici s’a primită ordinulă telegrafică d’a se pregăti a-partamente pentru membii delegaţiunii austriace.
Roma, 3 Februariu. Esistă temeri aici că oraşulă Masuah, ale cărui retranşamente au fostă luate cu asaltă de cătrâ trupele lui Ras-Alula, nu se va putea ţine pănă la sosirea ajutdreloru trimise. Neliniştea e fdrte mare.
Berlinu, 3 Februariu., Reserviştii, cari au fostă chemaţi spre a face eserciţii, cu puscile cu repetiţiâ nu voră fi liberaţi înainte d’a se fi dobândită siguranţa că la primâvără nu vaisbucni ună conflictă între Francia şi Germania.
Berlină, 3 Februariu- — Pe când organele străine semnaldzâ o potolire a spiriteloru în Francia, (Jiarulti „Kreuzzeitung“ de atjl este informată de cătră corespondentulă său din Parisă, că scirile alarmante, Jcarl se răspândiseră de câtva timpă, au pricinuită îngrijiri seridse în ce pri-vesce menţinerea păcei. ,,Kreuzzeitung“ dă o es-punere istorică a esceseloră comise în Prusia de câtră Francesi dela 1806 pănă la 1813. Ea declară că Germania nu are nimică de câştigată dintr’ună nou răsboiu şi că cele 5 miliarde nu
i-a adusă binecuvântare; ddr că în casulă când ar fi silită a’lă face, ea va trebui să caute a reduce Francia în modă definitivă la neputinţă, nimicindă focarulă unde de secole se făurescă arme şi se aţâţă intrigi cari turbură liniştea Germaniei şi ameninţă pacea Europei.
Berlinu, 4 Februariu, Se scrie din Barcelona (jiareloră d’aici că Francia face mari cumpărări de cai şi de catâri în Catalonia.
Strasburg, 4 Februariu. ţ)iarulă „Landes-zeitung“ anunţă că generalulă Boulanger inspec-tdză incognito împregiurimele Verdunului.
Yiena, 3 Februariu. In sferele politice se privesce ca puţină demnă de credinţă scirea lui „Times/ că o înţelegere s’ar fi stabilită între Austro - Ungaria şi Rusia în cestiunea bulgară şi că ori-ce conflictă ar fi înlăturată pe viitoră.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PESTA, 5 Februariu. — Foile oficiale din Pesta şi din Viena au publicatu ordi-naţiunea, prin care se interzice esportulti cai’lorti peste tote graniţele teritoriului vamalii austro-ungarii. Oprirea întră în vi-gore cu <Jiua de a$L
DIVERSE.
Romanul a unui văcară. — La o velniţă (Ioculă unde se strângO bucatele) în apropiere de Dobriţină servea ună tînăru văcarQ cu numele Verăb Pista, ună mândru flăcău, cu o faţă gingaşe şi cu pără m61e ca mătasea. Tote fetele ae prinprejurâ erau amoresate focă de Pista, dăr acesta rămase rece şi indiferăntă şi părea a fi deşi în fldrea verstei, unO duşmană ală femeiloră. Se povestea în taină de diferite aventuri ce ară fi îndurată tînărulă flăcău şi celO mai multă prilegiu (temei) la astfelă de povestiri dădea împrejurarea, că degetele mâniloră lui Pista erau mai t6te ciunte. In realitate însă era Vereb Pista născută cu astfelă de mâni şi din boteză nu se numea f„Pista«, ci Elisaveta. Frumosulă văcară era anume o fată, care de mai mulţi ani se în-brăcase în haine bărbătescl, pentru ca să pdtă întră în serviciu, ceea ce în hainele sexului ei, din causa amintitului defectă, cu greu i-ar fi răuşită. Nimeni nu presupună acestă taină. Totă lumea ţină pe »Pista* de ună adevărată văcară, şi fetele în deosebi de ună tînără ală dracului de frumosă. Unui omă însă totă trebue că i-a încredinţată interesantulă voinică ală pustei se-cretulă său, căci „Vereb Pista* fu silită a întră la 26 Ianuariu în spitalulă din Dobriţină rău bolnavă. Acolo dete viăţă frumosulă văcară — unei sănătdse fetiţe.
Gâsce fără fîcată. — Multe găsdde din Pojună fură surprinse în cailele din urmă prinfr’o descoperire neplăcută, făcută la nisce gâsce cumpărate de ele. Gâs-cele altfelă într’adevără esemplare minunate, nu aveau adecă fîcată. După cum uşoră se înţelege, acăsta „minune zootomică* fu fdrte diferită comeutată, pănă când se dovedi, eă o hoţescă taetură în interiorulă gâsceloră le jefuise pe aceste complecte creaturi de ce aveau ele mai bună. VenZătorulă de paseri luase gâsceloră înainte de a-le vinde ficatulă, faptă care diregătoria şi în-trăga opiniune publică din bucătării şi din pimniţe îlă califică ca delictă de înşelătoriă. Ornulă va trage de aci cela puţină învăţătura, că nu e ertată a vinde gâsce fără fîcată.
Corpulti călăreţă de odalisee. — Emirulă din Afga-nistană, Abdurrhaman Khan, va întreprinde o câlătoriă prin ţăra sa la primăvărâ, ca să inspecteze trupele şi să le pună Să manevreze. Pentru ca să-lă pdtă însoţi in acăstă călătoria o parte din haremulă său, Emirulă a pusă pe ună instructoru de călăriă englesă să instrueze pe 16 dintre femeile sale a călări şi a comandată îp Caleuta 16 costume de călărită pentru ele. Mai mulţi prinţi, miniştri şi demnitari ai curţii, cari voră însoţi pe Emirulă în acăstă călătoria, au pusă şi ei să instrueze în călăriă pe mai multe dintre femeile loră, aşa că în suita principelui se va afla ună întregă corpă călăreţă de odalisce.
Editoră: Iacobti Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Si. 19.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
1
CtarsuJă l* bura» de Viena
din 4 Februariu st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 . . . 93 90 Rentă de hftrtiă 5°/0 . . 8415 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................143.—
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 93.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostil ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) ....----------
Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C3.— Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt..................103.—
Bonuri cu cl. de {sortare 103 — Bonuri rurale transilvane 103.—
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............—,—
Imprumutulii cu premiu
ung.....................112.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 115 — Renta de hărtiă austriacă 74 80 Renta de arg. austr. . .	80 50
Renta de aură austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 133.50
Acţiunile băncel austro-
ungare.................831 —
Act. băncel de credita ung. 271.— Act. băncel de credita austr.265.10 Argintuia —. — Galbinl
împărătesc! ..............6.11
Napoleon-d’orI .... 10.08 Mărci 100 împ. germ. . . 62 15 Londra 10 Livrea sterlinge 128.65
Cursulu pieţei Braşovft
din 5 Februariu st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.46
Argint românesc...............»	8.42
Napoleon-d’orî....................»	10.15
Lire turcesc!....................»	11.42
Imperial!....................... »	10.42
Galben!........................»	6 04
Scrisurile fonc. »Albina» . .	»	101.—
Ruble Rusesc!....................»	116.—
Discontulâ ...	»	7—10°/9 pe
Vend. 8.48 8.44
*	10 17
»	11.45
*	10.46 » 6.08 » 102.-
»	117.-
anâ.
junaaoHBi	
	fin
o ’ o IO	
HOTailOHH	
Minunea vienesă
pe teremulu industriei de cesornice cu pendulă.
Numai fl. 2.50
costă la mine de astăzi încolo unâ
(Şesornică cu pendulă
esoelenttt, regulaţii de sine luminătorii, cu aparate pentru deşteptate şi sgomotti, ou două glânţe (funţî) bronzate, pendulă şi cele aparţinătâre.
Aceste cesornice pompose şi escelente suntQ montate în pervasurî rotunde, frumoşii colorate, imitândO lemnulo de nucii, de abanosii seu palisandru, o podbbă pentru fie-care salonO. Pentru tabla cu cifrele ce lumi-neză noptea ca luna fără adausO de nici unO materialo dau pentru
10 an! garanţia
şi atragi atenţiunea, că aceste cesornice minunate, escelente şi totuşi admirabila de eftine se află singură numai la mine bune şi veritabile
Numai
fl. 6*50
Afară de acestea dau cu
una cesornică romontoir, suprafinu Argintft-Nickel, de intoisă fără cheiâ- W cu mechanismă de Nickel adevărată, regulată, punctuală, cesornică nedis,
_ tructibild, arătândă secundele. Numai fl. 6‘50, mai nainte a costată întreită. /Jk
Trimiterea în provinciă se face cn rambursa post., sen trimiţendn-se preţuiţi înainte prin XC
Exportliaus Fekete, Uhren-Depot,	X(
Wien, V. Wehrgasso Nr. 13/69.	JJ(

#
0
m
«
Umedeala, frigulft, nu supără! Numai fl. 1.85.
Pentru Domni:
Pentru D6mne:
Impermeabile, căldurose, durabile şi în adevferti admirabilii de eltirie şuntQ dinw nou inventatele şi renumitele
JACHETE
(Btirger - Jacken)
ţăsute desă şi car! se potrivescă forte frumosu pentru Domn!, Domne, băeţ! şi fete.
Tote cu preţulu egală de numai 11. 1.85 bucata.
Aceste Jachete renumite suntă pentru orl-cine celu mai indispensabilă şi necesară vestmăntti, şi se află în colorile: sură, cafeniu, drapă, bordeaux, civită şi negru. Cine posede o asemenea Jachetă este celă mai bine apărată contra frigului, căcî ti in du elastice, să liyescă de ori-ce formă a corpului, menţinu o căldură egală a corpului şi suntă de va-ldre de nepreţuită pentru fie-care oină. — Afară de cele menţionate cu fl. 1.85 se mai află pentru dame încă doue soiuri:
Din lână Zephir lină numai fl. 2.85.
Lână Zephir blănite numai fl. 4.
Ca măsură este sulicientu a areta decă statura e mare, mijlociă seu mică.
Se trimit fi Veritabile conira rarr.bursă numai de	12-
Julius Fekete, Yersendungshaus in Wien
V, Hundsthurmerstrasse 18/59.
12
m
m
m
m
I
i
•
m
m
m
m
m
#
•
$
0
•
0
:
Mersulă trenuriloră
Valabilu dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealti-Budapesta şi pe linia Tei uşii-JLradft-Budapegta a calei ferate orientale de atatft reg. ung.
Predealii-Budapesta
Trenă
de
persfine
Tren I Trenfi accelerat omnibus
Trenfi
omnibus
Budapesta—BredeaM
Trend | Tren de pers. accelerat
Trenfi
omnibus
Trenfi
de
pers6ne
Trenfi
omnibus
BucurescI
Predeală
Timişă
Braşovfi
Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu
Sighi^ora Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăci unelă
Teiuşă Aiudă Yinţulă de susă Uidra Cucerdea Dhirisă Apahida
Cluşiu
Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Hniedinfi Ciucia Bucis Bratca RSv
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Budu-peata
Viena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16
5.02
5.4M
7.30
1.14
1.45
;2.32
6.15
7.06
8.52 " 9.19
9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52
12.31
12,48
1.22
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
8.00|
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11 10.51 12 16 12.50' 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.23
Viena
Budapaata
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd RSv Bratca Bucia Ciucia Huiediu Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Cluşiu
Apahida
tihiriş
Cuctrdea j
Ui6ra
Vinţulă de susă Aiudă Teiuşă
Crăciunelă Blaşă Mic&sasa Copşa mic Mediaşă Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra
Braşovă
Timişă
Frede&lăi
Bucuresc!
11.10
6.05
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
7.40 11 05 2 02 4.12
11.00 î 1 19 12 30 1.01 106 1.13 1.20 1.41 2.C0
2	35 2.48 3.20
3	36 4.C0 4.3 a 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
2.—I 3.58 5.28
3.10
7.38
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
540
9.14 9.24 941
10 19 11.38 12.18 12.54
1.57 3.1 î 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40
3.24 3.47
4.07 4.33 5.15 5.31 5.55
6.07
6.24 6.43
8.00
11.40
2.31
7.08 7.36 9.06 9.53 10.-10.09 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 3.49 4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovfi. Hârtia din fabrica d-lorti Koniges & Kopony, Zernesci
Telnşft- IradA-findafiesta				Budapesta- IradA-TeiuşA.			
	Trenfi	Treifi	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnibus	omnibus	persone		persfine	de persone	omnibn
				♦	 				
TeiuşA	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iuiia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulâ de jostt	12.30	—	4.24		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	Saomok '	4 10	5.45	—
Orăştia	101	—	5.18	Ar tdft	4 30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţâ	4 46	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branieîea	3.23	—	7.02	Paulişii	5.19	6.51	8 17
fîia	3.55	—	7-28	Piadna-Lipova	5 41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopii	6(9	7.37	i.
Zam	4,25	—	*.11	Berzova	6 28	7.55	—
Soborşin	5 3 >	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bferzova	5-56	—	9 33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	1027	11 ia	8 55	9. 8	—
Paulişii	7.28	—	10.42	Branîcîea	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	- -
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	11 07	—
Aradft	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok	8.42	—	4 52	Şibotii	11.43	12.—	—
( \	—	—	5.12 |	Vinţulâ de joşii	12 18	12.29	- -
JBudapesta			- |	8.20	Alba-Iuiia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.05	TduşA	„ 1 29	1.41	—
Aradft-TiMlşdra				fiimeria (Piski) Petroşenl			
	Trenfi	Trenfi da	Trenfi		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnibus	persâns	mixt		persone	omnibus	mixt
Aradfl	5.48		6.05	Mmeria	11.25	1	2.42
Aradulă nou	o 19	—	6.33	Strei u	11.58	—	3.25
N6meth-Sâgb	6 44	—	6.58	Haţegii	12.46	—	4 16
Vmga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7,47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merezilalva	—	—	—	Baniţa	3 05	—	
Timt^ra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timlşdra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenfi de	Trenfi de j	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
	persfine	persane	omnibna		de pers.	omnibus	mixt
Timlş6ra	6.25		5.00	Petroşenl	10 07	—	6.10
Merezilalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6 32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12 05	—	8.20
N6meth~Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegii	12.42	—	9.01
Aradulfi nou	9.11	—	8.01	Strein	1.22	—	9.52
Aradiâ	9.27	—	8.17	gfitteria	1.53	—	10.31