GAZETA' TRANSILVANIEI.
REDACTIUSEA ŞI ADMIHUTBiŢIlIKEA«
BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA” IESE ÎN FIECARE pi.
Pe an fi an fi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni B fior. Bom&nla ţi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
se PRENUMERĂ:
la poşte, la librării ţi pe la dd. corespondenţi.
A N U N O I n B 11. E:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlaarI ni
rlmeeoQ. — li
Btrănlti.
Ni 18.
Sâmbătă, 24 Ianuariu (5
1887.
Braşovti, 23 Ianuariu 1887.
Asigurările ce le dau t6te guvernele europene, că voescu# pace, şi speranţele ce încă totu se mai audu esprimându-se în unele parlamente, că se va putâ susţină pacea, nu mai au nici o valâre. Organulu cancelarului Bismarck le consideră ca vorbe deşerte şi nu se p6te opri d’a lua în ironiă^declaraţiunile făcute în filele acestea de ministrulu preşedinte ungaru în camera de-putaţiloru, dândă a se’nţelege, că cei din Pesta şi din Viena se nutrescu cu ilusiuni, dâcă totu mai credu în susţinerea păcii.
Şi într’adevărti că pe (}i ce merge se’nmul-ţescu semnele unui fârte apropiată periculu. Situaţiunea europeană e atâtu de încordată, încât omulă trebue, vrândti nevrendu, s6 s’aştepte în fiăcare momentă a vedâ deslănţuindu se tâte furiile răsboiului, ce ameninţă întrâga Europă.
Pregătirile de răsboiu ce se facil de tâte statele cu ne mai pomenită grabă, cheltuelile enorme ce le pretindă aceste pregătiri, greutatea dăriloră ce apasă popârele din causa acesta, stagnarea afaceriloră comerciale, miseria ce se întinde eu paşi repezi, neputinţa guverneloră d’a lucra pentru bunăstarea internă a popâreloru — afară de patria nâstrâ, unde guvernulă nici n’a visată vr’odată sâ’şî bată capulu cu aşa ceva — fiindă t6tă atenţiunea loră absorbită în afacerile esteriâre, tâte acestea au adusă o stare de lucruri ce nu mai e de suferită şi trebue limpezită odată, şi după t6te indiciele numai cu armele se mai pâte limpezi.
Ceea ce a mărită şi mai multă îngrijirile şi temerile de răsboiu, cu deosebire între Germania şi Francia, este atitudinea pressei oficiâse germane, care nu lasă să trâcă (}i fără a ameninţa pe Francesi. Aceste ameninţări, care şi-au luată începutulă cu discursurile prinţului Bismarck în Reichstag, n’au făcută decâtă să agraveze situaţiunea, căci după cum ne comunică telegramele din Paris opiniunea publică franceză devine totă mai amărîtă. P6te să fiă vorbele cancelarului Bismarck şi articulii răsboinicî ai pressei oficiâse germane numai nisce manevre electorale, pentru ca să obţină cancelarulă în noulă Reichstag o maioritate favorabilă proiectului militară; dâr nu se p6te contesta, că ele au înăsprită relaţiunile dintre Francia şi Germania, aşa că a(}i au ajunsă la cuţită.
Mai (filele trecute se vorbea de o notă ce avea de gândă să o trimătă guvernulă germană celui franceză, spre a’i cere lămuriri în privinţa inarmăriloră franceze. Nota nu s’a trimesă încă, <Ur în cercurile bine informate germane se susţine, că nu s’a renunţată la acestă plană şi că nota p6te fi încă adresată. Se pare însă că gu-vemulă francesă n’a aşteptată să i se câră lămuriri, ci a găsită cu cale să câră elă lămuriri dela guvernulă germană. O telegramă din Berlină anunţă, că ambasadorulu francesă Herbette ar fi însărcinată de guvernulă său să câră importante desluşiri prinţului Bismarck. Şi anume, ambasadorulă francesă să întrebe „cu tâtă poli-teţaw, cum au să se’nţelâgă acele vorbe ale lui Bismaick, „că actualului guvernă franceză i-ar pută urma altulă, care să ’mpingâ lucrurile la r&sbomw; totodată să atragă atenţiunea cancelarului asupra limbagiului plină de ură ce-lă ţină foile oficiâse germane de săptămâni întregi contra Franciei şi în specială contra ministrului de răsboiu francesă Boulanger, deârece acestă lim-l$giu a iritată poporulă francesă.
Dâcă relaţiunile dintre Francia şi Germania au ajunsă atâtă de încordate, încâtu să’şî câră una alteia lămuriri, atunci nimenea nu va putâ (fice că suntă nejustificate temerile de răsboiu. Gaj din Berlină negreşită caută să slăbâscă efec-tţifă ce l’a produsă scirea de mai susă, cficându că ambasadorulă franceză Herbette, care a şi
avută o întrevedere cu fiulă cancelarului, cu contele Herbert Bismarck, a fostă însărcinată să dea lămuriri liniştitâre despre intenţiunile lui Boulanger. Pe cine să credemu, căci scirea îngri-jitâre de mai susă se dă ca provenindă din is-voi ă necondiţionată demnă de credinţă ? Nici cei din Berlină, nici cei din Paris nu mai au curagiulă să crâdă în susţinerea păcii. întrâga pressâ parisiană şi berlinesă consideră situaţiunea ca fârte seriâsă.
Dâr nu numai din Vestă ameninţă furtuna. „Matin“ e informată din Viena, că pregătirile militare ale Austro-Ungariei se facă la cererea Germaniei, care nu şl-a putută asigura deplină neutralitatea Rusiei pentru casulă de răsboiu cu Francia. Acâstă stare de lucruri datâză din Decemvre, când a fostă în Berlină prinţulu regentă ală Bavariei, ale cărui raporturi de înrudire cu casa domuitâre austro-ungară suntă cunoscute. „Journal des Dâbats“ ()^ce:	starea
raporturi loră dintre Francia şi Germania oferă, ce e dreptă, ocasiunea, dâr nu şi motivulu d’a se pregăti Austro-Ungaria, ală cărei ochiu nu e îndreptată spre Rină, ci spre Dunărea de josă. înarmările Germaniei au ca ţîntă pe Francesi, pe când ale Austro-Ungariei se facă în vederea unui conflictă cu Rusia.
Ună altă indiciu de seriositatea situaţiunei şi îd Ostă este scirea ce ni s’a telegrafiată a(fi din Viena, că convocarea delegaţiuniloră e pusă în perspectivă pe (Jiua de 10 Martie şi că Sâmbătă său Dnminecâ se va publica decretulă, care interzice esportulă cailoră.
In faţa acestoră stări de lucruri, a dispă-rutuajprâpe cu totulă speranţa, că se va pută limpezi situaţiunea altfelă decâtă prin arme.
Inv6ţâmentula nostru mediu şi superiorii,
în raporta cu necesităţile nostre.
III.
Să nu se credă, că la noi nu s’ar fi potută face mai multă în privinţa economiei din causa îmbucâţirei pământului şi a lipsei de capitală. Ba se putea şi să p6t.e face încă fârte multă şi unde n’ar pută face singuraticii, acolo ar pută face asociaţiunile.
Să luămă de esemplu cele mai mari şi mai renumite firme de semenţe din Austria şi Germania, cari prin cultura şi esportulă de semenţe suntă cunoscute a^I în tâtă lumea, şi desfacă pe fiecare ană semenţe de miliâne de mărci; ele au începută operaţiunile loră cu câteva eclare de pământă. Astfelă firma de semânţe de flori de grădină, fraţii Dippe din Quedlinburg, ’şî-a începută operaţiunile cu 12 hectare şi a<p după vr’o 30 ani, cultivă peste 2500 hectare, firma F. Knauer din Grobers, renumită prin cultura semenţii de sfeclă de zachară şi a altorfi semânţe agricole şi de grădină, a începută cu 25 hectare, luate în arândă; totă aşa şi cele mai multe şi mai renumite firme de semenţe din Erfurt — cari adî e centrulă comerciului de semânţe — au începută cu nisce areale f6rte modeste.
In Germania unii grădinari, de pe areale decâte 2—3 hectare au venite de sute de mii mărci pe ană. Astfelă ună grădinară dela Dresda espusese la Berlină în anulă 1884 nu mai puţină de 25 000 esemplare, din o singură flâre, în tâte mărimile, varietăţile şi culorile şi nuanţele cele mai fine.
Tocmai resultatele sciinţei şi mijlâceloră de cultură şi comunicaţiune ale timpului modernă au făcută posibilă o împărţire a muncei şi în agricultură, au făcută posibilă, ca unele rasse de animale şi plante, resultate din o lungă şi bogată nutriţiune şi îngrijire, să dea ună folosă îndoită şi întreită, decâtă cele ordinare, au făcută posibilă ca agricultorii să afle mai de folosă d’a cumpăra şi importa vitele şi plantele de prăsilâ din alte locuri şi alte economii, unde suntă condiţiunile mai favorabile şi le potă da o mai bună îngrijire, decâtă a le produce ei înşişi. Tâte aceste însă pentru agricultorii noştri suntă lucruri cu totulă necunoscute, întocmai ca
şi când s’ar fi petrecută în epocele preistorice său pe alte planete, deşi şi pe la noi se află In mai multe locuri unele condiţiunî f6rte favorabile.
Să luămă d. es. Braşovulă. Scimă cu toţii, că Românii din Scheiu suntă fârte buni grădinari şi cultivatori de pomi, ear cei dela Dîrste şi Stupinî cultivă legumi şi zarzavaturi fârte bune, scimă, că Braşovului graţiă situaţiunei sale la frontiera Ardâlului şi României şi a legăturei sale cu arabele ţerî prin calea ferată, i e posibilă să p6rte ună comerciu bumcelă cu p6me şi struguri în ambele ţări, d’asemenea scimă şi vedemă cu toţii, că atâtă la oraşele din Ardeală câtă şi la cele din România n’avemă de locă grădinari de specialitate, ci numai câţfva străini — din Boemia — din cismarl, bir-taşî etc. acum facă şi pe grădinarulă, şi adeseori cu bună succesă şi deşi prin urmare munca unoră grădinari de specialitate, său şi numai cu ceva teoriă, s’ar plăti f6rte bine, şi deşi cele mai multe grădini şi stupinî suntă adî în mânile Româniloră, ba chiar hiserica St. Nicolae din Scbeiu e proprietara unoră grădini şi stupinî frumâse — totuşi pănă atfl nici eforia bisericei, şi nici cineva din numărosulă corpă profesorală şi învăţă-torescă dela gimnasiu şi scâlele centrale nu s’a gândită la înfiinţarea unei scâle de horticultură său celă puţină la deschiderea unoră cursuri publice şi grătuite de grădinărită şi pomicultură.
Totă aşa şi la Blasiu*), care este situată în centrulă regiunei vinului, şi deşi atâtă metropolia câtă şi diferitele in-stituţiunî şi fundaţiun! de cultură, dispună de moşii şi podgorii mari, totuşi pănă acum nu s’a făcută nimică pentru ridicarea şi îmbunătăţirea agriculturei şi viticulturei române. Totă aşa e şi la gimnasiele din Beiuşiu, Năsâudă, Bradă, şi la seminariile din Blasiu, Sibiiu, Gherla etc.
Deşi însumi recunoscă şi sciu apreţia pe deplină însemnătatea şi valârea studiiloră classice, şi mi s’a ofe-ferită destulă ocasiune să facă comparaţia între absolvenţii gimnasiiloră n6stre şi ai celoră străine din Ardâlfi şi între cei dela gimnasiile şi liceele din România, Austria şi Germania şi prin urmare să mă convingă despre partea loră cea bună şi cea rea, atâtă faţă cu Gestiunile vieţei practice, câtă şi la studiile înalte — pniver-sitare — totuşi nu potă aproba programa de atjl a gim-nasiiloră şi seminariiloră nâstre, căci ea e unilaterală, neglige aprâpe cu totulă tocmai partea esenţială pentru noi, şi, după cum resultă din cele înşirate păn’aci, ea nu corăspunde de locă cu necesităţile şi raporturile actuale ale naţiunei române din Ardâlă şi Ţâra Ungurâscă ll Comparaţiunea ce s’ar face între starea gimnasiiloră nâstre şi ale altora, ori care ar fi ea, nu se potriveşce, e greşită, căci altele suntă împrejurările şi necesităţile aceloră popâră şi institute, şi altele ale nâstre, căci în nici ună stată şi la nici ună poporă nu voră fi siliţi pesta 90% din studenţii şi absolvenţii de gimnasîi d’a nu se mai ocupa niciodată cu literatura ci a lua plugulă de cârne, ca la noi.
Prin urmare ac}!, când puternicii (Jilei ne persecută pe tâte terenurile, când statuia ne esclude sistematică din tâte posturile şi funcţiunile sale, din justiţiă, administraţia, dela institutele sale de învăţământă, dela calea ferată, poştă, telegrafe, finance etc. şi cu escepţiunea pu-[ineloră nâstre instituţiunî, suntemă avisaţl numai şi numai la agricultură.
Decă nu voimă să perimă, ca poporă şi naţiune, datori suntemă să ţinemă contă de împrejurările aceste şi de sortea şi viitorulă celoră 93% din frecventanţii instituteloră nâstre, şi dâcă nu le putemă oferi satisfac-ţiunea morală şi materială, şi statulă nu voesce să facă nimică pentru ei, să le uşurămă celă puţină lupta pentru esistentă, dându-le arme potrivite pentru acâsta. Şi tocmai aci este terenulă, pe care amă putâ noi lucra cu mai multă sporă, şi secera triumfurile cele mai mari economice şi politice.
*) AvemO informaţiunl positive, că In seminarulă metropolitană din Blasiu de câţiva ani incâce s’a introdusă prin actualulă metropoiifă şi studiulă economiei rurale, care li-se propune teologiloră cam 2 âre pe săptămână. De asemenea li-se propune 2 ore pe săptămână şi higiena, Economia rurală se propune şi la preparandia de acolo. — Red.
Nr. 18.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Pe când şoviniştii de atjî, >n fanatismul0 loră orbiţii de pasiune, ne persecută şi escludă din tote funcţiunile publice, şi pe când ei iau pe cismarii şi măsurii lord dela sulă şi teslă, pentru a ni-i impune nouă ca foszolgabirăi şi judecători, a-i face domni, cari fluctuâză şi să mlădie ca trestia de ventă, noi să ne aruncămă cât mai multă pe cele economice, să ne creămă braţe şi forţe productive, din bmenii de carte, bmenî cu stare şi independenţi, din cari apoi la ună momentă dată, totdeuna poţi face domni şi funcţionari, să ridicămă starea morală şi materială a poporului.
Pe când Ungurii umblă d’a piâa apa în piuă — după ăulluregyleturî şi fiascurî — âr averile lord trecă cu sulele în mânile patrioţiloră de genulă nou — ale Jidaniloră — noi să ne formămă industriaşi şi negustori câtă mai mulţi, şi agricultori sdravenl, arendaşi şi antreprenori de moşii medii şi mari, şi în fine omeni cu stare, proprietari mari. Pe lângă cele 40, 60—100 ju-găre de pământă ce au unii din ţăranii noştri mai cu stare, ajutoraţi de institntele române de credită potă lua în arăndă pe ună timpă mai lungă său chiar cumpăra complecse mai mari dela comune, biserici, scole seu chiar şi din proprietatea mare, fostă odinioră nobilitară. Dăcă cele din urmă, în urma bancheteloră şi fiascuriloră celoră multe, şi aşa vină la vânzare de ie rămână jida-niloră pe ună preţă ridiculă, 6re de ce nu amă face şi noi concurenţă jidaniloră, şi nu amă consolida proprietatea mică şi amă d’a mai multă putere proprietăţii medii??
Tocmai lipsa de salare şi lefi ficse şi suficiente a preoţiloră şi învăţătoriloră noştri, care i constrânge să p6rte şi economia de câmpă şi se muncescă, alăturea cu ţăranii, dăcă ea e ună rău fârte mare, conţine şi ceva bine, căci preotulă şi învăţătorulă. eşită din sî-nulă poporului, nu se depărtăză de elă şi nu se instrăi-nâaă, formândă o classă deosebită, cum suntă d. e. preoţii români din Bucovina, ci rămână părtaşi la tote suferinţele şi nevoile lui, îi face să fie organele cele mai po trivite pentru ridicarea stării morale şi materiale a poporului, căci întroducândă preotulă, învăţătorulă, nota-rulă o cultură raţionată, de sigură îi voră imita în cu-rândă şi ţăranii.
Deci pănă voră luci şi pentru noi timpuri mai senine şi voră ave şi preoţii noştri ună venită ficsă şi vomă fi în stare de a înfiinţa şi întreţinea ună numără corăspuncjătoră de scăle speciale de agricultură, fără a schimba câracterulă gimnasiiloră nostre de gimnasii clasice, său a le transforma în scdle reale ori speciale de agricultură, şi fără a le ştirbi într’ună modă simţitoră cultura universală urmărită at]!, totuşi se p6 e ţine contă de împrejurările amintite mai susă, şi programa Ia gimnasii, scoli preparandiale şi seminarii p6te fi modificată şi complectată astfelă, ca să corăspundă pe deplină tre-buinţeloră nâstre. __________________
Pregătiri militare în Germania.
ţ)iarului »Kolnische Zeitung* i se scrie din Maienţa, că administraţiunea militară germană nu lasă nici ună mijlocă nefolosită spre a pregăti în timpă de pace tdte cele de lipsă pentru casulă unui răsboiu, Astfelă în ul-timile săptămâni intendenţele diverseloră corpuri de armată au încheiată cu mai mulţi comercianţi din Maienţa şi din împrejurime contracte pentru esecutarea de lucrări şi furnituri, necesare la construirea de barace şi alte construcţiunl de felulă acesta, pentru casulă unui răsboiu. Pentru termine scurte se dau preţuri mari. Ludwigs-Bahn din Hessa a luată asupră’şl sarcina d’a
FOILETONU.
.A-rta, de a, v-orbi.
(Conferinţa prof. Ang. Demetrescu, ţinută la 11 Ianuariu 1887, la Atheneulti românii din Bucurescl.)
Două puteri, cari jocă ună rolă fârte însemnată, putemă (jice, cari conducă mai multă statele suntă: cu-vântulu şi pressa. A4I nu mai e singură sabia stăpâna no-râdeloră; elocuenţa şi pressa facă progrese mari. Statele, în cari aceşti duoi representanţî ai cugetârei suntă iubiţi, mergă înainte; cele^în care suntă dispreţuiţi dau îndărătă, chiar dăcă poporulă e dotată cu multe calităţi frumâse. Esemplu e Franţa şi Turcia. Şi despre cea de pe urmă povestesce o nostimă anecdotă dela 1857, când treceau emigranţi d’ai noştri prin Turcia. Unulă, arătându’şl pa-şaportulă, pe care era scrisă profesia de diaristu, puse în mirare pe Turculă, care îlă esamina, căci nu pricepea ce va să (Jică aeăsta. După ce emigratulă îi esplioâ, elă (Jise cu convingere: adecă haimana-tacâm!
înainte de a întră în subiectă conferenţiarulă îşi pune întrebarea, dăcă pressa e puterea I-a său a IV-a în stată? După constituţia nu e de locă, căci ea recunâsce puterea judiciară, executivă şi legiuitore. Dăr în realitate, afirmă oratorulă, este cea dintâiu. Şi ălă de ce: guvernele potă ţină pieptă elocinţei, căci caută să alăgă în camerl 6menî cu mai multe cătuşe la gură; în parla-
întoemi repede o mare staţiune pentru aprovisionarea trupeloră la gara Bisehofsheim, unde se încrucişează liniile din nord pela FTancfortă şi din sud pela As huf-fenburg	____________
Luptele Italienilortl cu Abisinienii.
In 4*lele trecute o telegramă nî-a comunicată soirea, că între trupele italiene, care ocupă Massauahulă, şi între ună corpă de armată abisinianu a isbucnită răsboiulă.
Amărunte despre luptele purtate pănă acum au sosită la Roma şi în şedinţa dela 1 Februariu a camerei deputaţiloră, ministrulă Depretis a cetită următârea telegramă ce a trimis’o generalulă Gene din Massauah la 29 Ianuariu:
„Perim, 81 Ianuariu. La 24 Ianuariu, Ras Alulah (comandantulă trupeloră abisiniene. — Red.) părăsi Ghinda, tăbărî în sudostă de Saati, atăcâ la 25 Ianuariu acâstă localitate şi după trei ore de luptă fu respinsă. Italienii au avută 5 morţi şi 4 răniţi Perderile abisiniene suntă necunoscute. La 26 Ianuariu, porniră trei companii italiane şi 50 neregulaţi din Monkullo, ca să aprovisioneze Saati. Pe la calea jumătate, Italienii fură atacaţi şi după mai multe ore de luptă fu nimicită colina (italiană). Deja 90 răniţi se află în spitalulă din Massauah ’MI reservă a trimite o listă precisă a mor ţiloră şi răniţiloră. Gausa perderei este estinderea peste măsură de mare a liniei nâstre. Posturile din Saati, Wua şi Arafali le-amă chiămată îndărătă, Se pare, că Ras Alulah, din causa greleloră perderl şi număroşiloră răniţi, să rentârce la Ghinda, probabilă pentru ca să’şl întărescă trupele şi să aştepte sosirea lui Negus (principelui) care se 4,ee că se *n rnarŞd înaintândă cu trupe. “
Acestă depeşă a fostă ascultată cu seriositate şi linişte, şi imediată se forma comisiunea spre a desbate ereditulă cerută de guvernă. Proiectulă de lege respectivă, pe care comisiunea l’a şi primită în unanimitate s’a şi pusă în desbaterea camerei. Corpulă de espediţiune, care se eehipâză, ţnumără deocamdată 10,000 omeni. Tote corăbiile disponibile ale ^societăţii ,,Navigazione Generale11 se dirigâză la Neapole.
După ale depeşî ale generalului Genă, lupta celoră trei companii italiane cu Abisinienii, cari erau de 20 de ori mai numeroşi, a durată opta ore. împuşcăturile n’au fostă au4ife de celelalte trupe italiene, căci lupta s’a dată la o depărtare de 4?ce ore de marşă dela Massauah, prin urmare nu era cu putinţă să fiă ajutată colâna.
După depeşî din isvoră englesă, perderile Abisinie-niloră suntă enorme şi se urcă la şese mii (?) morţi şi răniţi. Se pare că ofieerii au că4ută toţi. Lupta au per-dut’o cei 450 de Italieni în ultimele două 6re cu baioneta.
Italienii bănuescă, că Abisinienii suntă puşi de o putere străină, ca să încurce pe Italieni jn Africa.
Sciri militare.
Germania. Se anunţă că armata germană posede ună agenta nou explosivă, rohurita. Se 4*ce că proec-tilulă acesta are multă mai multă putere decâtă melinita. Nu se scie din ce se compune roburita, însă se scie că pentru esplosiă trebue o căldură mare şi intensă; nu produce flacăre, însă sgudue aerulă forte tare.—„Gaulois* dă următârele amănunte asupra armatei germane: E interesantă d’a şei câte 4^e trebue armatei germane d’a trece din starea de pace în starea de răsboiu. Din da-
mente se cere âre-cum voinţa alegătoriloru şi asupra acestora se facă violenţe; în întrunirile publice nu potă vorbi toţi, căci în unele ţări rară se găsescă săli pentru întruniri de acestea, apoi cei din Cameră au numai trei luni de vorbă pe ană. Cu pressa însă nu e totă aşa : ea iucrâză iotă anulă; la dânsa pâte să ia parte ori ce omă — naturală, fiindă în stare să scrie — fără voia nimănui; în pressă nu e obligaţiâ să se ţină ună limbagiu strictă şi regulamentară; în pressă poţi să fi cât de lungă, poţi să te servesc! de ori-ce formă. In sfîrşită, glasulu oratorului nu are putere decâtă asupra unei săli, glasulă pressei asupra ţărei!
Printr’o comparaţiă între pressă şi elocuenţă, conferenţiarulă vine la subiectă. Prin ea spune că e mai lesne să fi oratoră decâtă gazetară — decă ai dară fi-rescă, căci oratorulă, 4'ce d-sa, trăeşce în lumea ure-chiloră şi a ochiloră, pe când gazetarulă în lumea reflecţiei, — dâr oratorulă are şi desavantage căci audi-torulă ţine sâmă de defectele oratorului, dăr de ale scriitorului nu. Tribuna e o scenă, discursulă ună spec-tacolă, oratorulă ună actoră. . . .
Discursulă e fiiulă libertâţei. Unde e libertate, e elocuenţă; unde nu este, nu. Când libertatea se ivesce, se ivesce şi elocuenţa; când libertatea piere, piere şi ea, Aşa s’a întâmplată la Greci, aşa la Romani, aşa la alte popăre. Francesii, poporă cu mâncărime la limbă, n’au
tde tabloului de mobilisare resultă că după 24 6re dela ordinulă telegrafică, t6tă cavaleria se pote pune în marşă cu câte 140 cai celă puţină, pentru fiâcare eseadronă. Corpurile de armată voră ave a cincea 4> o colână de mobilisare şi voră fi complecte a 13-a 4'- Garda, care primesce reservă din totă imperiulă, are nevoe de 7 4'le pentru a mobilisa fracţiunile de luptători. Prin urmare a 13-a 4i sera, când trupele de campaniă voră fi primită t6te elementele de mobilisare, voră da unu efectivă de aprope 830,000 omeni. După 20 4*le> trupele de reservă voră număra 436,000 omeni, ceea ce face pentru armata de campaniă ună totală de 1,226,000. In sfârşită pe la a 20-a său a 21 4' armata din garnisâne va avea ună efectivă de 800,000 6menî, ceea ce ar face ună totală de mai multă de 2 miliâne âmenl încorporaţi sub dra-pelulă germană.
Italia. Se va publica încurendă, spune „Italia Militare«, actulă ministerială pentru adoptarea puscei Vet-terli, transformată. Distribuţiunea nouei pusei cu repetiţia s’a şi începută pentru trupe. In cursulă acestui trimestru ele voră fi t6te prevă4ute precum şi bersaglierii. In cursulă acestui ană se va da acestă puşcă unei mari părţi a infanteriei de liniă şi armatei permanente.
Austro-Ungaria. Diarulă ungureseă „Aradi Koz-lony« comunică, că autoritatea militară a fortăreţei Aradului a comandată 100,000 măjl metrice de făină, din care causă preţulă grâneloră s’a urcată în Aradă cu 20 de cr. la maje.
România. Ministerulă de răsboiu română a comandată încă 40 de cuptâre transportabile pentru manutanţele armatei, astfelă că pe viitoră fiecare din cele 4 manutanţe va putea să furniseze în timpă de 24 de bre peste 40,000 de raţiuni de pâne.—Arsenalulă armatei se va mări.— In Galaţi a sosită o mare cantitate de materială pentru flotila română.—Planurile pentru fortificarea Bucuresciloră se voră modifica, se 4>ce, în modă radicală. Căpitanulă Culceră, distinsă oficeră de geniu, va pleca în Belgia să studieze acâstă cestiune.—D-lă M. Kogălni-ceanu ca raportoră a depusă în cameră proiectulă de lege, prin care se dă ministerului de răsboiu 5 miliâne franci pentru echipamentulă armatei.
Rusia. „Telegrafului* din Bucurescl i se scrie din Chişinău (Basarabia), că acolo s’a primită ordină de a pregăti furagiu şi proviantă pentru armată in mare cantitate. Ordinulă e generală pentru sudulă Rusiei şi intendenţa a încheiată contracte cu Hersch Firstenberg pentru Basarabia, Leon Margulis pentru Ecaterinoslav, Abraam Grinberg pentru Crimea, Samoilo pentru Odesa, Zurovsky pentru Sevastopolă şi Nohim, Granat pentru Podoiia. La Chişinău sosescă pentru primirea provian-tului colonelii Holdslaub şi Ţibalsky.
SOIRILE PILEI.
„Pol. Korr.* e informată din Pesta, că ministrulă de finanţe Szapary peste câteva săptămâni se va retrage dela postula său. „Pester Lloyd* 4*ce c& pâte Ş* mai curândă.
—x—
Direcţiunea căiloru ferate de stătu ung. a încunos-ciinţată camera comercială şi industrială din Braşovă, că pentru transporturi de carne de porcă prâspătă, ce să facă sub adresa »reuniunii pentru cumpărarea de carne* a fabricanţiloră de salamă din Sibiiu, s’au acordată la trimiterea de celă puţină 1000 chilogr. şi pe lângă plata taxei de transportă următârea redueţiune de transportă la 100 chilogr. dela Aradă la Sibiiu 120 fl. 4 cr., dela Ciaba la Sibiiu 146 fl. 5 cr., dela Dobriţină
avută elocuenţă pănă n’au avută libertate; Englesii, din potrivă tăcuţi, au avută oratori mari înaintea tuturora celorlalte popăre.
Patru lucruri suntă cari constituescă în fiă-ce ţâră geniulă oratorică: 1) caracterulă naţională; 2) geniulă limbei; 3) trebuinţele politico-sociale; 4) fisionomia ora-toriloră şi ascultătoriloră.
1)	. Se înţelege că, dăcă ună poporă e tăcută şi rece, oratorulă trebue să se căsnescă mai multă pentru a mişca. Din potrivă, decă e mobilă, atunci lesne îlă inflacărî. Discursurile lungi nu placă unui asemenea au-ditoră, vrea să iasă omulă din sală; dăcă n’are locă; vrea să vorbecă, şi dăcă n’are cu cine începe se sforăe.
2)	. Decă limba e incultă, aspră, nearmoniâsă, n'ai trebuinţe să cauţi multă la frase, ci să faci figuri puternice de raţionare. Decă limba e musicală, urechea fre-bue să fiă linguşită şi sufletulă plină. Dăcă limba, pe lângă acesta, e şi cultă, atunci se cere multă eserciţiu ca să poţi reuşi.
3)	Să se ţie sâmă de împrejurări. Altfelă trebuescă să fiă discursurile într’o vreme de crisă, de revoluţiă, de primejdia naţională şi all-felă într’o stare normală a statului. Când suntă timpuri grele, discursulă se ridică şi auditorulă se face una cu elă ; când suntă timpuri liniştite... atunci întrebuinţarea mijlâceloră teatrale e ridiculă. Apoi, altfelă se vorbeşte în aeră liberă, alt-felă în Parlamentă, alt-felă la Ateneu, etc.
Nri 18.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
frSibiîu 189 fl. 1 cr. Acestă favorti rămâne tn vigdre până celă multă la finele lui Aprilie. Aceste transporturi se voră face ca transporturi accelerate, fără a fi supuse termineloră pentru transporturile accelerate.
D-lă Dr. Albină Popă e numita medica superiorii în reservă la regim, de inf. 62. D-lă căpitanii cl. II. llie Dordea deia regim, de ini,'37 a trecută în pensiune, cu domiciliulă în Pojorîta, Ardeală.
—x—
D-lă Eugen Jekelius, secretarulă adjunctă ală camerei comerciale şi industriale din Braşovă, e însărcinată din partea direcţiunei museuîui comercială a o representa pentru Braşovă, şi oricine voesce lămuriri în privinţa museuîui şi să ia parte la elă, va primi informaţiunl dela Irtunitulb. Esposiţiunea permanentă d A produse din patriă are să se deschidă deja în luna Maiu, aşa că aceia, cari au de gând să ia parte la ea, să facă la timpă paşii necesari. Mai alesă se facă atente asociaţiunile industriale la deosebitulă favoră acordată membriloră loră, că în casulă când o asoeiaţiune industrială întră ca atare în rândulă membriloră museuîui şi depune taxa anuală de 10 11., membrii asociaţiunei suntă scutiţi de plata taxei de membru. Cdlele de anunţare se capătă dela represen-tantulă museuîui comercială. Representantnlă e la dis-posiţia interesaţiloră în (filele de lucru regulata în Orele antemeridiane în biuroulă camerei comerciale şi industriale.
—x—
Procuratura din Pesta intentâ în numele comisarului de drumuri Ernerich Farkas procesă de pressă pentru calumniă contra economului Ernerich Lukacsy din Jakohalm. Acesta numi în „Jaszbereny ăs Vidâke" pe Farkas hoţă de cai, care a fostă odată legată şi arestată.
—x—
In Nemet-Bely, comitatulO Baranya, muri preotulO Alexia Kubinyi, lâsândă în urmâ’i mare avere. In testamente, pe lângă altele, destină 5 galbeni regelui ungară în semnă de fidelitate. 5 galbeni episcopului din Cinci-Biserici în semnă de stimă şi 5 galbeni proprietarului său prinţulă Montenuovo în semnă de sinceră ado-raţiune. Caracteristică testamente !
—x—
Poliţia din Viena a arestată (j'tele trecute pe ună servitoră ală ambasadorului itabană Nigra, fiind denunţat că e »irredentistă«, Contele Nigra a protestată şi servi-torulă tâ eliberată imediată. Portarulă casei, care făcuse denunţarea, va fi dată în judecată pentru calumniă, deârece se pare că din motive personale a vrută să ne-norocâscă pe servitoră, care e din Triestă de nascere.
—x—
Sărata arangiată Marţa trecută de corpulâ ofice riloră din garnisOna Braşovului, sub numirea de „Novi-t&ten-abend", în sala hotelului Nr. I, a avută ună suc-cesă strălucită. O societate alâsă din sînulă tuturora na-ţionalităţiloră s’a întrunită în numără mare la acăstă frumăsă petrecere. Înainte de dansă s’a {dată o produc-ţiune musicală şi teatrală-co nieă, după o programă bine alcătuită. Dintre piesele esecutate amintimă pe cele ese-cutale cu multă dibăciă şi cu multă talentă comică de d. locotenentă Sch.; cu deosebire succesă a fostă piesa »adunătorulă de rarităţi», care a produsă multă hază. Bine succesă a fostă şi dialogulă dela începută, ăr mare rîsă a produsă piesa din urmă comică la care au concursă mai mulţi d-nl oficerî: .Genovefa ori cerbâiea ca doică". In ceea ce privesce musica, dirigentulă musicei militare d. Kraus s’a distinsă cu câteva piese nouă, între cari două compuse de d-sa Romanţa: „Dăinmerungstraum“
şi ună putpuriu. Cu multă precisiune au esecutată d-şârele I. şi A. Bauer. In fine notămă nemeritele variaţiunl comice cu fagotulă de „Eusebiu Blasius“. După orele 11 finindu-se producţiunea a începută danţulă, care a fostă f6rte animată şi a durată până târtfiu după medulă nopţii.
—x —
Pentru provocare la duelu s’a pornită la propunerea procuraturei din Pesta cercetare penală contra juristului Koloman Munkacsy, care voia să aplaneze o afacere cu ună colegă în modă „cavalerescă".
—x—
Sinodulu României va fi convocată în luna viitâre, ca să esamineze proiectulă de lege întocmită de minis-terulă culteloră pentru îmbunătăţirea sortei clerului.
—x—
Mâne, Sâmbătă în 5 Februariu s. n. se va da ba-Mu Reuniunei femeiloru romano-catolice în favOrea fondului casei orfaniloră rom. cat. După pregătirile ce s’au făcută se crede, că acestă bală va fi unulă din cele mai fruuaose în acestă carnevală. Bilete de intrare se află de venefare în magazinulă M. &. L. Laszlo.
D-lă Dr. Asachi, profesoră Ia facultatea de medicină din BucurescI, a fostă numita în săptămâna trecută
laureată ală facultăţii de medicină din Parisă.
9
Din dieta ungară.
In şedinţa dela 1 Februariu a camerei deputaţiloră, fiindă desbaterea specială a bugetului, la titlulă fondulă de disposiţiune 200,000 fl.", luă cuvântulu şi d-lă deputata
Vincenţiu Babeşă, avăndă convingerea, că fondulă de disposiţiune n’a adusă ţării niciodată fructe bune. In România fostuiă ministru de finanţe Sturza a redusă fondulă de disposiţiune la 60,000 franci, fiindcă — după cum i-a comunicată oratorului—s’a convinsă, că tOte gu vernele au comisă abusuri cu fondulă de disposiţiune.
Ce privesce fondulă nostru de disposiţiune, orato-rulă amintesce că ministru-preşedinte a vorbită în anulă trecută de soboli. OratorulQ n’a înţelesă atunci pe ministru-preşedinte, der de atunci s’a convinsă, că fondulă de disposiţiune a creată prin organele guvernului astfelă de soboli, cari suntă întrebuinţaţi a duce în rătăcire po-porulă. In modulă acesta se provdcă o opiniune publică îndreptată contra naţionalităţiloră. Guvernulă încă n’a prinsă nici ună sobolă, dâr i-a succesă a aţîţa spiritele naţiunei unguresc!, ameninţând’o că naţionalităţile voră periclita statuia ungară, dâcă nu se păstrâză tăcerea şi nu se plătesce. Acâstă tactică tnfluinţâzâ chiar corâna. E multă de când naţionalităţile s’au adresată corânei pentru considerarea gravamineloră loră; sub regimulă lui Koloman Tisza naţionalităţile au făcută esperienţa, că pe acâstă cale nu află ele nici o sanare.
Oratorulă istorisesce, că nu de multă, după mârtea unui fişpană, au venită la ivâlă acte, în care se susţine despre oratoră, că drumulă său la BucurescI şi de acolo îndărătă îlă face totdâuna prin Sibiu, că duce scirî la BucurescI şi de acolo aduce instrucţiuni pentru metro-politulă română. Faţă cu acâsta observă oratorulă, că dânsulă niciodată nu călătoresce în România prin Ar-dâlă. Oratorulă Fa trasă pe autorulă acelora minciuni ad audiendum verbum, âr acesta a răspunsă, că pentru aceste rapârte fişpanulă i-a pusă în vedere o bună remunerare. Elă ca omă săracă a lăcută ce i s’a cerută şi pentru acăsta a primită 400 fl. (Ilaritate,). Nu suntă ăştia soboli? Maioritatea de sigură crede aci totă ce
aduce înainte guvernulă contra naţionalităţiloră, şi totuşi aceste lucruri n’au nici o basă. Oratorulă ar primi cu mulţămită să’lă lase ministru-preşedinte a’şl arunca ochii asupra însemnăriloră despre întrebuinţarea fondului de disposiţiune. (Viuă ilaritate.) Ministrulă instrucţiunei ’şî-a creată din fondulă destinată pentru biserica gr. or. ună fondă de disposiţiune de 20,000 fl. Decă minislrulă ar sci, ce felă de 6menl suntă aceia pe cari îi subvenr-ţionăză elă din acestă fondă, de sigură ar înceta a sprijini pe acei 6menl. Oratorulă crede a-şl împlini o da* toriă patriotică, dâcă votăză contra fondului de disposiţiune.
Ministru-preşedinte lisza declară, că nici acum, nici altădată nu va satisface dorinţei deputatului Babeşă d’a se uita în socotelile fondului de disposiţiune. (Ilaritate, aprobări.) Pentru aceea trebue să întrebe pe deputa-tulă Babeşă, că* 6re posede vr’o garanţiă despre aceea, că acela care — cum susţine dânsulă — a istorisită altuia neadevăruri, dânsului i-a spusă necondiţionată ade-vărulă? (Ilaritate.) D-lă deputată păte fi asigurată, că d. ministru ală instrucţiunei de sigură cere lămuriri dela aceia, pe cari trebue să-i întrebe. D-lă deputată să nu considere ca ofensă, dâcă asupra ministrului a avută ună efectă fbrte liniştitoră împrejurarea, că Babeşă nu a mulţămită cu aceea, că ministrulă culteloră a împărţită ajutdrele. (Aplause’n drâpta.)
Se putea ună răspunsă mai secă şi o bucuriă ma-melucâscă mai mare?
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.»)
VIE NA, 4 Februariu. — Soirea fbiei „N. frr Presse44: întrunirea delegaţianilorft s’a Inatft în perspectivă pe $iua de 10 Martie. De-cretula pentru oprirea esportalui de cai se va publica Sâmbătă ori Dutninecă.
ROMA, 4 Februariu. — In timpulă şedinţei camerei a fostu la muntele Centurio o manifestaţiune. Oştirea a trebuită să ţină liberă trecerea. — In cameră pledară mai toţi oratorii pentru pedepsirea Abisinieniloră, votară creditulfi, guvernulu puse cestiunea de încredere, după care s’a închisă desbaterea.
BUCURESCI, 4 Februariu. — Camera a votată unanimă creditulă de cinci milione pentru completarea înarmăriloră.
DIVERSE.
înblândită. — înainte cu şâse ani căpătă tână-rulă lordă Doneraile, dela amiculă său ducele de Edin-burg, ună pui de vulpe ca dară. Vulpea fă dresată ca şi ună câne, urma stăpânului ori şi unde, aporta etc. In 24 Ianuariu se duse lordulă Doneraile cu vulpea în saniă la preumblare, deodată sări vulpea în susă şi-lă muşcă prin grdsa mănuşe până la osă. După aceea se aruncă asupra visitiului causându-i şi acestuia mai multe răni. Vulpea muri după câteva momente şi la secţare se dovedi, că fusese turbată. Lordulă Doneraile şi vi-sitiulă său s’au dusă la Parisă, deărece Pasteur a declarată, la rugarea lordului făcută pe cale telegrafică, că nu se pâte duce cu nici ună preţă în castelulă Dqne-raile ca sâ’I cureze.
Editoră: Iacobti Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
4) Profesia, care dispune mai multă la oratoriă, e advocatura. Advocaţii se voră putea împărţi dintr’ună punctă de vedere în: a) oratori cu imaginaţiă, cari facă efectă prin metafore, der cari în genere facă abusă şi., o scrintescă; b) oratori logici, cari ar trebui să fiă abun-danţl nu concişî şi cari mai totdâuna, vrândă să fiă scurţi şi coprintjătorî, devină obscuri; e) oratori maliţioşi, cari caută să împungă prin alusii, ce potă fi fine, şi a-tuncî placă ascultătoriloră, său grosolane şi atunci nu placă.
O altă împărţire ar fi în: economişti, jurişti, specialişti, regulamentari, fraseologl, generalisatorl şi întrerupători. a). Oratorii economişti suntă de mai multe soiuri: unii, de pildă, sciu să ’ţi grupeze cifrele aşa încfttă să cretjl că este în excedente, când eşti în deficită; alţii, când este vorba de drumuri de fieră, tragă cu buretele peste vre-ună oraşă mare, ca să viă linia pe la moşia loră; alţii ceră mărirea impositeloră funciare, fiindcă ei n’au nici ună petecă de pământă. b). Oratorii jurişti credă în t6te că dreptulă civilă e mai presusă ca dreptulă politică şi rămână totă cu litera mărtă. c). Oratorii specialişti spună totdâuna idei sănă-t6ae,— căci nu vorbescă decâtă în materii în cari se pricepă—dâr pierdă, pentru că întrebuinţâză prea mulţi tenpenî tehnici, d). Oratorii guvernamentali suntă în stare să vorbâscă câsurî pentru călcarea unui mică ar
ticolă din regulamentă. e). Oratorii fraseologl se ocupă numai de forma fraseloră. f). Oratorii generalisatorl iau principii şi conduşii de prin cărţi fără să ţiă sâmă dâcă se potrivăscă său nu cu cestiile. g). Oratorii întrerupători suntă de două feluri: cari vorbescă şi cari nu vorbescă. Cei cari vorbescă facă sgomotă mare; imită pe tât.e dobitocele prin strigătele loră; au predilecţia pentru mono-silabc: A! O! Da! Nu !
h) Cei cari nu vorbescă au argumentele cele mai con-vingătâre. In unele parlamente scaunele suntă ţintuite. Acestă felă de oratori însă nu suntă deşi în Camere, suntă pe strade...
Ună lucru care p6te să ridice său să scadă pe ună oratoră ar fi apreciarea (Şiarelorâ, dâr ună acelaşi dis-cursă îlă ve<jl judecată într'ună chipă de gazete oposi-ţioniste şi cu totală contrară de gazete d’ale guvernului, încâtă te întrebi: unde e adevărulă?
Apoi trece la elocuenţa miniştriloră. Primulă ministru trebue să se ţie în regiunile înalte, să vorbâscă rareori, să nu se amestece decâtă în afacerile mari.
Ministrulă de esterne trebue să fie totdâuna obscură, să nu vorbâscă multă, ba încă nici câtă trebuie, să fie cu ochii în patru, căci prin tribune suntă amba sadorii puteriloră streine,
Ministrulă de jusfiţiă să fie lucidă şi senină, să nu se aprindă niciodată ..
Ministrulă de instrucţiă trebue să vorbâscă corectă, să nu insulte pe aceia, în capulă cărora se află.
Ministrulă de interne trebue să se ferâscă de cele ce se facă de obiceiu, ca... plătirea delatoriloră ca să calomnieze, etc.
Dintre tote elocuenţele, cele mai la ordinea d»lei suntă: cea parlamentară şi cea în aeră liberă.
Elocuenţa parlamentară nu e împodobită cum e cea academică, ba e bruscă, chiar brutală, dâr are o limită: regulamentulă.
Elocuenţa de întruniri publice său de aeră liberă nu cunosce nici o margine.
Felulă ânteiu se cere în timpuri mai liniştite, fe-lulă ală doilea în timpuri de crisă.
Ca esemplu de aşa oratori, conferenţiarulă ia dela EnglesI pentru ântâia pe Macaulay, din care citesce o bucată de discursă precum Jşi o bucată din o istoriă a lui în care cade fără voiă în elocuenţă; âr pentru a doua pe O'Connell, furtunosulă oratoră irlandesă, din care ârăsl citesce o bucată plină de o fârte mare e-nergiă.
Conferenţiarulă încheiâ dicăndă, că pentru ţâra nostrâ e de preferită genulă lui Macaulay, decâtă ală lui O'Connell, pentru că noi trebue să mergemă pe o cale de progresă evoluţionistă, nu revoluţionară...
(„România»)	Gheorghe dela Plevnă.
1
Ijfc. 18.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Onraalâ la bursa de Viena
din 2 Februariu st. n. 1887.
Rentă de aură 5% . . . 94 40 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 8510 [mprumutulă c&ilorti ferate
ungare................145 —
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . . 126 — Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(S-a emisiune) ....----------
Bonuri rurale ungare . . 103.20 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.20 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt.................103.20
Bonuri cu cl. de Jsortare 103 20 Bonuri rurale transilvane 103 20
Bonuri croato-slavone . . 103 20 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............—.—
Imprumutulă cu premiu
ung....................114.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.75 Renta de hărtiă austriacă 75.65 Renta de arg. austr. . .	80 50
Renta de aură austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 133.50
Acţiunile băncel austro-
ungare................ 864 —
Act. băncel de credită ung. 287.25 Act. băncel de credită austr.282.60 Ărgintulă —. — GalbinI
împărătesei .............6.—
Napoleon-d’orI .... 10.07 Mărci 100 împ. germ. . . 62.15 Londra 10 Livres sterlinge 127.60
Cursuiu pieţei Braşovâ
din 4 Februariu	st. n.	1887.		
Bancnote românesc! ....	Cumf	. 8.46	Vc mi	. 8.48
Argint românesc		»	8.42	•	8.44
Napoleon-d’orI		, >	10.15	#	1017
Lire turcescî		»	11.42	M	11.45
Imperiali		»	10.42	»	10.46
Galbeni		*	6 04	»	6.08
Scrisurile fonc. »Albina»	»	101.—	A	102.- -
Ruble Rusesc!		»	116 —	»	117.—
Discontulă ... »	7—10°/e pe		ană.	
Importantu
pentru
proprietari de domenii şi păduri!
Cu măsurarea geometrică, precum şi eventuală cu esoperarea de planuri economice pentru moşii mai estinse şi păduri se însărcin^ză cu preţuri eftine
Friderick Schunn.
1-5	Sibiu, Rossplatz Nr. 7.
±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±*±:
Turnătoria si fabrică de maşini
f	5
a lui Schlick
Societate pe acţii în Budapesta.
Biuroulă centrală: IV. Weitznerring 57 — LespărtSmentulă pentru maşini agricole Vî. Aeussere Weitznerstr 1696—1699.
recomandă Garnituri de treierată cu vaporu, de încălca cu cărbuni, cu lemne şi cu paie. Garnituri de treierată cu vîrtejd (Goppel.) Sistemă cu pene (Stiften-System), cu, s6u fără aparată penlru umplută în saci şi pentru curăţită. Mori pentru curâţituld cerealeloru (Systemă Backer & Vidats) mai departe patentatele pluguri Schlick cu 2 şi cu 3 feare recunoscute de escelente.. — Preţulu dela fi. 58 în susu. — Pluguri-Rayol, patent. Schlick cu aparată 'pentru ridicaţii afară. Plugurî-Rayol de sine conduce-ţâre (după SacJc). Pluguri originale Schlick şi Vidats cu 1 ferii.
Cea mai nouă maşină patentată de semânatu în brazdă.
Mai departe se află gata : Mori de măcinată, cu una si cu doue pietre, mori pentru porumbă „Little Giantf batoze de porumbă, maşini pentru preparare de nutreţă. Teascuri pentru uleiuri ş. a. m. în stabilimen-tulă fabricei nostre să potă vedea lucrândă: cele mai nouă maşini pentru topită cânepă fosă sist. Ramie şi maşini de curăţită după sistemulă nostru propriu, cu o putere de lucru cvantitativă şi cvalitativă estraordinară
Liste de preţuri se trimită la cerere gratis şi franco.
I
ie
I
&
w
ABONAMENTE
la
„§azeta transilvaniei"
se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoru prin mandate poştale.
Adresele ne rugămii a ni se trimite esactîi arătându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni........3	fl.	—
„ şAse luni ........6	fl.	—
,, unu anu.........12	fl.	—
Pentru România şi strâinătate:
pe trei luni .........................10	franci
„ ş£se luni...........................20	,,
,, unu anii...........................40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.’ *
Mersulil trenuriloru
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Bredealfl-Budapesta şi pe linia TeinşA-Aradd-Budapesta a calei ferate orientale de stătu reg. ung.
Predeald-Budapesta
Trenă
de
persdne
Tren
accelerat
Trenfi
omnibus
ta	Budapesta—tPredealii					
Trenii		Trenă	1 Tren	Trenă	1 Trenă	Trenă
omnibus		de pers.	accelerat	omnibus > de		omnibus
			1		| peraone	
7.30	Viena	11.10	i' ' —	—	i	—
1.14	Budăpeata	7.40	2.—	3.10	6.20	8.00
_	Szolnok	11.05	3.58	7.38	9.34	11.40
1.45	P. Ladâny	2 02	5.28	540	11.26	2.31
	Oradea mare	4.12	6.58	9.14	1.38	—
2.32	Vârad-Velencze	—	—	9.24	2.06	
	Fugyi-Vâsârhely	—	—	941	2 17	—
	Mezo-Telegd	—	7.33	10.19	2.40	—
	R6v	—	8.04	11.38	3.24	—
	Bratca	—	—	12.18	3.47	—
	Buda	—	—	12.54	4.07	—
	Ciucia	—	8.58	1.57	4.33	—
	Huiedin	—	9.28	3.11	5.15	—
	Stana	—	—	3.40	5.3 i	—
	m	Agliiriş	—	—	4.15	5.55	—•
	Ghirbău	—	—	4.36	6.07	—
	Nedeşdu	—	—	4.58	6.24	- -
		—	10.28	5.26	6.43	--
		LdUBlH	11.00			—	—	7.08
		Apahida	U 19	—	—	—	7.36
. 		Ghiriş	52 30	—	—	—	9.06
—	Cucerdea	1.01	—	—	—	9.53
		1	1 06	—	—	—	10.—
	Uiora	1.13			—	—	10.09
	Vinţuld de susti	1.20			—	—	10.19
	Aiudd	1 41			—	—	10.48
		Teiuşft	2.(0	—	—	—	11.14
8.00	Crăciunelfi	2 35	—	—	—	12.12
8.86	Blaşfi	2.48	—	—	—	12.30
9.02	Micăsasa	3.20			—	—	1.12
9.32	Copşa mic	3 36	—	—	■ —	1.32
10.11	Mediaşfi	4.C0	—	—	—	2.18
10.5!	Elisabetopole	4.35			—	—	3.03
12 16	Sigişdra	5.12	—	—	—	3.49
12.50	Haşfaleu	5.37			—	—	4.28
1.21	Homorod	7.02	—	—	—	6.16
2.02	Agostonfalva	7.43	—	—	—	7.06
3.06	Apatia	8.11	—	—	*		7.46
3.38	Feldidra	8.41			—	—	8.25
3.54		9.21	—	—		9.15
4.05	Braşovă ^	—	a		1.55		—
4.50.	Timişfi	—	—	2.53	—	—
7.23	Predealu (	—	—	3.28	—		
-|	BucurescI	—	—	9.35		’
1						
BucurescI Predealu
Timiş Q
Braşov6
Feldi6ra Apatia Agostonfalva Homorodti Haşfaleu
Sighiştira Elisabetopole Mediaşfi Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelfi Teinşft Aiudfi Vinţuld de susfi Ui6ra Cucerdea Ghirisft Apahida
Ciuşiu
Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişfi Stana Haiedinft Ciuda Buda Bratca R6v
Mezd-Telegd F ugyi-V âsârhely Vârad-Velinţe
Or&dia-m&re
P. Ladăny Szolnok Bnda-pesta
Viena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
6 03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
8.00
4.16
5.02
5.43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
256
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55 1 23
3.24
10.05
2.15
.05
Nota: Orele de n6pte sunt fi cele dintre liniile grdse.
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernesci
TeiuşA- lradâ-Budaf«sta				Budapesta- AradA-TeiuşA.				
	Trenă	Tre'iă	Trenă de		Trenă de	{ Trenă	Trenă	
	omnibus	omnibus	persdne		persdne	jde perodne	omnibtn	
TeiuşA	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12 10	1	
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—	
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—	
Şibotă	12.52	—	4.50	ozoinoK	4 10	5.45	—	
Orăştia	1.01	—	5.18	AradA	4.30	6.—	7.04	
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22	
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58	
Branicîca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17	
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5 41	7.10	8 36	
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6C9	7.37	— ;	
Zam	4 25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—	
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—	
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—	
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—	
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9. 8	—	
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicîca	9.19	10.17	—	
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	- -	
Glogovaţfi	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—	
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—	
K 7 nl iin Ir l	8 42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—	
			— !	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29		
Budapesta			- |	8.20	Alba-Iulia	12 36	12.46	—	
Viena	—		6.05	TeiuşA	, 1 29	1.41	—	
AradA-TimişAra				Simeria (Piski) Petroşenft				
	Trenă	Trenă de	TreDft		Trenă de	Trenă	Trenă	
	omni bas	persdne	mixt		persdne	omnibos	mixt	
AradA	5.48		6.05	Simeria	11.25	.	2.42	
Aradulă nou	0,19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25	
Nămeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416	
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11	
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24		5.58	
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3 05		64"!	
TimişAra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12	
TimişAra- AradA				Petroşenl—Simeria (Piski)				
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	
	persdne	persdne	omnlbns		de pers.	omnibus	mixt	
TimişAra	6.25	,	5.00 j	Petroşenl	10 07	—	6.10	
Merczifalva	—	—		Baniţa	10 48	—	6.53	
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25		.	7 37	
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20	
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01	
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52	
AradA	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	10.31