REDACŢIUSfEA ŞI ADMJilSTRAŢIEKEA j
BRAŞOVfî, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe anii anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nia şi str&infttate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorltsrT nefranoate nu ae prlmatou. — Manuaorlpta nu aa ratrămlti.
Ni 17.
Vineri, 23 Ianuariu (4 Februariu.)
1887.
BraşovU, 22 Ianuariu 1887.
In cele din urmă a’a aurită în camera ungară şi vocea unui deputaţii naţionalii românii.
Era şi timpulă sâ se audă, căci prea se bucurau şoviniştii, că deputatulu sârbă Dimi-trievici a rămasă singură singurelă cu părerile lui, făr’ de nici o susţinere şi aprobare.
Domnulă Yincenţiu Babeşă este vecină cu colegulă său Dimitrievicî, ocupându loculă de lângă elă pe una din băncile deputaţiloră. Nu
i-a putută scăpa dâr nici ună cuvântă din dis-cursulă pronunţată de acestă corifeu ală partidei naţionale sârbesci.
Dimitrievicî a vorbită de năcazurile Sârbi-loru, de plângerile loră îndreptăţite, de desamă-girile loră, de ignorarea loră ca naţionalitete, de nenorocita tendinţă de maghiarisare, de măsurile despotice ale guvernului, care nu respectă nici chiar libertatea individuală, de călcarea autonomiei bisericei sârbesci, de violarea sâmţului de dreptate ală Serbiloru prin nelegala numire a unui patriarhă, pe care’lă urăscă toţi Sârbii. Elă a descoperită representanţiloiu elementului dela putere adevăratele sentimente ale poporului său arătându-le, că viuâ şi puternică este încă con-sciinţa naţională a Serbiloră.
Domnulă Babeşă le-a aurită t<5te aceste, a au(jită pe colegulă său serbu	că Serbii,
deşi ară fi îndreptăţiţi a avâ o posiţiune de dreptă publică deosebită în acestă stată, s’au mărginită a pretinde egală îndreptăţire numai pe tărâmulu administrativă, dâr nici acâsta modestă dorinţă a loră n’a fostă împlinită de cătră cei dela putere.
Enunciaţiunile deputatului naţională sârbesă au trebuită să facă o adâncă impresiune asupra deputatului naţională română şi au trebuită, fi-resce, să-lă îndemne a face asemănare între starea năstră şi a poporului slavă din sudulă Ţărei unguresc!.
— Ce credeţi voi Unguriloră? Luaţi în deşertă vorbele deputatului Dimitrievicî, pentru că vi se pare ună lucru bagatelă de-a vă juca cu-o mână de Sârbi, când pe ună Gfyurkovits cu ceata slugarnică a conaţionaliloru săi îi puteţi duce legaţi de sfâră. Dâr 6re nu vă gândiţi că chiar de v’ar succede a înăbuşi pentru durată viaţa naţională a Sârbiloră, mai trăiescă în a-cestă stată şi câteva miliâne de Români ? Ce-o 86 începeţi cu aceştia?
Ori dâră sunteţi de părere că deârece în sî-nulă naţiunei mele domnesce în momentele de faţă cea mai mare linişte, acâsta este ună semnă, că Românii suntă mulţumiţi ?
Multe ilusiunî v’aţi făcută, domniloră, de când a-ţi ajunsă la putere, dâr cea mai mare ilusiune ară fi să credeţi, că Românii au renunţată la drepturile loră, ce li le-au răpită violenţa şi uneltirile d-vostre.
Colegulă meu Dimitrievicî v’a vorbită de îndreptăţirea elementului sârbescă de-a avâ o posiţiune de dreptă publică deosebită în acestă stată. Vă asigură că noi Românii nu numai suntemă conscii de acâsta îndreptăţire, nu numai recunâscemă necesitatea d’a ni se crea o posiţiune deosebită de dreptă publică, dâr o şi pretindeam, căci este unica garanţiă pentru asigurarea pacinicei desvoltări a individualităţii nâstre naţionale.
Onorabilulă deputată sârbescă v’a (fisă, domniloră, c’ ar fi timpulă să recunâsceţi, că nu mai merge cu nenorocita d-vâstre politică de maghiarisare. O a-ţi pusă în lucrare pe tâtă linia şi în contra nâstră, a Româniloră. Credeţi că prin acâsta a-ţi câştigată încrederea şi simpatia poporului română şi că vi Taţi făcută amică ?
Arătaţi-mi, vă rogă, care este resultatulă politicei, ce aţi urmărit’o faţă cu noi Românii
de 19 ani încâce? Eu vă spună sinceră, că nu vădă să fi adusă administraţia d-v6stre în ţinuturile locuite de Români, decâtă miseriă şi amărăciune, ura şi dispreţulă.
Suntemă în ajunulă unoră mari complica-ţiuni esteriâre. Credeţi d-vâstre, că o politică cu astfelă de resultate este aptă de a pregăti po-pârele acestui stată pentu ora periculului?
Cam aceste trebue să fi fostă ideile, ce le-a suscitată în mintea d-lui Babeşă discursulă lui Dimitrievicî, atunci când, după cum ne spune ună raportoră ungură, a dată din capă ca semnă de aprobare.
Ne pare rău, că nu suntemă în posiţiune a constata, că d-lă Babeşă a şi pronunţaţii, aceste idei în au<julă şoviniştiloră, cari trăiescă în amăgirea, că Românii nu suntă decâtă materială pentru esperimentele fişpaniloră şi ale inspecto-riloră de scâle unguresci.
D-lă Babeşă s’a mărginită a vorbi mai tărtfiu cu ocasiunea desbaterei speciale la rubrica fondului de disposiţiune, arătândă că acestă fondă să întrebăinţâză pentru scopuri de agitare în contra Româniloră.
Acâsta nu era ceva nou nici pentru d. Babeşă, nici pentru d. Tisza, nici pentru noi.
Pănă ce acestă guvernă va fi la putere va subvenţiona organele sale după placă spre a „crea soboli“ cari să agite contra nâstră, ear nimeni nu’lă va putâ împiedeca.
De aceea trebue să cadă mai întâiu guver-nulă şi sistemulă ruinâtoră de adi, ca să se în-drepteze lucrurile.
Domnulă Babeşă făcea mai bine, 'după noi, dâcă se mărginea a documenta acâsta, adău-gândă, că Românii nu voră renunţa niciodată la drepturile loră.
învăţământulft nostru media şi superiorii,
în raportu cu necesităţile nostre.
II.
Dâcă luămă în mână datele statistice ale gimna-sîiloră năstre, vedemă, că deja înainte de a termina întrerupă studiile fărte mulţi tineri, spre a se întorce la moşia părintâscă, decă au, seu spre a îmbrăţişa cariera de învăţătoră seu notară, şi că în totală peste 90% dintre cei ce frecventâză gimnasiile nostre se întorcă acasă directă, orî indirectă, la agricultură, căci notarulă, învăţătorulă, preotulă, neputendă trăi cum se cade din miculă loră salară, suntă constrînşî să porte şi economia câmpului, despre care ei n’au învăţată în şcolă nimică.
Resultatele se şi vădă, căci, deşi unele din şcolele nâstre au trecută peste suta de ani dela înfiinţarea loră, şi deşi prin şi pe la sate relativă avemă destui Omeni cu carte, totuşi producţiunea nostră n’a dată nici în cantitate şi nici în calitate fiă măcară [c’ună firă de pără înainte, ci ea e totă cea moştenită din moşi şi strămoş*, cunoscinţele nâstre de agricultură se mărginescă încă totă numai la cele din Georgicele lui Virgilă şi din istoria naturală a lui Pliniu celă tinără. Rassele nostre de vite suntă primitive, rotaţiunea, totă cea de 2 şi 3 câmpuri usitată încă pe timpulă Româniloră vechi, la gunoiu strîngemă totă apa şi bălţile din curte, er cu amoniaculă şi acidulă nitrică gunoimă rîurile şi aerulă atmosferică. Pentru agricultorii noştri *cu carte, numele şi lucrările unui Thaer, Boussingault, unui Liebig, Koppe, unui I. Kuhn, Settegast şi Emil Wolf suntă mai puţină cunoscute şi de mai puţină importanţă decâtă bunââră numele regenţiloră egipteni din dinastia a XXI-a!!...
Ca să avemă însă esemple şi mai palpabile, tnu avemă decâtă să ne uitămă ce să petrece în străinătate. In Germania d. e. băieţii cu 4—5 clase gimnasiale, după ce mai învăţă 1—1% ană ceva din agricultură, admi-nistreză şi cultivă intensivă moşii de 4—5 mii hectare întindere, opereză cu sute de mii de mărci pe ană, facă studii importante şi sistematice asupra prăsirii şi acli-matisărei diferiteloră rasse de vite şi plante, asupra na-tarei boleloră loră precum şi a mijloceloră de a-le com-
bate ş. a. ş. a., facă totă felulă de amelioraţiunî de cui tură mari şi mici: scurgeri şi secări de rovine şi mlaş-tine, drenagiurî, irrigaţiunî, fănaţii şi livezi artificiale ş. a. pe când la noi tinerii după 15—16 ani de studiu nu suntă în stare să-şî procure o bucată de pâne său să cultive raţională cele 10—15 hectare pămăntă’ dela tată-său seu dela biserică.
In străinătate pe lângă mulţimea de (fiare şi scrieri periodice speciale de agricultură şi de industriile împreunate cu agricultura, tote foile tratâză cestiuni de agricultură, atâta pe tărâmulă sciinţificfi câtă şi pe celă practică. Aşa de pildă întâmpini într’ensele tractate despre rentabilitatea întroducerei unoră plante său a vreunui soiu de vite într’o regiune seu alta, despre îmbunătăţirea unei rasse de vite seu plante prin împăre-chiarea seu încrucişarea ei cu alta, despre perfecţionarea cutărei şi cutărei sisteme de cultură, despre nutriţiunea cutăroră animale, pentru obţinerea folosului cutare ş. a.
Şi ce se petrece la noi? De ce suntă capabilUgim-nasistii noştri ? Ce se scrie la noi despre agricultură ? Credă că nu mai e de lipsă să o spunemă, căci scie fiă-care cum stămă în privinţa acesta. — Ună altă esemplu :
S’a înfiinţată d’atâţa ani societatea română de credită Albina», căreia apoi i-au urmată societăţile de credită şi economii regionale: „Timişana», «Ardeleana», .Furnica", «Economulă», .Transilvania» etc. cu scopă d’a veni în ajuf.orulă agriculturei române din Transilvania şi Ungaria, şi deşi unele funcţionâză deja de mai mulţi ani, totuşi niciodată nu vei găsi în vr’ună (fiară său broşură o dare de sâmă seu vr’o observaţiune din partea preoţiloră seu altoră omeni de carte, cari trăiescă in mij oculă poporului, despre resultatulă şi efectele ce au avută aceste instituţiunl asupra agriculturei şi economiei române din acelă ţinută decă ele îşi ajungă scopulă propusă, ori nu, decă ele ar trebui sporite sâu numai sporită capitalulă loră şi liberată de unele condiţiunî şi formalităţi greâie şi vexătOre, eventuală dâcă corespundă pe deplină sâu pentru* a putâ combate uşura cu mai multă eficacitate şi a scăpa pe poporă din mânile cămă-, tariloră şi jidaniloră, propuneri şi proiecte de a înfiinţa altele, după alte sisteme fiă şi cu capitală mai puţină cum suntă d. e. în Germania de sudă cele înfiinţate de ţe-ranulă Raiffeisen, cari se mărginescă numai pe ună le-ritoră şi la ună nume de membri restrînsă şi unde îm-prumutulă se dă numai pe garanţia solidară a tuturora membrilor, — căci nu găsescl. De asemenea de propuneri despre înfiinţarea şi organisarea de societăţi pentru ameliorarea viteloră, pentru introducerea culturei planteloră industriale, de asociaţiunî pentru producţiunea şi espor-tulă de producte animalice şi vegetale ş. a., de tOte aceste nici că se pomenesce.*)
Pănă a(fi după 120 de ani studiu şi de muncă încă n’avemă ună singură tratată de agricultură sâu zoo-, techniă, care sâ-lă dămă ţăranului în mână, deşi trăimă mai numai din agricultură avemă proprietari de moşiâre frumuşele şi de turme şi cire<fi de vite de mai multe mii de capete!!
Ce e dreptă, de câtva timpă încoce, apară mici tratate de grădinărită şi cultura pomiloră, mai cu sâmă din partea învăţătoriloră sătesc!. Insă aceste manuale, ori şi câtă silinţă îşi dau domnii învăţători la compunerea loră, nu potă avâ o valore literară, basată pe es-perinţe şi încercări minuţiose a unoră omeni specialişti, ci ele suntă, ca lucrările de diletanţi în genere, nisce traducţiunl şi compilări mai multă sâu mai puţină reuşite după nisce autori străini, de multe ori de-o valâre dubiâ.
Să trecemă la calendare, cari suntă destinate eminamente pentru poporulă cetitoră dela sate. Să vedemă câte din ele aducă ceva despre agricultură, câte din ele tabele de analise de lapte, alimente, nutreţuri pentru Omeni şi vite, câte analise de gunoiu şi îngrăşăminte pentru plante, câte conspecte asupra elementeloră nutritive şi de folosă din diferitele producte agricole — a-supra productivităţii şi recoltei la diferite feluri de plante pe anumite terenuri; câte modele de contabilitate asupra
*) In privinţa înfiinţării unei reuniuni de agricultură s’au făcută paşi, pănă acum însă făr’ de resultată.
Red.
Nr. 17.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
diferitelor^ ramuri ale agriculturei ş. a., tota cesftiunl din domeniuld practicâ, cari eminamente interesâză pe agricultorii şi l’ar pune în posibilitatea ca să judece şi cal-culese şi elâ la munca sa? — Afară de unuia seu două celelalte n’aducâ nimica despre economiă, şi înşiră nu* mai târgurile sâu bâlciurile din Ardelâ şi Ungaria.
S6 trecema la cultura câmpului şi să vedemâ cum stăma cu producţiunea agricolă. Pe când conlocuitorii saşi au introdusa cultura în mare de plante industriale, a hemeiului, cânepei, inului, şi cultivă binişora şi vi-nula, ba unele firme cum e bunăorâ a lui Teutsch din Sighişâra şi-au câştigată deja una renume europânâ prin căutarea şi esportula vinurilorfi ei, la noi nu vei pute da de vre-o economiă seu casă renumită, care să se distingă prin nescari culturi deosebite, prin cultura de plante industriale, prin vitele ei alese seu lânuri fine, prin vinuri de calitate superiâră, prin fabricaţiunea şi esportula de unta, brânzeturi fine, de conserve său de rachiu de prune etc. Ba chiar aruncândfi privirea numai asupra chartelora şi datelora statistice de cultura dife-rilelorfi plante, ni se înfăţişâză tristuia tablou, că tocmai în regiunile locuite de Români nu s’a introdusa încă nici cultura nutreţuriloră semănate, a trifoiului, lucernei, raigrasului, a sfecleloru etc., cari sunta basa şi temelia oricărei îmbunătăţiri şi progresa în agricultură!! Brânza ndstră numai noi o mâncăma, eră Jâna e ca vai de ea şi numai noi o putema întrebuinţa pentru fabricaţiunea hainelor a, străinii prefera a face din ea numai pătnrî şi straie pentru cai şi alte vite. Fabricile de postava ce s’au înfiinţata la Braşovâ şi Sibiiu şi producă aşa nu-mitula postava de Braşova, care şi-a câştigată o bună reputaţiune — pentru lucrările mai fine trebue să aducă lâna din ţâra ungurâscâ — pe când turmele ndstre să răresca şi dispară pe fiecare ana şi noi ne plângema că nu ni se plâtesca, pe când fabricanţii lânurile ndstre le pota întrebuinţa numai la confecţionarea postavurilora celora ordinare şi dure.
In fine să ne întrebămfi câţi inşi dintre agricultorii noştri în urma silinţei şi zelului lord seu a unora împrejurări favorabile au înaintata deveninda din proprietari mici proprietari medii, şi din aceştia proprietari mari? Pe cei din urmă îi poţi număra pe degete.
C’und cuvânta, nu numai în politică, ci din causa direcţiune! celei prea filologice şi filosofice din scole, şi în cele economice amfi devenita şi rămasa pasivi în de-plinula înţelesa ala cuvântului!!
Dăcă stăma atâta de rău în cele economice, să căutăma resultatele şi progresula de pe teremula pura scientificâ, dâră acesta va fi ceva mai îmbucurător a. Să ne întrebăma câţi din teologii absoluţi au, după mântuirea studiilord, posibilitatea şi mijlăcele d’aşl procura şi consulta alţi autori de literatură, d’a se mai ocupa cu literatura, istoria, filosofia, {teologia, sciinţele esacte şi artele, câţi din ei s’au distinsa pe tărămuiâ literara şi câţi au înmulţită şi înavuţită literatura, fiă sciintifică, liă populară ?
La şedinţele generale ale „Associaţiunei transilvane pentru cultura şi literatura poporului româna*, şi la cele ale despărţămintelora ei, său în alte întruniri, se ţine vre-o disertaţia său conferinţă despre fauna şi flora diferitelord regiuni?*) In Ardâla, ţâra cea atâta de bogata înzestrată şi înfrumseţată de natură, s’a publicata Ore pănă acum prin Ziare sâu broşuri volante ori şi numai ca adnecsfi la programele anuale ale gimnasiilorQ nOstre vr’una studiu asupra formaţiunei şi stratificaţiunei petro-grafice şi geologice a vre-unei regiuni locuite de Români? S’a cercetata în privinţa petrografiei sâu a mine-ralelora vr’una singura deala seu colină din partea nOs-tră? căci cultura şi literatura şi prin atarl lucrări se promovâză şi propagă, şi pentru noi aceste ar avâ o mal mare valOre decâta studiile despre influinţa, ce a esercitat’o limba grecâscă asupra celei latine. Din tote aceste nimica, şi pe când noi ne consumăma timpula şi paralele cu numărarea şi conjugarea verbelora eline neregulate şi în ţu şi căutăma cu toţii rădăcinile vorbelora grecesc!, producţiunea nOstră să Teduce la nulă, economia ne stagnâză, âr materiile brute, în valOre de mi-liOne de florini, treca din mâna nOstră în aceea a străi-nilora, adeseori pe o sumă bagatelă de 5—6 fl. şi noi locuima încă pe una pămenta şi una sola necunoscuta, o adevărată terra incognita. Ba putema merge ceva mai departe şi 4*ce, că pănă aZî n’avema încă o geografiă de Ddmne ajută a Ardâlului şi a ţinuturilora învecinate locuite de Români fiă pentru scOlă sâu pentru publiculfl cetitora. Va să Zică resultatulâ nu e prea satisfăcetora nici aci.
SOIRILE PILEI.
Miniştrii unguri s’au întorsa din Viena în Pesta. Greutăţile esistente în privinţa cestiunei pactului nici de astă dată n’au fosta înlăturate. De altă parte, cu tote
*) O asemenea disertaţiune a d-lui Porcius, membru ala Academiei române, s’a publicata, decă nu ne înşelăma, în f<5ia Associaţiunei.	Red.
desminţirile ce s’au data seirei privilore la demisiunea mai multorâ membri ai cabinetului Tisza, se crede că demisiunile vorO fi cunoscute în curănda.
»Neue Temesvarer Zeitung* dela 29 Ianuarie n. scrie: Ieri sără s’a aprinsa casa ţăranului Pavela Pascu din comuna învecinată Chişeneu. Casa sta deja in flăcări, când soţia lui Pascu observă, că băiatula ei cela mai mica în vârstă de 1V2 ani a rămasa din nebăgare de sâmă în leagănă. Nefericita mamă se ruga în genunchi pentru ajutora, dâr nimeni nu voia să între în casa, care ardea şi sta să se dărîme. Deodată se iviră doi băieţi de câte 12 ani, Moise şi Cociâbă, cari alergară în curtea casei. Mulţimea se uita uimită Ia ei. încercarea de a întră prin uşa casei nu a succesO, căci acâsta era deja în flăcări. Dâr vitejii tineri nu-şl per-dură curagiulă, ci săriră prin ferâstră în odaia plină de fuma. Cu îngrijire şi temă aştepta mulţimea să sosăscâ tinerii liberatori, când deodată mama băiatului dădu ună ţipetă de bucuriă. Ea observă mai ântâiu cum liberatorii băiatului stăruiau a străbate prin fumâ şi foca şi cum ei ""pârliţi de focă aduceau în braţele lorâ băiatula scăpata. Copilula a rămasa nevătămata de flăcări, âr băieţii au fosta arşi la tălpile piciorelorh şi la mâni. După vre-o câteva minute se dărîmâ casa formânda o ruină de cenuşă şi jara.
DeunâZile, spună foile din Seghedină, a fosta a-colo una agenţii secreţii alu poliţiei rusescî, care urmărea pe nisce defraudatorl de mai multe miliâne, ce fugiseră în Ungaria şi în urmărirea cărora se trimeseseră mai mulţi agenţi secreţi poliţienesc!. Una defraudatora a fosta prinsa în Vaţâ, der tovarăşula-său o luase la timpa la sănătăsa spre Seghedin. Aci însă nu s’a data de urma lui şi astfela agentula rusa după o şedere de două f^ile in Seghedina, a plecata fără ispravă.
Secretarula financiara dela direcţiunea financiară din Pesta, Bela Kubinyi, fu trasa în cercetare pentru storcere de bani şi mituiri, şi condamnată la perderea oficiului său. Condamnatula apelă la ministerulfi de fi-nance, care îla scăpă de pedepsă prin graţiare, der drepta *pedâpsă« îla permută la direcţiunea financiară din Neusohl. Ore tota aşa ar fi păţita ună Nemaghiara?
—x—
Rău de tota îi merge şi teatrului ungurescu din Alba-regală. Cu abonamentele abia se pota acoperi lefurile personalului corului, er publicula se duce in aşa de mica număra la teatru, încât a actorii, cari j6că la parte, -n’au primita de săptămâni întregi nici una bana. Societatea aetorilora s’a adresata reuniunei teatrale cu rugarea d’a o sprijini, căci altfela trebue să se disolve. De ce nu s’a adresata Kulturegyletului din Pesta?
—x—
Dou8 companii din batalionula 2 aia regimentului de geniu staţionata în Pesta au plecata: una la MostarC şi alta la Cattaro.
«Liberalului" din Iaşi i se comunică, că mediculă-şefa alft corpului ala IV-lea de armată, d. Dr. Otremba, a reuşita încă eu câţl-va ani înainte a usca şi pulverisa ast-fela carnea, încâta se p6te conserva forte bine, apoi în acelaşi timpa este, în urma pregătitei şi adăugirei u-nora mirodenii; ceva mai nutritdre ca carnea în sine, şi—lucru de căpeteniă pentru campaniă—este în voluma şi greutate atâta de redusa, încâta uşureză considerabila sarcina soldaţilora şi aşa destula de împovăraţi în timpula mobilisărei. Informatorula {nostru ne asigură, că mâncările făcute din acesta prafa de carne (bulionă, cot-leta, pesmeţî) sunta gustâse de minune, precum s’a convinsa la una dejuna făcuta din prafa de acesta vechiu de doi ani. Ţeranulâ şi-ar "putea mai uşora cumpăra de acâsta, decâta carne, care mai cu semă în timpula verei pe la sate nici nu se tae şi astfela alocurea nici uu afli de cumpărata. Şi apoi câta de rentabilă întreprindere ara fi când afli chilo de carne (slabă cum să cere Ia acesttt pra(a) pănă şi cu Zece bani.
—x—
Cu 1 Februariu c. s’a deschisa între Austro- Ungaria şi Bulgaria o comimicaţiune telegrafică pentru mandate poştale, prin care se pota mijloci pe cale telegrafică sume de bani pănă la 200 fl. eventuala 500 fr.
—0—
D-lâ învâţătorâ 'poporala Silvestru Mureşanu din Rodna-vechiă ne trimite pentru informarea publicului şi a editorilorO de călindare următorele date : InaltulO Mi-nisteriu reg. ung, de agronomiă, industriă şi comerciu cu ordinaţiunea sa din 5 Noemvre 1886 Nr. 56,796 a concesh în comunitatea opidană Rodna-vechiă, vechiula Ruconium (6 Radna, Alt Rodna) să se ţină pe viitorii 6 târguri de ţâră (bîlciurl) împreunate cu târguri de vite Aceste Zile de târga sunta de a se ţine în următdrea ordine şi anume: 1. Sâmbătă înaiute de 26 Februariu st. n. 2. In 4 Maj^j sf. n. 3. Sâmbăta ultimă din Iuniu st. n. 4. In 10 Augusta st. n. 5. Sâmbăta ultimă din
luna lui Octomvre st. n. 6. Mercur! înainte de 18 De-cemvre st. n. Datele acestea rămânO neschimbate pentru fiecare ana. Tergula ultima din Decemvre s’a ţinuta şi în anula espirata, resultatulâ a fosta indestuli-tora, numai preţurile slabe.
Foia oficială a publicata ordinaţiunea privitore la art. de lege XXIV din 1885 pentru esecutarea disolvării cemuniuniloră de cassă în fostele graniţe militare.
—0—
In Ianuariu s’au depusă la cassele din locu fl. 457 mii, s’au ridicata fl. 349 mii, cu finea lunei s’au aflata în numărara fl. 151 mii.
—x—
„Meseriaşulu Română fi foiă pentru meseriaşi şi pentru toţi iubitorii de meserii, ce apare în Braşovtt sub redacţia d-lui B. Baiulescu, ese dela 1 Ianuariu a. c. în mărime de câte o c6lă, tota de câte două ori pe lună şi costă tota numai l fl. 20 cr. pe unâ ana întregO sau 60 cr. pe x/a ana ca şi mai nainte. Acâstă f6iă urmă-reşce mersula meserielorO Ia noi, la Români, şi în străinătate; aduce articulî de specialitate pentru meseriaşi şi articull, cari pota fi de folosa ori cărui economO; stăruesce a se forma la Români classa mijlociă, tractâză cestiun. higienice şi preste totâ lucruri, cari pota servi la conservarea şi înaintarea poporului nostru. Pentru petrecere şi variaţiune aduce aprope în fiecare număra povestiri, poesii, anecdote şi împărtăşiri din lume etc. Se recomandă tuturora meseriaşiloră şi în genere tuturora iubitorilora de meserii.
—x—
Nu de multa a murită în Italia fostula proprietara românâ Nicolescu. Văduva repo.satului, la cererea ei, primi încuviinţarea să transporte cadavrulQ bărbatu-său a Bucurescî. D6r femeea n’avea bani gata, aşa că numai pănă la Pesta putu fi transportata cadavrula, unde sosi la 28 Ianuariu. Văduva făcu paşi la poliţiă şi la consulula româna din Pesta. Acesta îi puse la disposiţiă banii necesari, aşa cadavrula putu fi transportata pănă la Orşova. Pote că şi aci va fi aflata biata femeiă a-juîora pentru transportarea cadavrului la locuia destinata.
—0-
Direcţiunea financiară din Sătmaru a transferata pe oficialula de dare cl. IV Tonă Trahană din Sighetu în aceiaşi calitate la oficiula de dare din Baia-Mare.
—x—
Duminecă în 25 Iannuriu st. v. d-la Michailu T. Stănescu îşi va serba cununia sa cu d-şOra Victoria I. Nacianu în biserica Sf. Ioan din Ploiesci. AdresămO tinerei părechî cele mai căldurdse urări de fericire!
—x—
Societatea „Crucea Roşiădin România a începută să dea semne de vieţă. In Bucurescî, in PIoesel, în Cra-iova, în Focşani, în Tulcea etc. se lucrâză pentru sporirea fondurilora societăţii prin baluri şi prin lofării.
—x—
Una fugara politica bulgara a comisa la 31 Ianuariu în Bucurescî una atentata contra dragomanului a-genţiei bulgare, care a fosta uşorO rănita.
— x—
In Niirnberg s’a arestata în dilele acestea şefnla unei bande internaţionale de pungaşi, cari de ani de dile pungăşesce lumea pe căile ferate în Austro-Ungaria, Germania, România şi Rusia. Pungaşula se numesce Bern şi în Varşovia a fosta condamnata cu deportaţiune în Siberia, de unde a fugita. In Pesta găsise în „madame" Blueffstein o protectore ce făcea jertfe pentru ela. Arestarea lui s’a întâmplata astfela : Călătorea cu una călătora într’una cupeu cl. I; adurminda călătorula, Bern îla stropi cu o substanţă ameţitore şi să apucă să-10 pungăşescă. Călătoruia însă se deşteptă fără veste şi punenda mâna pe Bern îlâ predete pe mâna poliţiei.
Ni se trimite din Arada spre publicare următOrea DECLARATIV NE
Comitetulâ, constituita pentru arangiarea balului anunţata la 17 Februariu, aflânda că „Reuniunea fe-meilora române din Arada şi provinciă* ca atare nu arangiază bala în carnevala, s’a simţită motivată a arangia însuşi pe propriulă său risică balulă tradiţionala românesca, in favorula acelei reuniuni.
Apocrifulă »Avisa“ despre balulQ proiectata pe „Apr.lie* ce s’a colportată ulterioră per abusum în numele Reuniunei, — care nu va fi declinândO dela sine spriginula ce i se ofere din partea omenilorO, cari pOrtă a inimă cultura femeei române, — se pOte reduce la manevra unei fracţiuni ce tinde a paralisa reuşita hăului deja anunţata.
Astfela, balulh anunţată pe 17 Februariu se va ină, ceea ce se aduce la cunoscinţa onoratului publică spre orientare.
Pentru comitetulâ arangiatorO.
Aurelu Suciu.
Conferinţele ministeriale din Viena.
In Z'lele acestea s’au ţinuta în Viena câteva conferinţe de mare însemnătate la care au luată parte atâta
Nr. 17.
GAZETA TRANSILVANIEI.
-------------------------------!---------------------------
miniştrii austriac!, câta şi cei ungurescl. In aceste consilii de miniştri s'au desbătutfl 'cestiunea pactului şi ces-\ tiunea luărei de mesurî militare pentru casula unui eventuala răsboiu.
Cu privire la pacta, o înţelegere definitivă nu s’a putută stabili. Guvernulfi ungara s’a arătata dispusa a primi hotârirea camerei deputaţi lorfi austriac! privitOre la vama pe petroleu, er ce privesce darea pe zaharfi, miniştrii unguresc! au consimţi! Q la sporirea moderată a premielorQ de esportO şi la suma totală a bonificârei de esporta, ba sunta înclinaţi a consimţi şi la unele modificări ale disposiţiunilorQ asupra comunicaţiunei zahărului nesupusa dării înăuntrula teritoriului vamala. Mai sunta şi alte disposiţiunî la care consimte guvernulfi un-gurescfi. T6te aceste concesiuni le-a făcuta guvernulfi ungurescfi cu condiţiunea, ea guvernulfi austriaca să consimtă la o reformă a dării pe spirtfi, care în prima liniă are de scopfi o sporire a venitului dării şi dela care guvernulQ ungurescfi îşî promite unfi nou venito de mai multe milione. Guvernulfi austriaca a declarata că e gata a primi şi a stărui pentru propunerile asupra dării pe zaharfi. Cu privire la darea pe spirtfi, Dunajewski Zise că în principiu e admisibilă o sporire, dâr trebue să esamineze mai ântâiu propunerile guvernului ungurescfi şi să le supună unei espertise. In urma acestorfi de-claraţiun! tractările s’au amânatfi.
De altă parte »B. Korr. * e informată că în nici
0	direcţiune nu s’a ajunsfi la o înţelegere asupra pactului şi se bănuesce că guvernulfi austriaca n’are nici unfi interesa esenţialii să se’ncheiă pactulfi. Guvernulfi ungurescfi a făcuta propuneri alternative şi dăcă acestea nu vorfi duce la o înţelegere, atunci or! ce tractăr! ul-teriore suntfi lipsite de or! ce basă.
Cu privire la luarea de măsuri militare, s’au luatfi două feluri de hotăriri. In prima liniă s’a tractata de acoperirea eheltuelilorfi, care s’au crecjutfi necesare din partea administraţiunei de răsboiu pentru [procurarea de articole de îmbrăcăminte şi de nutrimentfi. Cifra încă nu e stabilită, der se vorbesce de 40 miliOne fl. Aceste credite se ’nţelege că numai delegaţiunile le potfi încuviinţa ca credite suplimentare la bugetulfi pentru 1887 şi de aceea a trebuita să se ia în vedere convocarea de-legaţiunilorfi în sesiune estraordinară. In a doua liniă s’a tractata şi de astfelfi de cheltueli, care suntfi cerute de activarea şi înarmarea glâtelorfi, şi aceste credite le încuviinţeză parlamentele din Vien* şi Pesta, prin urmare acestora corpuri representative li se vorfi presenta proiecte în acestă direcţiune. Referitorfi la terminulfi con-vocărei delegaţiunilorO se (J*ce că va fi în Martie său Aprilie, dăr nu e eschisă credinţa, că va putea ti şi în Februariu, după gravitatea situaţiunei din afară.
Asupra apropiatei convocări a delegaţiunilorO, făia ministerului de esterne din Yiena »Fremdenb!att“, după ce arată că conferinţele ministeriale s’au încheiata sub preşedinla Maiestăţii Sale, scrie următOrele:
,Se scie că activarea glâtelorfi în sensulQ legei respective era reservată pentru unfi timpfi mai întârziata şi pentru esecutarea ei se prevăzuse unO timpfi mai îndelungata. Intr’aceea se ivi situaţiunea politică generală ameninţătdre, care pretinde esecutarea legii în timpulO cela mai scurta şi prin urmare se ivesce şi necesitatea d’a se încuviinţa mijlăcele pentru acesta pe cale constituţională în cela mai scurta timpO. Mai departe obiec-tulfi desbaterilorfi au fosta şi comandele necesare pentru complectarea înarmărei armatei nfistre comune, a cărorfi urgenţă s’a stabilita deja în conferinţele ministeriale ţinute la începntulO acestei luni şi privescfi procurări de obiecte de îmbrăcăminte, de nutrimentfi şi de echipa-, menta. DeOrece situaţiunea a devenita şi mai ameninţă-târe în vestulfi Europei, la o întrerupere a acestorfi măsuri nu se pote cugeta, ci din contră trebue să se continue, prin urmare va fi necesară o sumă mai mare de ban! pentru acoperirea căreia e absoluta neeesarO se se jîngrijâscă, aşa că e imperiosu cerută convocarea delega-\Uuniloru într’o sesiune ad hoc pentru aprobarea măsuri-lorfi arătate mai susfi şi luate de administraţiunea de f răsboiu*.
Cestiunea bulgară.
1	Programele, car! se vorfi discuta Z«'ele acestea la
Constantinopolfi pentru terminarea crisei din Bulgaria, suntfi, după Z'arele din Viena, următOrele:
Programulu bulgara. Marea Sobramă îndată după jîntfircerea delegaţilor fi bulgari dela Constantinopolfi va fi convocată şi regenţii îi vorfi remite puterile formându-se ^astfelfi unO cabinetfi de coaliţiune, compusă din t6te partidele. Se va convoca apoi o nouă Sobraniă pentru a
1	alege pe principe.
’ Programulu rusu. Retragerea regenţilorfi actual! şi înlocuirea lorfi cu alţii agreaţi de Rusia, care apoi va î retrage candidatura [principelui de Mingrelia. Alegerea ' anei nouă Sobranie, căreia Rusia îi propune pe candi data, după ce acesta va fi agreata de t6te puterile, probabila pe principele George de Leuchtenberg, care în
acelaşi timpfi va fi numita şi Jguvernatorfi generala alfi Rumeliei Orientale.
Rusia nu se va amesteca în afacerile interne ale ţărei. Tfite posturile de miniştri vorfi fi ocupate de Bulgari, cu escepţiunea aceluia de răsboiu, la care va fi numita unfi Rusfi, precum şi comandanţii corpurilorfi armatei vorfi fi de asemenea ofieerî ruşi. Şefii de regimente şi bitalione vorfi fi Bulgari, er pentru acoperirea golului, Rusia va trimite într’unfi timpfi de duoi trei ani mai mulţi ofieerî ruşi.
Incâlfi pentru programulu lui Zankoff, acela e considerata de Austria şi Anglia ca unfi maximum ce ar impune Bulgarilorfi condiţiunî prea aspre. Va trebui der ca posiţiunile ambelorfi partide să fiă astfelfi întocmite, ca nici una să nu aibă o supremaţiă asupra celeilalte, căci altfulfi isbucnirea turburărilorfi în ţără ar n în neputinţă de a se putea înlătura,
In faţa deosebirei acestorfi programe, nici o putere nu speră, că tractările vorfi duce la unfi bună resultatfi.
ScirI militare.
România. Cele 6000 pusei cu repetiţiune comandate de guvernulQ românfi la o fabrică din Germania trebue să fie predate celfi mai târZiu la l-iu Martie viilorfi. In cele dintâiu Z^e ale lui Aprilie, trupele care vorfi fi armate cu acele pusei se vorfi concentra pentru exerciţii.
Bulgaria. Se scrie din Rusciucfi, că în săptămâna acâsta s’a debarcata acolo o mare cantitate de pusei şi de cartuşe sosite pe unfi batelfi cu vaporii austriaco.
Spania. In faţa situaţiunei ameninţătâre să faefi cu grabă înarmări în marină. Camera a votata pentru întărirea flotei de răsboiu 250 miliOne franci pentru procurarea de corăbii cuirasate. Organisarea armatei de uscata merge înainte, se studiază cestiunea puscei de repetiţiâ. Ataşatulfi militarQ spaniola la Viena, colone-lulfi Valles, a trimisă guvernului său unfi numărfi de modele, care s’au presentatfi ministrului de răsboiu.
Grădisce, în Ianuariu 1887.
Domnule redactorfi! Binevoiţi a înregistra în co-16nele multfi preţuitei toi „Gazefa Transilvaniei* o faptă generOsă, carea merită recunoseinţa cea mai adâncă nu numai pentru însemnătatea darului oferita, deră mai vărtosfi pentru manifestaţiunile binevoitOre şi simpatice ale mărinimosului dăruitoră faţă cu poporulfi ruralfi şi faţă cu suferinţele lui felurite.
D-lfi Dr Dominicu Kamel de Hardegger — unulfi dintre cei mai avuţi şi mai generoşi nobili din Moravia
—	a donata la clădirea din nou a bisericei gr. cat. române din Petroşenî - ţera Jiului — 10 fl. v. a. eră d-na Clothilda de Hardegger pentru clădirea superedifi-catelorfi arse în a. 1882 — din Grădisce— 50 fl. v. a.
Atrasfi de faima acestui ţinuta privit6re la mulţimea fiârelorfi sălbatice şi cu deosebire a urşilorO, cari în adevărfi după restrîngerea folosirei puscelorfi s’au înmulţită forte, D-sa ca vânălorfi pasionata a tostfi luatfi încă înainte cu trei ani arânda vânatului peste teritorulfi extinsa alfi comunei Clopoliva — ţâra Haţegului — şi succesive linia întrâgă cătră apusfi până la Bauţariulfi de josfi, mărginaşfi cu confiniele militare de odiniOră, vâr-sândfi sume enorme în cassele comunale pentru folosirea acestui dreptfi, carele pănă aci nu aducea nici unfi venito. Aşa a depusă singurO pentru teritoriulQ Clopotivei pe 3 ani suma însemnată de 900 fl. v. a. Poporulfi nostru săteană — sub impresiunile triste ale trecutului
—	de altmintrelea forte reservatfi faţă cu străinii, condusă de instinctulO său naturala a înţeleşii însuşirile nobile şi binevoitOre ale d-lui Dr. Kamel şi l’a întâmpinată şi cuprinsa cu cea mai mare bucuriă şi rară însufleţire aşa câta cei mai mulţi săteni îi oferâu serviciile sale în escursiunile de munte nu atâta pentru câştiga materiala, carele însă ourgea cu o rară liberalitate, câta mai vârtoşii pentru persOna sa simpatică şi afabilitatea, cu carea tracta pe celfi din urmă Z^er^u Ş* Z*ua sosirei D-sale în comună era totdeuna Z> de sărbătdre.
Când amintesefi aceste trăsuri nobile ale d-lui Dr. Kamel, carele ocupă prin avere materială şi prin cultură scienţifică şi morală superiOră o înaltă posiţiune socială, îmi vine aminte tractarea dură şi adeseori neomenfisă a multorfi indiviZi puşi în funcţiuni publice, cari cu I6te că trăiesefi de pe spatele plugariului, nu’i permită aceluia nici aceea mângâiere sufletâscă de a’şî vedea recompensate jertfele aduse prin o tractare umană şi bine-voilOre. Şi câtfi de uşorfi uită poporulfi orice sacrificiu şi e în stare a întinde corda forţelorfi sale pănă la es-tremitate, când se vede tractatei cu blândeţe şi prevenire! Şi chiarfi prin acâstă tractare blândă ăi afabilă, isvorîtă din cultnra adevărată şi din bunătatea inimei sale, şî-a câştigatfi d-lfi Dr. Dominicfi Kamel cea mai viuă recunoştinţă în inimile tuturora, cari au avutfi fericirea de a-lfi cunOsce.
Primescă deci ilustrulfi donatorfi pe cale publică cea mai meritată mulţămitâ şi fiă convinsfi, cumcă ini-mele celorQ împărtăşiţi vorQ reaminti cu scumpătate numele lorfi şi fapta generOsă se va păstra viu în inimele mulţămitOre.—u.
Ultime sciri
Bruxela, 19 Ianuariu. — Regele prepară unu mesagiu cătră Cameră, relativă la cea mai repede esecutare a reformei militare. Disposi-
1887.
ţiunea cercuriloru oficiale de ''aici e f6rte posomorită; se -urmărescu cu nelinişte pregătirile de răsboiu germane şi francese.
Viena, 1 Februariu. — S’au contractată pentru trebuinţele armatei 15,000 hectolitri ovăsă, 2860 btl. grâu, 6000 tone tăină, 500,000 scânduri şi 1000,000 părechî ghete, resp. cisme, apoi mantale, cămăşi, cearşafuri pentru 200,000 glo-taşî. La Bl Ianuariu s’au mai contractată încă mari cantităţi de scânduri şi 12,000 tone făină. T6te aceste pregătiri trecă negreşită peste ceea ce se p6te numi măsuri de precauţiuni defensive şi lumea a începută a se îngriji. Creditele suplimentare cerute de guvernă se urcă la 45 mi-lidne florini, ceea ce împreună cu sumele cerute înainte se urcă la 60 milidne florini.
Berlină, 1 Februariu. — Din sorginte ofi-cidsă să anunţă, că la 20 Februariu ună regi-mentu de infanteriă fraucesă şi ună regimentă de cavaleriâ francesă voră ocupa baratele ce s’au construită la Deuze.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
PETERSBURGtJ, 3 Februariu. — Unt! ucazu alii Ţarului interzice esportulti eai-loru peste graniţele europene şi transcau-casice.
DIVERSE.
Omorîtoru prinţului Louis Napoleon. — Explorato-rulfi Africei d. Einwald, fiindfi în Lipsea, a povestita, că în escursiunile sale prin ţera Zuluşilorfi a făcuta cunos-cinţâ cu răsboiniculfi, care a dirigiatfi ataculfi asupra prinţului Louis, fiiula împăratului Napoleon III, şi la străpunsă cu suliţa, După ce i s’a spusfi acestui răsboiniefi, câte avantage politice ar fi avutfi dânsulfi şi ai lui, dâcă ar fi făcutfi prisonierfi pe prinţulfi, Zulusulfi a rămasfi nemân-găiatfi. Locuia unde a fosta omorîtfi prinţulfi e însemnata cu o peatră comemorativă, în giurulfi căreia s’a formata o pădure de conifer!, din care Einwald a adusfi ramure, precum şi flori crescute pe mormântfi, pe care le-a dăruita celora ce faca colecţii de rarităţi.
*
* *
Arestare de spioni la Lyon. — *Corespondinţa Havas* publică următOrele amănunte în privinţa arestării unora spionî la Lyon: Prefmşiii EnglesI nu erau altceva decâtfi nisce spioni prusianl. Depeşî succesive au fosta trimise ambasadei Engliterei, care a răspunsă că indiviZii în cestiune nu erau de locfi cunoscuţi. Identitatea lorfi este aprOpe stabilită acum, dâr autoritatea judiciară ca şi direcţiunea poliţiei păstrâză asupra acestei afaceri cea mai absolută discreţiune. piua, mai mulţi ofiţeri din statuia majora s’au dusă la palatulfi justiţiei şi au avutfi cu d. procurorfi generală, d. Bloch, fărte lungi întrevorbirî. Comandantulfi Michel, dela alfi 28-lea de vânători şi adjutantulfi d. Beauchamps, au fost de asemenea chemaţi. Cei doi Germani ocupau la hotelultt >Universalfi« camera cu Nr. 1. Bagajele lorfi au fosili secuestrate, precum şi o mulţime de scrisori în limba germană. T6te acestea au tostfi transportate la parchetă. Traducerea scrisorilorfi secuestrate se va face îndată. Soldatulfi Pareinty a fosta din nou întrebaţii şi chemata a procura informaţiunî asupra propuneriloră ce i s’au făcutfi. Elfi a spusfi că Germanii l’au întrebata pe largfi asupra situaţiunii materiale şi morale a soldatului. Ei ţineau să aibă şi o puşcă. , Ei să adresau, de fapta, la unfi batalionfi care tocmai făcuse încercarea nuoilorO pusei cu repetiţiă.	. •
Acesta batalionfi a avutfi, în cursă de câteva Zile, 150 de pusei cu repetiţiă de calibru micO* după mode-lulfi din Chalons; elfi a făcută, cu nouăle nOstre puse! regulamentare, experinţe alfi cărorfi resultatfi a fostfi admirata de toţi ofiţerii. Spionii germani au încercata în deosebite rânduri, să cumpere una din aceste pusei de calibru miefi, eî s’au adresaţii pe rândfi la scOla normală de tirfi de pe câmpia dela Chalons şi la manufactura dela Saint-Etienne şi dela Chatillerault. Trebue s’o spu-nemfi, spre onOrea întregului nostru personala, că aceste avansuri au fosta fără resultatfi. Spionii au veniţii a-tuncî la venătorulfi dela Lyon. şi se scie deja primireâ ce li s’a făcutfi Aflămfi, că este vorba a se face o a treia arestare: aceea a unui individă care a fostfi văZuttt Zilele trecute cu cei doi spioni deja arestaţi. Acestfi individei, fârte bine îmbrăcata şi vorbinda în perfecţiă franţuzesce, se pretinde comisionară în mătăsărie, el şe pusese în relaţiunl cu mai mulţi sub-ofiţerl dela baţalio-? nulfi de vânători. Elfi a promisfi, se pare, unuia din pi, într’o cafenea, să facă a dobândi unfi concediu de Zile spre a merge să vadă pretinsele fabrici ce posede la Belfort."
Editorfi: Iacobtt Muresianu.
’	■ i	,i
Redactorfi responsabilă Dr.* Aurel Mureşianu
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
»r. 17.
--------
O arini â la bursa da Viena
din 1 Februariu st. n. 1887.
Rentă de aurii 5°/0 . . . 94 40 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 8510 Imprumutulfl căilorfl ferate
ttngare...............145 —
Amortisarea datoriei eăi-lorfl ferate de ostQ ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.50 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostfl ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) ....-----------
Bonuri rurale ungare . . 103.20 Bonuri cu cl. de soTtare 1C3.20 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd...................103.20
B6nurl cu cl. de (sortare 103 20 Bonuri rurale transilvane 103 20
Bonuri croato-slavone . . 103 20 Despăgubire p. dijma de
vina ung...............—.—
Imprumutuld cu premiu
ung....................114.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118 75 Renta de hărtiă austriacă 75.65 Renta de arg. austr. . .	80 50
Renta de aurii austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 133.50
Acţiunile băncel austro-
ungare  ............... 864 —
Act. băncel de credita ung. 287.25 Act. băncel de credita austr.282.60 Argintuia —. — Galbin!
împărătesei .............6.—
Napoleon-d’orI .... 10.07 Mărci 100 împ. germ. . . 62.15 Londra 10 Livrea sterlinge 127.60
Bursa de	BucurescI.	
Cota oficială dela 20	Ianuarie st. v.	1887.
	Cump.	vend.
Renta română (5°0). .	91 —	92—
Renta rom. amort. (5°/o)	93—	94—
» convert. (6°/0)	86'/,	87-
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	33—	36—
Credit fonc. rural (7%) .	101—	102—
* u i> (5°/o) -	85—	86-
» » urban (7°/0) ■	99—	997a
» » » (6°/o) •	92—	92—
■ . * (5%) .	svu	82 V2
Banca naţională a României 500 Lei			——
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	—
« » » Naţională	—	—
Aurtt contra bilete de bancă . . 17.Va		18.—
Bancnot e austria ce contra aurO.
2.01-
2.03—
Curstifu pieţei Braşcvfl
din 3 Februariu st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.4o Vendi. 8.46
Argint românesc...............
Napoleon-d’or!.................
Lire turcesc!..................
Imperial!.....................
Galben!.......................
Scrisurile fonc. »Albina» . .
Ruble Rusesc!.................
Discontulâ ...	»
>	8.42	#	8.44
3	10.10	A	1013
3	11.30	3	11.33
3	10.30	m	10.33
3	6 —	3	6.02
3	101.—	3	102.- -
3	116.—	3	117.—
'—10°/e pe anii.
ABONAMENTE
la
„§azeta transilvaniei"
se potii face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoru prin mandate poştale.
Adresele ne rugămu a ni se trimite esactti. arătfindu - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni.............3	fl. —
„ şdse luni........ .	.	6 fl. —
„ unii anu.............12	fl. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni ..........10	franci
„ şăse luni............20	,,
,, unu ană.............40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
Mersulil trenuriloru
Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealti-Budapesta a calei ter. or. de stată reg. ung
FARMACIA
I. PSERH0FER,
Viena, Singerstrasse Nr. 15
la „goldenen Reiclişapte 1“
Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite »Pilule universale, merită cu loto dreptula numirea din urmă; de ore ce în faptă nu esislă aprope nici o bolă, la care nu ar ti probata în mii de caşuri efec-tulQ loră miraculosO. In caşurile cele mai cerbicdse, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadarti, s’a dobândita cu aceste pilule de nenumărate or! şi după una scurta timpa deplină însănătoşare. 1 cutiorâ cu 15 pilule 21 cr., 1 sulu cu 6 cutiore 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă 1 fl. 10 cr.
Trimiţendu-se preţuiţi înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl, 40 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. (Mai puţin de ună sulă nu se p6te trimite.
Au incurstt o mulţime de scrisori, prin car! consumătorii acestora pilule mulţămesca pentru redobândirea sănătăţii lora după cele mai diferite şi grele bole. Orî-cine a făcuta odată încercare, recomandă acesta medicamenta mai departe.
Reproduceam aci câteva dintre multele scrisori de multâmită.
Predealtt-Kudapesta
BucurescI
Fredealâ
Timişă
Brapvfi
Feldi6r&
Apatia
Agostonfalva
Horaorodfi
Haşfaleu
Sighişira
Hisabetopole
Mediaş tl
Copta miei
Micăsasa
Blaştu
Crăciuneltl
Teinşft
Aiudd
Vinţuld de sustl Ui6ra Cucerdea Gkiristt Apahida
Claşia
Nedeşdu Ghirbfiu Aghiriştt Stana Hniedină Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezfl-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâay 8zolnok Bnda-peita
Viena
Trenfi
de
perafine
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
Tren
accelerat
Trenfi
omulbuB
Trenfi
omnibus
4.16
5.02
5.43
“ I
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
7.30
1.14
1.45
2.32
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
8.00
Nota: Orele de nâpte
8.00'
8.36
9.02 9.32
10.11 10.51 12 16
12.50
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05
4.50 7.23
Budapesta—Predeal il
I Trenfi j Tren I de pers. i accelerat
Trenfi j Trenfi | Trenfi omnibusi de lomnibus | persone |
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladăny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
I a.io|
7.40
1105
2 02;
4.12
2,
Cluşiu
Apahida
Ghiriş
Cucerdea
Uidra Vinţultt de sus'i Aiudă Teinştt Crăciunelfi Blaşfi Micăsasa Copşa mic Mediaşă Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra
(
Timişfi
Predealn (
BucurescI
11.00 îl 19 Î2 30 1.01 106 1 13 1.20 141 2.C0 235 2.48 3.20 3 36 4.00 4.35 5.12
6.58
8.58
9.28
10.28
6.05
sunttk cele dintre liniile grdse.
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
-1 3. IU! 6.2(		) 8.03
fl 73	3 9.3^	i- 11.4<
i[ 5 4<	3 11.26	2.31
9.1^	- 1.3-	-
9.2^	2.06	•
941	2 17	—
10 1^	2.4C	—
11.38	3.24	—
12.18	3.47	—
12.54	4.07	—
1.57	4.33	—
3.11	5.15	—
3.40	5.31	—
4.15	5.55	—
4.36	6.07	—
4.58	6.24	—
5.26	6.43	—
—	■—	7.08
—	—	7.36
—	—	9.06
—	—	9.53
—	—	10.—
—	—	10.09
—	—	10.19
—	—	10.48
—	—	11.14
—	—	12.12
—	—	12.30
—	—	1.12
		—	1.32
-	—	2.18
		—	3.03
-	—	3.49
—	1	4.28
—	—	6.16
-	—	7.06
	—	7.46
		—	8.25
—	—	9.15
1.55		 1	—
2.53		—
3.28	—	
9.35		
Lcangang, 15 Mai.
Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adeverată minune, ele nu suntii ca alte. aşa do înalte medicamente recomandate, ci ele ajută întru adeverii aprope la tute bolele. Din pilulele, ce-am fostu comandaţii la Pasc!, am împărţiţii cele mai multe la a-înicî si cunoscut! şi au folosită Ia toţi, chiar si persone de o etate mai mare şi cu diferite bole şi defecte au dobenditu prin ele, deşi nu perfectă sănătate, dor totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescu a urina cu întrebuinţarea lorii. Te rog dar a-mi mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mî şi dela toţi, cari amu avuţii deja norocirea prin pilulele D-v. ne redobândi sănătatea cea mai cordială multămitâ.
Martin Dentingcr.
Bega Szt-Gyorgy lti Februariu 1882.
Onorate Domnule ! Nu Vă potfi esprima în des-tulfl cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de ore-ce pre lângă ajutorulfi lui D-deu, consdrta mea care deja ani îndelungaţi au suferită de misereref, s'a vindscatft prin pilulele D-v., şi cu iote că şi acum trebue din când în când se întrebuinţeze din el», totuşi sănătatea ei s’au îmbunătăţită întru atâtfi, în câtă
piite se-şî vedă de tdte ocupaţiunile ei cu vioiciune juvenală. Acestâ a mea mulţămită Vă rogu a o întrebuinţa spre binele tuturorft coloră caid suferii, şi Ve rogu totodată, ca sS-mî trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpunft chinezesc. — Cu deosebită stimă supusă Alois -\ovak primfi-grădinarfi.
Stimate Domnule ! Presupunendfi, că tdte medicamentele D-talo vorft fi aşa de bune, ca renumi-tutft balsamn contra degerăturiloru , care in familia mea a făcută unu stîrsitft grabnică la mai multe umflături de degerătură, m’am decisă pe lângă tbtă neîncrederea mea in aşa numitele mijldcc universali! de lecuire, a lua refugiulu la pilii Iile curăţitdre de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulfi acestorft mici globuleţe ăe bombardezi! la emorrhoidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esitezu de locfi a Vă mărturisi acum. că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată cu totulu, şi că recomandă aceste pilule în cerculfi cunoscinţcloră mele cu celfi mai mare zelu. Nu am nimicii în contră şi ddoă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, inse fără de subsemnarea mea.
Viena, 20 Februariu 1881.
Cu înaltă stimă C. v. T.
Tipografia ALEXI Braşovtt. Hârtia din fabrica d-lorfl Koniges & Kopony, {Zernescî.
Balsam contra degerăturei de I. Pser-hofer. de mulţî an! recunoscuta ca cela mai sigura remediu contra su-ferinţelorO de degerătură de tota felulQ, precum şi spre vindecarea raneloră învechite ele. 1 borcă-neia 40 cr.
Balsam contra guşilorft, remediu de încredere spre lecuirea umflături-lorO la gâto. 1 flaconO 40 cr.
Essenţa de vieţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricatu, a mis-tuirei rele şi greutăţilorO de tota felula, unO remediu de casă esce-lentO. 1 flacona 20 cr.
Snculâ - Spitzwegerich, medicamenta de casă în genere cunoscuta şi es-celenta contra catarului, reguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr.
Alifiă americană contra rheumatis-mului, cela mai buna medicamenta la t6te suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bolă de tremura), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr.
bichiorti din buruenî de Alpî dela W. O. Bernhard. I butelia 2 fl.
50 cr. V2 bu-
sen, 1 butelia 2 fl. teliă 1 11. 50 cr.
Pomadă de Tanocliinin de I. Pser-hofer, de una şira de ani recunos cută de medici ca cea mai bună dintre t6te remediile pentru cres-cerea pârului. UnO borcantt eleganta adjustatfl 2 fl.
Plastru universală de prof. Steudel, la rane din lovitură şi înpunsu, la Iota felulQ de bube rele şi Ia nmflăturî învechite, ce se spargă periodica la piciore, la deget0; la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acestâ soia, s’a probatfi de multe ori. 1 bur-canO 50 cr.
Sare universală de curăţeniă de A. W. Bulrich. UnO remediu de casă escelenta contra tuturora urmări-lora digestiunei stricate precum: durere de capa, ameţelă, cârcei la stomacha, acreală în gâta, sufe-
Îjungniu ia ureeni etc. 1 ti. zu cr.	rinţe haemoroidale, constipaţiune
Lichiorfi din hnnieni de Alnî dela	Gtc. 1 pacheta 1 fl.
Pranzbrantwein 1 buteliă 60 cr.
« uu ei-, -/a uuieiia l u. aiu er. Praffi contra asudării picioreforă, 1 lEsenţă pentru oclil de Romershau- Cuţiă 50 cr.
Medicamente Homoopatice de totu felulu sâ află totd^una gata.
Afară de preparatele aci numite se mai află t6te specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote cflarele austriace, şi la casO, când unele din aceste specii nu s’ar afla în depositO, se vorâ procura la cerere cu promptitudine şi câtă se p6te de eftinQ.
Trimiterile prin posta să efectuâză iute, dâcă se trimite preţuiţi înainte, său cu rambursă.
Trimiţendu-se preţulu înainte, (mai bine prin man-datu poştalii) este porto postalu cu multu mai eftinu, decâtu la trimiteri cu rambursă.	1-12