BEDACŢIUNEA Şl A»SL\WTBAŢICKEA i
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
..GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
e anO and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni B fior. Rom&nla şi străinătate:
Pe &nfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
AHUHOXVBILB:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Şorlaerl nsfranoats na •• prlmnsoă. — ianusorlpte nu •• retrimită.
N* 16
*
Joi, 22	Ianiiariu(3) Februarm.
1887.
BraşovH, 21 Ianuariu 1887.
In decursulâ desbaterei speciale asupra bugetului, în camera ungară, la rubrica „cheltuie-lelorii comune,w deputatulu stângei estreme 'Daniel Iranyi, luândă cu vântul fi, tjice, că se vede silitu a cere unele desluşiri dela ministrulu-pre-şedinte în privinţa afacerilor^ esteridre, cu atâtu mai vârtosă, cu câtu pregătirile de râsboiu, despre cari raportdză foile au produsă în ţâră 6re-care nelinişte.
Iranyi întrâbă mai întâiă pe ministrulă-preşedinte: dâcă nu s’a schimbată nimică în raporturile nâstre cu puterile străine, mai alesă cu Germania, de când cu declarările din urmă făcute de d. Tisza în cameră, âr de d. Kalnoky în delegaţiuni; dâcă şi astăzi alianţa între mo-narchia nâstră şi Germania este totă aşa de amicabilă şi intimă, ca mai înainte.
Mai departe întrâbă, dâcă guvernulă spe-reză încă şi astăzi, că va succede a susţinâ pacea fără să fiă constrînsă a sacrifica interesele ţării.
In fine întrâbă, dâcă guvernulă şi astăzi are intenţiunea şi e decisă a susţină independenţa stateloră mici balcanice conformă tracta-teloră şi dâcă este gata a apăra interesele Ungariei şi Austriei, la casă de nevoîă şi dăcă altfelă nu e cu putinţă, şi prin mijlâce energice.
Ministrulă-preşedinte Tisza a răspunsă îndată lui Iranyi. Se vede că era pregătită. Cu privire la prima întrebare a declarată, că raporturile ndstre cu statele străine şi mai alesă cu Germania n’au suferită în timpulă din urmă nici o schimbare. Câtă pentru susţinerea păcii gu-vernulfi sperăză, că se va pută susţină fără vătămarea intereseloră ţării.
Despre măsurile de înarmare <jice d. Tisza, că aceste nu suntă o pregătire pentru răsboiu, ci numai „măsuri de precauţiune41, ce le iau tăte statele, chiar şi Belgia şi Elveţia, spre a se pune în posiţiune de a-şi pută apăra interesele cu pro-priele puteri, în casă când totuşi s’ar amăgi în speranţele loră de pace.
D lă Tisza a mai făcută alusiune şi la a-propiata convocare a delegaţi un iloră cu scopă de a încuviinţa măsurile de precauţiune ce se iau la noi, nu ca pregătire pentru răsboiu, ci în vederea eventualităţii, că monarchia va fi silită a se apăra, cum cere Iranyi în a treia întrebare a sa.
Camera a primită aceste declarări ale mi-nistrului-preşedinte cu aplause, dăr nu credemu, că s’a înţelepţită din vorbele lui. Speranţa ministrului în susţinerea păcii nu armoniăzâ nicidecum cu întâmplările şi faptele 4^eb a9a că nu mai p6te insufla încredere nimănui. însuşi (Jiarulă oficiosă germană din Peşta e de părere, că d-lu Tisza prin accentuarea repeţită a aeestei spe-peranţe nu şl-a esprimatu atâtă părerea sa individuală, câtă a voită mai multu să ţină contă de recerinţele posiţiunei sale responsabile şi fârle delicate.
Afirmarea, că pregătirile ce se facă, nu se facă pentru răsboiu, ci numai din precauţiune, ca monarchia să fiă pregătită la ună casă dată, este mai multă ună jocă de cuvinte. Ea ne face să presupunemă în casulă celă mai bună, că monarchia nâstră nu se gândesce a lua ofensiva.
De acâsta eventualitate însă nici nu se teme opiniunea publică, ci ceea ce-o îngrijesce aşa de multă este pericululă, ce zace în situaţiunea critică generală, îngrijire, căreia îi dă espresiune acum şi orgauulă oficiosă din Peşta.
Acum deodată, când d-lă Tisza abia debutase cu „speranţele44 sale, „Pester LIoyd sesce, că adevăratulă periculă îşi are isvorulu în relaţiunile germano-francese.
Numitei foi i se raportâză din Paris, că preşedintele republicei francese Grâvy împreună cu ministrulă-preşedinte Gobîet stăruiescă în modă
onestă în favârea păcii. Dăr totodată i se asigură, că ministrulă de răsboiu francesă genera-lulă Boulanger este a(j! mai puternică chiar de-câtu preşedintele cu şefulu cabinetului cu totă şi că patrioţii moderaţi ai republicei se temu, că intri o bună diminâţă se voră deslănţui pa siunile şoviniştiloră şi ţâra şi camera voră fi răpite de curentulă de revanşă.
Ori câtă de netedă s’ară desvolta lucrurile în Orientă, ori câtă de favorabilă ar fi resulta-tulă nouSloră negociări asupra cestiunei bulgare, totuşi pacea lumei depinde a<Ji numai dela raporturile dintre Germania şi Francia. Pe câtă timpii — esclamă „P. Lloyd44 — este mare pericululă în apusă, nu ne pâte ticni nici pacinica ra(jă de speranţă ce ne lucesce din Orientă.
De aceea oficiosulă pestană sf&tuesce a lăsa optimismulu la o parte şi a urmări cu atenţiune desvoltarea lucruriloră între Germania şi Francia.
Numai acea mângâiere o mai află în neplăcuta situaţiune de aeji, că, dâcă pacea în adevără nu se va putâ susţinâ pentru durată, după t<5te prevederile omenesc! cea dintâiu bubuitură de tună nu va răsuna în Ostă, ci în Vestă şi că nu monarchia nâstră va fi aceea, care va deschide foculu.
Slabă mângâiere!
Iuv£ţâmentulâ nostru mediu şi superiorii,
în raportă cu necesităţile nostre.
I.
De ună şiră de ani încoce se simte în tâte ţările şi la tăte popârele o viuă agitaţiune între bărbaţii de scâlă, in scopă de a modifica şi acomoda învăţământulă. conformă trebuinţeloră timpului modernă, şi pe când unîi suntă pentru reducerea studiului limbiloră şl litera-turei clasice în gimnasii, spre a pută da o mai mare atenţiune şi întindere sciirfţeloră esacte, er alţii pentru admiterea absolvenţiloră dela scolele reale la universităţi, şi ărăşi alţii pentru desfiinţarea scâleloră reale şi introducerea învăţământului specială — de meserii — încă din scâlele poporale, pentru ca copii în interesulă des-voltării loră fisice şi spirituale din crudele tinereţe să se dedea şi să se deprindă cu ocupaţiunile, la cari se voră aplica mai târejiu, ba se nisuescă chiar d’a introduce şi popularisa prin scăle unele industri de casă în ţinuturile, unde se află multe materii brute, şi unde popu-laţiunea e lipsită de ocupaţiune în timpulă iernei precum şi de mijlocele de traiu.
Insă pe când in statele occidentale se desfăşură activitate febrilă, pe când în Francia, Germania, Anglia cele mai mari autorităţi pe tărâmulă pedagogiei moderne pârtă o luptă înverşunată în privinţa reformărei scâleloră şi a învăţământului, pe când chiar şi la Unguri ministrulă instrucţiunei publice merge însuşi şi trimite bărbaţi competenţi în străinătate, ca să studieze cu de-amănuntulă institutele principale de învăţământă d’acolo, la noi Românii domnesce liniscea cea mai adâncă, ca şi când scâlele nâstre ar fi cele mai perfecte şi programa loră ar fi corăspuntjătore în tote privinţele şi n’ar mai fi rămasă nimică de făcută său de îndreptată. *)
Insă fără intenţiunea d’a lovi în vr’o instituţiune său alta, fără d’a face responsabilă o personă seu alta, căci cunâscemă şi scimă aprecia cu toţii destulă de bine greutăţile cu cari au de a lupta institutele nâstre de în-văţământă şi persânele puse în fruntea loră, totuşi să stămă puţină pe locă, şi să căutămă dâcă lucrurile suntă
*) Aici trebue să observămă, că deşi bisericele nâs-tre, ale Româniloră de aici, au dreptulă de a’şl conduce, regula şi organisa scâlele loră confesionale, totuşi suntă dependente in acâstă lucrare de planulă de organisaţiune şi de învăţământă prescrisă de regimă. Acâsta însă totuşi nu ne ar împedeca d’a ne gândi a introduce reforme practice, folositâre în scolele nostre între marginele posibilităţii. Escepţiune facă seminariele teologice, unde confesiunile potă să se misce cu multă mai liberă şi unde în adevără potă să introducă tâte reformele, ce le reclamă imperiosă trebuinţele nâstre urgente precum şi spi-ritulă timpului.	Red.
în adevără' atâtă de perfecte ori nu, şi dâcă ele cores pundă pe deplină împrejurăriloră şî trebuinţeloră nâstre actuale, seu ară avâ lipsă de o modificare?
Spre scopulă acesta să vedemă puţină cu ce ’şl petreci băieţii noştri timpulă loră şi paratele părinţiloră în scâlă, şi apoi ce folosă au ei în viâţa practică de ele şi ce resultată are naţiunea?
Dâcă luămă programa orl-cărui gimnasiu în mână, vedemă că băieţii mai totă timpulă loră şi-Iă consumă cu studiulă limbiloră vechi şi moderne şi o mulţime de lucruri, a căroră valâre pentru starea şi raporturile nâs-tre actuale de multe ori e fârte problematică, negligiândă pe altele de cari amă pufea avea ună bună folosă. Ast-felă: pe săptămână au limba latină în 5—6 6re, grâca vechiă sâu elină 4 ore, română 2—3 âre, germană 2 âre, maghiară 2—3 âre, francesă 1—2 âre; apoi la istoria, din istoria vechiă pe cea jidovâscă, persană, asi-riană, babilonână, egiptână etc. cu tâte basmele şi miturile loră, mare parte desminţite prin descifrarea hiero-glifeloră şi inscripţiiloră cuneiforme din timpulă modernă, apoi la cea medievală, să cunâscă pe toţi domnitorii şi tâte fasele istoriei francese, germane, englese, daneze, ele. etc.
Cei 8 ani de gimnasiu suntă îndată trecuţi şi deşi punga părinţiloră e cam sleită in urma speseloră celoră multe, totuşi fiiulă a progresată, a trecută din clasă în clasă bine şi acum elă e tobă de carte; elă a învăţată latinesce şi grecesce, a tradusă şi cunâsce pe Cesare, Ovidă, Titu Liviu, Virgiliu, Cicerone, Horaţid şi Tacită ; a tradusă şi comentată pe Xenofonte, Omeră, Demosthene, Sofocle, Aristotele şi Tucidide; a tradusă Halotti beszâd, Niebelungele şi pe Minnesăngtfr-i, cunâsce pe Petofi, Vo-rosmarty, Klopstock, Wieland etc., dâr pâte pe Alexandri, Bolintineanu, A. Mureşianu, Petru Maioră, Şincai etc. mai puţină, a studiată bine algebra şi fisica, demonstrâză fârte bine teoria lui Laplace şi legile lui Ohm etc.; din sciinţele naturali sciă ceva din zoologiă âr din botanică, deşi a luată ceva mai puţină, totuşi cunâsce sistemele lui Linâe şi câteva plante veninâse, sciă că zăcharulă se face din trestia de zăchară, şi cafâua cresce pe ună arbustă, şi în fine mai cunâsce şi folosulă câtorva palmi. Din che-miă însă din lipsa de timpă sâu că n’au putută lua nimica, sâu că au luată numai 3—4 elemente: oxigenulă, hidrogenulă, azotulă şi cărbunele, şi acâsta este destulă şi nici că se cere mai multă pentru esamenulă de maturitate sâu pentru a avâ cineva o cultură universală. Despre plantele folositâre şi stricâciâse din clima ndstră n’a fostă pomenire, âr despre rolulă ce-lă jâcă azotulă, potassa, fosforulă. varulă etc., la nutriţiuuea planteloră şi animaleloră nici vorbă nu pâte fi.
Şi ună astfelă de tânără abituriente, cu studiile Iu regulă, are ună mare viitoră, căci drumulă îi stă deschisă în fâte părţile: elă se pâte duce la universitate la filolo-giă, filosofiă, istoriă, la dreptă, medicină, technică, ca să devină profesoră, istorică, advocată ori judecâtoră, medică, ingineră, etc.; sâu chiar şi numai cu maturitatea pâte deveni amploiată la calea ferată, poştă, telegrafă, oficiulă de dare, c’ună cuvântă totă lumea i stă deschisă.
Durerosă lucru însă, că la tâte aceste i se ceră parale şi erăşi parale, sâu celă puţină proptele tari, şi tocmai aceste de ordinară lipsescă ; căci neînsemnata avere a tată-său a împuţinat’o şi împovorat’o greu pănă era încă în gimnasiu, aşş că de acasă, acum, când i-ar trebui ună ajutoră de 3 ori mai mare ca înainte, elă nu mai pâte spera nimică; apoi stipendii suntă puţine şi pe lângă certificate bune pentru obţinerea loră suntă necesari şi proptele straşnice, er la oficiile statului, amintite mai susă, cu tâte testimoniile cu eminenţă, cu tâtă cunos-cinţa de limbi, în înprejurârile de faţă nu e de gândită. Despre aceea, câtă de puţini Români suntă admişi a<JI în funcţiunile statului ungară, ne dă o bună probă ună articulă din „Romănische Revue« din Februariu 1886, care ne arată cu date statistice, că din cei 9541 func-ţiunarî ai stalului ungară, numai 192 inşi, adecă abia 2% suntă Români şi şi aceştia mai multă în funpţjii-nile inferiâre, pe când Românii facă 16°/0 din popula-ţiunea Ungariei.
Deci lipsa de mijlâce pentru studiu şi lipsa de pros
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr. 16.
pecte de înaintare, constrînge pe tîneră să renunţe la ori ce carieră de vre-o importanţă, să abcjică de tote idealurile şi visurile lui de aură, şi seu să se întdrcă di -rectă la vătra şi moşia tată-său, ocupândă din când în când, ca unii lucru secundară, o modestă funcţiă în comună, ca învăţătoră, notară, primară, seu dăcă voesce a mai continua studiile, atunci nu-i rămâne altă, decâtă să mărgâ la teologiă, să între în seminară, unde mai învăţă ceva şi capătă celă puţină încă 3—4 ani locuinţa şi mâncarea gratuită, er în urmă după absolvire o pâne, care deşi e destulă de macră şi sărăcăciăsă, der celă puţină e sigură.
Pe lângă autorii amintiţi mai susă, în seminară elă trebue să înveţe o altă seriă de autori şi discipline de-o valăre nu mai puţină problematică pentru vieţa lui practică; cu deosebire din istoriă t6te bravurele şi vitejiele poporului alesă — jidovescă ! — să studieze pe toţi scholasticii şi teologii medievali, ba chiară şi scrierile lui Toma de Aquino, limbile semitică, coptică, chal-deică etc, cestiuni, dealtmintrelea pentru alte naţiuni şi popăre, şi între alte împrejurări, pote şi pentru noi folosiiCre.
Acum, după ce pe tinără în 3—4 ani Pai îndopată cu O altă seriă de studii şi de autori, îlă trimiţi ca pionă ală cuiturei, ca preotă pe sate, la o comună din munte, de ^unde fărte rară p6te străbate pănâ la oraşe seu se convină cu 6menii cu carte, şi unde nu are nici pânea de tâte 4'tele, căci fotu beneficiulă său se compune din venitele stolarl în suma de 100—200 fl. pe ană, şi fo-losulă a vre-o 6—15 ectare de pământii, numită porţiunea canonică.
Şi c}6u! canonită şi de compătimită este sortea preotului română, căci după ce Tai chinuită în timpă de 16 ani cu totă felulă de studii şi dogme, acum, decă vre să trâescă, îi pui cârnele plugului în mână, şi elă pentru a-şî procura pânea de tote (jilele, după 16 ani de muncă, e silită să se apuce de aceea, ce elă n’a] învăţată niciodată, şi, lipsindu-i şi teoria şi praxa, să producă cu multă mai greu şi mai rău decâtă înşişi ţăranii fără carte îrlţ Totă silinţa şi munca lui de nainte, nu-i suntă de nici ună folosă, căci neavendă acum mijlocele deg’şi procura autorii vechi şi noi de literatură, filo-sofţă.Jeologiă, istoriă etc. elă îi uită unulă după altulă, o limbă după alta, er pentru ocupaţiunile lui de t6te dalele studiile lui anteriâre nu-i folosescă nimică. De aceea ori şi câtă de inteligentă şi orî şi câtă de silitorii ar fi fostă elă în decursulă studiiloră, acum este osândită la neactivitate în defavorulă şi paguba lui precum şi a familiei, comunei şi naţiunei sale. Şi aci nu trebue per-duţă din vedere, că cu rari escepţiuni acâsta e împrejurarea la aceia, cari au făcută studii sistematice şi le-au terminată în, regulă.
Institutul de creditil şi economii „Silvania“.
Evulă nostru e evulă progresului pentru că evenimentele se desvoltă în elă cu iuţăla fulgerului pe t6te tereriele vieţei sociale, aşa că acelă poporă, care nu va ascălta de cuvântulă evului îndemnătoră spre muncă şi prâgrâsă, ci va privi numai cu mânile încrucişate la pro-gresulă ce’lă facă alţii — nu numai că va rămâne în-dărăptulă alforă popâre, ci chiar va apune, pentru că cine nu progreseză astătjî, acela trebue să piâră. Astă<|î nimenea, ori câtă de egoistă ar fi, nu pole dice că e destulă să’ngrijăscă numai de capulă său Intregă cor-pulă trebue îngrijită, dăcă e vorba ca membrele singuratice să nu se paraliseze.
Cine nu scie dintre noi, că celă dinteiu mijlocă, ba bondiţiunea „sine qua non“ a progresului în dilele năstre este: banulu. Fără de bani celelalte averi, fiă mobile seu imobile, suntă fără valâre şi nici că se potă valora şi aduce în curentă fructificatoră. Ba, suntă dese împrejurările, când ai moşiă, ai vite, ai cereale şi totuşi suferi lipse apăsătâre, pentru că n’ai bani.
Banulă îlă pună în curgere şi îlă facă accesibilă pentru tote treptele societăţii şi pentru tote lipsele ome-nimei: Institutele de credită şi economii. Acestea îţi potă mântui moşia, şi totă ce ai, de licitaţiune. Ba mai au aceste institute şi acea prerogativă, că nu lasă să scurgă în părţi şi corpuri străine puterea vitală a popo-raţiăhei din acelă ţinută cu ală căreia copcursă s’a înfiinţată cutare institută de credită, ci rămâne poporului, ca5 âstfelă, să-i asecureze esistenţa materială şi înflorirea.
De acestea principii fiindă convinşi şi Românii Să-lagîenî — s’au pusă pe picioră de a’şî înfiinţa unu ast-felă de înstitută economică cu reşedinţa în Şimleulă-Sil vaniei, a căruia menire va fi: de a scdte pe bietulă poporă română aflătoră în părţile Sălagiului şi Satumarelui din mâna usurariloră nemiloşi şi a Iicitaţiunei, prin aceea, că-i va tinde ajutoră bănescă atunci când va ave lipsă, pre lângă ună percentă legală şi condiţiunî favorabile.
Lipsa înfiinţărei unui astfelă de înstitută în aceste părţi a fostă destulă de sâmţită şi până acuma; der cu multă este mai sâmţită astăzi, când pe de-o parte insti-
tutele străine de credită şi economii din aceste ţinuturi nu suntă în stare a satisface nici în parte trebuinţeloră economice şi industriale; er pre de altă parte, pusă fiindă în lucrare edificarea călei ferate, avemă firma speranţă, că reşedinţa institutului şi dimpreună cu aceea intregă ţinutulO va veni în legătură mai strinsă cu comerciulă universală şi prin urmare avemă a ne aştepta la o des-voltare mai favorabilă pe tote terenele vieţei.
Ba, înfiinţarea acestui institută ne este chiară impusă imperativă şi prin împrejurarea, că: institutele străine esistente, partea din profitele destinate spre scopuri umanitare şi culturale o întrebuinţeză esclusivă pentru promovarea binelui unei rasse de poporă, deşi la acele profite, parte ca acţionari parte ca împrumutătorî, contribue mulţi şi din fiii poporului română.
Pasulă primă e făcută deja, ca aeestă institută să se înfiinţeze, dedrece colele de subscriere şi prospectele s'au espedată în tdte părţile locuite de Români. Remâne numai ca în genere, Românii de pretotindenea şi în specială Românii Selagiem şi Sătmăreni—precum în totdâ-una, aşa şi acuma, sâ-şî facă destulă datorinţei loră de bărbaţi de inimă, îmbrăţişândă aeestă causă comună cu totă căldura prin câştigarea de acţionari.
Cu deosebire atragemă atenţiunea onoraţiloră domni protopopi şi preoţi, ca conducători şi părinţi ai poporului română din vicariatulă Silvaniei şi părţile Salmarelui, —asupra înfiinţândului institută şi îi rugămă să bine-voiescă a împrietini şi pre fruntaşii poporului cu aeestă ideă salutară. Ba, rugămă pe dd. protopopi, ca nesmintită să se nisuescă a câştiga ca acţionari la institutulă nostru şi pe corporaţiunile morale, adecă: biserica şi scdla. P6te ’mî va dice cineva : n’au bani bisericele şi scolele, pentru-că câţi i-au avută său că s’au sleită pe rândă în mânile curatoriloră manipulanţî — onore escepţiuniloră— seu din necredinţa creditoriloră au rămasă literă mdrtă pe nârtia socoteleloră bisericescî. Ei bine! Der chiar pentru acesta uniculă mijlocă de a întemeia ună fondă orecare pentru bisericele şi scâlele nostre lipsite — care să nu-lă potă prăpădi nimenea—este subscrierea de acţiuni, depurarea cărora se va întâmpla în rate mici, prin urmare şi în cea mai mică filială ună preotă activă şi zelosă va sci afla modalitatea de a plăti ratele neînsemnate pentru vre-o 2—3 acţiuni, şi apoi prin răscumpărarea acestoră acţiuni, în 6re câţiva ani, fiăcare biserică şi scâlă va fi provăzută c’ună fonda propriu—der fondă pe care nu-lă voră pute delapida mănipulanţii necredincioşi.
Afară de acestea, institutulă ,Silvaniaa va da ajutore bisericeloră şi scolelorO mai sărace din fondulă său propriu, tinejândă totodată a înainta şi cultura multă cer-catului nostru poporă română din aceste părţi.
Deci la lucru fraţiloră români Selăgienî şi Sătmăreni. Să punemă umără la umără, spre a putâ înfiinţa aeestă institută, care — pe lângă aceea, că va ave să aducă poporului română şi acţionarilyră cele mai rentabile folose,—are totodată şi o frumosă misiune culturală naţională, îndreptăţendu-ne la acâsta, pe de o parte ze-lulă, caraclerulă şi posiţiunea socială, ce au acei bărbaţi, cari s’au pusă în fruntea întreprinderei; er pe de altă parte, deşteptarea şi activitatea desvoltată — în a ceste părţi — pe Iote terenele vieţei, activitate salutată cu ovaţiunî din partea marelui publică română.
Ioană P. Lazaru.
SOIRILE PILEI.
In afacerea aprobării cârţiloră şcolare reuniunea iibrariloră unguri a adresată ministrulni instrucţiunei doue petiţiunî privitâre una la cărţile pentru scolele poporale, alta la cărţile pentru scolele medii. In cea dinteiu rdgă pe ministrulă să stabilescâ ună termină, până la care editorii să presinte ministrului ediţiunile de cărţi şcolare, er după espirarea acestui termină sâ se esami-neze cărţile şi apoi sâ se recomande seu să se aprobe lista complectă a tuturora cârţiloră aprobate să apară în „Neptanitok lapja.» In acelaşi timpă să se publice şi lista aceloru cărţi, care nu s’au aprobată, der care după ameliorări se potă încă întrebuinţa pentru instrucţiune într’o nouă ediţiune. Aceste cărţi să se potă folosi trei ani unulă după altulă, âr după acastă timpă să se dea o nouă ediţiune îmbunătăţită. Pănă în Z^a când va apără lista cârţiloră aprobate şi în anulă şcolară următoră pote alege fiecare institută cărţile după placă, Cărţi cu totulQ nouă să se potă folosi în anulă primă şi fără aprobare. Esaminarea cârţiloră pentru scolele poporale să se încredinţeze nu profesoriloră dela scole înalte şi medii, ci bărbaţiloră distinşi pe tăremulă instrucţiunei poporale. In a doua petiţiă rogă pe ministrulă să sisteze totală aprobarea cârţiloră pentru instrucţiunea mediă: în casă că nu s’ar esecuta acâsta» celă puţină să se schimbe aprobarea obligătâre Sntr’o aprobare facultativă.
—x—
In contra oraşului Cluşiu s’au intentată deună(jile două procese. Întreprinzătorii francesî Pradier şi soţi
ceră o despăgubire da 80,000 fl., fiindă că au putută esploata mai puţine lemne decum a fostă stipulată. Con-sorţulă măcelariloră cluşienl, în faţa apropiatei deschideri a noului abatoriu, cere o despăgubire pentru abatoriulă său de pănă acum.
—x—
Ministerulă de interne a anulată contractulă directorului teatrului ungurescu din Cluşiu, Alex. Csoka, şi a permisă totodată, ca actorii sâ continue representaţiu-nile ca consorţiu. Ca ajutoră momentană intendantulă Esterhazy a avisată 500 fl. Actorii însă refusă a forma ună consorţiu şi a continua întreprinderea pe propriulă loră risică; au alesă din mijloculă loră o comisiune de 5 membri, care să le represinte afacerea. Pănă la înlăturarea crisei se va mai juca deocamdată. — Rău facă actorii că nu se adresâză la Kulturegylet, isvorulă „cuiturei" ; li s’ară putâ da ajutore din fondulă banche-teloră.
—x—
După teatrulă din Cluşiu, vine teatrulă din Tergu-Murhiului care e în ajună d’a-şi vedâ societatea acto-rilcră diso'vală. — S’o scape Kulturegyletulă!
0 telegramă din Viena comunică, că epoca reîn-torcerei delegaţiloră români însărcinaţi de a negocia coovenţiunea comercială nu este încă fixată. Negociă-rile nu voră fi reluate decâtă pe la mijloculă lunei Februarie, după ce se voră stabili la BucurescI basele unui arangeamentă posibila.
Comitetele şi filialele reuniunei »Crucea roşiău, care suntă chemate să întreţină în timpă de răsboiu spitale de reservă şi staţiuni de întrămare a bolnavtloră, au începută deja cursurile pentru păzitâre de bolnavi şi pentru transportatori de răniţi. In Pojună s’a deschisă ună cursă de două luni, apoi în Pesta, în Timişăra, în Losonţă, Teuşiu, Tirnau, Teresiopolă, S. A. Ujhely şi Sigetulâ Marmaţiei. De asemenea e vorba să se încâpă ună asemenea cursă şi în Braşovă.
Tergulu anuală ce s’a ţinută la 29 lanuariu n. în Sebeşiu a fostă aprope ca ună târgă de săptămână. Marfă destulă, dâr mai n:d ună cumpărătorii. Numai vite mari s’au cumpărată câteva de streini.
—x—
Bală filantropică se va da Joi în 10 Februariu st. n. a. c. în sala , Otelului Naţională < din Blaşiu, întru folosulă „fondului pentru ajutorarea studentiloră săraci în casă de bâlă*. Preşedinte: Aronu Deacă. Preţulă întrărei: Pentru persână 1 fl. v. a. Pentru familiă de trei membri 2 fl. Pentru familiă de peste trei membri 3 fl. v. a. Inceputulă la 7 şi jumătate ore săra. Oferte marinimose se primescă cu mulţămită şi se voră chita pe cale Ziaristică.
—x—
Spre orientare se aduce la cunoscinţa Onoratului publică, că «Reuniunea fetneiloră române din Aradă şi provincia* în şedinţa sa dela 11/23, lanuariu a decisă să aranjeze »Balulă* său din anulă acesta, în favâreâ ondului Reuniunei, pe timpulă întrunirei Sinodului e-parchialO, în decursulă săptămânei după Dumineca To-mei, la care invitările îndatinate se voră face la timpulă său. — Comitetulu.
—x—
Ministrulă de interne a detrasă foiei anarchiste „Neue Zuricher Zeitung* debitulă poştală pentru ţările coronei ungare.
—x—
Din Molovişte, Macedonia, se scrie „Telegrafului* din Bucurescî: „Românii au începută în sfirşită să se deştepte. După cum sciţi, păn’acum scâlele nâstre funcţionau în case particulare, pe când scâlele grecesc! cart mai că nu mai au elevi, ocupau localurile comunale. Locuitorii din Molovişte au începută a pune capătă a-cestei revoltătdre stări de lucruri. Ei au luată cu a-saltă scola comunală şi acum copii români învăţă in primulă etajă, er Grecii s'au refugiată în catulă ală doilea. Archiereulă grecă a reclamată la autorităţile otomane; sperămă însă că guvernulă M. S. Sultanului ne va face in sfîrşită dreptate.*	1
—x—
In urma stăruinţei Germaniei, guvernulă din Viena, dice o telegramă, s’a hotărită a schimba pe d. Sig. Piombazzi, consulă austriacă la Filipopolă, care era însărcinată şi cu ocrotirea supuşiloră Germaniei. Se impută acestui agentă relaţiunile sale prea intime cu con-sululă Engliterei şi simpatiile sale pentru regenţa bulgară.
D. Piombazzi a fostă numită consulă generală la Odesa; în loculă lui la Filipopoli s’a numită d. Victor Steinbach von Hidegkue, consulă la Vidină.
—x—
La 19 lanuariu v., în Constantinopolă s’au făcută alegerile pentru scaunulu patriarchalu ecumenică. S. S. loachimă III, fostă patriarhă la Constantinopolă, a obţinută 33 voturi contra 19 date S. S. lui Dyonisie mi-
Nr. 16.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
tropolitti lâ Adrianopolfl, 13 mitropolitului diu Heraclea, 12 mitropolitului din MetelinO, 11 mitropolitului dela Delkos. RestulG voturilord s’a împărţita între alţi (Jece mitropoliţl. Alegerea definitivă se va face Dumineca viitdre, cela mal târziu, după ce P<5rta va fi revisuita voturile şi înapoiaţii consiliului ecumenicii lista de mai susQ.
Temeri de rfcsboiu.
Se scie că e vorba să încâpă în curânda tractăr! în Constantinopola, între ambasadorii puterilorO europene împreună cu Pârta, asupra cestiunii bulgare. încă nici nu s’au întrunită ambasadorii în acesta scopU, şi temerile că trădările nu vora ajunge la unQ resultatQ bunQ au şi ’nceputa a se ivi. Der chiar ajungânda ambasadorii la o înţelegere pănă la una puncta, e destula ca acâstă înţelegere să nu le convină BulgarilorO, neco-răspundânda intereselora lora. In casula acesta, cei din Berlina se tema de surprinderi, de o revoluţia în Macedonia provocată de parlidula bulgară dela putere, sâu de o revoltă în Rumelia Orientală înscenată de Zan-koviştl.
In acâstă privinţă în Belgrada au sosita scirl din Uskub, care semnalează o reluare a intrigilora bulgăresc! pentru a da nascere la o revoluţia în Macedonia. Pre-textula aparenta ala acestei numârâse întruniri a aţîţă-torilora este ridicarea unui monumenta în amintirea Ma cedonenilora morţi în răsboiula bulgaro-sârba. Presenţa-în acostă regiune a maiorului englesQ Trotter, ataşata militară la ambasada Engliterei la Constantinopola, face să se presupună, că Anglia nu este streină de aceste mişcări.
De altă parte f6ia oficiâsă bulgară din Sofia »Ne-zawissima Bolgaria" pretinde, că refugiaţii bulgari aflători în BucurescI s’au pusa în relaţiunl cu refugiaţii bulgari din Conslantinopole, în scopula d’a "provoca o răscâlă în Rumelia orientală.
Se mai tema cei din Berlina, că prin stadiula în care a ajunsa a<JI cestiunea bulgară, prin memorandulQ lui Zankov inspirata de Rusia şi prin conferinţele ce le vorh ţină ambasadorii în Constantinopola, mai curânda s’a apropiata, decâtă s’a înlăturata periculuia, că con-flictula latenta între Austro-Ungaria şi Rusia se va ivi tocmai acum, când i s’a data ocasiune d’a isbucni, din causa cestiunei bulgare.
Cei din Petersburga din contră urmărescO cu cea mai viuă atenţiune înăsprirea raporturilor dintre Francia şi Germania. O încăerare a acestor două state ar aduce după sine o acţiune a Rusiei în cestiunea bulgară şi negreşita o încăerare cu Austro Ungaria, care nu va lăsa pe Rusia să pună piciorula în Bulgaria cu putere armată. Rusia deci stă în aşteptare, să vătjâ la ce sfârşita vora duce imputările ce şi le facO reciproca Francia şi Germania, dâr mai multa acâsta din urmă, care a şi ameninţata pe Francesl. Lucrurile se petreca ca înainte de 1870, cu deosebire numai că cei din Berlina facă ei acjl mai multă gură decâta cei din Parisa, pe când aceştia tacO, dâr se pregătesca mereu. Dâcă provocările ce pornescâ mereu din Berlina la adresa Francesiloră vora continua, cei din PetersburgD (JicQ că Francia, care păstrâză o atitudine corectă, îşi va perde răbdarea şi va răspunde cu contra-p *ovocârl.
Nu mai e nici o îndoială, că şi Germania se pre-gătesce mereu. In cercurile înalte din Berlina domnesce părerea, că mai curânda ori mai târtjiu trebue să ajungă Germania la o răfuială cu Francia. In casulQ acesta Germania pune mare speranţă în statele neutrale Belgia şi Elveţia, care vora împedeca pe Francesl d’a trece pe teritoriele lora spre a ataca Germania în flancuri, şi le îndâmnă a face pregătiri, ca armatele lora să aibă tăria d’a ţină în frâu pe cei cari arh voi să între pe terito-riula lora.
Ca provocări se pota considera dintr’o parte şi ălta, dâr mai multa din partea Germaniei: discursurile lui Bismarck în Reichstag, ridicarea baracelord germane la graniţa francesă, după cum spună oficiâsele germane, ca răspunsa la ridicarea baracelora francese la graniţa germană; fortificarea continuă a graniţeJora din amândouă părţile; întărirea garnisdnelorO francese şi germane şi grămădirea de rnasse mari de trupe în Alsaţia-Lotarin-gia şi la graniţele ostice francese; oprirea esportului cai-lorti din Germania • în Francia, deşi s’a dovedita că Germania a importata din Francia peste 13,000 de cai, pe când Francia a importata din Germania abia vr’o 6000 de cai, oprirea esportului de scânduri diu Germania în Francia pela Dieuze, precum ne spune o fâiă germană alsaţiană ' conchiămarea marelui număra de re-serviştl în Germania sub cuvânta că să esercite mânu-area puscei de repetiţiă ş. a. Acum n’ar mai rămână, decâta ca să urmeze şi nota ce se 4*oea °ă Germania plănuise să o adreseze guvernului francesO spre a’i cere socotâlft de înarmările şi pregătirile de răsboiu ce le face; şi să nu crâdâ cineva, că s’a renunţată la acâstă notă,. căd scirl şi corespondenţe din Berlina dau a în-
ţelege, că trimiterea ei e numai amânată, şi atârnă de re-sultatula alegerilora pentru Reichstaguia germană, după cum vora eşi favorabile sâu nefavorabile proiectului militară la care Bismarck ţine morţi şO, ca amânarea să dureze mai multa sâu mai puţina timpa şi prin urmare şi eonflictula franco-germana să isbucnâscă mai curânda sâu mai târziu.
Scirl militare.
România. Cetima în „Revista armatei“ din BucurescI : „Luni, 5 Ianuariu, a plecata la fabrica lui Krupp la Essen, o comisiune compusă din d -ni i maior Ghiţescu şi că-pitanuia Tănăsescu din artileriă, pentru a supraveghia fabricarea a 165,000 obuse pentru tunurile de câmpa, precum şi pentru a primi 9 baterii complecte şi două baterii fără ţevi ce suntă deja fabricate. — .,Naţiunea“ spune că la Pirotechnia armatei domnesce de câtva timpa o mare activitate în fabricarea cartuşelorO. I se spune că, cu maşinele de care dispune astădi pirotechnia, fiecare din ele pâte fabrica pe fiecare 4i în termena mediu câte una sută mii de cartuşe. — ţfiarele din BucurescI spună, că marchisula de Pange, maiorii de artileriă în armata francesă, ataşata militară la ambasada francesă din Viena, a visitatO regimentulO 3 de liniă din BucurescI. D-sa a trecută prin tâte cameriie trupei, scâlei, magazii şi hale, a asistata la eserciţiele unei companii, a gustata din hrana trupei şi şl-a esprimata în mai multe rânduri mulţumirile sale comandantului regimentului felicitânda armata română pe care, a (hsti d-sa, o gâ-sesce instruită ca cele mai perfecte armate din Europa. D. maiorO de Pange a visitatO şi scâla militară.
Germania. In fabrica din Spandau se fabrică (Jiua şi noptea cartuşe pentru puşcele cu repetiţie. Admiralulă Caprivi, şefulă admiralităţii germane, inspectâză tote por* turile militare. — După cum spune o telegramă din Berlină, numirea locotenentului generala Verdy, discipu-lulO favorita ala mareşalului de Moltke, ca guvernatorO alu Strassburgului, este privită în sferile militare ca unO acta politica fdrte semnificativă în împrejurările actuale.
Francia. „Daily News,“ după ce enumără forţele Franciei, 4*ce^ Prima liniă de apărare cuprinde cetăţile Verdun, Toul, Epinal şi Belfort şi intervalele dintre ele suntă apărate prin forturi aşa de apropiate înc-âta nu e ună puncta ala frontierei care sâ nu fiă sub protecţia tunurilorO. Dâcă prima liniă ar fi pătrunsă, Germanii ar da peste lucrările făcute la Reims, Laon, Langres, Dijon şi Besangon, ce formâză o a doua liniă mai tare ca cea d’ântâia. Statuia maiorO generala din BerlinO e convinsa, că totO terenulO e minata. Mai multa, dom nesce convingerea, că dâcă Francia e prevenită numai cu câte-va ceasuri înainte de mobilisarea armatei germane, ar fi imposibila Germaniloră să înainteze. Scrisâre particulară, primită în Roma din Savoia, anunţă că cu tâtă marea contitate de zăpadă ce a că4utO în partea aceea, guvernulă francesă urmâză lucrările întăririlorO şi acelea ale fortificaţiilorO. Aprovisionările de muniţiunî suntă mărite pretutindeni.
Rusia. „Viener Tageblat,“ dă scirea, că generalula Gurko, guvernatorulO Poloniei, a însărcinata mai multe comisiunl militare ca să stabilâscă o reţea telegrafică subterană pentru a pune în legătură tâte fortăreţele Poloniei şi să se construiască poduri provisorii pentru trecerea tru-pelorO. — „Corespondinţa rusă“ află, că comandantulO trupeloră din circumscripţiunea militară din Moscva a ho-târîta să întreprindă manevre de iârnâ cu divisiunea grenadirilorO. Aces'e manevre vora ţinâ 3 dile şi vortt avea de scopO să obiclnuiască armata cu neajunsurile unei campanii de iârnă. — Guvernulă rusO a comandată în Moscva o mare cantitate de instrumente hirur-gicale pentru armată cu terminula de predare de cela multa finele lui Martie.
Italia. RaportulO anuala relativă la forţele militare spune că armata italiană p6te ajunge la cifra de 1,184,000 Omeni, din care 884,000 pentru armata activă şi 300,000 pentru reservă. — In curândâ va apărâ ună decreta ala ministerului de răsboiu, care dispune introducerea puşcei de repetiţiă în armată.
Elveţia. Consiliulă federala ia diferite măsuri mi litare şi face pregătiri pentru ună eventuala casa de mo-bilisare. Se telegrafiază dm Berna, că se facă acum mari aprovisionărl de cărbuni de piatră, de târnă că, isbuc-nindă unO resbela, cumpărarea sâ nu fiă prea a-nevoiosă.
Ultime scirl
Berlina, 1 Februarie. — piarulu „Post“ publică una articula prin care caută a demonstra că generalulu Boulanger, sprijinîndu-se pe şovi-niştii partidului radicala şi dominânda în acelaşi timpa massele paclnice ale populaţiunii francese, este astăzi mai stăpâna pe situaţiă decâta cum au fosta Thiers şi Gambetta. Dâr, după spusele (Jiarului berlinesa, generalula Boulanger nu p6te continua a domina situaţiunea decâtă măn-ţinânda impulsiunea răsboinică a cărei iniţiativă i s’a data în moda voluntara. Francia activâză înarmările sale cu o energiă înfricoşată. Generalula Boulanger nu mai are forţa necesară pentru a întârce naţiunea francesă pe calea păcii, dâcă nu va voi sâ părăsâscă locuia încărcata cu Imputarea c’a pusa pe Francia în faţa unui mare pericola.
Viena, 1 Februariu. — „N. fr. Presse“ <Jice că articlula răsboinică ala (Jiarului berlinesn „Post“ dovedesce, că guvernulă germana pune ca con-diţiune pentru păstrarea păcii retragerea ministrului Boulanger. Prin amestecula în
afacerile interne ale Franciei „Postw vrea să provâce răsboiula cu Francia.
BucurescI, 31 Ianuariu. — Aici nu se scie nimica de visita regelui Milana, despre care a vorbita o fâiă din Pesta.
DIVERSE.
Ună consorţiu de înşelători. — Căpitănia superiâră orăşenâscă a Buda-Pestei fu încunosciinţată de poliţia din Londra despre faptele unui consorţiu, care a înfiinţata pe hipodromula de acolo birouri de rămăşagă, cu intenţiunea de a înşela persâne lesne cre46târea. In prospectele apărute în 4'areie englese şi francese se spunea, că consorţiula dispune de una fonda de peste 500,000 fr. şi că să primesca rămăşaguri ori câta de mari. Cea mai mică sumă fă fixată cu 25 fr. Poliţia care urmărea cn atenţiune faptele a acestora în-treprin4ătorî, se vădu în fine silită a întrevenl ares-tândO pe întemeitorii susnumitelora birouri. Unuia dintre aceştia se dete de una conte unguresca cu numele Anton Kalnoky, companionulO său se numi Alexandru Zand. Cercetările, cari urmară, dovediră că consorţiula nu dispune de nici una fonda şi considerabila sumă ce a incasata a întrebuinţat’o pentru scopurile salâ proprii. Poliţia din Londra rugă deci căpitănia orăşenâscă să cerceteze, nu cumva respectivii au comisa şi în Ungaria înşelătorii.
Domnii cei mici şi domnii cei mari. — La staţiunea H6d-Mezo-Vâsârhely se întâmplă săptămâna trecută o scenă caracteristică, pe care o descrie „Szegedi Hiradâ" precum urmâză: »La staţiune se predaseră 2000 de iepuri împuşcaţi, resultatula celei mai de pe urmă vână-torei făcute pe proprietatea contelui Kâroly. In acelaşi timpa apăru în edificiula gărei o societate de mai mulţi domni. Unuia dintre aceştia, înbrăcata într’una simplu roca vechiu cu cişmele pline de noroiu, se duse la cas-sierulO de mărfuri şi-la ruga a espedia imediata iepurii. Amploiatula 4'se domnului să aştepte. Peste câtva timpa repeţi acelaşa domna rugarea sa, dâr cassierula îi răspunse, ca să nu la molesteze mai multO cu aceşti „epurî proşti." Domnula se şi încredinţâ curânda după aceea, că iepurii, cari erau adresaţi unui vân4ătora de vânaturi din Viena, într’adevăra nu vora fi espediaţî cu trenuia cela mai apropiata. Mai merse încă odată la cassă şi 4ise: »De nu vora porni îndată acei epurî, atunci să vorO strica!“ Impiegatula replică în cela mai aspru tona, că acâstă slăruire insolentă e curata scandala ş. a. Necunoscutula domna întrebă acum „Unde este şefula staţiunei?“ — „Ce sciu eu ?“ fu răspunsula „caută-la dacă voescî a-i vorbi.“ Domnula 4*se cătră unO hamala dela gară să aibă bunătate a căuta pe şefula staţiunei. Hamalulfi îi rîse domnului în faţă 4icânda, că acâsta nula privesce pe ela. Domnulti nu se mai putu stăpîni mai multa şi strigă humalului, „Caută îndată pe domnula şefa de staţiune şi spunei, că contele Ştefana Kâroly îla salută şi-10 r6gă sâ’i trimâtă registru de plânsorI!“ Urmă acum o mare scenă, constătătâre din cele mai supuse scuse ale amploiaţilord, cari din tâte ferestrele cereau iertare. Dâr cei cari nu sunta conţi, ce nu vora fi au4inda dela micii „domnI“ d. e. ţăranii cari au afaceri pe la calea ferată!
Bătăliă într’o gară —Se scrie „Independenţei belge" dela Râzien cu data de 21 Ianuariu : „O adevărată bătăliă s’a petrecuta ieri la Agde. 0 bandă de tâlhari s’a introdusa în depositula de mărfuri, şi după ce şi-au alesa hoţii tota ce le-au plăcuta, se pregăteau să plece. Atuncea însă fură surprinşi de cătră priveghetorl. La vederea impiegaţilord tâtă banda o luă pe fugă, că4ândă în mă-nele amploiatula Boulerand unuia din bandiţi. Acesta angagiă o luptă cu banditula şi, mai tare ca adversarulă ila trânti la pământa. Atuncea să începu o bătăliă în tâtă regula, în care mai mulţi amploiaţi, fură răniţi. Ceea ce este însă şi mai ciudata, este că acâstă tentativă criminală s’a reînoita şi a doua 4>* In nâptea de 21, pe la ârele 3 dediminâţă, aceeaşi bandă de rău-fă-cătorl se năpusti, cu o cutezare ne mai pomenită, pe gară. Trei vagone ce erau aşe4ate sub marchisă, fură ridicate de tâlhari, şi pe una chiar o deschiseră. La sgomotuia făcuta, sărinda surveiantuia Boulerand, hoţiî o luară din nou la fugă, lăsănda însă de astâdată pe loca două baloturi cu licuorurî pe care reuşiseră să le sustragă. “
*
* Di
Rectificare. In articlula întitulata „Comassărileu s’au strecurata unele greşeli de ţipară. AstfelO: în Nr. 6, pag. 3, col. I., rândula 9 de susa, în loca de lata, sâ se citâscă latinesce; acelaşi număra, pagină şi columnă, rândula 11 de josa, în loca de s/s să se citâscă */a; aceeaşi pagină, col. 2, rândula 7 din josa în loca de buea să se citâscă bună. Nr. 8 pag. III, col. 2, rândula 8 din susfi: în loca de in sumi să se citâscă însumi; col. 3 rândula 7 dela fine, în loca de Succinia coronata să se citâscă Puccinia coronata, rândula 5 în loca de Succinia stra-minis, să se citâscă Puccinia straminis; idem în loca de Boragince, să se citâscă Boraginee şi Asperifoliacee. Nr. 8, col. I, rândula 5 de josa in loca de muntele Kart să se citâscă muntele Karst.
Editora: Iacobti Mnreşiana.
Redactor a responsabila Dr. Aurel Mureşianu

Nr. 16
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Oorsnlâ la bora* de Viena
Bursa de Bueuresci.
din 29 lanuariu st. n. 1887
RentA de aurii 5°/0 ... 9b 95 Rentă de hârtiA B®/« . . 88 80 Imprumutulii căiloră ferate
ungare................146.25
Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.60 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostG ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 115 50 Bonuri rurale ungare . . 103.60 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.60 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişii................. 103 60
Bonuri cu cl. de jsortare 103 60 Bonuri rurale transilvane 103 60
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............—.—
împrumutul»! cu premiu
ung.....................116.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120 50 Renta de hărtiă austriacă 75.65 Renta de arg. austr. . .	80 50
Renta de aurii austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 133.80
Acţiunile băncel austro-
ungare.................864 —
Act. băncel de creditii ung. 287.25 Act. băncel de creditii austr.282.60 Argintulti —. — GalbinI
împărătesc! ..............6.—
Napoleon-d’orI .... 10.07 Mărci 100 împ. germ. . . 62.15 Londra 10 Livres sterlinge 127.60
Cota oficială dela 16 Ianuarie st. v. 1887.
Cump. vend.
Renta română (5°0).	91'/.	92—
Renta rom. amort. (5°/0)	92'/,	93 l/a
* convert. (6°/0)	86'/,	87-
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	35—	36—
Credit fonc. rural (7%) . .	101*/4	1021/*
* 11 11 (b°/o) *	86 V,	86-
» » urban (7°/0i . . . m.) •	99—	99V.
	91 Va	921/*
» * (b0/o) •	8VU	82'/,
Banca naţională a României 500 Lei	 Ac. de asig. Dacia-Rom. 				—
« * » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă . .	17 M*	18.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.01—	2.03—
Cursulu pieţei BraşovO
din 1 Februariu st. n. 1887.
Bancnote românesc! . .	. . Cump. 8.44	Vend. 8.46	
Argint românesc ....	. . » 8.40	o	8.42
Napoleon-d’or! . . . . .	. . * 10.02	*	10.06
Lire turcescl		. . » 11.30	»	11.33
Imperial!		. . » 10.30	»	10.33
Galbeni		. . » 5.99	»	6.02
Scrisurile fonc. * Albina*	. . * 101.—	»	102.- -
Ruble Rusesc!		. . * 116.—	»	117.—
Discontulă . . .	* 7—10°/» Pe	ană.	
ABONAMENTE
la
„§azeta	trans
se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-TJngaria:
pe trei luni..............................3fl. —
„ ş6se luni.............................6 fi. —
„ unii anii.............................12 fi. —
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6 Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se a c 6 r d ă următdrele rabate:
Pentru	repeţiri	de	3—	4	ori		10°
ii	ii	i>	5—	8	ii		15°
ii	ii	ii	9—	11	n		20°
ii	ii	ii	12—	-15	ii			30°
if	ii	ii	16—	20	ii		40°
Dela 20	de repeţiri		în susă				50°
O
0
1
o
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni .....................10	franci
„ ş6se luni......................20	,,
,, unii anii......................40	,,
Administraţiunea „Gazetei	Transilvaniei."
Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.	ADMINISTR. „GAZ. JRANS“
Mersulil trenurilom
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Tei uşii-Aradd-Budapesta a calei ternte orientale de stată reg. ung.
Predeald-Budapesta
BucurescI Predeal*	|
Tiiriişti
Braşovfi	|
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodii
Haşfaleu
Sighişdra	j
Rlisabetopole
MediaşQ
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelb
Teiuştt
Aiudtt
Vinţuld de susti
Ui6ra
Cncerdea
Ghirisft
Apahida
Clişii	|
Nedeşdu
GhirbSu
Aghiriştt
Stana
Huiedinfl
Ciacia
Bncia
Bratca
R6v
Mezfl-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare j
P. Ladăny
Szolnok
Buda-penta
Viena | Nota
Trenă
de
persăne
Tren 1 Trenă accelerat omnibus
7.47
8.24
851
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16
5.02
5.43
Trenfi
omnibus
7.30
1.14
1.45
2.32
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
256
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11 10.51 12 16 12.50 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28
Budapesta—Predeald
Teinşă- A radA-Budapesta
8.00	6.05
6rele de n6pte suntft cele dintre liniile grose.
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladăny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd RSv Bratca Bucia Giucia .
Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Clnşin
Apahida Ghiriş
Cncerdea
(Jiora
VinţulG de snsti Aiudâ Temşă Crăciunelfi Blaşfi Micăsasa Cop şa mic
Mediaşb Rlisabetopole Sigiş6ra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora
Braşovft Timişfl Predeal*
BucurescI	—
Budapesta- AradA-Teiuş A.
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernescî.
AradA-Timişdra				Stmeria (Piski) Petroşenft			
	Trenă	Tronă de	TreDfi		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persăne	mixt		persăne	omnlbni	mixt
iradft	5.48		6.05	Materia	11.25		2.42
Aradulă nou	0.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416
Vinga	7.18	—	7.29	Pui	4.37	—	5.11
Orezifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 40
Tlmişdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
TimişAra-AradA				Petroşenl—	Sinteria (Piski)		
	Trenă de	Trenfi de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persone	omnibtu		de pers.	omnibus	mixt
Timiş6ra	6.25	___	5.00	Petroşenl	10 07	—	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orezifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
N6meth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
- Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	ftanerfa	158	—	10.81
	Trenă omnibus	Tre'iă omnibus	Trenă de persăne		Trenă de persăne	Trenă de persăne	Trenă omnibtu
TeiuşA	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	
Alba-Inlia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22	Szolnok /	11.20	12.41	—
Şibotă Orăştia	12.52	—	4.50		4 10	5.45	—
	1.01	—	5.18	AradA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	443	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branieîca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6 28	755		 i
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
BSrzova	5.66	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10.27	Ilia	8 55	9.f 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branieîca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	
Glogovaţfi	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
R/fllnot (	8.42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
(		—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	
Budapesta	—	—	8.20	Alba-Inlia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	TeiuşA	„ 1.29	1.41	—