GAZETA TRANSILVANIEI.
RED ACŢIUNEA ŞI ADMţNINTRAŢIUNEA t
BRAŞOVt, piaţa măre Nr. 22.
,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe unti an ti 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe an ti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULd L.
si PRENUMERĂ:
ta poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANUNC1URILE:
O seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorisorT nefranoate nu •• primeaou. — ■anuaorlpte nu se retrimltu.
m îs.
Mercuri. 21 lannariu (2) Februariu.
1887.
Braşovu, 20 Ianuariu 1887.
Din Viena, unde se ţinură conferinţele mi-niştriloru austro-ungarl, sosescu sciri posomorite. Nici în marele consiliu de Duminecă, presidată de Maiestatea Sa, nu s’au putută înţelege Aus-triacii cu Ungurii asupra cestiuniloru pendeăte ale pactului. Numai între ministrulă honvetjîloru şi între colegii săi dela resorturile de răsboiu din Viena decurgă sfătuirile mai netedă, pănă la punctulă delicată alu acoperirii cheltueleloru militare, care depinde dela votulă parlamen-teloră.
In memoratulu consiliu de miniştri să se fi discutată şi cestiunea acoperirii cheltueleloră, ce le pretinde organisarea gldteloră, precum şi completarea unoră cumpărări mai dinainte ordonate pentru armată. Se asigură, că pentru încuviinţarea sumeloră recerute voră fi convocate dele-gaţiunile încă în luna lui Martie a anului curentă, dăcă pănă atunci nu se va mai limpezi situaţiunea politică turbure şi ameninţătore de astăcfî.
Destulă de triste suntă dâr prospectele ce i se deschidă statului ungară tocmai în momen-tulă, când i se impune cu-o imperidsă necesitate alternativa, ca seu să-şi reguleze financele său să se declare insolvabilă.
Şetulă oposiţiunei moderate, contele Apponyi, şl-a alesă bine momentulă spre a critica într’o adunare a oposiţiunii moderate din Ungaria de sudă, ţinută Dumineca trecută în Timişăra, programa financiară a cabinetului Tisza.
Acăsta programă, (j.ise Apponyi, culminăză, cum se pare, în asigurarea d-lui Tisza, care (Jise: „am maioritatea, prin urmare remână la putere“.
O	asemenea stare de lucruri nu prea ser-vesce spre ondre maiorităţii. Bine că guvernulă a vorbită în cursulă desbaterei budgetare de e-conomii, de-o esploatare mai intensivă a dărei de consumă, dăr, adauge Apponyi, tdte acestea nu se potă lua în seriosă, pe câtă timpă guvernulă se gândesce la cheltuelî de luxă, cum este continuare? clâdirei parlamentului, cu tăte neajunsele financiare de a<Ji, apoi mărirea chel-tuieleloră prin acordarea de pensiuni miniştri-loră şi fişpaniloră şi prin crearea posturiloră de secretari ai fişpaniloră.
In ceea ce privesce negociările pentru încheierea pactului cu Austria, conducătorulă o-posiţiunii moderate e de părere, că guvernulă nu are în vedere marele interesă ală statului ungară de-aşl pută câştiga o basă sigură pentru regularea financeloră sale.
Acăsta basă, crede Apponyi, numai atunci se va pută câştiga, dăcă guvernulă nu se va îndatora a susţină teritoriulă comună de consumă înainte de a i se fi dată garanţii, că va pută csecuta reforma dăriloră indirecte şi mai alesă a dărei pe spirtă în înţelegere cu Austria, dăr aşa cum pretinde situaţiunea financiară a Ungariei.
Cu multă agerime combătu Apponyi mai departe afirmarea ministrului-preşedinte, „că den-sulă a redicată văcja şi puterea statului ungară în afără şi în întru.“
E adevărată, cjise elă, că Ungaria posede a<Jî mai mare greutate, decâtă ori şi când după desastrulă dela Mohaci, dăr acăsta este a se mul-ţămi operei „înţeleptului Deak“, căreia Tisza i s’a împotrivită la începută, ăr mai târziu n’a sciută să-o desvolte mai departe.
Dăr 6re a(Ji e mai mare greutatea Ungariei decâtă pe timpulă guverneloră deakiste? In-sămnă <5re noua direcţiune a politicei năstre ea-teriăre: alianţa celoră trei împăraţi, o crescere a influinţei unguresc!? Nu se manifestă tocmai acum slăbiciunea guvernului în cestiunea pactului ?
Şi în întru, îuainta-t’a <5re ţăra în admi-
nistraţia şi justiţia sa şi pe drumulă ideiloră şi ală reformeloru sănătăse? Nici vorbă. Pentru aceea însă sub guvernulă de acji şl-a ajunsă punctulă de culminaţiune în înjosirea tuturoră organeloră statului de-a servi soopuriloră domi-naţiunei unei partide.
Justiţia este negligeată şi stagnăză; viaţa publică cade în apatia* căci orice manifestare ce nu convine partidei domnităre, este suprimată printr’o sistematică prigonire. De pe băncile miniştriloru n’audimu decâtă polemice neînsemnate şi glume mai puţină său mai multă succese. Corupţiunea şi servilismulă, ce se lă-ţescă în societate, le descriu chiar şi Tisaiştii în colorile cele mai întunecate.
Faţă cu asemeni fapte Apponyi declară lâudăroşiile ministrului-preşedinte de-o amăgire optică, căci crescândă puterea lui şi a partidei sale, elă crede că s’a rădicată puterea şi vătja ţării.
Noi însă — încheia Apponyi — nu înţelegem ă misiunea şi vă<Ja statului aşa, ca pentru împlinirea celei dintâiu şi întărirea celei din urmă, ună bărbatu de stată, său o partidă să pună genunchele pe gâtă vieţei constituţionale a naţiunei.
Cuvintele aceste cuprindă o grava şi seri-6să admoniţiune, numai să nu fi răsunată şi de astădată în pustiă,
Corespondinţa din România.
Bucurescî, în 16 Ianuariu v. 1887.
Afacerile nolre politice interne suntă forte încurcate, câta pentru cele esterne nu sciu ce să mai (pcă-
încurcăturile răsăritene şi apusene apasă forte greu atmosfera politicei ndstre esteriăre. Noi, cari stămă pe câmpula de acţiune ala eertelora răsăritene, suntemă cu atâta mai îngrijaţl, cu câtă în negura diplomaţiei moderne nu mai putema distinge pe amici de inimici.
Îngrijirea a începută deja a se arăta chiar şi pe fruntea guvernului. Acesta e urmarea când una mica popora se aruncă pră multă în braţele unuia mai mare şi mai tare.
Convenţiunile comerciale de încheiata ne încurcă şi mai multa situaţia. Crisa financiară, atjî generală în Europa întregă, la noi din lipsa de industriă şi de co-rnerciu este mai greu simţită, dovadă crescerea agiului şi stagnarea totală a afacerilora comerciale.
Constata una lucru însă: — răsboiula vamală, ce’la purtăma cu vecinii noştri Austro-UngarI, are urmări cu multa mai slabe decâtă acele de cari ne tememă noi.
Răula acesta fam a mai pută suferi, der ceea ce nu pre putema suferi este păcatula politicei năstre interne, care chiar acum se răsbună.
Ţera este nemulţumită ca niciodată şi nemulţumirea acesta a pătrunsa deja tote straturile societăţii. Dovadă că opiniunea publică, care la noi nu pră era desvoltată, a începută a se mişca, condamnânda faptele rele ale guvernului.
In Camere interpelaţiile curgă mereu şi este bine cunoscuta, că guvernulă cela mai interpelata nu este cela mai bună ; căci interpelaţia este o armă cu două tăişuri, ea rănesce mai rău pe mănuitora dăcă n’are temeiu.
Pănă a^î cela rănitd este guvernulă, dovadă că se trateză de interpelaţii temeinice.
Temeinicia lord a fosta mai tare dovedită chiar şi de guverna, care a încercata a le opri, chiar cu preţuia .călcărei constituţiei*. Acăstă oprire nu a succesa pe deplina, căci după cum bine sciţi, guvernulă a fosta silita a se pocăi şi a le da libera cursa imediata după vacanţele sfintelorti sărbători.
Rândulă interpelaţiilorh s’a deschisa, în şedinţa Camerei din 12 (24) Ianuariu, de cătrâ d-la N. Fleva, fosta primara ala capitalei şi fosta membru fruntaşa aia partidului dela guverna, de care s’a rupta după 20 de ani de luptă frăţescă, vă(jendu’la că ’şî părăsesce principiele ♦liberale naţionale* şi degenerăză la nivelula de „colectivitate*.
Obiectuia au fosta ultimele alegeri comunale, cari cu privire la libertatea lord au întrecuta nu numai pe ale d-lui C. Tisza, der chiară şi pe ale lui Midhat-Paşa.
Domnuld N. Fleva, und vechiu deputata şi escelentfi oratorO, ş’a începută vorbirea cu cuvintele: «Obiectulă interpelaţiunei mele nu privesce unO faptO isolatO, ci ână întregd sistema de administraţiune*. Continuândă spuse, că d-sa s’a despărţita de liberalii dela putere, cari se numesca pe sine , colectivişti», din causă că aceştia de-generândd au ajunsa d’a subordina cele mai vitale interese ale ţării intereselord politicei de partida. Pentru acesta scopd secretuld votului a fosta violată, în modulă cela mai urîtă şi resultatulă au fostă vărsări de sânge la Botoşani, la Turnu-Severind şi în alte locuri; er resulla-tnld finala, pe lângă învingerea guvernului, a mai fosta şi umplerea aresturilorfi cu liberi cetăţeni în cinci oraşe principale.
Vă cruţa cu alte detailurî, cari nu sunta nici fru-mdse nici folositdre, e durerosă numai că au pututfi fi dovedite prin reproduceri de acte adeverite.
Mai bine era de rămâneamd şi noi cruţaţi de nefericita şedinţă a Camerei din 12 (24) Ianuariu an. c., in care d-ld I. C. Brătianu ne-a data o dovadă mai multă, câta de multa s’a schimbata. Răspunsula d-sale ar fi mai bine de Târnă pute uita, căci eld face să scadă valdrea parlamentarismului nostru, care a stata pe o treptă cu multă mai înaltă sub împrejurări mai grele ca cele de ac|î. Acum valdrea parlamentarismului nostru decade din <ji in di, precum a decăzută şi partidulă d-lui I. C. Brătianu.
Totd ce a fostă mare şi românescfi în acela partida, odată atâta de alesă şi nobilă, a eşită din elă. Ântăiu Kogălniceanu şi C. A. Rosetti, întemeiătorii partidului democratică în România, apoi Dim. Brătianu, N. lonescu şi toţi, der toţi bătrânii, cari au întemeiată România de acjî.
Astăzi d-lă I. C. Brătianu este încungiuratfi aprâpe numai de neofiţi şi de acei dmenî fără principii, fâră valore intelectuală şi morală, pe cari atâtă de bine i-a caracterisatfi d-lă M. Kogălniceanu numindu-i «zestrea guvernamentală.» Aceşti omeni suntă forte departe de a simţi „românesce,» ba cei mai mulţi suntă atâtă de străini simţirii românescî, care a clădită statulă nostru, încâtă nici n’au trecută prin ântăia generaţiune a dragostei de brazdă. Şi mă d6re inima, că trebue să măr-furisescă, că aceste spirite speculante străine conducă acji pe d-lă I. C. Brătianu, bărbată care odinidră era atâtă de multă stimată şi iubită de toţi Românii.
A doua interpelaţia a fostă a d-lui T. Maiorescu, asupra devastăriloră făcute în diua de 5 Septemvre a-nulă trecută la redacţiunile (Jiarel°r& »Epoca,« „România» şi «L’Independance Roumaine"
Totă lumea cunosce aici natura acestora devastări. Se (Jice — şi nu fără temeiu, că ele au fostă înscenate de poliţiă. Celă puţină faptulă, că au putută fi continuate timpă de aprope trei 6re întregi, în centrulă capitalei, fără ca poliţia să încerce a-le opri, dă prilegiu la întemeiate bănueli. Poliţia ndstră nu e tocmai rea, dăr când o poliţiă nu scie înfrâna o bandă de 60—100 de omeni, gunoiulă capitalei, cari diua în amâ4a mare, în centrulă Bucuresciloră, face gălăgiă şi comite crime timpă de trei dre întregi, o astfelă de poliţiă îşi pierde dreptulă de-a mai fi numită bună. Pe lângă acăsta ea prin nepăsarea ei ne-a sguduită în credinţa ce o avămă, că administraţia ndstră ne scie garanta siguranţa publică.
Pentru prestigiulă statului română faţă cu străinii, dlă Maiorescă avea tdtă dreptatea a face interpelarea sa, cu atâtă mai vertosă, că guvernulă în timpă de a-prdpe 5 luni n’a găsită cu cale a pedepsi pe cei vinovaţi, nici a-i stigmatisa măcar.
Şedinţa Camerei a fostă sărbătorescă. Logia diplo-maţiloră a fostă bine cercetată, asemenea tribuna dame-loră, în care se aflau peste 60 de dame, fruntea socie-ţăţii Bucurescene. Celelalte tribune şi galerii erau cu totulă îndesuite. Ca vechiu parlamentară română potă să vă spună, că mai rară se întâmplă la noi ca o şedinţă să fiă mai bine cercetată.
Domnulă Maiorescu a fostă mai calmă şi mai academică ca totdeuna în desvoltarea interpelaţiei sale, care ca formă oratorică a fostă sublimă.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr. 15.
i
Dezbaterile au fostă purtate din partea minorităţii cu multă tactă şi decenţă parlamentară; despre maiori-tate, o spună cu durere nu potă dice acelaşi lucru, cu tote că doi miniştri se înpărtăşiră la discusiune — d lă I. C. Brătianu şi d-lă E. Stătescu.
Moţiunea propusă de d. Maioreseu, care în blânda formă cu care a fostă redactată, pare a fi intenţionată mai multă a dovedi faţă cu lumea străină, că totuşi nu suntemă barbari, deşi se comită în capitala nostră as?-felă de lucruri, fu respinsă de maioritatea camerei.
Destulă de rău. Se vede că maioritatea nu a în-ţeles’o. Greşela s’a comisă, ea cade în contulă guvernului, care a cerntă votulă în contra moţiunei, dove-dindă cu acesta indirectă, că în România se potu comite crime chiar şi în diua mare, remânendu nepedepsite.
Acesta este morala votului de erî. Ga să fiă bine înţelesă, ătă moţiunea d-lui Maioreseu: Camera, regre-tându devastările comise în diua de 5 Septemvre 1886 la redacţiile unoru diare din capitală, trece la ordinea dilei.
Aceste devastări, precum bine sciţi, au constată în ferestri sparte şi mobile stricate, catastive şi alte cărţi rupte şi aruncate pe ferestri, isprăvindă greulă muncei cu 4'ariştî bătuţi. Ună vandalismă, care a întunecata simpatica figură a d-lui prim-ministru, disgustândă lumea, chiar în cele mai sincere momente de durere pentru asa-sinatulă îndreptată asupra acestui distinsă patriotă.
După cum vedeţi, este rău servită d-lă 1. C. Brătianu !
Răspunsulă d-lui I. C. Brătianu a fostă forte slabă, d-sa s’a perdută în mărirea fapte'oru partidului liberală, spunendă între altele şi nostimada, că de nu lupta par-tidulă numită, d-lă Maioreseu nu era ad1 ceea ce este, ci pote ună dascălă od vr’ună popă la sătă. O voce de pe banca ministerială a mai adăugată cuvintele: „în Transilvania", ceea ce a făcută pe ună domnă deputată din oposiţiă să replice: ,cuventulă de Transilvania n’a putută eşi decâtă din gură grecescă orî bulgărescă* !
Şi a ghicit’o omulă, ceea ce nu era greu, căci în camera d lui Brătianu suntă forte mulţi străini, cari nu ascundă nicidecum ura loră cătră Transilvăneni. Dealt-mintrelea ura acesta, nu sciu comandată e de susă, ori alta se fiă causa, destulă că eu ca omu bătrână nu’mî aducă aminte să fi fostă vreodată la noi atâta de lăţită ca în timpulă de (aţă. Elementulu străinii adusă la putere o propagă cu multă zelîi. Este bine ca acesta lucru sS se scie şi la d-vâstrâ peste munţi!
Şedinţa din 14 (26) 1. c. a fostă una din cele mai furtunose din câte s’au văcjută vreodată în Camera nostră. Furtuna s’a rădicată îndată la inceputulă şe-dinţii, în urma înpărtăşirei, că N. Fleva a fostă rănită în duelă de ună d. ministru în dimineţa acelei dile. Furtuna a durată pănă la sfârşitulă şedinţei fiindă continuu nutrită de maioritate.
Tristă cameră ş’a alesă d. 1. G. Brătianu!
Bărbatulă acesta încungiurându-se mai alesă de omeni, cari înţelegu patriotismulu în a se căpetui pe ei înşişi, ş’a perdută multă din popularitatea sa. Rău de totă, căci voră trece pote veeurî pănă jee în România se va mai face ună omă atâtă de populară. Cu.puterea acesta în mână d. Ibnă Brătianu putea să clădescă vii-torulă statului română, reformându multe ce suntă de reformată la noi. In loculă acestoră reforme s’au des-lănţuită patimele aducendu-se la suprafaţă fiinţe problematice, tolerându-se abusulă, slăbindu-se mai de Iotă
patriotismulă, care acum este în'ocuită cu chivernisela, generalisându-se setea de înavuţire »peste nonte* sub masca acţiunii patriotice.
în loculă sciinţei şi a onestităţii, a^I are trecere şiretliculu şi mişelia, in loculă înplinirii datoriei linguşirea şi minciuna, în loculă patriotismului jertfi (oră destrăbălarea risipitore, în loeă de unire şi iubire ură şi discordia, în locă de sprijinire persecuţia, in locă de muncă onestă, care să te ridice, protecţionismulă demora'isătoră
La decăderea acesta d. I C, Brătianu nu este directă vinovată, ci indirectă fiindă rău servită de amicii problematici ai d-sale.
Nu este bre dovadă de decadenţă şi faptulă, că mişcarea nostră literară nu a foştă atâtă de săracă, precum este a()i, nici prin anii 57—65, când eraină la înce-putulă formaţiunii nostre de stată şi fbrte săraci de bărbaţi cu învăţătură ?
Atunci aveamă celă puţină idealuri, adl nu mai suntă nici acestea; atunci progresamă, adî stămă pe locă, ba se pare că dămă îndărătă în timpurile de tristă memoriă.
Este amară adeveră, der trebue să se scie, pote că se va afla cineva care să ne strige energică »unde vă duceţi?u ca să ne tredimă.
Ne-amă pre stricată moravurile bune, ce le avu-serămfi din bătrâni. Şi sciţi de ce? S’a împrăştiată dispreţuia între noi!
De ne mai pote mântui ceva, este instrucţiunea reformată şi ridicată şi proectuiă acestei reforme zace între dosarele camerei, căci, după cum se vorbesce, d-lă 1. C. Brătianu nu are curagiulă să-lu pună la ordinea Zilei.
Nici atâta urmă nu rămâne	f.
Visită regelui Milan la regele Carolti.
Scirea despre o apropiată visită ce o va face regele Milan ală Serbiei la Gurtea din BucurescI se confirmă din parte autoritativă şi, dună cum se scrie din B dgradă, a fostă primită cu viuă mulţămire în tbte cercurile sârbesc!.
Se lăţise în genere credinţa, că raporturile cu România în urma războiului serbo-bulgară, în timpulă căruia simpatiele regatului învecinată ară fi înclinată mai multă spre principele Alexandru, n’ară mai fi aşa de cordiale, precum s’au arătată atâtă de ostentativă cu oca-siunea visiici regelui Carolă în anulă 1884. Visită de acum a regelui Milană nu se pote considera nicidecum ca o eontravisită si prin urmare nici ca ună actă |de simplă curtenire. Acestă caracteră l’a avută călătoria regelui Carolă în anulă 1884, căci încă în anulă 1874 făcu regele Milan prima sa visită în BucurescI, pe care a repeţit’o după aceea cu ocasiunea călătoriei sale la Ploescî la împăratulă Alexandru II în timpulă războiului ruso-turcă.
Apropiata călătoria se consideră în cercurile ce dau măsura ca ună aelă eminentă poMtică, care ar ave seo-pulă se stabilescă o prooedere] comună a ambeloră regate intr’ună eventuală conllictă europeană şi o aliiu-dine conformă în cestiunea bulgară. Convorbirile începute au dovedită simţămintele cele mai amicale atâtă în cercurile Curţtloru, câtă şi în cele guvernamentale ale ce-loră două state vecine, şi facă se se spereze cu credinţă, că resultatulă importantei întrevederi va fi favorabilă.
Pregătirile militare ale Serbiei.
Din Belgradă a primită „Pester LI >yd" o corespondenţă, în care se spune că Serbia face întinse pregătiri militare şi se grăbesce cu reorganisareâ armatei. La începutulă lui Ianuariu au fostă chiemaţi la Belgradă toţi divisionarii din inleriorulă ţării şi sub preşedinţa m -nistrului de răsboiu au desbătută formarea nouăioră cadre ce au să se creeze pentru a doua chiămare şi au stabilită dislocarea trupeloră. Contrară auiloră anteriori contingentulă recruţiloră s’a ridicată deja la 1 Decemvre aşa că formarea nouăioră cadre va începe deja în luna Februariu.
In acelaşi timpă se va conchiăma a doua chiămare la eserciţiu pe timpă de 14 cjile şi se voră face ac iste
e.serciţii încă de două orî Ia primăveră, pentru ca omenii să se deprindă perfectă cu noua puşcă. Intrega oştire e înarmată deja cu puşca Mauser-Koka. S’au procurată cantităţi mari de provisiunl. Artileria a eserciată cu nouăle tunuri Bange; la aceste eserciţii au luată parte tote rezervele artileriei. In turnătoria dela Kragujevac se crează din materialulă de bronză ală vechiloră tuuurl ună parcă mai mare de asediu. In fabrica de cartuşe se facă pe fiecare 4? 109,000 cartuşe. Peste totă în atelierele dela Kragujevac do nnesce o mare activitate.
Mai departe se va pune îu lucrare ună sistemă de fortifica ţi unî stabile pentru apărarea regatului şi împrejurarea, că s’a decisă fortificarea Kladovei la graniţa României, se comenteză forte multă, deorece — 4'ce c0_ respondentulă — acesta nu pote fi îndreptată contra României. .Agenţia Liberă“ însă ne-a adusă scirea, că Kladova se fortifică tocmai de temă, ca nu cumva în-tr’ună eventuală răsboiu România să ocupe ţinutulă Kladovei. Cercurile sârbesc! 4'câ că acestă măsură e luată contra Rusiei, pentru casulă când acesta ar întră în România, ca în 1877.
Conscrierea ambeloră chiămărî s’a terminată complectă şi în viitoră efectivulă armatei sârbesc! va număra 134,000 combatanţi, cari însă abia în anulă trecută au putută fi eserciaţî, şi încă forte defectuosă. Instrucţiunea o.şlirei lasă încă multă de dorită. Cheltuelile acestoră pregătiri militare suntă mari. S’au trecută sumele disponibile ale dite uteloră ministerie la tn nisteriulă de răsboiu, aşa că unele reforme se voră amâna; aşa minis-lerulă oulteloră a trebuită să amâne crearea academiei şi pregătirile pentru înfiinţarea unei universităţi. Numai ministerulă comunicaţiunei lucreză grabnică la complec-tirea reţelei căiloră ferate din ţeră şi face procurări estraordinare de vagâne pentru acestea stau în legătură cu înarmăriie de răsboiu.
SOIRILE PILEI.
Foia oficială „Wiefier Ztg.“ publică o provocare, ca cei obligaţi la glote, calificaţi pentru serviciulă de ofi-ceră, să petiţioneze fără întârziere la aceste posturi de oficerl, cătră autoritatea politică eercualâ din loculă petiţionarului. Se crede că deja în Februarie se voră desemna posturile de oficerl la glote.
—x—
Sâmbătă a fostă o întrunire în Viena a miniştri-loră unguri cu miniştri de resortă austriac!, căreia i-a urmată apoi o conferinţă comună sub preşedinţa contelui Kalnoky. Se al.ribue mare însemnătate acestei întruniri şi conferinţe,
—x—
FOILETON U.
Istoria a cinci primăveri.
(După C. Rupp.)
L’amă aşteptată cu doră — în urmă a sosită’ Atâtea speranţe frumose, atâtea planuri mari nutriamă despre viitorulă lui; multe, multe ore amă petrecută aşa în aşteptare, oftândă cu inima duiOsă după densulu.
In urmă. când nici n’amă visată, a sosită. Da, a venită cu obrăjorii săi de roşă aducendu-ne cu zîmbirea sa raiulă, pacea, binecuvântarea şi iubirea. — Cine a fostă elă? Nimică mai multă, decâtă ună mititelă băiat, der care a fostă destulă de puternică, ca să ne prefacă căsuţa în paiaţă, întristarea în veseliâ, munca în fericire, şi pre noi înşine în omeni. voioşi.
Noi îlă guguliamă. Ne siliamu pe’ntrecute se-i fa-cemă pe voiă, măcar-că nici nu ne înţelegea ; nu scia elă decâtă să dormă, se plângă şi să surîdă. Nouă si atâta nî-a fostă deajunsă. In loculă lui vorbiamă noi, ne rugamă asupra legănaşului său, — şi ţeseamă pla nuri despre viitorulă lui.
Leagănulă lui nî-a devenită, afară de părinţi, şi nouă cortulă mărturiei, aici ni s’a întărită credinţa, începură a ne luci speranţele şi ni s’a prefăcută în votu eternă iubirea. Aici conveniamă în fîă-care 4b aici ne adunamă, când mergeamă de acasă, aici grăbiainu deoă sosiamă de undeva, aici ne petreceamă cele mai multe şi mai fericite 6re din 4?- Aici veniamă numai se ne bucurămă, durerile ni le lăsamă dincolo de pragă
Aşa trecu primăveră dinteiu. După ce ne culegeamă florile, de pe buzele copilaşului acestuia, aşteptamă pri-mulă bobocelă de roşă, primulă glasă, ce semănă a
vorbă. Voia ?ă vorbescă, der buzele’i erau debile, limba grea, — dieea însă multă prin och.i săi prudenţi, vorbitori. Noi îlă înţelegeamă.
Asupra nostră suridea ceriulă, surîdea întrega na tură, pe buzele părinţiloră cocheta surîsulă fericirei, — şi noi încă ne bucuramu.
Primăveră a doua a sosită. Din mititelulă nostru a devenită ună puişoru drăgălaşă, ce se târăia pe pământ ă şi a cărui balbutire plătea m.ii multă decâtă ori ce elocinţă. —- Ruinele de tobe, fliscoi, zurgâlaue, păpuşi de gumă dedeau mărturiă despre o putere destructivă, despre ună mică tirană, înaintea căruia se închina fiă-care locuitoru ală casei liniştite.
Aşa e. miculă „Pubi“ a fostă tirană! Oh, plăcută, uşbră tirăniâ !
Şi noi trebuia să-i plătimă dare scumpă, i-amă plătită cu mărgăritarele lacrimeloră de bucuriă. Elă a lostă destulă de puternică a le cere, şi plăcută fără sfirşită a le merita!
Pre toţi ne cunoscea—numai una mai lipsea, — să ne chiame după nume ! O dorinţă cam timpuriă dela noi.
A venită însă primăveră a treia. Acuma ne pronunţa numele, ne cunoscea însuşirile bune, ne scia spune ce vrea. Mânca cu noi la o mesă, avea mâncările sale preferite, poealulă seu micuţă, din care numai elă bea. Ne sdea să-i umblâmă în voiă, să ne jucămă cu elă, căci altmintrea se mânia.—Noi nu cutezamă a Im ra în contră i. Ne temeamă de mânia lui, ne temearr.Q, că-i vomă perde graţia.
In totă loculă era şi elă de faţă, tote trebuia să le ve4ă, căci decă se vedea ignorată, atâta se ruga, atâta plângea, pănă ce eramă constrînşî a-lă primi şi pe elă în societate.
Căci aşa de bună era elă! Pe Ziua de Crăeiună a învăţată rugăciunile. Cunoscea pe Isusă. scia că e micuţă ca şi elă, că iubesce copilaşii şi că le aduce daruri de Crăciună.
Câtă de greu nî-a fostă să aşteptămă săra de Crăciună. Ne-amă făcuta eră copii: mama, tata şi noi toţi.
Şi „Pubi* încă a aşteptată cu doră, der nu scia de ce petreeemă aşa multă în săptămâna Crăciunului în o-daia cea din urmă. Er noi simţiamă înainte bucuria cereseă din sera cea sântă şi bucuria mititelului, sufle-tulă nostru se întorcea cu decenii îndărătă delectându-se in suvenirî şi uitândă, că nu mai suntemă copii.
Cu câtă grijă le-amă întocmită noi tote — nu ne amă uitată nici de carte cu icone. Totă ce amă putută afla prin invenţiositatea iubirei le-amă grămădită laolaltă încependă dela nucile aurite până la calulă de lemnă.
Dâr cum nu, când îlă îubeamă aşa de multă pe miculă ângeraşă !
Când culegeamă a patra 6ră viorele, „Pubi“ şî-a lăpădată cămâşuţa şi s’a îmbrăcată în ciucuri. Timpă pururea memorabilă în vieta unui băiatu! Cu cămăşuţa deodată şl a desbrăcată şi natura lărmuitore.
S’a făcută blândă, cugetătoră, ascultătoră şi docilă. Scia se mediteze şi nu era îndârâtnică, îi plăceau ocu-paţiunile liniştite. Asculta ore întregi vorbele bâtrâniloră şi în ochii lui albaştri se oglinda curatulă lui sufletă.
Ii plăceau multă poveştile şi doinele, fără de acelea nu pute adormi.
Ii plăceau cărţile. Tote hârtiile din casă le umplea cu hieroglife, cari representau raagasinulă inteliginţei sale şi de pe cari elă pute să cetâscă şi sâ vorbescă.
Nr. 15.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Cu privire la împărţirea de posturi civile la sub-oficeri, cari şî-au terminaţii serviciulă militarii, ministrulă honvecjimei a dalii următ6rea ordinaţiune: Gagiştii honvezi, anume temnicerii de stată majorii, sergenţii majori de stata majora, suboficerii supraveghiâtori ai academiei Ludovica şi măiestrii de artileriă n’au nici una drepta de prioritate asupra posturiloru din serviciuld civila reser-vate suboficerilorO. Intr’aceea acei gagiştî honvecji, cari au primita deja ună certificata pentru asttelO de posturi îlQ păstreză pentru durata de timpa asigurată prin lege. Acei suboficerî, cari servescă 12 ani activă, spre a obţină unQ certificata pentru serviciuld civila şi dorescd a fi numiţi gagiştî, se facă atenţi că sâ caute a obţine la timpd certificate, deorece în casd de întârdiare işî perdă dreptula d'a pretinde certificate.
—x—
Scalele din Prejmeru, care au fosta închise vr’o două luni din causa tusei măgăresci, s’au deschisa fiinda boia stinsă.
Und casQ straniu i s’a presentatd unui notard pu-blicd din limişora. In cancelaria lui apărură adecă doi ţâranî români dmtr’o localitate învecinată, însoţiţi de o frumuşică ţărancă. Ac-âsta era soţia unuia dintre cei doi ţărani, care ’şi vânduse nevasta celuilaltd ţărand amică ald său şi primise chiar o însemnată sumă dela acesta. Toţi trei se ’nvoiseră şi nu pretindeau nici mai multa nici mai puţind decâtd să le facă notaruld und contracta de cumpărare. Notaruld îi făcu să ’nţelâgă că aslfeld de transacţiunî nu suntd afaceri comerciale permise.
—x—
Cum se întrebuinţeză sdrenţele în Romanii, Moldova, de Jidanii brutari, ne-o spune (Jiaruld locala »Ro-manuld“, care ţine în redacţiunea sa o probă de tote elementele din care Jidanii hrănescd populaţiunea sub forma de pâne. Nici paiele, nici sdrenţele, nici cddele de şdrece nu lipsescd ! !!
—x—
D. doctord V. Beianu, medică primară ald orfelinatului grigoriand, profesord la şcola de maternitate şi ald facultăţii de medicină din Iaşi, şi-a propusa să facă mai multe esperienţe de hipnotismd. E pdte singuruld din toţi doctorii mai tineri, care se îndeletniceşte seriosO cu acâstă interesantă branşă din medicină, branşă des-vollată admirabila prin esperienţele celebrului doctord Gharcot la Farisd. D. doctord Bejand a ajunsă ca, cu o rară abilitate, să pofă adormi imediata personele cele mai nervose, care se potd preta mai lesne la hipnotism; d. doctord Bejand dă adeseori experienţe la care con-v6că şi persâne profane din societate; d-sa este distinsă doctord specialistă ca mamosd, şi und bravă muncitord, în t6te ramurile sciinţei lui Hipoerates, scrie ,Răsboiuld«.
—x —
Cetimd în ,Românuld“ : Amd reprodusa erî după cjiaruld parisiand „Le Figaro* notiţa privitore la roma-nuld „Madame de Presmes*, scrisd de unuld din compatrioţii noştri, care se ascunde sub pseudonimuld: Ro-dolphe de Vezelay. ţiiarulă parisiand »Le Gaulois», care ne sosesce astăzi, anunţândd apariţiunea volumului (jice: *Volumuld va face sensaţiune; se află în eld povestirea „unei aventuri misteriose pe care cei interesaţi au as-„cuns’o cu mare grijă, der ai cărei actori suntd forte „bine cunoscuţi. Acesta romand cu totuld moderna se „va găsi în curendă pe tole mesele şi’n mânele tuturora „femeilord frumose“. Er (Jiaruld parisiand „Le Gilb'as“, vorbindd de „Madame de Presmesu de Rodolphe de
Era fără putinţă a nu-ld iubi, a nu-ld admira şi a nu mulţămi Ceriului, pentrucă ni l’a trămisd să ne în-dulcâscă orele amare.
A sosita şi primăvăra a cincea — carea apoi l’a şi dusd. Când seia deja ceti fluida şi scia a se ruga atâta de frumosd, încâtd credeamd că ne va cere iertare dela Dumnedeu şi pentru păcatele ndstre, -- când amd fi putută be cu paharuld fericirea, văcjândd înaintarea lui, atunci, oh, atunci s’a ruptă boboceluld, şi istoria â cinci primăveri, ecă=o terminată.
Ml-aducă aminte, într’o seră frigurosă de ernă 4âcea mititeluld în pată, bolnavă. In mână îşi ţină cărticica cu ilustraţiunî, lângă eld şedea maică-sa. Bâiatuld se ruga să-i 4'că o doină. Maica îi cjicea, der nu gâcia pe care o voesce. In fine o-a nimeTitd :
Nani nani copilaşd Draguld mamei fecioraşd,
Că mama te a legăna Şi mama ţi-a descânta.
Şi mama totd cânta, ăr la spatele copilaşului stătă fiara: Difleritisuld. Intr’und momentd nepătjifd a luatd în braţe sufletuld adormita şi a fugita cu eld. Doina mamei totd mai suna:
Că mama te-a legăna,
Şi mama p-a descânta.
In casa ndstră nu se mai aude doină, cu mitite-luld a 'dispăruta şi bucuria, numai durerea nî-a rămasa şi frânturile de suvenire a câtorva ani.
Budapesta, 25 Ian. n. 1887.	P...
Vezelay, dice că este o carte pasionantă, în care scene sine alese din viăţa parisiană şi descrise cu o mare putere de observaţiune se urmâză una după alta. Voma reveni şi noi asupra cârţei. Pănă atunci, felicitaţiunile nostre d-lui Rodolphe de Văzelay pentru succesuld ce are lucrarea sa în lumea artistică parisiană."
—x—
Ţiganii, schiţă istorică, lucrată pentru petrecere după mai mulţi autori, de Ionii Popii Reteganulu, editura autorului. Blaşiu 1887, tipografia seminariului gr. gat.
Revista catolică, apare în fiăcare lună. Fasciculii XI şi XII cuprindă: 1) Să creămd internate pe lângă preparandii. 2) Credinţa adevărată catolică e fericirea şi îndestulirea omului (continuare şi fine.) 3) Reuniunea învăţătorilord români gr. cât. din Archidiaconatuld Satu-Marelui, aparţinătbre diecesei de Oradea-Mare. 4) Schiţă din discursuld de primiţiă, ţinuta la’ primiţia o. d. Const. Lucaciu în Baia-mare la 21 Noemvre 1886. 5) Corespondenţe. 6) O dare de semă. 1) Cronica contimporană. 8) Biserica cea nouă din Sisiesci. 9) Poşta Redacţiunei. Directorulă periodicului: Dr. Vasiliu Lucaciu, Baia-mare, tipografia lui Mihaila Molnar 1886.
Der siebenburgische Volksfreund, făiă de Duminecă pentru oraşă şi provinciă, editora şi redactoră responsabila Franz Herfurth. Cuprinsulă fasciculului 1 din 1887 : Nr. 1. Zum neuen Iahr. — Ist die Welt fertig? — Eine Notluge II. — Bilder aus der Hauptstadt. Allerlei aus aller Welt. — Spruche und Splitter. — Rătsel. — Brief-kasten.— Marktberichte. — Nr. 2. Der Herr, er fuhrt die Seinen. — Was ist Volkstum? — Eine Notluge II. Harteneck (Mit Bild). — Reinlichkeit? — Wiegenlied. — Luther-abend in Bistritz. — Scherze und Schwănke. — Allerlei aus aller Welt. — Spruche und Splitter. — Rătsel. — Marktberichte.
Starea învăţământului poporala în coini-tatula Bistriţa-Năsăudu.
Inspectorula regescă de scole Dr. Iuliu Havas arată starea învăţământului poporală din comitatulă Bistriţa-Năsăudă în raportă cu naţionalităţile. Resultatulă la care ajunge Havas este: Din comitatulă Bistriţa-Năsăudă sunta obligaţi să cerceteze scola: 1114 (710) Maghiari, 2946 (2887) Germani şi 6718 (6168) Români. Prin cifrele din parontese vrea să arete inspectorulă numărulă propriu ala naţionalităţii, er adausulă este compusa din cei cari s’au alăturată la o naţionalitate său alta. De faptă, dintre cei obligaţi, eercetâză sc61a: 96.45 Maghiari, 98.82 Germani şi 75.33°/0 Români. Aşa deră primulă locă îlă ocupă Germanii, pe cari Havas i-ar recomanda ca modelă de imitaţiune, decă ar sci, că în crescerea „patriotică" a copiiloră scolele nernţescî n’ar lăsa nimica de dorită.
Ală doilea locă îlă ocupă Maghiarii, pe cari Havas îi află într’o stare înfloritore, şi decă primăriile comunale ar desvolta destulă energiă întru stirpirea scoleloră nepermise jidovesci, Maghiarii s’ar afla într’o stare şi mai înfloritore. Afară de scolele de stată, scole cu limba de propunere maghiară nu se află în comitatulă acesta decâtO numai două: una maghiară-săsâscă în comuna Zselyk, despre ai cărei locuitori susţine că suntă Maghiari, cu inimă şi sufletă ungurescă, numai câtă confesiunea le este luterană.
Despre locuitorii din comuna Zselyk se susţine, că ar fi de origine Români, şi Havas, ca să , combată" a-câstă aserţiune, ne pune înainte numele altui Română, pe fostulă conte din Bistriţa, Humadi Zselyk, dela care (Jice că îşi tragă originea locuitorii acestei comune.
Ca dovedă ne spune că în acâstă comună şi atj' se află mai multe familii cu numele de Huniade. Havas, vetjl-bine, că nu scie, ori nu vre să scie că Huniadenii încă au fostă de sânge curată românescă. Dintre scâlele nemaghiare se mai află o scdlă cu limba de propunere maghiară în comuna Şontalău (Sofalva) ai cărei locuitori constau şi din Români, scola însă este de confesiunea ev. reformată.
Ultimulă locă pe terenulă învăţământului poporală îlă ocupă în acestă comitată — după părerea inspectorului de scole Havas — Românii, cari suntă represen • taţi la scolă prin 76°/0 gr. cat. şi 73% gr. or. Scola o ceicetâză Românii numai siliţi. Se află însă şi 7 scole românesc! intru t6te corăspun^ătore cerinţeloră legei, dintre cari abia la 1—2 ar mai fi ceva de dorită în privinţa cualificaţiunei; între aceste 7 scole numără d. Havas şi scola elementară grăniţărescă din NăsăudO.
Multe din scdlele gr. cat. suntă forte slabe, er causa o arată Havas: de o parte în desăvârşita sărăciă a poporului dela sate, âr de altă parte în tendinţa vicarului episcopesă gr.-cat. (Moisilă), de a cresce în aceste scole „Romani după moda vechiă, cari să nu vrea să scie că şi Românulă este cetăţenă maghiară, ci numai atâta că e Română, şi incâ Română şi nu Valahă."
Şi mai rău stau scâlele gr. or Causa o află Havas In sărăcia locuitoriloră şi în substituirea învăţătoriloru cu teologi.
Din totă raportulă nu respiră, decâtă dorinţe şi tendinţe de maghiarisare, ară de naţionalitate, invidiă în contra scâleloră nemaghiare şi erăşî ură în contra băr-baţi'oră noştri, cari se intereseză de instrucţia românescă a copiiloră.
Băseşci, 7 Ianuariu, 1887.
Domnule Redactoră ! ţ)iua de 5 Ianuariu st. n. a fostă o cji de sărbătore pentru micuţii şcolari din Bă-sescî, şi anume multă stimatulă domnă posesoră din locă şi distinsulă bărbată George Popă a donată mi-cuţiloră şcolari 16 sumane, 15 căciuli, 20 năframe şi 20 părechi de încălţăminte. Inpărţirea o-a făcută d-sa în personă la 3 6re după ameacji în scolă înaintea mai multora locuitori din comună şi a părinţiloră. Şcolarii au cântată mai nainte câteva cântări, după cari a ţinută ilustrulă donatoră o vorbire pătrun^ătore desfăşurândă în ea măreţa sărbătore a nascerei Domnului care ur-mecjă şi pe care totă creştinătatea o aşteptă cu mare doră, amintindă în ea nascerea, viâţa şi iubirea cea Dumnedeiască, care o-a avută cătră 6menî şi mai alesă cătrâ copii nevinovaţi şi buni cum suntă şi ei şi care iubire o-a şi sigilată cu mdrtea sa pe cruce. Pătrunsă fiindă şi d-sa de acestă 4> mărâţă vă4endă mai încoio că ei frecventâ4ă regulată scâla şi că pe cum e informată din partea bunului loră învăţâtoră acolo se pârtă bine şi se nisuiescă a înainta pe cărarea cea adevărată însuşindu-şi cele bune, bunulă Dumne4eu i-a dată acelă îndemnă, ca pe ei se-i remunereze. A înbărbătată micuţele odrasle'la purtare bună, la cea mai mare sîrgu-inţă în învăţătură, asigurându-i, că de îi voră împlini sfatulă, de altă dată eră se va îngriji să le facă (jMe plăcute ca acestă de a4i.
După aceea a urmată împărţirea daruriloră, dândă fiă-căruia, după cum s’a arătată că e lipsită. La împărţire s’au luată în consideraţiune cei orfani şi săraci. Se vedea în ochii micuţiloră bucuria când îşi primeau donurile.
Diua acesta mărâţă va rămânâ neştârsă din inima micuţiloră «şcolari şi’şi voră aduce aminte de ea câtă voră trăi atâtâ ei câtă şi părinţii loră.
Bunătatea inimei şî-a arătat’o multă stimatulă d-nă George Popă şi cu Simionă Terheşiu, studentă de clasa I-mă gimnasială în Blaşiu, care e săracă şi orfană să tri-miţându-i şî lui dară de Crăciună 5 fl. adecă cinci flo-reni. v. a.
Primâscă şi pe acâstă cale generosulă donatoră în numele micuţiloră şcolari şi a părinţiloră loră cea mai fierbinte mulţâmită. Ţină-lă pronia divină mulţi ani să-nătosă, spre bucuria scumpei familii şi a întregei comune şi spre bucuria scumpei nostre naţiuni. Dea ce-rulă să se sporâscă numărulă astorfelă de hărbaţi distinşi, eâcî prin astfelă de faple arată că le zace la inimă înaintarea scumpei nostre naţiuni.	d.
Ultime sciri.
Berlina, 30 Ianuariu. — Numirea d-lui locotenenta generala Veldy, discipula favorita alu mareşalului de Moltke, ca guvernatora ala Strassbur-gului este privită în sferele militare ca una acta politica forte semnificativa în împrejurările actuale.
Belgrada, 30 Ianuariu- — Regele Milanu va pleca în curendu la Bucurescî. Visita ce regele Serbiei o va face regelui României este privită în cercurile politice ca unu actu eminamente politică, avândă de scopu d’a hotărî o acţiune comună a acestoru două ţări precum şi rolulă fie-căreia în casulă unui conflictu europenii provocată, de cestiunea bulgară.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PESTA, 1 Februariu — Din incidentulfl unei pertractări disciplinare la opera r., intendantulăL Keglevich puse pe poliţişti să depărteze din sală pe deputatulă Komjathy, care funcţiona, ca apă-rătoră. Afacerea va ajunge p6te în şedinţa de a(Ji a camerei în discuţiune.
VIENA, 1 Februariu. — După cum anunţă fiarele, se aşteptă convocarea delegaţiuni-lorti în luna Martie, în casu când’pănă atunci nu se va lămuri situaţiunea.
DIVERSE.
O moştenire de 640 milione. — Sub acesta titlu cetimă în „Tablettes de Deux Chareutes," următârea, ciudată istoriă: »in 1876, ună Francesă, numită Thiery muri în Veneţia, după ce lăsă în depositulă băncei locale o sumă de 10 milidne, pe care nimeni nu o reclama de o camdată şi care, sporită prin dobân4î, a-junse la ună capitală însemnată. Sub directoratulă lui Bonaparte, acesta primi ordină d’a reclama fondurile ce aparţineau „supuşiloru francesi,* şî în cele din urmă isbuti a le ridica şi a le întrebuinţa în cheltuelile armatei. Acum, după trecere de douâ secole, Statulă fran-eesă se află der debitoră ală familiei Thiery cu suma cifrată, şi fiind-că moştenitorii necontestabilî îi reclamă, le^aurulă francesă va fi nevoită a’i despăgubi. Calcu-ându se a :um cifra la care se ridică în 1887 averea de 10 milibne din 1676, ajungemă la colosala sumă de lei 640 milione. Lucrulă este fantastică!"
Editoră: lacobti Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mnreşianu
Nr. 15
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Gursuln la bursa de Viena
din 29 lanuariu st. n. 1887
Rentă de aură 5°/0 ... 96 95 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 88 80 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................146.25
Amortisarea datoriei câi-loră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . . 126 — Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostâ ung.
(3-a emisiune) . . . . 115 50 Bonuri rurale ungare . . 103.60 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.60 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfl................. 103 60
Bonuri cu cl. de Jsortare 103 60 Bonuri rurale transilvane 103 60
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
Imprumutulâ cu premiu
ung.....................116.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120 50 Renta de hărtiă austriacă 75.65 Renta de arg. austr. . .	80 50
Renta de aură austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 133.80
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 864 —
I Act. băncel de credită ung. 287.25 Act. băncel de credită austr.282.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............6.—
Napoleon-d’orI .... 10.07 Mărci 100 împ. germ. . . 62 15 Londra 10 Livres sterlinge 127.60
Bursa de But urescl.
Cota oticiaîâ dela 16 Ianuarie st. v. 1887.
	Cump.	vend.
Renta română (5°0). .	91 Va	92—
Renta rom. amort. (5°/0)	921/.	93V.
* convert. (6°/0)	86Va	87-
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	35—	36—
Credit fonc. rural (7°/0) . .	ioi*/4	1021/i
» ii i, (5°/0) •	85V4	86-
» » urban (7°/0) . .	99—	99V.
* » , (6°/0) *	91 Va	92 V*
* » * (5°/o) •	81V*	82Va
Banca naţională a României 500 Lei			—
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	
« » > Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă . .	• 17.Va	18.—
Bancnote austriece contra aură.	2.01—	2.03—
Curşuiu pieţei Braşc/ti
tlis 1 Februariu	st. n,	. 1887.		
Bancnote românesc! . . . .	Cump, 8.44		VXnri	. 8.46
Argint românesc		l	8.40	*	8.42
Napoleon-d’ori			10 02	*	10.06
Lire turcesc!			11.30	A	11.33
Imperial!		»	10.30	•	10.33
Galben!			5.99	»	6 02
Scrisurile fonc. »Albina» .	»	101.—	A	102.- -
Ruble Rusesc!			»	116.—	»	117.—
Discontulă ... »	7—	100/„ pe	ană.	
ABONAMENTE
la
„§azeta	trans
se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoru prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă.	#
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni.............3	fi. —
„ şdse luni............. 6	fi. —
„ ună ană...............12	fi. —
Pentru România şi'străinătate:
pe trei luni ...........10	franci
„ ş6se luni.............20	,,
,, ună ană..............40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
■
II
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fi. — cr. 6 Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fi. — cr 10.
Pentru repeţirl se aedrdă următdrele rabate:
Pentru	repeţiri	de	3— 4		ori			. 10
îi	ii	V	5— 8		ii			. 15
ii	ii	11	9-	-11	n			. 20
n	n	11	12—15		n			. 30
u	ii	11	16-	-20	ii			40(
Dela 20	de repeţiri		în susă					. 50
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
(Avisa d-loru abonaţii
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sS bine/oiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi minierii de pe făşia sub care au primită (fiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abon^ză din nou sS binevoiască a scrie adresa lămurită şi sS arate şi postaultimă.	ADMINISTR. „GAZ. 'IRANS“
Mersulil trenurilor!!
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealâ-Bu ciupeala şi pe linia Temau-Aradil-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealii-Budapesta
BucurescI Predealft	j
Timişă
Braşovfi
Feldidra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighiştira	|
Elisabetopole
Mediaş ă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teiuşft
Aiudă
Vinţulă de susă
Ui6ra
Cucerdea
Ghirisft
Apahida
Claşiu	|
Nedeşdu
Ghirbfiu
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciucia
Bucia
Bratca
R6v
Mezd-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Trenă
de
persane
Oradia-mare
P. Lad&ny
Szolnok
Buda-paata
Viena
(!
Nota:
7.47
8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 01)
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
Tren I Trenă accelerat omnlbus
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16
5.02
5.43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
256
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
Trenă
omnibUB
Budapesta—Predeal il
7.30
1.14
1.45
2.32
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11
10.51
12.16
12.50
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.23
Viena
Budapeata
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhel j Mezo-Telegd Rfev Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Gliirbgu Nedeşdu
Ciulin
Apahida Gliiriş
Cucerdea
Hidra Vinţulă de susă Aiudă
Crăciunelă
Blaşă
Micăsasa
Copşa mit
Mediaşă
Elisabetopole
Sigişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldidra
Braşovă
Timişă
Predeală
BucurescT
— | 8.00| 6.06 Orele de ndpte suntă cele dintre liniile grdse.
1 Trenă jde pers.	Tren I accelerat j
| 11.10	—
7.40	2.—1
il 05	3.58i 5.28|
2 02	
442	6.58
—	—
__.	7.33
—	8.04
—	—
_	—
—	8.58
—	9.28
—	-—
—	—
—	—
	—
—	10.28
11.00		
tl 19		
12 30		
1.01		
106		
1 13		
1.20		
1 41		
2.(0		
2 3-		
2 48	- _
3.20		
3 36	.
4X0		
4.3;	
5.12		
5.37	—
7.02	—
7.43	—
8.11	—
8.41	—
9.21	—
—	
—	—
—	—
—	— 1
—	—
Trenă
omnibus
Trenă Trenă de omnibus persbne |
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 e.34 11.26 1.3 8 2 06 2 17 2.40 3.24 3.47 407 4.33 5.15 5.31 5.55
6.07
6.24
6.43
8.0)
11.44
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.C9
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernesci.
TeiuKft- 15*	adâ>Buda(>«sta			|i Budapeata-Aradft-Teiuşft.			
	Trenă	Tre lă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omr.bus	persbne		persăne	de per-<5ne	omnibn.
Tei ai*fi	11.24	—	~1mT	Viena	11.10	12 10	—
Alba-lulia	11.39	—	3 14	Budapeata	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.2<5		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52				4.50	azomok |	4 10	5.45	— •
Orăştia	1.01	—	5.18	ArădA	4 30	6.—	704
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Giogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3 23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
llia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	740	8 36
Gurasada	4 08	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	—
Zam	4.25	'		XII	Berzova	6 28	7 55	I! !
Soborşin	5 3)	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bdrzova	5 56	—	9 33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	■		9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Iha	8 55	9. 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicîca	9.19	1047	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	- -
Giogovaţă	7.59	—	11 25	SiEieria (Piski)	10.35	1107	—
iradâ	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok '	8 42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
(	=		-	5.12 |	Vinţulă de josă	12 18	12.29	
Budapesta			- |	8.20 j	Alba-lulia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.05	Tefuşă	. 1 29	1.41	—
Aradâ-timişăra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenă	Trenă de	Trenă		Trenă de	Trenă	Trenă
	omni bus	persdne	mixt		persdne	omnfbns	mixt
Aradift	5.48		6.05	Simeria	11.25		2.42
Aradulă nou	o 19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Ntemeth-Sâgh	6 44	—	6.58	H&ţegă	12.46	—	4 16
Ymga	746	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merezitalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	fi 4 t
Tfmişdm	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	742
Timlşdi’a-Aradâ				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persdne	persbne	omnlbus		de pers.	omnibns	mixt
Timişdra	6.25	_	5.00	Petroşenl	10 07			6.10
Merczitalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12 05	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12 42	—	901
. Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	Simeria	153	—	10.31