r
IUBI»ACŢIUNEA ŞI ADMINIHTRAŢIUNEA t
BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22.
,,GAZETA" IESE tN FIECARE DI.
Pe un# antt 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Romani» ţi str&la&tate:
Pe anti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luul 10 franci.
ANULU L.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
A WUNCIURILE:
O seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorltarT nefraaoate 11 •• prlmasoS. — lanatorlpta au •• ratrimltl.
m 14.
Luni, Marţi 20 lanuari(1) Februariu.
1887.
Braşovtî, 19 lanuariu 1887.
Suntă printre noi mulţi de aceia, cari, lipsiţi fiindă aprdpe cu desăvârşire de idei şi de bărbăţiă, răspândescă în societate, pe unde se învârtescă, prin purtarea loru şovăitdre şi umili-t<5re, numai frică şi descuragiare.
Pe aceşti 6meni sarbedi, cari t6te le gă-sescă esagerate şi neesecutabile, când e vorba de apărarea drepturiloră naţiunei asuprite, ba de multe ori se miră chiar, că ei înşişi mai trăiescu, cu t6te închinăciunile, ce le făcu în drâpta şi în stânga, i-amă sfătui să aibă în vedere de ce idei se conducă în lupta loru naţională fruntaşii credincioşi ai poporului slovacă, care poporă, precum scimă, sufere a(Jl de urmările apărârei şi ale uneltiriloru de magliiarisaie mai multă chiar decâtă poporulă nostru.
Intr’unulă din numerii săi din urmă, or-ganulă naţională ală Slovaciloră „Narodnie No-viny44, se adresâză cătră poporă, îmbărbătându’lă cu următdrele cuvinte:
„Poporulă slovacă e lipsită de graniţe geo-grafice-politice, cu t.6te aceste are graniţele sale etnografice bine trase, pe cari înzadar îşi dau silinţă de veacuri de ale distruge. Nici machi-naţiunile istorice, nici joculu păcâtosă cu „naţiunea politică14 a Ungariei n’au putută răpi poporului nostru caracterulă său particulară. Poporulă nostru a rămasă şi rămâne unu po-poră, âr nu o naţionalitate abstractă. Cuvântulă naţionalitate este abstractă, dâr poporulă e aici ună corpă concretă care posede membre, capă şi viâţă. Nu voimă să definimă dreptulă nostru de esistenţă ca poporă — adauge „Nar. Nov.44 — amă făcut’o acâsta nu numai odată şi amă aşezată doctrina ndstră pe base tari. Astăzi voimă să accentuămă comunitatea de ginte dintre noi, care trebue să dea semne de viâţă, ară-tândă că esistă ună poporă slovacă, deşi fără drepturi politice, autonome şi naţionale. Trebue să legămă strînsă* unitatea de ginte, spre a dovedi, că nu suntemă morţi, că nu suntemă ună conglomerată de 6meni făr’ de scopă, ci suntem ună corpă naţională.44
Este acâsta ună limbagiu puternică şi să-nătosă, care dovedesce, că fruntaşii rămaşi fideli causei Slovaciloră, deşi puţini la numără, îşi cu-noscă pe deplină chiămarea loru în sânta luptă pentru esistenţă poporului slovăcescă din Ungaria.
Ei au recunoscută, că este de lipsă ca poporulă slovacă să dea semne de viâţă, să arate lumei că trăiesce, deşi este despoiată de t6te drepturile, să-i arate, că nu este mortă, ci for-mâză ună corpă viu naţională.
Mai e nevoiă 6re d’a comenta aceste cuvinte ? Nu credemă ca cineva cu mintea sănătdsă să se îndoiască în adevărulă, ce’lă cuprinde apelulă fâiei slovace.
Bieţii Slovaci au să lupte cu multe şi mari neajunsuri, pe cari nu de multă le-a caracteri-sată deputatulă sârbă Dimitrjevici în vorbirea sa din dietă (Jic^ndă: „Studenţii slovaci se i-au la g6nă, dâcă în 6rele loră libere cântă cântece slovace. „Matica44 slovacă nu-i destulă că se disolvă, dâr averea ei privată se predă altoru societăţi, cari urmărescă tendinţe de maghiarisare.44
In asemeni împrejurări n’ară comite 6re o crimă fruntaşii nâmului slovăcescă, dâcă ară <}ice cătră Slovaci: „suferiţi-le t6te în tăcere, răbdaţi t6te loviturile, t6te călcările de lege fără a scâte nici ună cuvântă de protestare, tară a vă mai apăra.44
Conducătorii adevăraţi ai Slovaciloră suntă departe de a da poporului loră sfatulă, ca să se lase a fi dusă de torentulă inimică, suntă departe de a’lă consilia să tacă, şi să se sinucidă prin propria sa inerţiă.
Nu la m6rte, ci la viaţă naţională voiescă
patrioţii slovaci să conducă poporulă loru, de aceea îi ceră să dea semne de' viaţă, să accentueze comunitatea sa de rassă şi se strîngă şirurile gintei slovace, ca să se convingă şi inimicii şi amicii, că ei voiescă să trăiâscă ca ună corpă naţională, ce suntă.
Ori cât de amară ară fi loviţi de sdrte Slovacii din Ungaria, ei potă spera că voră învinge tâte greutăţile şi că causa loră sântă va triunffa, pe câtă timpu voră fi astfelă conduşi şi sfătuiţi.
Temerile de răsboiu.
ţ)ilele din urmă ale săptămânei trecute ne-au adusă sciri fârte îngrijitdre şi neliniştitdre, ceea ce în limbagiulă nemerită ală lui „N.-fr. Presse44 vrea să <Jică, că buletinurile asupra scumpului nostru holnavă, a păcii europene, suntă ârăşi re e de totă.44
„Mai întâiu,44 (jice numita fâiă, „a sosită din Pesta soirea, că miniştrii unguresc! au sosită la Viena spre a se ocupa, pe lângă pactă, cu afacerea acoperirii trebuinţeloră administraţiei de răsboiu pentru cunoscutele măsuri de precauţi-une militare. După aceea a anunţată telegra-fulă din Berlină, că se voră conehema 72,000 âmeni, după alţii chiar 172,000 reservişti, spre a se esercita gu mânuirea puscii cu repetiţiă. In fine mai sosi şi ună articulă ală 4iarului oficiosă rusescă „Journal de St. Petersbourg ,44 care pârtă ună limbagiu fârte îngâmfată şi duşmânosă atâtă faţă cu paciniculă discursă ală lui Salis-bury, câtă şi în privinţa regenţei bulgare, ceea ce ne dă puţină speranţă, că negociările amba-sadoriloră din Constantinopolă voră avea vr’ună resultată favorabilă. Aceste noutăţi, adause la celelalte despre înarmările în Francia, facă ca frica de răsboiu să devină din ce în ce mai mare.44
Cu tâte aceste „N. fr. Presse44 nu crede, că după ce lumea se pregătesce pentru o catastrofă, acâstă catastrofă trebue să se şi întâmple. Isvârele temeri loră de răsboiu precum şi ale periculului unui răsboiu mare şi crâncenă suntă relaţiunile dintre Germania şi Francia de-o parte şi cele dintre Austria şi Rusia de altă parte. Aceste două isvâre stau în âre-oare legătură. Cu câtă Germania se va teme mai multă de ună atacă ală Franciei, cu atâtă mai sigură p6te să urmărâscă Rusia planurile sale orientale, fără a se teme de puternica intervenire a Germaniei. Din contră, cu câtă lucrurile în Orientă se voră desvolta mai pacînică, cu atâtă mai puţină speranţă p6te avă Francia de a dobândi printr’o înţelâptă es-ploatare a încurcăturiloră orientale ună aliată contra Germaniei. Pentru tâte statele acestea însă resultă de aici, că începerea răsbo-iului însemnâzâ totodată, că fiecare din ele este în periculă d’a sta faţă cu-o nefavorabilă formare a unei coaliţiuni şi că Europa ar fi es-pusă unei conflagraţiuni înfricoşate, fiindă încurcate în luptă şi statele neutrale.
piarulă vienesu sperâză totuşi, că dâcă este numai câtă de puţină minte în creerii celoră ce guvernâză lumea, răsboiulă acesta grozavă, cu t6te înarmările enorme, nu va isbucni. Cine va trăi va vedâ!
Răsboiu între Germania şi Francia.
Europa e apăsată de o atmosferă de nesuferită şi celă care observă cu atenţiune mişcările din Germania şi din Francia, cu t6te asigurările pacinice ale pressei, nu ;ş! pâle înăbuşi sentimentulă, că în curebdă trebue să se întemple ceva. Aceste sentimente se oglindăză în articululă de fondă ală lui „Pestei» Lloyd* dela 27 lanuariu n., care comunică următărele:
„Căutămă să ne esplicămă acestă stare bolnavă şi o găsimă esplicarea într’o comunicare ce ne vine din
parte competentă din Berlină. După acâsta, în Berlină se socotesce ună răsboiu franco-germană de faptă mai probabilă, decâtă cum ar trebui să se admită în genere după apariţiunile factice. Părerea esprimată din nou mai de întrâga opiniune publică, că semnalările oficiăseloră germane cu privire la înarmările francese ară fi fostă numai manevre electorale, se arată de corespondentul nostru, care e forte seriosă, ca cu totulă netemeinice. Nu, nu e vorba de manevre electorale. Mai curândă e ună avertismente, care se va face cu mai multă tăriă, dâcă va fi nevoiă.
»De o alianţă ruso-francesă nu trebue a<ţî să ne temenii^ dâr cei din Berlină au dovedi eclatante, că generalulu Boulanger are convingerea, că e pregătit# fi că celu multă într’unu ană pâte începe fi singur& mareo luptă decisivă, dâcă în Orientă e linişte, dâr că elă se gândesce deja pentru luna viitore la o espediţiune contra Germaniei, decă Ruda întră în curăndă în acţiune ’sâu dâcă se ivesce vr’o erupţiune în peninsula balcanică. In faţa acestei stări de lucruri, Germania trebue să chib-zuăscă, că ore consultă e să aştepte în neluorare ataculă Irancesă. In momentulă de faţă, sorţii ar fi încă favorabili Germaniei, peste câteva luni însă s’ară pută schiţnba lucrurile. Germania doresce să scie, cum stă lucrul#,|şi dăcă încercările sale de a se clarifica n’arfi da nici ună resultată mulţămitoră, atunci s’ar pută vedă nevoită să ia ofensiva.
Mâsuri militare francese.
Corespondintele din Parisă ală (Jiarului „Vossische Zeitung44 comunică următdrele:
Construcţiunile, pentru cari s’au cumpărată scânduri din Germania, suntă numite •halte-repasu ('popasuri) şi „hangar de concentration“ (barace de concentraţiune), prin urmare nu servescă ca cuartire pentru trupe.
Manevrele, la cari suntă Invitaţi ofiţerii delegaţi străini, se voră face la corpulă 9 de armată (Tours). Pentru a se face probă de mobilisare, mai tăcţiu, la vărft, suntă desemnate corpurile de armată 8, 10, 11 şi 17 din Bourges, Rennes, Nantes şi Toulouse. Armata teritorială nu va fi chemată.
Dintre aceste date, observă cjiarulă berlinesă, cele mai importante suntă cele privităre la natura şi scopulO „baraceloră" despre care s’a făcută atâta vorbă în tim-pulă din urmă. De aci se vede că nu s’au avută în vedere măsuri pentru mărirea garnisOneloră, ci numai întocmiri 'pentru marşuri şi mişcări escepţionale. Idea fundamentală şi la o întocmire şi la alta este resbelulă, cu deosebire numai că o sporire de trupe are în vedere scopuri mai apropiate decâtă întocmirile de aprovisionare pentru casulă unui răsboiu.
Miniştrii unguresc! în Viena.
Erăşi au plecată la Viena miniştrii unguresc!. De astădată se tratâză de cestiuni fbjrte grave faţă cu cari trebue să se ia grabnice ho-tărîri. Se vorbesce că sub presiunea încurcătu-riloru din afară şansele afacerei pactului austro-ungară ară fi devenită mai favorabile. 6tă ce i se telegrafiâzâ în privinţa acâsta din Peşta 4**“ * rului „N. fr. Presse44 :
„Miniştrii conte Szapary şi br. Orczy voră lua parte împreună cu ministrulă de eomerciu Szechenyi la ună consiliu de miniştrii comună, ce se va ţină în 20 Ian.
a.	c. Mai întâiu miniştrii din ambele părţi ale monar-chiei se voră sfătui asupra pactului. Aceste sfâtuirl, se crede, voră avă deastâdată ună resultată mai bună, de-ârece se intenţionăză a se face o propunere de împăciuire, care ar consta în aceea, ca guvernulă ungurescă să primăscă vederile ministeriului austriacă în cestiunea petroleului şi în schimbă ministeriulă austriacă să faţă concesiuni în privinţa impositului pe spirtuăse. Sub presiunea raporturiloră generale de amândouă părţile esistă tendinţa şi intenţiunea de a resolva câtă mai curândă tăte cestiunile privitdre la pactă şi de a presenta învoirea făcută încă în cursulă sesiunei acesteia ambelofă’ parlamente*.
•Conferenţele miniştriloră se voră ocupa şi cu chql-
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nj\ 14. ■■‘t
—p.—a-----------------------------------------------------
tuietele ce le-at făcută păn’acum administraţia de răsboiu şi dişşpre a cărorCi estindere nu se scie aici nimică sigură.' In conferenţele de curândă ţinute i s’a dată, precum scimă, ministrului de răsboiu împuternicirea, ca, re-aşrv&ndu m aprobarea ulteriâră a legislativei, să facă a-numite cheltuelî, şi ministeriulîi de finance comună a fostă însărcinată de a îngriji provisoră pentru acoperirea lord. Dâcă pretenţiunile administraţiei de răsboiu voră fi micî, se va păstra forma acâsta de acoperire a ehel-tuieleloră*.
»Gestiunea trebue să se resolve şi guvernulă ungu-reşcă va avă în curândă ocasiune de a se pronunţa a-supra ei în dietă; deârece conducătorii oposiţiunei au in tenţiunea de a provoca o discusiune asupra cestiunei din afară în cursulă desbaterei speciale a budgetului, care se va începe Luni, şi de a interpela pe guvernă asupra pretenţiunilorn administraţiei de răsboiu».
In fine i se raportăză fâiei vienese, că crisa în vni-nisteriuli* de finance în Peşta încă nu e decisă. Unii tjictt că contele Szapary voiesce să remână în postulă său, alţii sciu ărăşî, că ar persista în demisiunea sa. Şi în acăstft privinţă va decide modulă cum va fi primită Szapary la Viena. * Câtă pentru planurile financiare ale contelui Szapary, se înţelege de sine, că în asemenî împrejurări nici că pdte fi vorbă de esecutarea loră“.
SOIRILE PILEI.
Din Rodna vechiă i se scrie lui ;;Kolozs,«âr", că scâlele confesionale românesc! din comitatulâ Bistriţa-Năseudu se p6rtâ|cu multă dispreţă faţă cu fâia ungu-râscă „Nâptanitok Lapja«, ceea ce după părerea corespondentului ungurescă — este ună tristă documentă despre lipsa loră de gustă. Mâi cu semă însă s’a supărată corespondentulă lui „Kolozsvâr* pe preotulă valahă din Măgura, d-lfi Iacobă litaritiu, despre care 4ice, că îşi apără sc6la lui ca să nu se audă în ea vorbă ungurâscă, ăr pe învăţătorulă scolei sale îlă persecută şi înjură în modulă celă mai dură, pentru că citesce fâia mai susă (jisă, ba 4*c© că cu forţa o ia dela poştă, o duce acasă şi o calcă sub piciâre mai nainte de a fi cetită — Amă dori să scimă, de ce folosă este pentru Români f6ia ungurăscă şcolară, ca să aibă gustă de ea? Corespondentulă lui «Kolozsvâr* (jice, că f6ia acesta se dă scâleloră fără plată; nu este adevărată, căci se dă din bugetulă instrucţiunei publice, care va să cjică- de pe spinarea contribuabililoră, cari în maioritate suntă Români. Ar dori jupânii dela foia ungurescă să se audă vorbindu-se unguresce in scolele românesc!. Suntă pre acri strugurii, jupânilură, vi se strepedescu dinţii.
— x—
Ministerulu de esterne a adresată oficieloru consulare austro-ungare o circulară, în care le aviseză, ca cu privire la împrejurarea, că ofieiele consulare suntă peste măsură îngrămădite cu însărcinări din partea biurouri-loră de informaţiune private asupra capacităţii creditului firmeloră streine, precum şi cu alte cereri, astfelă de întrebători, anume în casulă când ei nu suntă cunoscuţi consulatului, să ’i îndrepteze la biuroulă de inforrnaţiunî ală camerei comerciale din Viena. In principiu se potă da inforrnaţiunî şi pe calea altoră camere comerciale austriace.
Corulu de 'plugari din Chişineu, ai căruia membri suntă parte plugari din Chişineu, parte din comuna învecinată Erdeşă, a cântată pentru întâia dată sânta li-turgiă sub conducerea lui*Ioanu Şumanu, membru ală
vestitului coră din Chiseteu în sărbătorile Nascerii Domnului, şi anume în 4'ua întâiu, în Chişineu, er a doua <ji în Erdeşă. Bisericele din numitele comune erau — 4‘ce „Biserica şi şcâla" — indesuite de publică, între cari erau şi numeroşi străini, cari nu-şi puteau esplica, cum ună plugaru în sumană o-au putută duce atâtă de departe în arta musicală, ca să fiă în stare a instrui ună coră, şi cum plugari români cântă după note în euartetă cu atâta precisiune. De asemenea a cântată acestă coră în Chişineu şi la sărbătârea sântului boteză precum şi la sânţirea apei, săvârşită la Crişiu în fineţa de faţă a unui însemnată publică atâtă din Chişineu, câtă şi din comunele învecinate. Meritulă de a fi înfiinţată acestă coră de plugari este ală domniloră advocaţi din Chişineu Michaiu Veliciu şi llie Bozganu, cari au purtată t.6te spesele din averea propriă.
—x—
Elevii şcolei române din Ighiu voră da în 6 Fe-bruariu n. o producţiune dialogică însoţită cu cântări în edificiulă şcâlei de acolo. Inceputulă la şepte 6re sera. Venitulă este destinată pentru a procura unele rechisite şcolastice, care lipsescă cu totulă şi din lipsa cărora şchla sufere neajunsuri nu numai cu privire la elevi, ci şi din partea oficieloră politice. E datoria publicului română să ajute cu ce pote, ca să scape şcâla de şicanele ce le sufere din partea celoră cari nu ne’mbulzescă cu dragoste şcâlele nostre.
—x—
Agio vamală în aură s’a stabilită pe luna Februariu cu 25°/o pentru monarhia nostră.
Fişpanulă Keglevich a pornită cercetare disciplinară contra mai multoră funcţionari ai oraşului Erlau. Se (jice că representanţa oraşului a cerută să mergă acolo ună delegată ală ministerului, ca să cerceteze temeinică starea lucrului, mai alesă [afacerea scaunului orfanală şi să stabilâscă în cifre suma de bani defraudatâ.
—x—
Şchla poporală ev. luter. din Feldioră şi şcola comunală din Orizbavu au fostă închise din causă că între copii bântue pojarulă.
—x—
Societatea archeologicâ din Festa a ţinută la 25 Ianuariu n. o şedinţă, în care jBlasiu Orban ceti despre anticităţile romane negligeate din Săcuime. La Odârheiulă săcuiescă s’au descoperită resturile unui castru romană.
—x—
In Deşiu s’a împuşcată la 25 Ianuariu n. secreta-rulă societăţii de asigurare ungaro-francese, Ioh Schrodl.
Românulu din Reşinan, care a fostă atacată în pădure de trei Cisnădiorenî, se numesce Petru Brată, âr jefuitorii suntă Paul Phleps şi Georg Fabig; celă d’ală treilea Peter Gregor a fostă beată şi n’a sciută de in-tenţiunea celorlalţi doi, a luată însă parte la maltratarea Răşinăreanului.
—x—
Oficiulă de dare din Nyiregyhaza a fostă spartă in noptea de 15 spre 16 Ianuariu n. de nisce hoţi, cari au furată 15,300 de creiţarî nuoi de nouţi, bătuţi în
Kremnitz în 1885.
—x—
D. Alexandru Ciurcu, espulsatulă, este aşteptată în Bucureşti, unde aduce rămăşiţele soţiei sale, care a murită în anulă trecută în Francia. D. Ciurcu nu va sta în ţâră decât 48 de ăre, căci numai atâtă ’i-a îngăduita consiliulâ de miniştri.
—x—
D. maioră de Pange, ataşată militară pe lângă ambasada şi legaţiunea francesâ din Viena şi Bucureşti, care actualmente se află în capitala României, este au-torisată să visiteze stabilimentele militare române.
D. baronă Mayr, fostă ministru plenipotenţiarii ală Austro-Ungariei în România, a părăsită Bucurescii. Cu girarea afaceriloră legaţiunei este însărcinată d. Heidder Egeregg, consilier de legaţiune.
—x—
Cetimă în (jiarulă parisiană „Le Figaro:“ „Librăria Dentu a pusă în vândare ună romană, căruia îi predi-cemă ună frumosă succesă. „Damna de Presmes“ este ună romană forte parisiană şi care va fi f6rte cetită. Autorulă lui, care subsemnă cu pseudonimulă Radolphe de Viczelay, este unulă din membrii cei mai distinşi ai aristocraţiei române* *.
—x—
D-lă George Mirodot, funcţionară în BucurescI, şi d-ş6ra Elena Lupanii din Braşovă, şî-au serbată erî în 18 Ianuariu cununia loră în biserica dela Sf. Nicolae. — Felicitările nâstre!
—x—
Baiu românii se va arangia in Aradu, Joi la 17 Februariu n. 1887, în sala dela »Crucea albă*. Veni-tulă este menita pentru tondulă „Reuniunei femeiloră române din Aradă şi provinciă. Comitetulă aranjatoră: Aurelă Suciu, Dr. Iuliu Bonciu, Cornelă Nicora, Severă Bocşană, Titu Vuculescu, Mihaiu Raicu, Romulă Cioro-gariu, Dr. Petru Pipoşă, Dr. Dimitrie Horvată, Dr. Ioană Trailescu, Ioană Vidu, George Lazară, Dr. Georgiu Chicină, Dr. Georgiu Vessa, Georgiu Popoviciu, Ioană lercană, Aurelă Moţă. Bilete de intrare : pentru fami-liă 5 fl., pentru personă 2 fi., bilete de galeriă: rândulă I cu 2 fl., ală II cu 1 fl., ală III cu 5 cr. Inceputu'ă la 8 6re. Ofertele marinimose suntă a se adresa Domnului Aurelii Suciu, advocată în Aradă (Strada principală Nr. 1.)
Valea Buiei, 8 Februariu 1887.
Cine cunâsce mai de aprope opidulă Şieica-mare va sci abună-semă, că locuitorii acestui opidă suntă de naţionalitate Romani şi Saşi; mai suntă pe lângă ei trei familii unguresc! şi trei jidovescî. Atâtă Românii câtă şi Saşii trăescă în deplină armoniă şi astfelă nici încrederea împrumutată nu lipsesce între ei. Călătorindă prin părţile acele, mai vîrtosă imi cjâcea la inimă să mă informeză despre starea bisericeloră şi şcâleloră românesci, cari în timpulă acesta suntă atâtă de ameninţate în esistenţa loră.
Câtă pentru bisericile românesci din opidulă acesta, după câtă m’am putută informa, ele suntă scutite de acele primejdii, de cari nu suntă scutite multe biseric, şi şcole românesci din Valea Buiei. Mai doritoră însă am fostă ca să cunoscă situaţia şcâleloră, fiindă că şcola este lucrulă de căpetenia în care se oglindesce rîvna şi sîrguinţa unui poporă spre cultură şi civilisaţiune. Re-sultatulă la care am ajunsă pe calea acâsta le face mare onore locuitoriloră români din Şinca-vechiă. Şcola loră este ună edificiu solidă de piâtră, cu patru încăperi, dintre cari sala de propunere este întru t6te corespuntjă-tore cerinţeloră legii, încâtă ar pută servi ca şcolă de modelă. Au ună învâţătoră deplină cualificată şi decă lucrulă ar merge pe dreptate, în causa şcălei, Românii acestui opidă n’ar ave a se teme de nimică. Câtă pentru Saşi, ei stau încă şi mai bine decâtă Românii în privinţa bisericeloră şi şcâleloră, ceea ce în urma îm-prejurăriloră istorice, aşa favorabile pentru ei, nu e mirare.
FOILETONU.
Strigături poporale dinSălagin
adunate de I6nti P. Lazaru.
Cine n’are dragă în lume N’are la popă ce spune.
***
Birişelă cu până mare,
Dă în boi să mârgă tare:
Birişelă cu până mică Dă în boi să aibă frică.
*
* *
Nu da Dâmne badei bine Păn’ce m’a lăsată pe mine.
Nu-i da Domne nice rău Că n’a fostă să fiă ală meu.
*
* *
Care crede la ficioră Tună-o Dâmne din noră;
Care crede la drăguţă Tun’o Dâmne din noruţă,
Şi eu am crecjută odată
D-<Jeu tune-lă şi-lă bată.
* *
*
Floricică de pe rîtă . Nu gândi că te am urîlă Dâcă-asâră n’am venito.
De n’am venită, te-am vătjută Totă mai dragă mi-ai căzută.
Nici ast’sâră n’oiu veni,
De n’oiu veni, te-oiu vede.
Şi mai dragă mi-i eădâ.
*
* *
Bădişoră cu penă ’n clopă Şederea-şî cu tine-ună stropă. Der mă temă c’oiu zâbăvi G’am mai zăbovită odată
Şi-a vrută maica să mă bată.
*
* *
Şedă dracu ’n stană şi’n tău Şi’n bădiţa totă mereu.
Şedă dracu ’n stană şi ’n baltă
Şi ’n bădiţa câte-odată.
*
* *
Fruncjâ verde de frăguţă
Rău ’mî stă fără drăguţă;
Frun4ă verde de sâlcuţă
Rău ’mî stă fără drăguţă.
»
* #
Vin’o lele să te iau Că ţî-oiu face cominţeu*)
Şi pe Cluşiu şi pe Şîmleu,
C’acela să fiă ală tău.
Vin’o lele să te ducă,
Că la vâr’oiu fi haiducă.
Vin’o lele să te iau Că la ver’ oiu fi birău Şi pe Cluşiu şi pe Şimleu!
*) Contractă.
Nu sciu maică, locu-i rău Ori fără norocă ’să eu! ?
— Ba 4ău locu-i totă ună locă Numai io ’sfl fără norocă.
4fa 48u ţâra-i totă o ţâră Numai io’să fără tigneală.
♦
* *
Când eram la mama fată Nu puneam nici pe lopată;
Nici ţeseamă, nici puneam pânză, Numai flueram în frun4ă;
Dâr dâcă m’am măritată N’avui milă Ia bărbată —
Şi ţesu-i şi puse-i pânză Ş’o lăsa-i la draculă frun4ă.
*
* *
P6te sci cine nu-i prostă Că badea-i pe şirulă nosiă;
Pâte sci cine nu-i beată Că badea-i cu mine ’n sată.
*
* *
Cine n’are doră pe lume,
Vină la mine şi-mi spuie,
Că eu am, ba mi-a ’ntreculă,
Ba mai am şi de vendată.
«
* *
Felele pănă ce-’să fete Nime ’n crâşîmă nu le vede,
£r de vtnarsă nu li-e sete;
Dâr după ce se mărită
Bău vinarsulă fără frică,
Sâ strîngă câte optă şi nouâ
Şi bâu câte-o cupă-două.
*
* *
ţ)isa-i bade, 4>sa-i câne Că n’ai dragă ca pe mine;
Ba a-i 4is’o totă mereu
Că ţi-să dragă numai eu.
*
Tu leliţă ’n ală meu bută*)
Nu iubi fiă-ce mută,
Ci iubesce ’n dragulă tău,
Nu gândi că’mî pare rău.
Vorbesce cu cine-ţî place Că de mine-i avâ pace,
Gura mea nu te-a mustra
C’ai vorbită cu cineva.
*
* *
Nu-’raî da Ddmne ce nu-i bună Că ml-oiu face mârte ’n drumă; Nu-’mi da domne ce nu-mi place
Că mârte pe drumă ml-oiu face.
*
* *
De-ai fi lele cum ţi-e fala Nu ţi-ai pune pânza vâra,
Ci o-ai pune când e frigă
Să ’ngheţe mânjala ’n blidă.
*
% *
Strigă bădiţa din deală Să-i trămită gură pe vală;
*) în ală meu bută=în mânia mea

Nr. 14.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
După tâte aceste constatări nu m’am putută mira în deajunsă, când am aflată că în Şinca-vechiă se află şi şcâlă de stată. Cum, cugetamă în mine, se p6te înfiinţa şc6lă de stată acolo, unde nu suntă decâtă trei familii maghiare, âr şcălele confesionali suntă destulă de bune. S’a cumpărată edificiu cu 3200 fl. v. a., s’a instalată învăţătorii şi învăţâtâresă şi s’a provădută şeola cu cele de lipsă, ceea ce costă spese mari. In astfelă de momente mî-am adusă aminte de starea „strălucită" a financeloră nâstre şi nu mî-a fostă greu să aflu, că mo-tivulă ce l’a îndemnată pe d. ministru Trefort la înte-meiarea acelei şc61e a fostă maghiarisarea, care aici şi în Vlalea Buiei peste totă nu-şi va ajunge scopulă în vecii veciloră.
Dâr nu-i de ajunsă că să prădăză finanţele statului pe astfelă de utopii ale maghiarisărei, ci Românii şi Saşii de aci suntă datori să susţină şi scOla de stată, şi acesta o 4ică basată pe ordonanţa ministerială din 11 Noemvre 1886, Nr. 44,411, în urma căreia respeetivulă vieeşpană dispune stricta incassare a unei sume de 240 fl. 70 cr. v. a. luându-se adecă 5% la florenulă de dare, şi acesta să se esecute pănă în 5 Februarie a. c. După calcululă mediu crescămentulă la florinulă de dare în opidulă Şeica mare se apropiă la 80°/0, er poporulă e storsă pănă la 6se şi nu numai aci, ci în întregă Valea-Buiei, astfelă încâtu, dăcă bunulă Dumnedeu nu i-ar fi dată Românului o inimă tare şi darulă frumosei sale doine, desnădăjduirea i-ar fi prietinulă şi soţulă său nedespărţită. In cursulă călătoriei mele am fostă adeseori atinsă de accentele doiOse şi tainice ale doinei, în care Românaşulă locuitoră ală acestoră locuri romantice îşi varsă durerea şi amarulă vieţei, răpindu-mă şi pe mine în starea s’a tristă suflete^că. De altcum miseria, Ştim-dle Redactoră, e atâtă de mare pe aici, încâtă, cuge-lândă chiar şi la viitorulă celă mai apropiată, şi celă mai nepăsătoră omă trebue să fiă seriosă îngrijată de sârtea poporului română.
Astfelă stândă lucrurile pe Valea-Buiei şi şi în Şeica-mare, nu sciu cum să voră mai pute ineassa con tribuţiile scolei de maghiarisare, de nu cumva se voră esecua şi vestmintele de pată şi rechisitele economice, pe cari să le cumpere dela tobă jidovimea din Valea, Buiei, pe carea trebue să o susţină şi şi înveţe poporulă nostru.
Să nu trecă cu vederea pe preotulă unită Vasiliu Oprea, care îndată a alergată cu copii săi la scâla de stată, unde se află şi de presente. Vai de acelă poporă, care are In fruntea sa ună astfelă de conducătoră!
Fiă (jisfi însă spre onore Româniloră şi compatri-oţiloră Saşi din Şeica-mare, cari deşi plătescă percentele pentru jidovimea din Valea-Buiei, totuşi îşî trimită copii la scălele loră confesionali, îngrijindu-se bine de scdlele şi învăţătorii loră.
Primiţi ş. c. a.	Călctorulu.
ScirI militare.
Austro- Ungaria. O telegramă din Triestă spune că la 28 lanuariu n. s’au făcută esperienţe cu nouăle tor pilâre, cari au fostă construite în atelierele speciale ale marinei din Triestă. Aceste esperienţe au isbutită pe deplină. Torpildrele au fostă constatate ca de cea mai bună calitate. Stau bine în mare şi iuţela loră ajungd pănă la 23 mile pe oră. Aeestă iuţelă n’au avut’o pănă acum decâtă torpilârele englese. — Să telegrafiază din Viena 4iaru'u* „Standard" spre a confirma pregătirile militare ale Austriei şi a constata, că desacordulă e totă
atâtă .de complectă astăzi ca şi în Noemvre trecută, între guvernulă din Viena şi celă din Petersburg.
Germania. Cei din Parisă află din Metz, că autorităţile prepară cărţi de identitate pentru a permite fe-meiloră oficeriloră şi funcţionariloră germani d’a reintra în patria loră în casă de răsboiu. fiarele din Berlină spună, că voră fi chiămaţî curendă sub drapele 72,000 de reserviştî, pentru a’i oxecia cu mânuirea puşcei celei nouă. Impăratulă întreţinându-se cu mai mulţi generali despre apropiata chiămare a acestoră reserviştî, declară, că acestă măsură n’are nici o semnificare răsboinică. 0 telegramă din Parisă comunică, că partidulă militară prusiană înpinge din t6te puterile pentru resboiu. — Unele persone din Mainz, cari la recrutarea din anulă trecută n’au fostă înrolate, fundă supranumerare, au primită chemarea sub arme pentru Aprilie. Se vede deci, că are să se execute în totă casulă sporirea cifrei de presenţă.
Francia. „Strassburger Post* 4*ce» °ă Germania este directă ameninţată prin încercarea de mobilisare ce vrea să facă generalulă Boulanger a eeloră două corpuri de armată pe frontiera de răsărită.
Rusia. După o telegramă din Brody, în Galiţia, e adevărată că se lucreză fără întrerupere la sfîrşirea for-tificaţiuniloră oraşului rusescă Dubno. Afară de acăsta câteva întăriri de trupe au venită în Polonia rusă şi mai alesă la Zamosc.
Serbia. La întrunirile militare din urmă, care s’au ţinută la Belgradă sub preşedinta generalului Horvato-vicl,, ministru de răsboiu, s’a constatată, că armata ser-bescă e tâtâ prevăzută cu puşca nouă adoptată de cu-rândă. Se lucreză cu activitate la sfîrşirea noueloru fortificaţii dela Kladova. Aceste lucrări suntă făcute în vederea unui resboiu posibilă în care Rusia va d angajată şi pentru a împedeca pe Români se ocupe posiţia achta.
Ultime sciri.
Sofia, 29 lanuariu. —• Guvernulă bulgară a remisă consulului generală ală Franciei Ia Sofia, cu rugămintea de a o comunica la Petersburg, sentinţa dată în Rumelia relativă la evenimentele din Burgas, sentinţă prin care supusulu rusă Nabokoff a fostă condamnată la mdrte.
Berlină, 29 lanuariu. — Gazeta Germaniei de Nord (Jice că Germania doreşte pacea, însă că din nenorocire tendinţele opiniunei publice nu suntă caracterisate în regiunile oficiale. Guvernulă germană trebue să ţină dăr sămă nu numai de voinţa cabinetului francesă, ci şi de disposiţiunile spiritului populară.
Berlină, 28 lanuariu. — In cercurile nostre politice bine informate se admite că ună răsboiu este inevitabilă între Franţa şi Germania. Dâr se speră că egalitatea forţeloră, fiindă stabilită după adoptarea proiectului de lege militară, va face să întărtjiecje isbucnirea ideiloră de revanşă la Francesl.
Berlină, 28 lanuariu. — Principele Bismarck are numerdse întrevederi cu împăratulă Wilhelm,
Aceste Întrevederi suntă fârte comentate în cercurile politice.
Berlină, 29 lanuariu. — Din incidentulă nascerei fiului ală patrulea ală prinţului [Wilhelm. mii de 6menî s’au adunată înaintea palatului imperială. Când artileria, care a anunţată nas-cerea cu 101 tunuri, a trecută pe dinaintea pa-
atului, în sunetele cântecului „Wacht am Rheinw [Sentinela la Rină), împăratulă apără la ferâstră, fiindă salutată de strigătele mulţimei.
—x—
Viena, 17 lanuariu. — „Corespondenţa po-^ litică“ spune, că guvernulă din Sofia a notificată Porţii, că e gata să acorde minorităţii numirea unui regentă şi a doi miniştri, îndată ce P6rta va fi propusă ună candidată acceptabilă pentru tronulă Bulgariei.
—x—
Negociările cu România pentru convenţia abia se voră reîncepe înainte de 10 Fe-bruariu st. n. (Jice „N. fr. ‘ Presse.“ In Bucu-resci se crede că pe atunci lucrările pregatitdre se voră pută termina ca delegaţii români se p6tă pleca la Viena.
DIVERSE.
Necrologti. — Maria llieşiu născută Clococianu ca soţiă şi pruncii: Ana, Ştefană, Maria, Claudia şi Elisa-beth i cu inima frântă de durere aducă la cunoştinţa tuturora consângenilorâ, amicilorO şi cunoscuţiloră, cumcă prea iubitulfl lortt soţă, respective părinte Iacobă\Ilieşiu, magistru silvanaia în Năsăudă, după ună morbă greu şl-a dată sufletulă său blândă în mânile Creatorului în 26 lanuariu 1887 în cimiteriulă greco-catolică din Năsăudă.
Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria binecuvântată 1
*
* *
Unu fenomenă — Institutul ti meteorologică din Bu-curescl comunică şcirea unui fenomenă întâmplată Luni în săptămâna trecută: In 4^ua aceea, Ia 5 6re după amiacp, la nordulâ Moldovei a fostă ună fenomenă meteorologică prea curiosă într’o astfelă de vreme. Se scie, că în timpulă iernii atmosfera este încărcată cu o mai mare electricitate decâtă vâra. Cu tâte acestea a-cum au fostă cele mai multe descărcări electrice ale atmosferei şi rare-orl se observă iârna fenomenulă acesta. Sera la ceasurile 5 ună noră încărcată cu electricitate, descărcându-se peste liniile telegrafice în Rădăuţi, Darabani, ş. a. a produsă câte-va accidente. Astfelă la Rădăuţi descărcătura trecândă prin aparate a arsă gutaperca într’o parte a fireloră de jocţiune a aparateloră. La Darabani, descărcătura a fostă aşa de tare încâtă aparatele telegrafice proectau schintei şi cumutatorulă părea aprinsă. Amploiatulă telegrafului din pricina comoţiunei nu putea isola liniile.
*
* *
Sfîrşituld lumii. — Unulă din marii savanţi en-glesî, sir W. Thomson, care a luată mare parte la aşe-4area cablului transatlantică şi s’a făcută cunoscută prin teoriile sale asupra originei plantei nâstre, a comunicată data probabilă a sfîrşitului lumii. Intr’o conferinţă ţinută la Royal Institution, a calculată, basândn-se pe teoria lui Holenholtz, după care sârele este ună globă vastă care să răcesce, puţină câte puţină; — a calculat ă, 4icemă, că sârele există de 20 miliâne ani şi că se va răci cu desăvârşire peste 10 miliâne de ani maximum. Deci peste 100 mii veacuri sfîrşitulă lumei.
Mt* Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei“ ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae
I.	Ciurcu.
Editoră : lacobâ Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Strigă bădiţa din şesă Să i trămită gură mai desă.
*
• *
La răchita rămurată Şede-o mamă supărată,
Cu fata-i nemăritată.
— Na da mamă vina fetei Ci dă vina cui n’o cere,
Ca feta s’ar mărita Dâc’ar fi cine-o lua.
*
* *
M’am dusă asâră la moră Cu căruţulă c’o iepşâră.
Iapa .nu-i — mânzu'lă furară Două rote nu’să de-aseră. Dumnezeu să nu mă bată — Morăriţa-i vinovată.
*
* *
Săraci, voi, mândrele mele Vorbiţi-vă voi tus’trele,
Şi-mi faceţi o liturgiă Ca să scapă de cătăniă;
Că d’acolo de-oiu scăpa Pe tus’trele voiu lua.
*
* *
Cântă cuculă pe sageştl Rămânâre-ai sată sîeretă Dâcă, bade, nu te vădă! Cântă cuculă pe săb vii
Rămlmâre-ai sată pustii Dăcă tu bade nu vii.
*
* *
N'aibă mândra nici o vacă Numai ochii ei să-mî placă,
Că dâcă mie nu-mi place,
Haine bune cum mî-o face?
*
• *
Fost’am şi eu 6re când Ore când, a âre-cui D’acum nu’să a nimănui;
Dâr de m’oiu purta frumosă Er voiu fi a cui am fostă.
*
* *
Aşa (Jice frun^a’n plopă, T Că dragostea nu-i norocă Numai chiar pară de focă;
Aşa (Jice frumja’n vie,
Că dragostea nu i moşiă Ci năcasă şi duşmăniă.
*
* *
Străinu-să şi n’am pe nime.... Am destui dâr nu’mî vreu bine. De’aşă avâ pe cineva M’ar trage, nu m’ar lăsa. Străinu’să ca ş’o pasăre,
N’am milă nici de-o lăture. Strâinu’să ca-ună puiu de cucă N’am milă unde mă ducă.
*
« •
Sărulatulă de moşnâgă Ca carnea de puiu beteagă.
Sârutatulă de voinică
Ca carnea de puiuţă friptă.
•
Tună Domne şi dă focă Unde-a fi mândrulă pe locă,
Tună Domne şi dă pară
Unde-a fi badea pe sâră.
*
* »
Nu le bate ce ş’ună pesce,
Că mândra nu te iubesce.
Nu te sfărîma cu firea,
Că lelea nu sci de ea.
*
* *
Popa lână m’a jurată
Să nu mi ţină drăguţă’n sată,
Nici holteiu, nici însurată!
— Grijescă popa de elă,
Că io-să voinică tinerelă,
Nu-să moşnegă bătrână ca elă.
* *
De m’aşă face ca ş’odatâ Sciu-aşă până cum se pârtă:
Că până se pârt’aşa —
Să te iubâscă lelea.
Doine poporale.
(de lângă cetatea de petră, culese de Eleonora T. Mihalca şi Sofia Colceriu.)
Flâre mândră’n grădiniţă,
Sărutâ-mă mândruliţă.
Pănă-i mutu la Bistriţă; Sărută-me să nu scie,
Scârbă’n casă să nu fiă, Sărută-mă să nu vâcjâ,
Scârbă’n casă să nu şâdă.
Tu mândruţă mândrişâră Ce-ţî-e gura-aşa amară?
0 de pâne de săcarâ,
O de grâu de primăvâră,
Ba nici de pâne de săcară,
Nici de grâu de primăvâră,
Dâr când m’a născută pe mine Au mâncată maica căline,
Să nu mă sărute nime.
Fruntjă verde de piperă,
Aprăă Dâmne şi feri,
De gardulă bătută cu spini,
De drăguţa din vecini De puşcuţa ruginâsă De drăguţa mincinâsă.
La drăguţa din vecini Trecui gardulă celă cu spini, Fără botă printre câni;
Dâcă n’am fostă vinovată,
Niâi cânii nu m’au muşcată, Nici spinii nu m’au spinată, Fârte bine ml-a umblată.
Nt. 14.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Ounli U bursa de Vlena
din 29 lanuariu st. a. 1887
Rentă de aură 5°/0 ... 97 85 Rentă de hârtiă 5°/o	..889
Imprumutulă căiloră ferate
ungare................148 60
Amp^tisprea datoriei căilor ti ferate de osttt ung.
(L-ma emisiune) ... 96.7 Amortisarea datoriei oăi-lortt ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . . 126 — Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) . . . . 115 50 Bonuri rurale ungare . . 103.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................103.75
Bonuri cu cl. de }sortare 103 75 Bonuri rurale transilvane 104; —
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............—.—
Imprumutulă cu premiu
ung....................117.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121,— Renta de hărtiă austriacă 79.70 Renta de arg. austr. . .	80 05
Renta de aurii austr. . . 109 90 Losurile din 1860	. . . 135.75
Acţiunile băncel austro-
ungare................864 —
Act. băncel de credită ung. 287.25 Act. băncel de credită austr.282.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc! ..............5.98
Napoleon-d’orI .... 10.07 Mărci 100 împ. germ. . . 62,15 Londra 10 Livres sterlinge 127.35
Bursa de Bueurescl.
Cota oficială dela 16 Ianuarie st. v. 1887.
Renta română (5°„).	Cump. 91V»	vând. 92—
Renta rom. amort. (5°/o)	92V,	93 Va
» convert. (6°/0)	86V.	87-
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	35-	36—
Credit fonc. rural (7%) .	101%	102%
* »» »j (6°/o) •	85%	86 —
» » urban (7°/0) .	99—	99V.
a (6%) .	91V.	92%
* , » (5°/o) •	813/*	82V.
Banca naţională a României	500 Lei		—
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	—
* » * Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă	• • 17.Va	18.—
Bancnote austriace contra aură. . 2.01—		2.03
Cursuiu pieţei BraşovO
din 31 lanuariu	st. n.	, 1887.		
Bancnote românescl ....	Cump. 8.44		Vând	1. 8.46
Argint românesc		• »	8.40	*	8.42
Napoleon-d’orî		»	10.02	>	10.06
Lire turcescl		»	11.30	»	11.33
Imperiali		»	10.30	•	10.33
Galbeni		1	5.95	»	5.99
Scrisurile fonc. »Albina» .	*	101.—	»	102.- -
Ruble Rusescl			»	116.—	»	117.—
Discontulă ... »	7—	10% Pe	ană.	
Umedeala, frigulii, nu superă!
Pentru D6mne:
Numai fl. 1.85.
i
Impermeabile, căldurose, durabile şi în adevâră admirabilă de eftine suntă din nou inventatele şi renumitele
JACHETE
(Btirger - Jacken)
ţSsute desu şi cari se potrivescă forte frumosu pentru Domni, Domne, băeţl, şi fete.
Tote cu preţulă egală de numai fl. 1.85 bucata.
Aceste Jachete renumite suntă pentru orl-cine celă mai indispensabilă şi necesară vestm6ntă, şi se află în colorile: sură, cafeniu, drapă, bordeaux, civitu şi negru. Cine posede o asemenea Jachetă este celă mai bine apărată contra frigului, căci fiindfi elastice, să Iipescă de orl-ce formă a corpului, menţinu o căldură egală a corpului şi suntă de va-16re de nepreţuită pentru fle-care omu. — Afară de cele menţionate cu fl. 1.85 se mai află pentru dame încă două soiuri:
Din lână Zephir fină nnmai fl. 2.85.
Lână Zephir blănite numai fl. 4.
Ca măsură este suficientă a arăta decă statura e mare, mijlociă seu mică.
Se trimitii Veritabile contra rambursâ numai de	11—12
Julius Fekete, Versendungshaus in Wien
V.. Hnndsthurmerstrasse 18/59.
m
#
m
#
m
m
«
•
m
m
#
#
#

ABONAMENTE
la
„@azeta transilvaniei
se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămu a ni se trimite esacttt arătându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni...........3	fl. —
„ şdse luni............6	fl. —
„ unu anu.............12	fl. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni .........10	franci
„ şese luni...........20	,,
,, ună anu............40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.11
MersulQ trenuri lord
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe* linia I*redealll-Budapesta şi pe linia Teiuşil-Aratid-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealii-lSudapesta
BucurescI
Predealn
Timişă
Braşorfi
Feldiftra
Apatia
Agostoufalva
Homorodă
Hhşfaleu
SIghişăra Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa BTaştu ' Crăciunelă
Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cucerdea Ghirisă Ap&hida
Clmşii
Nedeşdu GKirbău Aghirişă Stana Huiedinfi Ciucia Bucia Bratca Răv
Meză-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vărad-Velinţe •
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-peata
Viena
Trenă Tren j Trend accelerat omnlbus
persăne
i
7.47	—	4.Ir	2.32
8.24	—	5.02	—
8 51	—	5 43	—
9.14	—	6.15	—
9.51	—	7.06	—
(1.03	—	8.52	—
11.29	—	9.19	—
11.26	—	9.31	—
i 2 0)	—	10.16	—
12.29	—	1057	—
12.44		11.19	—
1.05	—	11.31 11.52	—
1.34	—	12.31	—
1.46	—	12.18	—
2.09	—	1.22	—
2.39	—	2 ib	—
3.01	—	2.48	—
3.08	—	2 56	—
3.14	—	3 64	—
3.53	—	4 51	—
5.10	—	5 28	—
5.30	—	5 56	—
		6 03	—	8.00
—	6.21	—	8.36
—	—	—	9.02
—	—	—	9.32
—	—	—	10.11
—	7.14	--	10.5
—	7.43	—	12 16
—	—	—	12.50;
—	—	—	1.21
—	8.22	—	2.02
—	8.48	—	3.06
—	—	—	3.38
—	—	—	3.54
—	9.13	—	4.0b
—	9.18	10.55	4.50
—	10.38	t 23	7.23
—	12.20	3 24	—
—	2.15	10.05	—
—	—	2.15	—
—	8.00|	6.05	
Trenti
omnibua
7.30
1.14
1.45
Hudupesta—Predealfi
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
	Trenft de pers.	Tren accelerat	Trenfl 1 Trenfl omnlbus de 1 persdne		Trend omnlbus
Viena	| 11.10		—	1	__
Bndapeata	7.40	2.—	3.10	6.20	8.00
Szolnok	11 05	3.58	7 38	9.34	11.40
P. Ladâny	2 02	5.28	540	11.26	2.31
Oradea mare	4.. 2	6.58	9.14	1.38		
Vârad-Velencze	—	—	9.24	2.06	. .
Fugyi-Vâsârheh	—	—	941	2 17	—
Mezo-Telegd	--	7.33	10 19	2.40	—
R6v	....	8.04	11.38	3.24	—
Bratca	-..	—	12.18	3.47	—
Bucia	—	—	12.5*	407	—
Ciucia		8.58	1.57	4.33	—
Huiedin	—	9.28	3.1l	5.15	—
Stana	—	—	3.40	5.31	—
Aghinş		—	4.15	5.55	—
Ghirbău	—	—	4.36	6.07	—
Nedeşdu		—	4.58	6.24	—
Cluşiu '•	11.UO	10.28	5.26	6.43	7.08
Apahida	1 19	—	—	—	7.36
Ghiriş	.2 30		—	—	9.06
Cucerdea	1.01 106	—	..			9.53 10.—
Uiora	1 13			—	—	10.09
Vinţulă de susă	1.20	—	—	—	10.19
Aiudă	1 41	_	.—	—	10.48
l’eiuşă	2.(0	—	—	—	11.14
Crăciunelă	2 3^			—	—	12.12
Blaşă	2.48			—	—	12.30
Micăsasa	3.20			—	—	1.12
Copţţa mic	3 36	—	—	—	1.32
Mediaşă	4X0	—	—	—	2.18
ţîlisabetopolc	4.3'			--	—	3.03
-dgişora	5.12	—	—	—	3.49
Haşfaleu	5.37	—	—	"	4.28
Homorod	7.02	—	—	—	6.16
Agostonfalvs	7.43			—	—	7.06
Apatia ■	8.11	—	—	—	7.46
Feldiora	8.41	_	—	—	8.25
Braşov# ^ Timişă Prade&Iă ^ BucurescI	9.21	—	1.55	—	9.15
	—	—	2.53		—
	—	—	3.28	—	—
			9.35		
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernescî.
Teluşft- lradâ-Budap««ta				Budapesta- iradft-Teluşft.			
	Trend	Trend	Trend de		Trend de	Trend	Trend
	omnlbus	omrlbus	persâne		persâne	de persâne	omnlbm
TeluşA				Viena	11.10	12.10	
	11.24	—	2.40				—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă Şibotă	12.30 12.52	z	4.22 4.50	Szolnok |	11.20 4 10	12.41 5.45	
Orăştia	1.01	—	5.18	Aradft	4 30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Iiia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	619	7.37	ii
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bârzova	5.56	—	9 33	Zam	8 01	9.12	—
Gonopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10.27	Ilia	8.55	9.58	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicîca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9.51	10.42	—
Glogovaţă	7.59	—	11.25	Simeria (Piski)	10.35	11.07	—
Aradft	8.28	—	11.89	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok ^	8.42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.— 12.29	—
	—	—	5.12	Vinţulă de josă	12 18		*
Budapesta			- 1	8.20	Alba-Inlia	12.36	12.46	—
Viena	—		6.05	Teiuşft	< 129	1.41	—
Aradtk-Timişdra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trend	Trend de	Trend		Trend de	Trend	Trend
	omnlbus	persâne	mixt		persâne	omnlbus	mixt
Aradft	5.48		6.05	Simeria	11.25			2.42
Aradulă nou	0.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4 16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Oţpzifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	6.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 4')
Timlşăra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timişdra- Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trend de	Trend de	Trend	i	Trend	Trend	Trend
	persâne	persâne	omnibaB		de pers.	omnlbus	mixt
Timlş6ra	6.25			5.00	Petroşenl	10 07	—	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53 7 37
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
Aradft	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	10.31