BEDACţlUHSA ŞI ADMIWISTBAŢITIfEA i BRAŞOVfî, piaţa mare Nr. 22. GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unti anfl 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Romani» şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. * S£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. AinaoiuBU.*! O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8arl«erl nefranoats nu se prlmesou. — ■anuaorlpte nu sa retrimit!. XV% 12. Sâmbătă, 17 (29) Ianuariu. 1887. Braşovil, 16 Ianuariu 1887. Spaima, ce a produs’o articolului farului englesti „Daily-News" în Londra, Parisu, şi Berlină, s’a potolită. Guvernele din t,6te trei capitalele acestea au desminţitu faimele de râsboiu şi „Norddeutsche-allgemeine Zeitung" vine şi declară, că nu e adevărată, că Germania s’ar fi hotârîtâ a cere dela Francia desluşiri asupra con-centrărilorti de trupe francese. „Temps" din Paris, răspuntjându lui „Daily-News," scrie: „T6tă lumea scie, că noi Francesii sun temă devotaţi păcii. Spre a ne face sâ eşimă din acâstâ pacinică atitudine, ar trebui să se în-drepteze asupră-ne unii sălbatică atacă, care ar ameninţa însăşi singuranţa Europei. Succesulu eventuală ală năvălitorului n’ar fi încă nici o soluţiune şi ar pută să fiă chiar prologulă unei disolnţiuni cu atâtă mai fatale, cu câtă mai mare ar fi noroculă armeloră lui. Peirea lui Napo-leonă I. a fostă o uimare logică, ba chiar matematică mai multă a învingeriloră decâtă a de-sastreloră sale. Elă căi^u pentru că devenise tiranulă înarmată ală Europei." In urma acestoră declarări spaima momentană s’a potolită ce e dreptă, dâr neliniştea şi frica de răsboiu a rămasă. Cum se esplică acâstă bolnăviciâsă frică ce a cuprinsă tâtă lumea? „Principele Bismarck — (J*ce N. Fr. Presse" — s’a încercată a ne da o desluşire, asemănândă, într’una din vorbirile sale, ce le-a ţinută (Jilele trecute în Reichstag, marile puteri cu doi călători, cari se întâlnescă în pădurea întunecâsă ; când unulă îşi bagă mâna în buzunară, celalaltă întinde cocoşul u, şi de aici pănă la focă nu e departe. Asemănarea e fârte spirituală şi e şi nimerită, încâtu se referă la colosalele înarmări, cu cari puterile se întrecă unele pe altele. Priveliştea acestei neîntrerupte lucrări a puteriloră spre a’şi făuri armatura spariă popârele şi sdrun-cină credinţa într’o pace durabilă. Aceste continue întăriri ale armateloră şi înbunătăţiri ale armeloră, aceste necontenite grămădiri de materială de răsboiu, suntă unu înfricoşată semnă caracteristică ală c)^0™ nâstre, şi nu trebue decâtă să se întâmple la vre-o graniţă* o dislocare de trupe, ce în alte timpuri nici că se observa, nu trebue decâtă să se anunţe unu transportă mai mare de scânduri, ori clădirea unei barace, pentru ca să îngălbinâscă t6te feţele", „Dâr 6re este Europa în adevără o pădure întunecâsă, în care fiecare călătoră trebue să aştepte a fi atacată de m6rte la totă paşulă ? 6re t6tă cultura, totă progresulu civilisaţiunei, t6tă lucrarea de pace de şâse-spre-tjece ani, cu care se laudă aşa de multă cei din Berlină să nu fi produsă alte fructe, decâtă că Europa a decăzută ârăşi în starea evului-mediu, în timpurile când decidea dreptulă pumnului, când cavalerii casteleloră purtau lupte sângerâse? Este în adevără destulă de tristă, că trebue să în-trebămă astfeliu; a o crede însă ar însemna a comite infidelitate în contra geniului civilisaţiu nei în contra spiritului popâreloră, cari nu-şi dorescă ceva mai bună, decâtă ca să se p6tă bucura de binefacerile păcii. Pentru momentu marele puteri pară a face ultima încercare spre a împedeca isbucnirea imediată a unui răsboiu. Cabinetele îşi dau tâtă silinţa de a face posibilă o soluţiune pacinică a cestiunei bulgare. Mesagiulă reginei Victoria cetită eri în parlamentulă din Londra vorbesce încă de susţinerea păcei. Ministrulu Salisbury declară însă că pacea numai atunci se va pută susţină dâcă Rusia va dovedi moderaţiune în aspiraţiu-nile sale orientale. E învederată aşadâr, că oricâtă de multă moderaţiune şi-ar impune puterile âpusane, nu voră pută ajunge la nici ună resultată favorabilă, dăcă Rusia nu va documenta aceeaşi moderaţiune. Francia şi Germania. Să scrie din Berlin „Agenţiei Libere": Partisanii păcei, cari erau şi suntă încă în mare numără înprejurulă împăratului, suntă în acesta mo-rnentă fărte discuragiaţî. Ideile resbelnice reiau aventulă, şi partida militară acusă pe Francia şi mai alesă pe generalulă Boulanger, că facă demonstraţiuni la frontieră trimiţăndă fără întrerupere ună mare numără de trupe. Să pretinde aci, că nimică nu justifică aceste măsuri după votulă Parlamentului şi mai alesă după dis-cursulă impăratului, şi ele pună într’o mare încurcătură pe cela mai ardinte apostolă ală păcei. Se (fice că principele de Bismarck s’a arătată f6rte îndemânatecă fâcândă să reiasă numele generalului Boulanger în discursulă său. Dânsulă a speculata asupra temperamentului Francesiloră cari, după elă, se nu-trescă mai voiosă cu şovinismă de câtă cu logică, şi speră că amorulu loră propriu se va întrebuinţa pentru a manţină, chiar cu risculă unui resbelă, pe ună omă care a sciută să se facă unulă din cele mai bune argumente ale sale. Este de temută, că în cursulă campaniei electorale spiritele să nu fiă, pentru trebuinţele cansei, atâtă de aprinse, încâtă să vină a succede o adevărată pasiune de ură escitaţiuniloră factice pe cari a voită să le pro-văce cancelarulă. In fine, să comenteză atitudinea resbelnică a Ziarului .L’Intransigeant* şi-i dă cu atâtă mai mare importanţă cu câtă guvernulă scie relaţiunile 4‘lnice ale generalului Boulanger cu d. Rochefort. Voiu adăoga că convocaţiunea, ficsată pentru 25 Ianuariu, a generaliloră cari trebue în casă de resbelă să comande armata francesă, a produsă aci o mare sensaţiune. Memorandnia lai Zankov. Se scie că şefulă oposiţiunei şi partidei revoluţionare bulgare a fostă la Gonstantinopolă în afacerea resolvării cestiunei bulgare. După cum e informată „Pol. Korr.“ din capitala Turciei, Zankov a presentată Lmarelui viziră propunerile sale într’una memorandă. Aceste propuneri se resumă în următorele: Retragerea regenţei, deărece în constîtuţiune regenţa e prevăZută numai pentru casulă minoratului prinţului; formarea unui nou ministeră sub preşedinţa unui Zankovistă şi ocuparea portofoliului de interne £şi de esterne cu ZankoviştI; chemarea unui generală rusă la conducerea ministerului de răsboiu, decă se pâte a generalului Cantacuzen; întrunirea unei nouă Sobranie în scopă d’a alege pe principele şi acceptarea candidatului rusă; amnestiă generală politică şi reîntregirea în posturi a oficeriloră şi funcţionariloră aflători, din motive politice, afară din ţeră; concediarea tuturora soldaţiloră, cari au servită, şi înlocuirea loră cu recruţi noi imediată după instalarea noului principe şi în fine revisuirea constituţiunei bulgare. Se Zîce că P6rta n’are intenţiunea să râspunZă la acesta memorandă seu să intervină pentru primirea a-cestoră propuneri, ci le va întrebuinţa ca ună substrată pentru trădările ei cu deputaţiunea bulgară, care este aşteptată în Gonstantinopolă. Să pare că guvernulă bulgară primesce unele din aceste propuneri, der la u-nele se opune cu hotărîre. In principiu primesce ZankoviştI în ministeră, der pe Zankov nicidecum. Se mai vorbesce, că propunerile lui Zankov nu suntă identice cu cele rusesci, care suntă multă mai moderate. Rusia s’ar mulţămi cu remaniarea ministerului bulgară, decă să pote fără regenţă pănă la alegerea principelui pentru care s’ar candida ducele de Leuchtenberg, „Times" anunţă, că Dr. Vulkovicî a aratată Porţii că regenţa bulgară e gata să demisioneze, decă o voră sfătui la acesta tote marele puteri. Acestea să fi con-simţitu afară de Anglia. Din camera ungară. Credemă a satisface intereseloră cetitoriloră noştri, publicândă astăZi mai pe largă unele părţi din discursulă deputatului naţională sârbescă Dimitrievits, ţinută în şe dinţa dela 25 Ianuarie. După ce a arătată că nu se ţine de nici o partidă din dietă şi că nu primesce nici bugetulă, nici vre-una din moţiunile oposiţiei, mai departe după ce vorbesce de proporţia în care se află naţionalităţile representate în dietă şi de luptele Sărbiloră pentru constituţiune, Z*ce: Michailu Dimitrievits, deputată naţională sârbescă: Sărbiloră li s’a promisă cerulă şi pământulă ori de câte ori Maghiarii au ajunsă a fi strîmtoraţl. Insă după ce d-v6stră a’ţi ajunsă la putere, lucrulă totdâuna s’a întorsă pe dosă. In condiţiunile păcei, cu care i-a îmbiată pe Sârbi Boethy şi Bucovits în luna lui Noemvre 1848, s’a Z*să în punctă 4: ,Li se garantăzâ Sărbiloră dreptulă de a se pută adresa în propria loră limbă cătră autorităţi şi chiar cătră guvernulă centrală şi să pătă compune în limba loră tâte scrisorile în afacerile comunale, căpăfândă răspunsă totă în limba loră dela autorităţi şi dela guvernă*. Şi cum stămă astăZi în privinţa acâsta? In ţinutulă din vorbă judecătoriile de cercă dau după ar-bitriu ordinaţiunl, ca orice petiţiune, ba chiar şi adusele să fiă scrise ungaresce, măcarcă legea de aZI cu privire la naţionalităţi altmintrea dispune în privinţa acâsta. Ghiar aşa de cu luare aminte şi prevenitOre a fostă şi dieta ţărei din Seghedină, Ministrulă preşedinte Sze-mere, când a presentată legea despre naţionalităţi, a Zisă că cestiunea acesta e a se resolva astfelă, „ca chiar şi Atofputerniculă, în mâna căruia stă cumpăna sorţii popâreloră, să potă Zice despre Maghiari: naţiunea acâsta e vrednică de libertatp, pentru că a sciută să fiă drâptă faţă cu celelalte naţionalităţi*. Aşa numita lege pentru egala îndreptăţire a naţionalitătiloră nu este altceva, decâtă ironia egalei îndreptăţiri. Naţionalităţiloră li se impută chiar şi aceea, că vo-iescă să creeze nouă raporturi de dreptă publică. Nu-i adevărată, deşi aşi putea Zice, că Sârbii în adevără suntă îndreptăţiţi a cere o posiţiune deosebită de dreptă publică. (GontraZicerî sgomotâse). Insă ei după posiţia loră etnografică nu o pretindă acesta, deârece cestiunea egalei îndreptăţiri a naţionalităţilorn ei au scoborît’o singură numai la cestiunea administraţiei. Apoi au creZută şi aceea, că comitatele se voră delimita după naţionalităţi, ceea ce de asemenea nu s’a întâmplată. Când i-au împutat’o acesta câţiva dintre Sârbi fericitului Francisca Deak, elă i-a mângâiată cu aceea, ca să fiă cu pacienţă, pănă se voră împărţi districtele militari grăniţăresci, după care se va forma în curândă ună comitată curată sârbescă. Olay Szildrd: Când a Z>s’o acâsta Franciscă Deak? Michailu Dimitrievits: Privatim ! (Viuă ilaritate). Dâr cum amă păţit’o şi cu acesta ? Nu numai că nu s’a înfiinţată ună comitată deosebitu sârbescă, ci şi a-celă regimente, care a purtată nume sârbescă, a fostă ruptă în cinci părţi. Negaţiunea naţionalităţiloră, acâsta este devisa cercuriloră de astăZi dătătdre de tonă. Acesta este tendinţa, care caracteriseză totă activitatea acestei diete. Intr’aceea însă avemă ună terenă, în care ar trebui să ne mişcămă liberă, adecă terenulă autonomiei bi-sericesci. Insă nici aici nu suntemă cu multă mai norocoşi. Articlultt de lege IX din 1868 nî-a asigurată autonomia bisericei şi cu tâte acestea n’amă fostă în stare nici într’ună chipă a ne aduce biserica la ordine •în cursă de 19 ani, pentru că guvernulă nu concede nici adunarea congresului, nici libera consultară în con-gresă. Pe capulă bisericei, pe cari pănă acum i-a alesă poporulă, l’a denumita elă, guvernulăj Guvernulă însă a denumită pe o astfelă de persOnă, pe care îlă urăsce întrega naţiune serbescă păn’ la ultima colibă şi !prin care însă statulă maghiară nimică n’a câştigată, pentru că denumitulă patriarehă este fiiulă protegiată ală cer-curiloră militare din Viena. In biserica nostră guvernulă şi-a usurpată sieşi chiar şi dreptulă de a dispune. Ce felă de autonomiă este acâsta? Noi toţi, cari amă sprijinită dorinţele şi nisuinţele spre reactivarea constituţiei, astăZi deja ne-amă desamăgită cu totulă. Amă creZută,. că în cadrulă constituţiunei ungurescl va avâ destulă terenă de desvoltare şi individualitatea nâstră naţională. Nr. 12. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Dâr ne-amă înşelatei In speranţele şi aşteptările n6stre. Acestă falsă constituţiunalismă aşa de multă ne-a luată încrederea, încâtă nouă nî-ară plăcâ cu multă mai tare, dâcă amă avă de-a aface cu ună declarată absolutismă. (Mişcare). Ocupaţiunea Bosniei şi Herţegovinei încă dela începută n’a fostă justificabilă. In timpulă celă mai nou cestiunea orientală a făcută să pornăscă ună curentă nou. Pe tapetă este devisa, care sună astfelă: alianţa stateloră şi a popâreloră balcanice. In adevgrătatea şi sinceritatea acestei devise nu au încredere, până când monarchia nâstră ţine ocupate Bosnia şi Herţegovina. Ori dâră credeţi, că alianţa stateloră şi popâreloră balcanice se pâte închipui fără Bosnia şi Herţegovina? D-vâstră nu numai prin declaraţiunea sentimentelor^ d-vâstre aţi eserciată o influinţă păgubitâre asupra simpatiei poporului sărbescă, atâtă în statulă acesta, câtă şi In celă de dincolo, ci aţi eserciată o influenţă păgubitâre încă şi asupra situaţiunei monarchiei nâstre; d-vâstră prin neîntemeiatele declaraţiuni ce le-aţi făcută contra Rusiei, aţi turburata de-o parte acele legăturljfde prieteniă, cari au sustată între Rusia şi monarchia nâstră pănă’n timpii cei mai nuoi. Olay Szilârd: N’avemă lipsă de ea! M. Dimitrievits: Se va vede câtă mai curândă! Aţi turburată aceste legături, fără să vă fi îngrijită ca din altă parte să câştigaţi aliaţi pentru ună casă de pe-riculă ală monarchiei nâstre. Acâsta, domnii mei, este întru adevără cea mai grea posiţiă în care numai pâte să fiă ună stată. Intr’o astfelă de posiţiă a fostă Austria cam în 1854. Şi cum a âmblată pentru aceea Austria? In momentele deciijătâre ale esistenţei sale a fostă avi-sată cu totulă la propria sa putere. Celă mai bună documentă despre acesta este în-tâiu Magenta şi Solferino, apoi Koniggrâtz-ulă. Mă temă, că acâsta şi astăzi pâte să fiă aşa. Maghiarii dorescă răsboiu pe faţă cu Rusia, şi acâsta, vedeţi, este singura cestiune în care ne unimă. Şi noi dorimă acesta răsboiu. Vă potă încredinţa, că partea de mâ^ă^i a monarchiei nâstre, începândă dela Budua pănă la Orşova, ar primi acesta răsboiu cu cea mai mare însufleţire. Nu numai popârele locuitore înlăuntrulă acestei ţări, ci şi popârele stateloră vecine şi-au perdută simpatia loră faţă cu naţiunea maghiară. Mai vîrtosă însă au fostă desamăgiţl Sârbii. Ei suntă plini de cea mai mare nemulţumire şi de cea mai mare amărăciune contra sistemului de a(|I- La noi poporală începe a se gândi, dâcă se plă-tesce 6re să-şl risipâscă puterile sale în acâstă luptă parlamentară fără nici ună folosă. (Mişcare). Când e vorba de interesulă de existenţă naţională ală nostru, nă ajută la d-vâstră nici rugarea, nici ameninţarea. (Mişcare). Odiniâră Miletics v’a 4isă în acâstă casă, că trebue să aveţi de grijă ca vre-ună Napoleonă dela mâ(|ă nâpte să nu afle în acâstă patriă naţiuni nemul (urnite. (Mişcare.) Cuvintele acestea acum vi-le pâte reînprospeta, pentru că cestiunea Orientului deja bate la pârta monarchiei nâstre. Noi retrăgându - ne ne vomă purta pacînică şi liniştită; nu ne vomă opune nici procuratuturei statului, nici faţă cu legea penală nu vomă orga-nisa trupe contra statului acestuia, dâr cu atâtă mai vîrtosă şi cu atâtă mai sigură vomă aştepta, ca să se deslege acea crisâ, în care se află acestă stată, ca şi aceste naţionalităţi să capete ună Beust, care să resti- tue în acesta stată starea normală. Nu lăsaţi să ajungă lucrurile aşa departe dâcă se mai află încă puterea în mânile d-vostră. Nu aşteptaţi deră pănă cp bate ultimulă momentă, ci îngrijiţi-vă de naţionalităţi câtă mai de grabă. Dâr grăbiţi-vă, căci atunci pâte să fiă prea târziu Oratorulă îşi termină vorbirea cu cuvintele contelui Şzecheny Antal: „Să se schimbe sistema şi statulă ârăşî va înflori." După Dimitrievits s’a ridicată îndată deputatulă croată de naţionalite sârbă Gyurkovits spre a declara, că elă cu alţi 22 de deputaţi sârbi din Croaţia nu îm-părtăşesce vederile lui Dimitrievitş, ceea ce e naturală, după ce acest! deputaţi se ţină de partida guvernului. In fine declară acestă Gyurkovits, că rămâne la părerea ce a esprimat’o încă anulă trecută împreună cu depu-tatulă Sabowlievits, că elă aştâptâ progresulă Doporalui sârbescă numai dela înţelegerea şi am iciţiaîntre poporală croată şi maghiară. Se înţelege, că acâstă declaraţiă a fostă primită cu aplause sgomotâse din partea Unguriloră, cari aveau să mulţămescă lui Gyurkovits, că i-au scăpată de da toria de a mai răspunde la acusările grave ale lui Dimitrievits. Tristă figură acestă Gyurkovits, care aduce astfelă de serviţii contrariloră nâmului său. Foile ungurescl constată cu plăcere, că Dimitrievits n’a fostă susţinută de colegii săi sârbi din dietă. De faptă — scrie „Egyetârtâs* — nici n’a aplaudată nimenea din cameră cuvintele lui Dimitrievits, a dată numai pin capă în semnă de aprobare valahulă Babeşiu care şedea lângă elă. Deputaţii unguri s’au mulţumită să facă sgomotă şi să răspundă lui Gyurkovits prin întreruperi de aprobare. Singură numai Desideriu Szilagyi a aflată de bine a răspunde la imputarea lui Dimitrievits, că la organi-sarea comitateloră nu s’au respectată naţionalităţile. Ună asemenea lucru — (J‘se Szilagyi — se pâte pretinde numai în state federative, unde organisarea se face pe temeiulă principiului de naţionalitate. In Ungaria însă aşa ceva nu e posibilă, pentrucă prin organisarea pe asemeni base s’ar crea numai centre de agitaţiuni în comitate şi s’ar crea elemente de discordiă în ţâră. Acuma trăimă în mare concordiă cu Gyurkovits. Şoviniştii din dietă nu mai voră să scie de naţionalităţi şi Desideră Szilagyi, făcândă o simplă observare contra lui Dimitrievits îşî pâte câştiga aprobările şi aplausele sgomotâse ale camerei, deşi mai pe urmă se declară în contra primirei bugetului. Ce fericire! — ScirI militare. Germania. Se anunţă că consiliulă municipală din Maienţa a adoptată planulă privitoră la întărirea no-uăloră porturi. Pe o întindere de 1580 metri se voră construi două-spre* 4ece porţi întărite, ce se voră sfîrşi la 1 Octomvre. Cheltuielele acestora lucrări suntă evaluate la 223,155 mărci. Oraşulă contribue cu suma de 57,100 mărci pentru construirea porţiloră şi Statulă dă o sumă pe 166,055 mărci pentru Riduri şi grile. Din Roma se spune că supuşii Germani aflători acolo au fostă încunosciinţaţl, ea să fiă gata pentru o eventuală chiă mare. Rusia. Cătră »Daily Telegraph“ se telegrafiază din Viena, că numărâsele adjudecări făcute de minis-terulă de răsboiu în Rusia facă cu neputinţă orice dene- gare de pregătiri militare, ţfiarulă oficială din Kiev a-nunţă o adjudecare publică pentru furnitura a 40,000 corturi destinate armatei de Est. Alte adjudecări se voră face la Varşovia pentru furnitură de grâne. Svedia. Ministrulă Rusiei la Stockholm, consilie-rulă privata Cikine, a fostă chemată la Petersburg spre a da nouă explicaţiunl asupra pregătiriloră militare ce face Suedia. România. La ministerulă de răsboiu se va întruni în curândă o comisiune pentru elaborarea unui regula-mentă asupra serviciului armateloră în companiă. »Epoca* află că esperienţele asupra cupoleloră destinate armamentului capitalei voră fi reluate la primăvârâ. De astă dată concurenţii voră fi în numără de trei, o casă en-glesă cerândă a fi admisă şi dânsa a concura. Lucrările pregătitâre voră începe în prima jumătate a lunei viitâre. Sublocotenentulă de geniu, care absolvâză scâla de răsboiu din Fontainebleau, a inventată acolo ună nou aparată telegrafică optică, care promite multă din întrebuinţarea lui în timpă de campanii După cum i se scrie din Bu-curescl lui „Pester Lloyd*, să fi sosită de curândă acolo ună d. Lang ca representantă ală fabricei Werndl din Steyr şi ală inginerului Maonlicher, spre a oferi ministerului de răsboiu română puşca de repetiţia Mannlicher. Se raporteză că s’au şi făcută probe în BucurescI cu acâstă puşcă. Resultatulă nu se scie, căci ministrulă de res-boiu română în curândă va face încercări şi cu alte sisteme de pusei. E sigură că în cursulă acestui ană se va înarma infanteria română cu pusei de repetiţia. Italia. In urma probeloră făcute în Roma cu puşca de repetiţiă italiană, s’a constatata, că cu acâsta puşcă să dau 50 de glânţe pe minută. După o relaţia ce a apărută din partea generalului Torre, suntă înscrişi în listele militare 2,490.128 âmenî, din cari 902.192 în armata activă, 285.300 în miliţia mobilă, 1,302.709 în miliţia teritorială. Din Macedonia. Din Bitolia (Monastir), capitala Macedoniei, să telegrafiază cătră „Politische Korrespondenz“ următârea scire, care negreşitu că provine din isvoră grecescă: De câtva timpă petrece aci trimisulă comitetului de agitaţiune română, ce esistă în BucurescI, d-lă Ne-culae Armăşescu. După cum se pretinde a sci, acesta caută să vină în atingere cu elementulă albaneză ală poporaţiunei şi să fi promisă înfiinţarea de scoli albaneze pe cheltuiala României. D-lă Armăşescu vrea să se ducă şi la Ianina, Argyrokastron şi Korfu, ca să se pună acolo în legătură cu elementulă lurcescă-albaneză ală fostei lige albaneze. Autorităţile lurcescl supraveghiază cu îngrijire mişcările lui Armăşescu. Nu le vine la socoteală Grreciloră, că Albanezii, ca şi Românii din Macedonia, caută să se desvolte naţionalicesce şi că luptă contra tendin-ţeloru de grecisare. Comitetulă din BucurescI nu e comitetu de agitaţiune, ci o societate a Al-baneziloră cu scopă d’a lucra pentru deşteptarea şi desvoltarea conaţionaliloră loră în direcţiune naţională, dându-le mijlâcele morale şi culturale necesare lîpre a pune stavilă jîncercăriloră de grecisare. Dâr cumcă scirea de mai susă e o născocire grecâscă, lipsită de celă mai mică adevără, ne-o dovedesce „Agence Libreu din Parisă, care FOILETONU. Notiţe istorice şi etnografice despre Bulgaria. (Urmare şi fine.) Cea mai frumâsă privire o are omulă de pe înălţimea de dincolo de podulă de preste Iantra, care este încoronată cu o redută. Aici are privitorulă la piciârele sale panorama, ce cuprinde oraşulă cu zidurile sale, cu turnurile, cu bisericele, cu moşeele, cu minaretele, cu cupolele, cu podurile, cu insulele, cu grădinile, cu stâncile şi cu rîpele rîului. Alăturea cu muntele, care se înalţă pe ţfir-murele stângă ală rîului Iantra şi se chiamâ „Orei"—Mun-tele-vulturileru — Adlerberg — turcesce : tKartal bair " se află suburbiulă (mahalaua) curată creştină, despărţită numai printr’ună felă de curmătură scundă, şi înălţân-du-se spre ostă în formă de terassă pe câstele înălţimii. Din labirintulă de case se înalţă biserica cu două cupole închinată apostoliloră slavi Chirilă şi Metodiu, şi tare aprâpe de dânsa se află trnowski-jetwladika, modesta reşedinţă a episcopului din Târnova. Partea oraşului, care urmâză după acesta spre ostă, are ună caracteră de totă amicală şi atrăgătoră, zidirile sale suntă mai puţină îndesuite şi cele mai multe încungiurate cu grădini. Aci formâză Osmanii maioritatea. De când cu eliberarea de domnia Sultanului, poporaţiunea moslemitică sc îm-poţinâză totă mai tare, deârece relaţiunile, pe cari tim- pulă celă mai nou le-a produsă, nu le placă de locă Osmaniloră. Odiniâră, când domnia turcâscă părea asigurată pe multă timpă, cercetă şi {sultanulă Mahmudă II însuşi cu mare suită oraşulă Târnova, fiindă că elă voia, după cum se (jicea. să se convingă, privindă cu ochii sâi proprii, despre starea popâreloră sale dimprejurulă Bal-caniloră. In acâstă espediţiune însoţi pe sultanulă ofice rulă prusiană de instrucţiune de atunci Moltke, care petrecu mai multe 4de în Ternova. Şi Moltke afirmă a nu fi vâcjută niciodată ună oraşă atâtă de romantică. Intr’o âră de râpausă lucră elă şi unu plană de situaţiune a oraşului, care plană şi astâtjî se dovedesce de bună. La 19 Maiu 1837 scrise Moltke la ună amică: „Fiind că Effendimis, sultanul Malnmud, merge astăcjl la moşee, eu am folosită 4*ua de odihnă, ca printr’o schiţă să scotă secretele terenului". Dâr ce minune, că multă lăudata Târnovă cu pi-torâsca ei posiţiune, cu întăritele sale Careoio şi Trepevio — fortifieaţiunl vechi, cari se tragă încă din timpulă de strălucire ală principiloră bulgari — deşi Sofia a devenită noua reşedinţă a domnitorului bulgară, totuşi rămâne pentru poporală bulgar sfântă, ca locaşu alu Ţa-riloru şi alu episcopiloru. Trecutulă istorică aiă Târnovei este atâtă de con-fusă şi plină de peripeţii, încâtă abia putemă aminti unele notiţe dintr’ânsulă. Din Târnova îşi aduse de soţiă împSratulă bizantină.... pe la anulă 1213 pe frumâsa fiică a Ţarului Rorisi. Zidurile Târnovei vâtjură strălucita intrare a lui Auropilitas ca solă de pace ală celui dintâiu domnitoră paleologă Michael VII şi ârăşî intrarea pacînică a magistrului Aegidius cu cetele sale unguresc!. Ţarulă Alexandru trimese pe soţia sa, o princesă română, într’o mănăstire, fiindă că lui ii plăcă cu multă mai multă o fată de Jidană, care era de o frumseţă or-bitâre. După ce acâsta a fostă botezată, elă o ridică la rangulă de Ţarină luminată. Ba, după mârte i s’a cântată in biserici „vecînica pomenire« ca Teodora. încă la anulă 1393 se descărca preste Târnova furtuna Turciloră şi nimici ceea ce mai rămase din timpurile de gloriă de mai nainte. Patru secuii plini de apăsare şi de umilinţă trecură şi pe dinaintea vechei metropole bulgare, şi numai puţine momente dura câte o amăgire plină de speranţă, când Ruşii ocupau din timpă în timpă ţâră. Insă numai în 1877 s’a săvârşită întârcerea spre bine dorită de atâta timpă. Dâr durere, că acum tocmai eliberatorii ruşi suntă aceia, cari păşescă ca împilatori ai Bulgariloră, fiindă că aceştia nu voră să se lase a fi întrebuinţat numai ca mijlocă spre scopă. In fine noi dorimă cu tâte acestea totă binele, fiindă că ună poporă, care a trecută prin astfelă de încercări, ca celă bulgară, nici acum nu-şî va vinde aşa uşoră, nu va lăsa aşa lesne să i se răpâscă viitorulă. W. Hausmann. Nr. 12. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. reproduceridâ acirea „Coresp. Politiceu, face urmarea observaţiune: 0. căpitanii Armăşescu a visitată în adevără, mai acum câtă-va vreme, Macedonia şi Epirulă, dâr ca turista, şi e întorşii în Bucuresci de trei săptămâni. Aşa dâr, autorităţile turcescl supraveghiază ună călătorii, care nu călătoresce. SJJ1R1 le pilei. In şedinţa din urmă a comitetului administrativă diîi comitatulă Solnocu-Dobeca, inspectorulă de dare a presentată unii raportă prin care arată, că pe lângă ttită miseria materială a anului trecută 1886, darea s'a încasată mai bine ca în ori care din anii de mai nainte. Numai 135 de mii au rămasă în restanţă de pe anulă ^cesta, pe când de esemplu din anulă 1885 a rămasă restanţă pe anulă urinătoră 1886 o sumă de 173 mii. — ,Bine“ mai stau bieţii contribuacill, dâcă restanţa e de 135 mii. Şi încă inspectorulă de dare se bucură şi de asta! Cum se vede mâhnirea îlă va cuprinde numai atunci, când contri-buabilulă nu va mai ave ce să dea, decâtă sufletulă din tise. —x— Miniştrii lisza şi Szapary plecă la Viena pentru a conteri cu miniştrii austriacl în vederea unei înţelegeri asupra organisărei comune a glâteloră. Probabilă că întrevorbirile se voră întinde şi asupra cestiuniloră comerciale în litigiu — x— Ni se scrie din Sălagiu; In ntiptea de 20 spre 21 Decemvrie a. tr. st. n. în comuna Câtelulu-Românii s’a t întâmplată ună casă ne mai aurită. Servitorulă unui economă de aici, cu numele Michailă Milaşiu, în etate de 14 ani, fără părinţi, venindă dela alţi camerali ai săi cu cari îşi petrecuse ttită sera învăţândă colindele Crăciunului, s’a culcată ca de obiceiu între vitele stăpânului său, deşi acela i-a fostă dictată şi pedâpsă decă ar mai cute4a a se culca între vite. Dormindă bâiatulă ca mortă, o vacă bătrână s’a culcată tocmai pe capulă copilului precum şi preste înlregă corpulă lui. Neputândă băiatulă a se treqfi, său şi dăcă s’a trezită neavândă puterea ca să p6tâ scăpa, peste puţine momente şl-a dată sufletulă. Venindă apoi servitorulă celă mai bătrână să vâtjă de vite, cu luminarea aprinsă, dede preste cadavrulă rece ală menţionatului băiată. Avisă celoră cari dormă cu vitele. —x— Din acelaşi locă ni se comunică : In prima cji a anului 1887 st. v. în comuna Şeredeiu, ţăranulă Florea Oudea a Lucâiei, după-ce s’a ospătată bine cu nisce os ptţî ai săi din comuna BoianQ, s’a dusă să-i pelrecă pe aceştia c-ătră casă, fiindă cu toţii cam băuţi. Ţăranulă nostru merse pănă la mietjuina hotareloră Şeredeiu şi Stărciu, aci ne mai putândă merge, atâtă că era ameţită, câtă şi din causă că era întunerecă, sera, se decise a se reînlorna cătră casă, der nu putea merge nici în drâpta, nici în stînga. Diminâţa l’a găsită ună consângenă ală său cu vestmintele de jumătate desbrăcate, pe o colină departe de drumă, mortă. După constatarea medicului a răcită dormindă şi aceea a fostă causa morţii. Feriţi-vâ de băuturile spirtutise ca de focă. Ministrulă de interne Tisza a interzisă debitulă poştală pentru ţările cortinei ungare ftiiei politice rusesc! „Warszawezky Dnewnik,« care apare în Varşovia. —x— D-10 Michailu Stănescu, flulă d-lui comerciantă D. Stănescu din Braşovă, s’a logodită cu d-şora Victoria I. Nacianu din Ploesci. — Sincerile ntistre felicitări tineri-loră fidanţaţl şi familiei. —x— In săptămâna trecută ună Română din Răşinari, care se întorcea acasă cu economiile sale făcute în România in suma de 300 franci, în drumă spre Răşinari fu atacată sera in pădure de trei flăcăi din Cisnă-ditira, trântita la pâmentă, maltratată şi jefuită de bani şi de haine. Bietulă omă abia se putu tîrî pănă la Răşinari, unde arătă casulă gendarmeriei de acolo, care în aceeaşi ntiple a şi arestată pe cei trei indivizi cu rău nume şi i-a predată judecătoriei de cercă din Sibiiu. —x— Cojocarulă Jacob Unger din Vaţu a trimisă deu-nfttjile nisce cojtice în oraşulă galiţiană Zniatyn. Poliţia din acesta oraşă şi mediculă de cercă n’au găsită altceva mai bună de făcuta decâtă să le arc^ă ca fiindă colerice. Cojocarulă s’a adresată cu 'o plângere ministrului Tisza. Fraţii Maghiari suntă focă de năcăjiţi de acâstă dovadă de iubire din partea fraţiloră Poloni. —x— Mâne sără Sâmbătă va fi convenirea colegială a reuniunei române de gimnastică şi cântări, în sala hotelului Nr. 1. Reuniunea pompieriloru voluntari din Blaşiu va arangia ună bală ia 29 fanuariu n. 1887 în sala „Otelului Naţională" din locă. Inceputulă la 8 ore sera. Preţulă de intrare: de perstină singuratică 1 fl., familiă 2 fi. — Comanda. —x— Comitetulu reuniunei femeiloră române din Aradu şi jurii ne rtigă să facemă cunoscută, spre orientarea publicului, că numitulă comitetă na va arangia în acestă carnevală nici ună bală, în schimbă însă va arangia petrecere în cursulă sesiunei sinodale dela Dumineca To-mei din ăstă ană. Din Rădăuţi în Bucovina. (Urmare şi Fine.) Amintitulă şi faimosulă d. învăţătoră Braha este strămutată din loculă său natală BroscauţI spre pedâpsă unde era totă ca învăţătoră, acuma dece ani, pentru turburărl şi felă de felă de uneltiri — a căroră capă era densulă acolo, precum este şi acuma în comunele unde-i notară comunală; ba intrigile lui au mersă pănâ a se amesteca şi în trebî confesionale, oferindă serviciile sale Ruteniloră uniţi. Sctila o trată şi acolo destulă de vitrigă. Prefectulă districtuală de atunci din Strozineţă, vă-(JetidO atitudinea acâsta din partea unui învăţătoră, Pa strămutată spre pedâpsă la Rădăuţi, şi aşa a ajunsă D-sa la Rădăuţi — însă nu spre pedâpsă sa ci a comunei, unde face încă mai mari necuviinţe, der prefectulă ţinu-tală ca capă ală consiliului districtuală îlă protejază fără jenare pentru că-i duce totă feliulă de minciuni — apoi la alegeri se gireză ca celă mai aptă agentă, fiindă scriitorii comunală câte în trei patru comune — şi ca acesta apoi epitropesce pe antiştii (primarii) comunali cari suntă timeni de rândă fără carte — ba mai multă, prefectulă îi ajută de a-şî face după placulă său antiştî în comune, călcândă fără sfială autonomia comunală cu picitirele, cum a făcut’o cu alegerea antistelui din Mileşeuţi; ale-gendă ună şvabă de antiste în o comună de vr’o 700 numere de Români şi Ruteni, lângă cari nu suntă numai 24 familii şvâbescî, der aşa-i convine d-lui învă-ţătoră Braha. fită dâră lucrătivitatea unei scote poporale. Acestă esemplu nu este uniculă! Acestă învăţătoră aţâţă de protejată de şefulă consiliului şcolară districtuală apoi ţese în trei patru comune cele mai grosolane intrig1, atâtă membrii comuneloră între olaltă, face suplici şi subscrie timenii fără seirea loră — pentru că sigilele aniiştiloră îi stau la disposiţiune — şi astfeliu află apoi şi credămentă. Dâcă cuteză timenii în prea marea loră nevoiă şi năcasă a se plânge d-lui prefectă pentru de acestă telă de necuviinţe din partea unui învăţătoră ca acesta, apoi densulă îi numesce proşti, nebuni şi > >j (5°/o) • 85 V* 85»/4 » » urban (7°/0) . 99— 99 Va . (6»/o) ■ 91V2 92 ■/. » , » (5%) . 8la/i 82*/, Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. 500 Lei " « * » Naţională * — Aură contra bilete de bancă . . 17X/. 18.— Bancnote austriace contra aură. . 2.01— 2.03— Cursuiu pieţei Braşovâ din 28 Ianuariu st. n. 1887. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.44 Vând . 8.46 Argint românesc . . . . . . » 8.40 8.42 Napoleon-d’orI . . * 9.99 0 10.03 Lire turcesc! . . * 11.30 » 11.33 Imperial! . . . » 10.30 • 10.33 Galbeni . . » *5.94 » 5.96 Scrisurile fonc. »Albina* V *-* 0 1 • 102.- - Ruble Rusesc! . . » 116.— » 117.— Discontulă . . . * 7—10°/, pe ană. Sz. H8/i886_ Arveresi hirdetmcny. Alulirt kikiildott v6grehajt6 az 1881. £vi LX. t. cz. 102 §-a 5r-telmâben ezennel kozhirr£ teszi, hogy a fogaraai kir. jârâsbirâsâgnak 1886 dvi 1340 szâmu v£gz6s6vel 1886 ev Ăprilis h6 7-ik napjân foga-rasi Taglichl Sâmuel javâra, kisvajdafalvi Iuon Popa Stelea es Moise Popa Sfelea ellen 221 frt. 72 kr. toke s ennek 1882 dv Ianuâr h6 1 napjâtdl jâr6 6°/0 kamatai az eddig osszesen 26 frt. 89 kr. perkoltsdg k0vetel6s erej^ig elrendelt kiel^gitâsi v6grehajtâs alkalmâval birdilag le foglalt ds 353 frt. becsult 4 bival teb6n, 2 bival tehdn borju 1 ker61t 16 6s 1 kanczâbbl 4116 ing<5sâgok nyilvânos ârverds utjân eladatnak. Mely <ârver6snek a fogarasi kir jârâsbirbsâgnak 1886 6vi 5025 p. sz. alatt kelt kikiildet6st rendelo vegz^se folytân a helyszindn, vagyis Kisvajdafalvân a kozs6g hâzânâl leendo eszkoz6s6re 1887 6v Februâr h6 10-ik napjânak dâlelotti 10 6râja hatâridotil kitiizetik 6s ahhoz a venni szând6koz6k ezennel oly megjegyzăsseî hivatnak meg, bogy az ârintett ingdsâgok ezen ârverâsen az 1881. 6 vi LX. torvănyczikk 107, §-a 6r-telm6ben a legtobbet igârdnek, becsdron sziiksdg esetdben aiul is eladatni fognak. Az elârverezendo ingdsâgok vdtelâra az 1881. dvi LX. t. cz. 108. §-âban megâllapitott feltdtelek szerint lesz kifizetendo. Felliivatnak egyuttal mindazok, kik a leloglalt s most elârvere- zendd târgyakra elsobbsdggel birnak 6s ez a v6grehajtâsi iratokbdl ki nem ttinik, miszerint els6'bbs6gi ig6nyeiket az ârverds megkezd6s6ig sz6-val vagy irâsban alulirt v6grehajt6nâl az 1881. 6vi LX. t.-cz 111, §-a 6rtelm6ben a kiilonbeni kovetkezm^nyek terhe alatt bejelenteni el ne mulasszâk. Kelt Fogarasban, 1887 6vi Ianuâr h6 26 napjân. Gyârfâs Ferencz, kir. birosâgi v6grehajt6. Anunciur! în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6 Pentru inserţiunl şi reclame pagina a III linia k fl. — cr 10. Pen fcru rep eţi ri se ac <5rdă următdrel e rabate: Pentru repeţirl de 3— 4 ori ... ... 10\ n ii V 5— 8 ii . . . 15“ 0 11 ii 11 9—11 ii . . . 20". ii ii 11 12—15 11 . . . ... 30". if n 11 16—20 ii . . . 40". Dela 20 de repeţirl în sustt . ... 50". Pentru anunciur! ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu. Mersulil trenurilortt Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Bredealii-Budapesta şi pe linia Teiuştt-Aradti-Budapesta a calei ferate orientale de statti reg. ung. Predealil-Budapesta Bueuresci PredealA Timiştt Braşovtt Feldibra Apatia Agostonfalva Homorodtt Haşfaleu Trenă de pers6ne 8ighiş6ra Elisabetopole Mediaştt Copsa mieă Micăsasa Biaştu Crăciuneltt Teiuşft Aiudtt Vinţulti de susfi Ui6ra Cncerdea Ghirisă Apahida Cliţii Nedeşdu Ghirbău Aghiriştt Stana Huiedintt Ciucia Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Văsârhely Vărad-Velinţe Oradia-mare P. Lad&ny 8iolnok Bnda-pesta Viena 7.47 8.24 8 51 9.14 9.51 11.03 11.29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 1.34 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.53 5.10 5.30 Tren accelerat 603 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 Trenă omnibus Trenă omnibus 4.15 5.02 5.43 6.15 7.06 8.52 9.19 9.31 10.16 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12,48 1.22 2.18 2.48 2.56 3 64 4.51 5.28 5 56 10.55 1.23 3.24 7.30 1.14 1.45 2.32 8.00 8.36 9.02 9.32 10.11 10.51 1216 12.50; 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.501 7.23 Budapesta—Predeald 10.05 2.15 Trenă de pers. Tren accelerat Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Văsârhely Mezo-Telegd Rfev Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu CltLEjiU ( Apahida Ghiriş Cncerdea j Uiora Vinţultt de sustt Aiudtt Teiuşă Crăciuneltt Blaştt Micăsasa Copşa mit Mediaştt Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşovă Timiştt Predealtt Bueuresci 8.00 6.05, Nota: Orele de nâpte suntti cele dintre liniile gr6se. 11.10| — 7.40 i U.05| 2 02{ 4.12 11.U0 11 19 12 30 1.01 106 143 1.20 141 2X0 2.36 2.48 3.20 3 36 4X0 4.36 5.12 5.37 7.02 7.43 8.11 8.41 9.21 2.- 3.58 5.28 Trenă otnnibtu Trenă de pera6ne 6.58 7.33 8.04 8.58 9.28 10.28 Trenă omnibus 3.10J 6.20 8.00 7.38 9.34 11.40 540 11.26 2.31 9.14 1.38 9.24 2.06 9.41 2.17 —• 10 19 2.40 —. 11.38 3.24 — 12.18 3.47 — 12.54 4.07 — 1.57 4.33 — 3.11 5.15 — 3.40 5.34 — 4.15 5.55 — 4.36 6.07 — 4.58 6.24 — 5.26 6.43 — — — 7.08 — — 7.36 — — 9.06 — — 9.53 — — 10.— — — 10.09 — — 10.19 — — 10.48 — — 11.14 — — 12.12 — — 12.30 — — 1.12 — 1.32 - - - — 2.18 — 3.03 _ - — 3.49 — — 4.28 — 6.l6 — 7.06 — 7.46 — 8.25 — 9.15 1.55 — 2.53 _ — 3X!8 — — 9.35 Tipografia ALJEXI Bsaşovtt. Hârtia din fabrica d-lortt Koniges & Kopony, Zernei Teinşft- lradft-Bndap*esta Budapesta-Aradft-Teiaşft. Trenă Treră Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus omnibus persâne persâne de peraone omnibot Teinşft 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12.10 — Alba-lalia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţultt de jostt 12.30 — 4.22 11.20 12.41 — Şibottt 12.52 — 4.50 Szolnok | 4 10 5.45 — Orăştia 1.01 — 5.18 Aradft 4.30 6.- 7.04 Simeria (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţfi 4.4/3 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Branicîca 3.23 — 7.02 Paulişti 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 7.10 8 36 Gurasada 4.08 — 7.40 Conoptt 6C9 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — BSrzova 5.56 — 9.33 Zam 8 01 9.12 — Conoptt 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10.27 Ilia 8 55 9X8 — Paulişti 7.28 — 10.42 Branicîca 9.19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 951 10.42 Glogovaţfi 7.59 — 11.25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — 1 Aradft 8.28 — 11.39 Orăştiâ 11.11 11.37 — Szolnok | 8.42 — 4 52 Şibottt 11.43 12.— — — — 5.12 j Vinţultt de jostt 12 18 12.29 — * Budapesta — - | 8.20 | Alba-Iulia 12.36 12.46 — Viena — 6.05 | Teinşft , 1.29 1.41 — Aradft-Timiş6ra Simeria (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă Trenă de Trenă Trenă omnibus persâne mixt persâne omnlbna mixt Aradft 5.48 6.05 3iuaeria 11.25 2.42 Aradultt nou 0.19 — 6.33 Streiu 11.58 — 3.25 N6meth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegtt 12.46 — 416 Vinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifaiva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa 3.05 —• TÎT Tlnaişftra 9.02 — 9.08 Petroşenl 3.37 — 7.12 Tixnişftra- Aradft Petroşenl—Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă ' Trenă persăne persăne omnibus de pers. omnibus mixt i Timişftra 6.25 5.00 Petroşenl 10 07 — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10.48 — 6.53 Orczifaiva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 _ 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegtt 12.42 — 9.01 - Aradultt nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 Aradft 9.27 — 8.17 Simeria 1.53 — 10.31