BEDACTIU3ÎEA ŞI ADMININTRAŢIENEA i
BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
,,GAZETA« IESE ÎN FIECARE DI.	*
?• unfl anti 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bomftnla şl ■tr&in&tate:
Pe anii 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
SE PRENUMERĂ:
ta poşte, la libr&rii şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.	AiuioiuBiis!
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorltarl nafranoate nu aa prlmesou. — ■anu«orlpte nu ie retrimită.
N“ 11.
Vineri, 16 (28) lanuariu.
1887.
Braşovti, 15 lanuariu 1887.
După, multă vorbă pustiă din drâpta şi din stânga, a mai răsunată în camera ungurâscă şi o voce plină, sănătâsă, a căreia tăriă naturală trebuia să contrasteze în modă surprincjătoră cu tonurile artificiale, ce le sc6te câta şoviniştiloră celoră slugarnici şi a celoră îngâmfâţl şi înfu-muraţi.
Acâstă voce a fostă a deputatului naţională sârbescă Mihail Dimitrievicl. Deşi p6te că n’amă subscrie totă ce a vorbită acestă deputată, pănă la ună cuvântă , trebue totuşi să recundscemă, eă a pronunţată nisce puternice adevăruri, ca-racterisândă adevărata situaţiune, în care se află statulă ungară şi popărele lui, şi ţinându-le Un-guriloră înainte oglinda păcateloră loră.
Gnm că Dimitrievicl a lovită cuiulă dreptă în capă, dovedescă multele reprobări, sgomote şi marea nelinişte ce a produs’o în sînulă pri-vilegiaţiloră, cari trăescă încă în periculăsa ră-t&cire, că numai ei susţină .statulă şi numai a loră e ţâra.
înainte de tăte,- Dimitrievicl a arătată anomalia, ce caracterisâză întregulă sistemă ungu-reacă de astăzi, după care şâse miliâne (?) de Unguri au peste 400 de representanţl în dietă, pre când 4ece miliâne de Nemaghiari suntă re-presentaţl numai prin câţiva deputaţi.
Elă vorbi mai departe de stările bolnave, ar&tândă că maşineria unui stată, care are ună defioită cronică de 30 miliâne şi unde datoriile publice s’au urcată în 19 ani dela 200 miliâne la 2 miliarde, nu pâte nicidecum să funcţioneze regulată.
Fundamentală, <jise Pe care se’uteme-iazâ acestă stată, şi părţile lui constitutive nu se respeâtâză. Naţiunea ungară stă sub domina-ţiunea celui mai mare şovinismă, nutrită de pressa monopolisată de jidovi. Precum odiniâră s’a recunoscută în Austria absolutistică, că nu mai merge cu centralisarea şi cu germanisarea, aşa ar fi timpulă să se recunăscă şi acuma, că nu mai pâte merge ca şâse miliâne de Maghiari să domnâscă neţărmurită preste cjece miliâne de Nemaghiarî. Dâr membrii dietei suntă departe de a înţelege acâsta, afară pdte de deputatulă
i
Dimitrievicl arată mai departe, că Sârbii au fostă părtinitori călduroşl ai constituţionalismului în Ungaria în contra nisuinţeloră centralistice ale Austriei şi că în fruntea celoră cari luptau pentru constituţia ungurâscă a fostă Miletici. Pe acesta, dreptă mulţămire, Ungurii l’au prigonită aşa de cumplită, încâtă acum bietulă este redusă la o stare de totă tristă.
Legea de a<}I a naţionalităţiloră, continuă oratorulă, este o ironiă a egalei loră îndreptăţiri; nu s’a esecutată în nici o parte a ei pănă ast&iţL Sârbii, deşi ar fi îndreptăţiţi a avd o posiţiune de dreptă publică deosebită, ei nu o pretindă; cu privire la situaţiunea loră etnografică, ei au mărginită cestiunea egalei loră îndreptăţiri naţionale la tărâmulă administrativă, dâr chiar aceste dorinţe restrînse nu se satisfacă. Sârbii suntă ignoraţi ca naţionalitate, dâr şi ca indivizi, şi nici că e mirare, după ce în cercurile dătătdre de tonă devisa este negaţiunea naţionalităţiloră. De acdstă tendinţă e însufleţită şi dieta. In timpă tde 19 ani nu s’a putută regula nici măcară autonomia bisericâscă a Sârbiloră, pentru că guvernulă nu sufere, ca congresele sârbesc! să desbată în libertate. Sim-ţulă de dreptă ală Sârbiloră s’a violată şi mai tare prin numirea patriarchului, pe care-lă u-răscă,tţp|I Sârbii. Astfelă aceştia s’au înşelată în speranţele ce şi le punâu în constituţiune. Ei s’au trezită şi ar preferi ună absolutismă pe fa^t în contra acestui constituţionalismă
Nici în politica esteriâră. (Jice Dimitrievicl, Ungaria n’a împlinită dorinţele Sârbiloră, nu, căci ea nu este independentă. Politica esteriâră se face în Viena şi simpatiile Unguriloră nu suntă pe partea Sârbiloră. Ungurii prin purtarea loră necorectă ne-au înstrăinată şi faţă cu Rusia, fără ca să’ngrijâscâ a câştiga ună altă aliată în loculă ei pentru timpă de periculă. Ungurii dorescă răsboiulă cu Rusia. Şi noi Sârbii îlă dorimă, dela Budua pănă la Orşova fiecare aştâptă cu însufleţire răsboiulă cu Rusia.
Miletici i a apostrofată odată pe Unguri în dietă să bage de sdmă, ca nu cumva ună Na-poleonă dela Nordă să gâsdscă aci naţionalităţi nemulţămite. Dimitrievicl se crede datoră a repeţi aceste cuvinte acum, când cestiunea orientală bate la porţile monarhiei, şi admoniazâ pe Unguri, ca pănă ce mai e timpă să caute să’rapace naţionalităţile.
Discursulu deputatului sârbă a făcută multă sânge rău între Unguri şi Jidani, dovada cea mai puternică, că conţine amare adevăruri. Fdia jidano-maghiară a lui Max Falk nuraesce totă ce a vorbită Dimitrievicl „palavre de nimica.“ Urma va alege însă, pe care parte este adevă-rulă. Cei ce stau susă vâc}ă să nu ca(Jă, căci înspâimentătdrea îngâmfare ce i-a cuprinsă numai semnă bună pentru ei nu este.
ScirI militare.
Austro- Ungaria. Diarele din Bucuresci ne aducă scirea, că recruţii unguri aflaţi in Bucuresci suntă chemaţi, prin intermediulă legaţiunei austro-ungare, a se presenta urgentă la corpurile loră.
România. Guvernulă română e dispusă să facă o nouă comandă de materială de răsboiu la fabrica Krupp pentru suma de două miliâne lei. Cele 20 de companii de geniu se formăză cu (jiua de 1 Februariu în două regimente, unulă cu reşedinţa în Bucuresci pentru cor-pulă I şi II de armată, celălaltă cu reşedinţa în Focşani pentru corpulă III şi IV de armată.
Grecia După cum comunică o telegramă din Cons-tantinopolă scirl din Atena anunţă, că Grecia urmeză cu multă iuţelă armările sale. Arsenalulă din Pireu lu-crăză (Ji şi nâpte fără întrerupere.
Bulgaria. Ună ukaz dispune sporirea celoră optO regimente bulgare de infanteriă cu câte o drujină; apoi s’a dispus de a se spori drujina de pionerî cu câte o com-paniă transformând’o într’ună regimeută de pionerî, şi de a forma o bateriă de cetate şi o companiă disciplinară. O comisiune va elabora ună regulamentă asupra verifi-cărei reserviştiloră, ună proiectă asupra organisărei re-servei şi ală serviciului miliţieloră, apoi proiecte cu privire la organisarea transportului şi a intendenţei în răsboiu, rechisiţiunile de cai, precum şi o programă asupra instrucţiunei generale militare.
Rusia. Ună mare numără de artileriă de fortărâţă întăresce garnizOnele fortăreţeloră Pulawy, Zemosc, Mo-d!in şi Demblin. Trupele însărcinate cu paza graniţeloră au fostă întărite în modă însemnată, fiarele polone spună, că cjece liferanţî ruşi au închiriată dela adminis-traţiunea căii ferate Uemberg-CernăuţI pentru timpulă pănă la finele lunei Februariu două mii de vagâne, ca să transporte articole trebuinciâse şi provisiunl din Bucovina la Odessa.
Din Rădăuţi în Bucovina.
Binevoiţi D-le Redactorii a da locă în colonele multă preţuitului I)-v6stre (Jiară, ce binevoiţi a-lă redacta cu alâta căldură pentru causa comună română, urmă-târeloră şire:
Societatea „Scăla română * din Suceava a însciin-ţată anulă trecută 1881/5 pe toţi învăţătorii români de pe la scălele poporale şi capitale cu o publicare de premii pentru acei învăţători, cari voră pregăti copiii pentru a depune esamenulă de primire la liceulă din Suseava pentru „despărţitura română." Anulă a espiratQ şi la înscrierea terminată s’a insinuată numai unieulO învăţă-toră d. Nicără, cu patru copii, dintre cari trei au şi de pusă esamenulă de primire. Numitulă domnă, nefiindă
alţi concurent* de felă, a şi obţinută premiulă destinată de 50- fi.
De lăudată este acestă d. înveţătoră ori şi cum; dâră este f6rte trista că din mai bine de 85 de învăţători români dela scălele poporale numai uniculă îşi im-plinesce datoria şi chemarea sa; căci mai mulUtlnu a făcută, deşi a fostă premiata.
Lucru surprimjătoră. Scolele la noi în ţără stau sub supravegherea statului. Sunta leg! anume pentru scăle, sunta anume diregătorii pentru mănţinerea acestora legi; şi anume: consiliulă şcolară de ţără, apoi altuia pentru fiă-care districtă şi ună consiliu locală pentru fiă-care scolă. Esistă o lege silitâre pentru regulata cercetare a scoliloră. Esistă mai departe inspectorii de scâle pentru întrăga ţără, pentru districte şi şi în fiă-care comună, afară de cei comunali, toţi bine plătiţi şi remuneraţi. Sub acâstă supraveghere apoi este lucru pocită şi şodă de ce nu înaintăză cultura în poporă şi de ce nu se vede măcară câtă de puţină resultată în urma cheltueleloră ce se facă pentru înaintarea şi cultura poporului.
Voimă să vorbăscă aici cifre positive: Fiecare şcâlă poporală costă, de nu mai multă, apoi 600 de fl. pe ană — a bună samă — prin urmare 85 de scăle poporale curată române consumă pe ană 51 000 fl. apoi pentru astă sumă ătă trei copii mari şi de vreme sciu ceti şi scrie — va se (Jîcă au depusă ună esamenă de acestă feliu.
Nu voimă ca prin aceste şire să pice umbră asupra cuiva — cu atâta mai puţină asupra persăneloră ce ocupă aceste posturi însemnate, de încredere şi onăre. Insă dreptatea este dreptate, şi de ai suci-o cum vei voi totă nu o vei putea suprima şi înăduşi. Cu durere însă trebue să mărturisimfl, că pe hârtiă şi în acte se află scăle fortj bune, resultate minunatei şi câte altele, dâr realitatea ne demustră contrarulă şi succesă măcar în-câtva îndestulătoră seu suficientă, tufă !
Dacă d. învăţători şi şi autorităţile său superiorii acestora susţinu cu toţii că’şi împlinescă datoria şi chiă-marea loră, decă inspectorii districtuali îi cualifică pe aceştia şi resultatele loră minunată de bine, dâcâ tăte vorbescă pentru scăle, că înflorescă şi propăşescă: a-poi răspundemă cu mare părere de rău şi cu multă re-gretare, că mai tăte acestea nu’să adevărate!
Va gândi ărecine că acâsta este o cutezanţă prea mare, de a afirma, cumcă aceea ce stă pe hărtiă şi este întărită de persăne speciale şi autorisate nu-i adevărată. Dâră să luâmă tesa: ună judecătoră scrupulosă cu con-sciinţă pronunţă sentinţa sa, considerândă tăte împrejurările şi momentele — şi acâstă sentinţă cu tăte a-ceste pote sâ fiă neadevărată, fiind tăte premisele, pe cârl a basată elă verdictulă său, false.
Dovada o dă numai fapta pipăibilă. De când esistă la noi scâle în ună numără mai considerabilă totă suntă cam la 25—30 de ani. Să privimă deci resultatele în acestă răstimpă. Să luămă bunăâră „curţile cu juraţi. “ Câtî âmenî din poporulă română vedemă printre aceşti juraţi, cari au de a distinge şi decide despre sârtea conaţionaliloră şi traţiloră loră? Se întâmplă sesiuni că nu-i nici unulă,' şi dâcă ajunge la jumătate, apoi este o raritate fârte mare, ca să fiă âmenî de ai noştri din poporă, şi apoi şi aceştia mulţi au biâta loră sciintă nu din scălele poporale esistente, ci de multeorl din diliginţa loră propriă de pe la cantori bisericesc!, din âste şi dela altfelă de âmenî cu carte.
Ală doilea argumentă îlă vedemă că’lă publică »Scăla română* în Nr. 3 ală »Revistei politice" şi a-nume: că din tăte scălele poporale din ţâră, de care se află curată românesc! 85, şi din tăte acestea, deşi era încă ună premiu promisă, s’a înfăţoşată numai uniculă învăţătoră d. Nicără cu patru copii, cari sciau ceti şi scrie românesce!
Celelalte scâle secundare din ţâră, bunăâră gimna-siulă din Rădăuţi sâu scăla reală din Cernăuţi, ar putâ şedâ pustii, decă ar fi avisate numai la concursulă scâ-leloră poporale din ţâră şi de nu ară veni copii din alte scâle şi de alte naţionalităţi şi şi din streinătate. Programa gimnasiului din Rădăuţi ne arată că în 8 clase gimnasiale abia suntă 60 de copii români, şi dintre a-ceştia forte puţini din poporă. Eră de scăla reală din Cernăuţi ba că mai pote fi vorba.
Este tristă şi durerosă, derâ cei chemaţi nu vâd ă acestea. Societatea pentru cultura poporului în Cernăuţi, Junimea română universitară, şi şi „Scăla română" din Suceava s’au apucată a tipări cărţi spre a lăţi cultura şi a desvolla gustulă de cetită in poporă! Scopulă este prea trumosă, prea nobilă şi măreţă ! Dâr, şi âră dâr! aceste societăţi voră trebui sâ pună şi premii pentru ce-titulă aceloră broşure, precum a făcută »Scăla română* din Suceava spre a putâ căpăta materială pentru despărţi! ura română din gimnasiulă de acolo, deârece cu-noscă comune, unde esistă scâle mai bine de 4ece an* de <Ue5 şi cu tăte acestea nu se află în respectivele comune juni să scie ceti sâu scrie, — bunăâră cum amintesce
Nr. 11.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
^Revista politică* din Suceava în Nr. 15. CitămQ aici pasagiulă întregii:
„Progresulă scdlei poporale din Rădăuţi, după cum suntemă informaţi, se află într’o stare torte deplorabilă. Invăţătorulă ei d. Eugenii Braha se ocupă mai multă cu afacerile comunale din Mileşăuţi, Badâuţi şi Burla, decâtă cu şc6la, şi-lă afli mai multă prin cancelăriile acestora comune decâtd înscâlă, unde-i este loculă. Er consiliulă şcolară districtuală, care prea bine scie cine-i d. Braha şi cum îşi înplinesce d-sa chiemarea sa de învâţătoră, în locă sâ-lă tragă la răspundere, caută printre degete şi tace. Să ne mirărnă apoi de ce nu prosperăză scolele năstrel*
Ca din Rădăuţi, cunoscă acestă chestiă chiar, şi vqîu a da informaţiuni mai detailate.
(Va urma).
SOIRILE ţ)ILEI.
ţ)iua de 6 Ianuariu, Botezulă Domnului, s’a serbată de Români în Sepsi-Sân-Georgi, centrulă săcuimei, pe care vreu să-lă înfăţişeze Ungurii ca oraşă curată maghiară, în modă neobicinuită pănă acuma, de cătră pro-topopulă tractuală d. Coltofeanu şi preotulă locală Alecsiu Popovicl. Publică numerosă, cu praporii bisericei în frunte şi în sunetele clopoteloră, s’a dusă la fântâna din pieţă. Bubuitulă treascuriloră (piuşăreloră) a mărită şi mai multă serbarea, care pănă acum se făcea la ună locă ferită, într'ună părîu la marginea comunei. Festivitatea a impusă şi neromâniloră, cari încă au fostă stropiţi cu apă sfinţită.
Ni se scrie din Cetatea de baltă, la 18 Ianuarie 1887: »In opidulă Diciosântumărtinu la 15 1. c. s’a îndeplinita conpletarea (ori întregirea) comitetului comita-tensă, fundă trei membrii de a se alege; despre termi-nulă (ori timpulă) alegerei, pe la noi, puternicii încunos-ciinţeză numai pre ai loră. De cum alegătorii români de pe sate, dăr şi cei din Diciosântămărtină despre alegere nu au sciută pănă în ajună. Inteliginţa română de a colo, sciindă că maioritalea populaţiunii în comitată suntă Românii, au voită ca cei trei membri, cari se voră alege să fiă români, şi vâcjendă că despre actulă alegerii Românii de pe sate nu au fostă încunosciinţaţî, în 14 s’au consultată asupra celoră de întreprinsă şi au decisă ca să trimătă espreşî prin comunele învecinate cu încunosciinţare şi provocare, ca Românii alegători pe tjiua viitâre (15) să se presenteze în Diciosântămărtină, pentru a participa la actulă alegerii. Cu speduirea hâr-tiiloră însciinţătdre a fostă încredinţată preşedintele clubului naţională de acolo. Nu sciu ce s’a făcută, dăr destulă că espresii umblau după arnăda dilei de 15 prin comunele vecine întrebândă de popa românescă. Intre candidaţii români a fostă înscrisă ună băiată tânără, ală cărui tată, după cum se vorbesce, e membru în co-mitetulă comitatensă, ca ,virilistă“, er îndreptăţiţii Ro* mâni de alegere au fostă estraşî nu din conscripţia din 1886 precum au făcută Maghiarii, ci din cea din anulă curentă. Destulă că joculă a fostă la locă şi Românii noştri er au fostă duşi pre ghiaţă, resultatulă se scie Am înţelesă că s’a făcută protestă. Ce a fostă amă văzută, ce va fi va vede cine va trăi. — Ună alegâtoră română.
—x—
Ministrulu comunicaţiunei a dată contelui lonă Nemeş concesiune pe ună ană d’a pregăti lucrările pentru construirea unei căi ferate, care să ducă dela cantonulă Nr. 286 ală liniei Teuşiu-Predeală pe la Braşovă pănă
la Satulungulă Sâceleloră şi dela Braşovă pănă la gara de acolo; mai departe pentru construirea unei căi ferate vicinale, care să se rămurescă dela Cârstiană a căii ferate proiectate Vulcană-Zârnescl-Braşovă şi se ducă la minele de cărbuni ale Vulcanului.
In calele de 20, 21, 22 şi 24 Ianuariu n. repre-sentanţa comunală a Braşovului a desbătută şi a stabilită bugetulă oraşului pe 1887. Suma tuturoră venituriloră oraşului, ordinare şi estraordinare, s’a stabilită de re-presenlanţă cu 444,464 fl. 14 cr. Cheltuelile oraşului s’au stabilita tot fi cu aceeaşi sumă. Fiindă că jveniturile s’au preliminată în sumă mai mare de cum potă fi în realitate, defîcitulă este de 36,388 fl. 84 cr., care se va acoperi printrună adausă comunală de 20°/0. Pănă când însă totă adausuri la dare? Mare parte din poporaţiunea Braşovului a ajunsă într’o stare de nu’şî mai pote plăti nici darea fără adausuri. E tristă lucru, că se facă a-dausuri la dare tocmai acum, când din causa închiderii graniţeloră nu mai suntă mai de locă afaceri.
—x—
Ministrulu de agricultură, industria şi comerţu a ordonată noua alegere a camerei de comerţă şi industriă din Braşovă, deorece mandatulă actualului colegiu ală camerei a espirată din luniu anulă trecută.
—x—
In pieţa principală din Aradă zidesce erariulă nnă edificiu pentru oficiele adminislraţiunei financiare. In talele trecute veni ună ţărână mucalită din împrejurime în oraşă şi privea edificiulă. Ţâranulă întrebă pe ună domnă I. St., care trecea pe acolo, că în ce scopă se construesce acelă edificiu. St., care tocmai era în tâne bune, voi să facă o glumă cu ţâranulă şi de aceea îi spuse, că acolo se zidesce o casă de nebuni pentru ţărani. »Mi-am cugetată eu îndată că aşa trebue să fiă“, răspunse ţăranulă, »căcî pentru domnii nebuni casa ar fi multă pre micâ“.
Afară de împrejurări neprevădute, <J*ce «Epoca*, d, D. Sturdza şi ceilalţi delegaţi români pentru conven-ţiunea de comerciu cu Austro-Ungaria voră pleca la Viena Sâmbăta viitâre.
—x—
Reuniunea de cântări bisericeşti rom. cat. din locă va da Mercur! în 2 Februariu n., în sala hotelului Nr. 1, sub conducerea d-lui Iul. laschik, o serată închisă cu danţă şi împreunată cu cântece şi musicâ, în favorea harmoniului procurată pentru probele de cântări, der neplătită încă. Inceputulă la 8 bre sera. Intrarea 70 cr. de persbnă şi biletele se potă cumpăra la M. şi H Laszlo, Lerchenfeld, Malcher, Kovasznai şi Keresztesi, Simay şi săra la casă. Programulă : »Alpenlied“, „Magyar indulo*, „Vidamasag keringo*, »Serenada‘, »Polonaise>, »0 du himmelblauer See*, „Der Iăgertt, ,Alt Solo“, »OIasz uti-kepek“, „Aria*, „Magyar nepdalegyveleg*, «Semiramistt.
—x—
Locuitorii din Petrisatu, convertiţi dela religiunea
ev. conf. augsb. la cea catolică din causa nenţelegeriloră
cu preotulă, suntă în numără de 13 6r nu de 750 cum
cjice o foiă ungurescă.
*
—X—
In anulă 1886 au fostă tractaţi în spitalulă civilă din Braşovă 682 bolnavi. NumărulO celă mai mică ală bolnaviloră a fostă pe <}i 24, celă mai mare 68. Au murită dintre bolnavi 80. Dintre băle sifilisulă ocupă
loculă ântâiu, vine apoi pojarulă, tuberculosa, difteritaşi altele.
Convorbiri pedagogice, Nr. 1 dela 1 Ianuariu 1887 cuprinde: Elia Popă (cu portreta foto-litografioă şi fac-similă de subscriere). Schia şi familia. De ce fugă copii de scdlă ? Invenţiunea scrierei. Demetriu Cic-hindeală (cu portretă zincografică). Anecdote. Cronica contimporană. Revista pedagogică din (Jiare. Curieră bibliografică. Mosaică. Locă de informaţiuni. Ghicitură. Tele-fonulă redacţiei. Revista apare în Panciova în proprietatea lui P. Stoica şi sub redacţiunea lui I. Popă Rete-ganulă. Abonamentulfi 3 fl. pe ană.
Solidaritatea Românilora din cercultt Mocmiui.
Din Câmpia, Ianuariu 1887.
In unufă din numerii trecuţi ai acestui preţuită (Jiară am vorbită despre prigonirile pornite din principiu „patriotică* modernă ungurescă contra domnului Gavrilfi Gorgană, fostulă notară română din cerculă Mociului. In urma acestoră rafinate prigoniri, Românulă sirguinciosă a trebuita să-şî dea dimisiunea, lăsândă sS urmeze, în loculă lui, alegerea altui notară, ceea ce s’a şi săvîrşită în qflua de 4 Ianuariu n. 1887. Despre decursulă şi reuşita acestei alegeri voiescfi, conformă promisiunei mele din trecută, să Vă raporteză cu ocasiunea acesta.
E ună faptă înbucurătoră pentru ori care Română, când, în aceste timpuri de grea cercare pentru noi, pote să constate redeşteptarea consciinţei naţionale In popo-rulă nostru. Eu încă am fostă viu mişcată de o asemenea bucuriă, cândjjam putută să constată cu ocasiunea alegerei de mai susă o solidaritate destulă de puternică între Românii noştri de aici. Ajunge a spune, că Românii au fostă solidari, pentru ca să se sciă resultatulă alegerei; căci deşi în puterea dreptului electorală, aşa precum este elă alcătuită astăzi în Ungaria, influinţa Românilora este restrînsă mai numai asupra unoră funcţiuni neînsemnate, între cari amă pută cjice, că funcţiunea de notară cercuală, este de prima ordine, der, cons'de-răndă absoluta maioritate a locuitoriloră români şi pre-supunendă între ei esistenţa unei asemenea solidarităţi, amă pute celă puţină aceste funcţiuni să le vedemă ocupate mai pretutindenea cu Români. Şi nu este neînsăm-nată lucrulă acesta, căci sciută este, că dintre toţi funcţionarii statului, notarii suntă. aceia, cari stau în atingere mai apropiată şi mai desâ cu poporulă, de aceea este o condiţiune sine qua non ca aceştia să posădâ limba poporului, ceea ce dintre funcţiunarii neromâni nu vei afla mai de locă, seu fhrte rar*.
Din aceste consideraţi uni mai vîrtosă, pote să se bucure poporulă română din cerculă notarială ală Mociului, căci i-a succesă a-şi alege notară ărăşi ună Română în persona d-Iui Ioană Chiraiu, fiiulă preotului română gr. or. din Soporă. D-lă Chiraiu, funcţionată mai mulţi ani ca subpretoră în Ormenişulă de Câmpiă,;în care timpă a manifestată în îngusta sa {sferă de activitate o purtare forte corectă şi conscienţibsă în oficiulă său, âr în ce atinge tractarea cu poporulă a păţjitfi sânta dreptate. Ună evenimentă politică însă, întâmplată în anulă 1884, l’a făcută pe d-nulă Chiraiu să-şi pârdă oficiulă său.
Era adecă vorba de alegerea de viceşpanfi ală comitatului Cojocnei. Candidaţi erau în prima liniă doi: d-nii Gyarmathy şi Jozsika. Dela Gyarmathy Românii
FOILETONU.
Notiţe istorice şi etnografice despre Bulgaria.
(Urmare.)
Pe timpulă marei emigraţiunî a popârăloră a fostă şi Serdica ajunsă de sbrtea cea tristă a celoră mai multe cetăţi tracice. Atilla. regele Huniloră, o prăda, şi abia în evulă mediu se reculege sub numele său stră-formată de Slavi în Sredec. La anulă 809 după Chris-tosă se iviră Bulgarii în ţinutulu Iscriloru în imperiulă romană de ostfi şi ocupară oraşulă Serdica după o re-sistenţă îndelungată şi înverşunată. De atunci încâce ea jucâ o rolă mare sub domnitorii bulgari. Din timpă în timpă ea a fostă pe lângă Preslava şi Târnova a treia reşedinţă a loră. După multe peripeţii în decursulă tim-puriloră, Turcii cuceriră Sofia deja în anulă 1382 sub Balen-bey.
Slabele încercări, ce puterile creştine europene le făcură, ca să smulgă Sofia din puterea Semi-lunei, nu isbutiră de locă. Gloiiosulă beliduce ungurescă I6nu de Uniade încă a eliberată Sofia numai pentru scurtă timpă de Turci.
Multă timpă a fostă Sofia o capitală de districtă a vilaetului turcescfi dunărână (Tuna-Vilajet). învingerile Ruşiloră şi ale Româniloră făcură în anulă 1877 capătă domniei Turciloră, şi după ună timpă îndelun
gată, ea deveni din nou capitală a Bulgariei. Principelui Alexandru îi datoresce Sofia multe înfrumseţărî, şi sub domnia lui, săvârşindu-se clădirea mariloră linii de căi ferate, ară fi câştigată de bună sâmă în modă însemnată.
Ca monumentă durătoră ală domniei lui Alecsan-dru va rămâne şi palatulă celă nou zidită în stila modernă cu multă gustă, care a costată trei milihne. După cum se scie, representanţa ţărei a voită să înthreă principelui abdicată spesele zidirii palatului, ceea ce elă însă a refusată cu marinimiă
In locă de hanurile vechi turcesc! Sofia are acuma şi ospătării seu oteluri moderne. Numărose turnuri de biserici şi minarete de moşee dau oraşului ună aspectă imposantă.
Posiţiunea ei în şesulă celă întinsă, forte ro-ditoră şi acoperită cu culturi înflorithre, precum şi şi-rulă de munţi imposanţî în nordă formâză o panoramă încânfătore. Locuitorii Sofiei suntă cu deosebire mândri de Vitoşulu loră (ună munte), care se întinde tare înainte şi este înaltă de 2000 de metri. Intr’una din nu-mărdsele văgăune de munţi este situată, ascunsă în linişte la o înălţime absolută de 1040 de, metri mănăstirea Dragalevei, care, cu minunatele sale dumbrăvi de fagă, în (file de Duminecă şi de sărbăthre, esteŞună locă de peregrinagiu fârte plăcută' pentru locuitorii Sofiei. Ună altă locă f6rte plăcută peniru escursiunl de vâră este sătulă bulgărescă Boiana, care este fhrte bogată de
apă şi odiniâră a fostă întărită. Isvhrăle şi băile află-t6re în întinsa împrejurime suntă de asemenea fârte căutate.
Decă Bulgaria va avâ norocă să ajungă, sub gu-vernulă unui principe ca Alexandru de Battenberg, la o-dihnă durabilă şi sâ-şi potă desvolta totă mai multă bogatele ei resurse sub ocrotirea instituţiuniloră liberale, atunci şi Sofia*) încă va pute sâ se aştepte la ună viitor ă fericită.
Târnova, vechea capitală a Ţariloră bulgari, — unde acum îşi ţine representanţa poporului bulgară numită „Sobranje* întrunirile sale în cause importante ale statului, Sobranja, ale cărei hotărîrl cu I6te protestele Ruşiloră totuşi voră fi de mare importanţă pentru des-voltarea politică viitâre a ţârei — este situată lângă rîulă Iantra într’o regiune de totă romantică, şi aprăpe în centrulă ţârei, T6te părţile oraşului privite dela ună punctă, nu este cu putinţă a le cuprinde într’ună tablou, deorece elă se întinde peste mai multe coline, şi uliţe priporose se întindă pănă la vârfurile dâluriloră.
(Va urma)
*) Autorulă acestoră articuli, destulă de interesanţi, făcea cu multă mai bine şi ridica valărea loră fărte tare, dâcă pe lângă episodele din trecutulă oraşului Sofia, ne amintea şi pe acela, care ne arată, din ce incidentală îşi are (Jisulă oraşă numele »Sofia«. Observarea traducetorului.
Nr. 11
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
n’aveau să aştepte nimicii, de aceea ei au dată mâna mai vîrtosă cu aristocraţia şi astfelă, sub conducerea d-lui Ludovică Simonă, s’au grupată pe lângă partida d-lui Jozsika, cu care au pactată pe lângă nisce con-diţiunl pentru Români mai avantagibse.
Atitudinea Româniloră a fostă corectă, căci d. Simonă cunoscea foote bine situajiunea, şi evenimentele ulteriOre au arătată că d sa nu s’a înşelată. Dăr lipsa de solidaritate a unora şi indiferentismulă altora din ai noştri e făcută să reâsâ partida contrariă , ăr Românii cu Jozsika au căzută cu o minoritate de voturi fdrte neînsemnata. Prin acăsta Românii au gătată cu binele, d-lă Chiraiu verbine încă a trebuită să’şl părăsăscâ postulă său, pentru ca să îlă ocupe ună lingură, căci patru Români ocuparea de posturi a devenită în acelă comitală aprbpe imposibilă.
Le-am amintită acestea pe scurtă, dăr ar fi fbite de dorită, ca Românii din Câmpiă să se înveţe a cu-nosce, cari suntă fructele solidarităţii naţionale şi ce în-semnăză când e vorba de a impune strâiniloră prin partida românăscă. Scuse în asemenea caşuri nu se dau fiăcare este datoră a se jertfi pe sine pentru a lua parte la alegerile municipale şi a-şî elupta dreptulă ce i se cuvine. Când e vorba de a constitui o partidă românăscă, datoră este fiăcare a se alătura la maioritate şi a se lâpăda de interesele sale private, căci numai pe calea acăsta voră pută Românii din Câmpiă spera în-bunătăţirea sorţii loră. Esemplulă ce l’au dată cu oca-siunea acăsta Românii din cerculă notarială ală Mociului în mică, snerămă câ-lă voră urma pe viitorii toţi Românii din Câmpiă în mare, ăr dela noulă nostru notară d-lă Chiraiu, ceremă şi sperămă, că să va face vrednică de încredere ce Românii şi-au pusă în dânsulă, căci nu parţialitate este ceea ce ceremă, ci păşirea dreptăţii şi egalitate în tbte.
Câmpeanulu.
Ună Românii în China.
Peking, 1 Decembre 1886.
Sub acestă titlu „Voinţa Naţională44 din BucurescI publică urmâtdiea corespondenţă interesantă :
Domnule direetoră! Parcă vă vădă de aci mirarea d-v6stră când veţi primi scrisbrea mea. — O scri-sdre din Peking! dela cine?!
Ei da, o scrisbre din China, şi încă dela cine ? dela ună Română! Dăr vă veţi întreba pbte cum se face că eu, Petre Cernea, Română neaoşă născută în Galaţi, din părinţi români, am ajunsă să îmi câştigă pânea tocmai în capitala imperiului de Mijlocă? Ale lumei valuri! înainte de a vă povesti cum am ajunsă aci şi ce facă, să’mî daţi voe să combată opinia greşită pe care o au mulţi, că Românii nu emigrăză şi că le e tămă să se aventureze în ţări streine. Eu credă din potrivă, că Ro mânii suntă ună poporă eminamente călătoră şi aven-turosă, începăndă dela opincă şi până la Vlădică. Pentru o lume, ţăranuld francesă, belgiană său chinesă nu şi-ar părăsi căminulă; nu’şî părăsescă patria, in aceste ţări, decâtă uvrierii. La noi ţăranii emigrează în Sşrbia, în Bulgaria, ţăranii români din Ardeală emigrăză cu sutele în Bosnia şi Herzegovina; cei din Basarabia se a-venturează în Cherson, în Crimea şi pănă în Caucasă, unde formează ună centru de vr’o 4ece comune curată românesc!. Nu vă mai vorbescă de oamenii cu dare de mână din clasele mai înalte, cari călătorescă în fiecare ană în străinătate şi din cari mulţi, forte mulţi, se sta-bilescă în modă definitivă în Paris, în Dresda, său în Geneva. Aceştia însă emigrează de urîtă şi pentru că au bani.
Suntă mulţi însă din cei săraci, cari emigrăză pentru a’şl căuta o sdrtă mai bună şi în speranţa de a a-junge iute să facă avere. N’aveţ! idee câţi Români de la noi, din Ardeală, din Basarabia său din Macedonia suntă stabiliţi prin Egyptă, Statele-Unite, India, său China.
Să vă citeză câte-va cifre şi câteva nume: In Cair şi Alexandria suntă peste 300 de comercianţi ro-l mâni dela noi, din cari mulţi cu avere, în Magdala ! (Abyssinia) suntă 13 comercianţi români. De altminteri se spune că Theodoros, fostulă rege ală Abyssiniei, a fostă Română, aşa încâtă nu e de mirare dacă se gă-sescă compatrioţi da ai noştri cari să umble pe urmele lui. Trei ingineri din cei.cari suntă întrebuinţaţi la ca-nalulă Panamei suntă Români, unulă din ei, dăcă nu mă înşelă, este născuta îp Craiova. In lava (insulele Malacie) avemă ună doctoră română, pe d. Harionă Mitrea; în armata englesă din Indii, se află doi oficen români, unulă in Celcula şi celalaltă în Madras. In New York se află mulţi Români, cunbsceţi pe unulă din ei, d. Miron Velescu, ună vără ală meu, care trimite de a-colo interesante corespondenţe „Românului." T6te a-ceste le sciţi, dăr ceea-ce nu sciţi e, că unulă din cei cinci amirali ai flotei chinese Li-Hu-Tchang, e Română de origine născută în Sulina, şi c& adevăratulă său nume e Vasile Alexescu.
I
i
i
i
Ex. Sa s’a îmbarcată la vârsta de 13 ani pe ună vasă englesă ca mousse; a citită şi a învăţatu singură şi încetulă cu încetulă prin activitatea şi inteligenţa sa s’a ridicată la rangulă de câpitană de vaporă, apoi a intrată în marina comercială chinesă şi pe urmă în marina de răsboiu percurgândă cu repediciune gradele de căpitană de (regată, de corabie, de contra-amirală şi de vice-amirală. Astătjî Li-Hu-Tchang, care nu e în vârstă decâtă de 65 de aul, este mare amirală, are influenţi la curte, e însurată cu o Chinesă, nepdtă a principelui Fu-Lao, preceptorulă împăratului, şi posedă o avere care se pdte evalua la cela puţină trei sute de mii de fun^î sterlingî. Ex. Sale dctorescă o recunoscinţă fără margini, căci numai graţie ei am ajunsă astăzi dintr’ună necunoscută funcţionară ală companiei de vapoare en-glese Hon Kong-Mail, proprietară ală unei din cele mai însemnate firme din Peking „Cernea, Tiho et C-nie,“ care se ocupă esclusivă cu comerciulă de opium.
Eu am părăsită România în 1872, acum cincî-spre-4ece ani; în acelă ană eramă perceptoră în Focşani. Intr’o sără veni la mine ună deputată conservatoră — pe care nu voiu să-lă numescă — şi îmi ceru să-i împrumută două mii de franci. Refusai. A doua 4* depu-tatulă avu o convorbire cu prefectulă şi preste trei 4^e fusei destituita în urma unui schimbă de depeşi între prefectă şi ministrulă de finanţe, ad-interim d. Alex. Lahovary, căruia nu sciu cum să-i mulţumescă pentru acestă mare serviciu ce mi-a făcută,) căci dăcă nu eram destituită, nu întramă în casa de comerţă Antonopol din Galaţi şi dăcă nu intram la casa Antonopolă nu treceamă la compania italiană Rubattino, dejaci laflHonc-kong Mail, apoi la atelierile companiei din Canton şi în fine la Peking, unde deschisei cu economiele mele o prăvăliă de opium, care graţiă protecţiunei ce ml-a acordată E. Sa a ajunsă să prospereze şi să facă afaceri de mai multe miliOne pe ană. In 1872 eram săracă ca ună racă; astă4î poseda trei case în Pekingo moşie de cinci mii de pogbne în apropiere de oraşă şi bani albi pentru 4ile negre la banca Stout Ale & C-nie din Melbourne.
Speră cu timpulă să mă întocă în ţără şi să-i fiu de 6re-care utilitate, graţiă averei şi cunoscinţeloră ce am dobândită, în ale comerciului şi ale politicei. Graţiă legăturiloră mele cu E. Sa am ajunsă să cunoscă de aprope politica chinesă şi tactica ambeloră partide care îşi dispută dominaţiunea Chinei.
Înainte de a mă întorce în ţâră, voiu căuta din când în când să vă adreseză câte o corespondenţă asupra vieţei literare, sciinţifice, sociale şi politice a împărăţiei de Mijlocă.
Trimeteţl vă rogO două esemplare din »Voinţa Naţională* regulată, unulă pe adresa mea şi2 celălaltă pe adresa E. Sale. Ală d-văstră compatriotă, P. Cernea.
Convocare.
y,Huned6ra“, însoţire de anticipaţiune şi credită în Deva, conformă §§-loră 23 şi 24 din Statutele sale, îşi va ţină adunarea generală ordinară la 31 Ianuarie (12 Februarie) 9 Ore a. m. în localulă însoţirii.
La ordinea dilei voră fi următOrele obiecte:
1.	Alegerea unui preşedinte şi a unui vice-preşe-dinte, precum doi scrutinătorl şi doi secretari.
2.	Raportulă directorelui referitoră la activitatea consiliului administrativă de pe anulă trecută 1886.
3.	Raportulă cassariului despre starea cassei însoţirii şi raportulă comissiunii de supraveghere; aşternerea bilanţului şi arătarea câştigului curată.
4.	Statorirea bugetului pe anulă 1887.
5.	Statorirea remuneraţiunii funcţionariloră
6.	Alegerea comissiunii de supraveghiere.
7.	Alegerea cassariului şi a unui membru în con-siliulă administrativă, pe restulă periodului de 3 ani.
8.	Decidere asupra profitului curată.
Dreptă aceea, toţi membrii participanţi suntă invitaţi a participa la adunare, în persOnă său prin ună plenipotenţată, care asemenea are să fiă membru ală însoţirii (§. 26); nimeni însă nu va pută avea mai multă de 20 voturi (§. 10). Concluse obligălOre (§. 25) se voră pută lua numai fiindă de faţă celă puţină preste jumă tate din voturile totale.
In lipsa acestui numără .se va ţine altă adunare în 10/22 Februarie 1887 în care se voră lua concluse valide şi numai cu voturile presente.
Din şedinţa consiliului administrativă ală însoţirii de anticipaţiune şi credită „Hunedora“ ţinută în Deva la 31 Decemvre 1886 (12 Ianuarie 1887).
Dr. Petco Lazaru,	Alexandru Czura.
directorii.	secretarii.
Mulţămită publică.
Teuşu, 19 lanuariu 1887.
In 9 c. n. cetăţenii români ai opidului Teuşiu au arangiată o petrecere socială, impreunată cu producţiune literară, în folosulă scblei de fete din locă. Aceştâ petrecere, ca şi altele de până aci, — considerândă greutăţile timpulni în care trăimă — a fostă bine sprijinită. Producţiunea literară încă a succesă destulă de bine, aşa încâtă a storsă admiraţiunea publicului; copile de 11—12 ani şi-au jucată rolele cu acurateţa, presenţă de spirită şi tactă. Totulă a decursă în ordine esem-plarâ.
Celă mai mare merită la reuşita acestei produc-ţiuni îlă are d-ra Maribra Turtureanu, învăţătbrea din locă, care prin vorbirea sa de deschidere şi prin conducerea sirguincibsă a întregei producţiunl nu numai a secerată numărbse aplause din partea conlocuitoriloră Teu-şenl şi a publicului asistentă, ci şl-a asigurată totodată din partea acestora o deosebită stimă şi ronsideraţiă.
Nu mai puţină îmbucurătoră fu şi resultatulă materială : Cu ocasiunea petrecerei a incursă suma de 69 fl 40 cr., ăr supra-solvirî amă primită cu acâstă oca-siune dela domnii: IonO Rusană, proprietară mare în Mesentea 1 fl. 40 cr.; Molnar Iosef, notară comunală 1 fl.; Gergelyfy Antal, comerciante 40 cr.; Leopold Fried, proprietară 40 cr.; Salamon Levi, proprietară 40 cr.; Albu Sandor oberausier 40 cr.; Miiller Mihâly, sergentă şi comandantă ală postului de gendarmeriă 40 cr. ; toţi din Teuşă. Apoi: Eliu Dumitrânu, subnotară în Totoiu 40 cr. şi Kis Elek, învăţătoră de stată în locă 40 cr.— Suma 5 fl. 20 cr.
Oferte marinimose ni s’au trimisă dela d-nii: Szasz Iosef, pretore supremă ală cercului Aiudă 1 fl.; Dr. Boâr Ieno, medică la calea Aerată în locă 1 fl. 20 cr.; Staf-kovites Iacsint, apotecarO în locă 1 fl. 20 cr.; Andreiu Ludovică, notară cercuală în Totoiu 1 fl,; Salamon Si-monu, proprietară în locă 1 fl.; Aronă Betecuiu, notară cerc. în Benică 1 fl.: lonă Sava, propr. şi primară în Cetea 1 fl.; Mihaelă Clein, proprietară în locă 2 fl.; Ga-vrilă Romană, proprietară în locă 1 fl.; Csat6 Ferencz, plebană rom. cath. în locă 1 fl.; Walter Karoly, restau-rantă la gara Teuşă 1 fl.; Ioană Teuşană, proprietară în locă 1 fl. 20 cr.; lacobă Popă 1. Gavrilă, propriet. în locă 1 fl. şi D-nişbra Oleser Eugenia, învăţătbre rom. cath. în locă 1 fl. 60 cr. Suma 16 fl. 20 cr.
Suma veniteloră totale face 90 fl. 80 cr. v. a., din cari sustrăgându-se spessele de 38 fl. 85 cr., rămâne venită curata 51 fl. 95 cr. v. a. Acâstă sumă s’a şi predată cassarului scblei de fete din locă, d-lui Ştefană Bretoiu.
Pentru acâstă sprijinire binefăcătbre credemă de a nbstră datorinţă a aduce mulţămită şi pe acâstă cale tuturoră p. t. domni şi domne, cari ne-au onorată cu presenţă la acâstă întreprindere, precum şi tuturoră mă-rinimoşiloră contribuenţî!
Din însărcinarea comitetului arangiatoră:
Ştefanii Crişanu, învăţătoră română şi propietară.
Ultime scirl.
Sofa, 25 lanuariu. — D. Kalcief este aşteptată aci pe Miercuri. Sobrania este convocată pentru începutulu lunei Februariu st. v.
Sofia, 25 Ianuarie. — Regenţa a dată ca instrucţii delegaţiloru bulgari, cari se ducă la Constantinopolu, să se pună în relaţii cu d. Ne-lidoff, ambasadorulă Rusiei şi să’i dea garanţia, că ori ce candidată seriosă la tronulă princiară, care va fi propusă de Rusia, va fi alesă de Sobrania actuală.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O PESTA, 27 lanuariu. — Contrară scirei lui „Pester Lloyd“, că consiliarulă de legaţiune Heugelmtiller va fi numită ambasadoră austro-ungaru în BucurescI, anunţă aceeaşi f6iâ, că în privinţa acăsta încă nu s’a decisă nimică.
RAAB, 27 lanuariu. Ministrulă Baross a fostă alesă erî deputată cu 766 voturi.
BUCURESCI, 27 lanuariu. — Intre ministrulă de esterne Ferechide şi între deputatulă Fleva a fostă ună duelă cu pistolulă. Deputa-tulă Fleva a fostă uşoră atinsă de glonţu.
—0—
In ora ultimă, înainte de încheiarea foii, biuroulă de corespondenţă din Pesta ne mai îm-părtăşesce următărea „mare noutate:14
PESTA, 27 lanuariu. — Camera deputa-ţiloră a primită a4l bugetulă statului pe anulă 1887 cu 262 contra 144 voturi ca basă a des-baterei speciale.
Bucuraţi-vă contribuabililoră!
DIVERSE.
Societate de ceaiu istorică.— Se scrie din Boston: In 30 Decembre 1886 s’au împlinită 114 ani de când s’au strecurată în întunereculă nopţii spre portulă Bostonului 17 bărbaţi travestiţi ca indieni mohavcî, acolo ocupară cele trei corăbii ost-indice, ce se aflau în schelă, năvălindă asupra matrosiloră şi aruncândă 342 lă4i cu ceaiu în apă. Acesta actă revoluţionară fu sunetulă clopotului de înmormântare a stăpânire! englese în Statele-Unite. Memoria 4ilei îndrăsneţei întreprinderi a ce-loră 17 bărbaţi s’a păstrată la faţa locului în aşa numita „Societate de ceaiă bostoniană." («Boston Tea Party*). Două mari meetingurî s’au ţinută în templulă Tremont şi în hala Fauneuil, măreţe tablouri înscenate şi tablouri vieţuitore înprospătară amintirea nimicirei ceaiului. încheiată fu serbarea printr’ună ceaiu monstru-osă dată de damele cele mai dintăiu ale oraşului în costumulă din 1773 şi servită de tineri Mohavcî.
Editoră : lacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 11.
GAZETA TRANSILVANIEI
Oursulă la bursa de Viena
Bursa de Bueuresci.
din 26 Ianuariu st. n. 1887
Rentă de aură 5 °/0 ... 99 40 Rentă de hârtiă 6°/0 . . 89 — împrumutul^ câilorti ferate
ungare................149 50
Amortisarea datoriei căilor tt ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) . . . 95.25 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostil ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostQ ung.
(3-a emisiune) ... . .116 — Bonuri rurale ungare . . 103.80 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................. 103 50
Bonuri cu cl. de jsortare 103 50 Bonuri rurale transilvane 103 50
Bonuri croato-slavone . . 105.50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............—.—
împrumutului cu premiu
ung....................118.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.50 Renta de hărtiă austriacă 79 25 Renta de arg. austr. . .	88 70
Renta de aurii austr. . . 100 65 Losurile din 1860	. . . 134.75
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 855 —
Act. băncel de credită ung. 280.25 Act. băncel de credită austr ,282.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.97
Napoleon-d’orI .... 10.06 Mărci 100 împ. germ. . . 62 25 Londra 10 Livres sterlinge 127.10
Cota oficială dela 13 Ianuarie st. v. 1887.
Cump. vând.
Renta română (5°0).	.	92Va
Renta rom. amort. (5°/o)	•	93—
» convert. (6°/0)	.	86V4
împr. oraş. Buc. (20 Ir.)	35—
Credit fonc. rural (7°/0)	.	102—
„	„	(6°/0) •	85V*
»	» urban (7°/0) .	.	99—
,	(6°/0)	•	911/a
•	(5°/o)	• ‘	•	8la/i
Banca naţională a României 500 Lei-------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă .	.	17.Va
Bancnote austriace contra aură. .	2.01—
93—
94— 87-36—
!02Va
85 V 4 99V. 92Vi
82Va
18.—
2.03—
Cursulu pieţei Braşovfl
din 27 Ianuariu st. n. 1887.
Bancnote românesc! . .	. . Cump.	8.43	Vând.	8.45
Argint, românesc ....	1	8.40	a	8.42
Napoleon-d’orî		i i *	10.—	0	10.05
Lire turcescl		r r *	11.30	»	11.33
Imperiali		»	10.30	•	10.33
Galbeni .......		5.96	>	5.98
Scrisurile fonc. »Albina»	• . *	101.—	M	102.- -
Ruble RusescI		. . *	116.—	»	117.—
Discontulă ....	» 7—10°/* pe		ană.	
ABONAMENTE
la
„§azeta transilvaniei“
se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămâ a ni se trimite esacttt arătându - se şi posta ultimă.
PreţulHabonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni..............3	fl. —
„ ş6se luni...... .	6 fl. —
„ unii anii............12 fl. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni	.	 10	franci
„ ş£se luni.............20	,,
,, unii anti............40	,,
Administraţiunea „Gazetei	Transilvaniei."
Anunciuri îu pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia k fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se aedrdă următdrele rabate
cr. 6
Pentru	repeţiri de		3— 4,	ori		10*
ii	ii	u	5— 8	ii		15*
n	n	ii	9—11	n		20*
n	ii	n	12—15	n		30*
V	ii	ii	16—20	ii		40*
Deia 20	de	repeţiri în susă				50*
, Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susfl.
(Avisu d-lorii abonaţi!
Rugămîi pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primiţii 4^rulîi nostru până acuma.
Domnii ce se abon^ză din nou sS binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.	ADMINISTR. „GAZ. 7RA‘NSU
Mersulu trenurilor!!
Valabilu dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predeaiit-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradtt-Biidapesta a calei ferate orientale de stata reg. ung.
Predealâ-Budapesta
BucurescI
Predealu	|
Timişă
Braşovfl	|
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
(
(
Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cncerdea Bhirisfi Apahida
Clnşiu
Nedeşdu Ghirbflu Agbirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca Râv
Mezfl-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Buda-peata
Viena
Nota:
Tren& j Tren j Trenă accelerat i omnibus
persâne
Trenă
omnibuB
			7.30
—	—	—	1.14
—	—		1.45
7.47	—	4.16	2.32
8.24	—	5.02	—
8 51 9.14	—	5.43	—
	—	6.15	
9.51	—	7.06	—
11.03	—	8.52	—
11.29	—	9.19	—
11.26	—	9,31	—
12 09	—	10.16	—
12.29	—.	10.57	—
12.44		11.19	—
1.05	—	11.31 11.52	—
1.34	—	12.31	—
1.46	—	12.48	—
2.09	—	1.22	—
2.39	—	2.18	—
3.01	—	2.48	—
3.08	—	2.56	—
3.14	—	3 64	—
3.53	—	4 51	—
5.10	—	5.28	—
5.30	—	5 56	8.00
		6 03	—	
—	6.21	—	8.36
		—	—	9.0J
				—	9.32
			—	10.11
—	7.14	__	10.51
—	7.43	—	12 16
		—	—	12.50
—	—	—	1.21
—	8.22	—	2.02j
—	8.48	—	3.06!
		—	—	3.38
—	.—	—	3.54
—	9.13	—	4.05
—	9.18	10.55	4.50
—	10.38	1.23	7.23
—	12.20	3.24	—
—	2.15	10.05	—
—	— ■	2.15	—
— |	8.00|	6.05
Orele de ndpte suntă
Budapesta—I^redealtl
cele dintre liniile grdse.
	Trenă de pers.	Tren accelerat	Trenă omnibus	Trenă ' de persâne	Trenă omnibus
Viena		j ll.iol —		3.10	1	—
Budapesta	7.40	1 2-“		6.20	8.00
Szolnok	11.05	3.58	7.38	9.34	11.40
P. Ladâny	2 02	5.28	5 40	11.26	2.31
Oradea mare	4.12	6.58	9.14	1.33	—
Vârad-Velencze	—	—	9.24	2.06	-
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.41	2 17	—
Mezo-Telegd	—	7.33	10.19	2.40	—
Râv		8.04	11.38	3.24	—
Bratca	—	—	12.18	3.47	—
Bucia	—	—	12.54	4.07	—
Ciucia	—	8.58	1.57	4.33	-r—
Huiedin	—	9.28	3.11	5.15	—
Stana	—	—	3.40	5.31	—
Aghiriş		—	415	5.55	—
GhirbSu	—	—	4.36	6.07	—
Nedeşdu	—	—	4.58	6.24	
Clnşin ^	11.00	10.28	5.26	6.43	7.08
Apahida	11 19	—	—	—	7.36
fihiriş	12 30	—	—	—	9.06
Cncerdea j	1.01	—	—	—	9.53
	106			—	—	10.—
Ui6ra	1.13			—	—	10.09
Vinţulă de susă	1 20	—	—	—	10.19
Aiudă	1.41			—	—	10.48
Muşii	2.C0	—	—	—	11.14
Crăciunelă	2 35		—	—	12.12
Blaşă	2.48			—	—	12.30
Micăsasa	3.20			—	—	1.12
Copşa mic	3 36	—	—	—	1.32
Mediaşă	4X0	—	—	—	2.18
Elisabetopole	4.35			—	—	3.03
Sigişâra	5.12	—	—	—	3.49
Haşfaleu	5.37	—	—		4.28
Homorod	7.02	—	—	—	6.16
Agostonfalva	7.43	—	—	—	7.06
Apatia	8.11	—	—	—	7.46
Feldiora	8.41			—	—	8.25
	9.21				—	9.15
Braşovfl \		-	1.55	—	
Timişă Predeală j. BucurescI	—	—	2.53	.	—
	—			3.28	—	—
			9.35		
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernescî.
TeiuşA- Iradft-Biidaji-esta				Budapesta- AradA-TeiuşA.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persâne		persâne	de persâne	omnibu,
TeiuşA	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-lulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	szoinoK |	4 10	5.45	- —
Or ăştia	1.01	—	5.18	AradA	4 30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	6.47	Glogovaţă	443	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.C8	—	7.40	Conopă	6C9	7.37	— li
Zam	4.25	—	R.ll	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
BSrzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	1027	llia	8 55	9X8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Braniclca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	951	10.42	
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
	842	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
	—	—	5.12	Vinţulă de josă	1218	12.29	
Budapesta			— |	8.20 |	Alba-lulia	1236	12.46	—
Viena	—	- 1	6.05	TeluşA	„ 129	1.41	—
Aradfi-Tfiilşi6ra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenă	Trenă de	Trenă		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persâne	mixt		persâne	omnlbns	mixt
AradA	5.48		6.05	Simeria	11.25	_	2.42
Aradulă nou	0.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	640
Timlşdra	9.02	—	9.08	Petroşeul	3.37	—	7.12
TimişAra- AradA				Petroşenl—Nimerla (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă	1	Trenă	Trenă	Trenă
	persâne	persâne	omnlbns	1	de pers,	omnibus	mixt
Tini Im Ar a	6.25	.	5.00	Petroşenl	1007			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
- Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	10.31