RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢII! NEA l
BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe and and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
Romftnla ţi strlinătate:	i
Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
Mi IO.
Joi,	15 (27) Ianuariu.
, S£ PRENUMERĂ:
la po$e , la librării şi pe la dd. corespondenţi.
Oseriă garmondd 6
AVU VQJUBILS:
cr. şi timhru <|e 30 cr. v, a. pentru fiecare publicare
Sorlserl nafranoate nu as prtmMou. — Manusorlpta nu •• ratrimltfi.
------------------------------j/	----
Braşovti, 14 Ianuariu 1887.
0	telegramă din Berlină ne comunică, că în f6ia de legi a imperiului germană a apărută deja ordonanţa guvernului, prin care se înterijice esportulă. de cai în or! şi ce ţâră străină.
Acostă interzicere, care a şi intrată în vi-
imediată, este de ajunsă spre a ilustra- părerea esprimată de principele Bismarck din nou Lunea trecută în camera prusiană despre „situa-ţiunea periculdsă din afară. “
Pressa englesă bate mereu toba de alarmă. Mare sensaţiune a produsă în deosebi ună ar-ticulă ală Z'aru^u^ „Daily News44 întitulată „Răsboiulu apropiatău. In acestă articulă se <J.ice, că guvernulă germană s’a decisă a adresa cabinetului francesă întrebarea, că ce însemnâză mişcările de trupe, ce se facă de câtva timpă la fruntariile germane. Soirea acesta a causată mare panică la bursa din Parisă şi cerându-i-se lămuriri ministrului-preşedinte Goblet, acesta a declarată, că păn’acum n’a sosită la Parisă nici o notă germană de acelu cuprinsă.
ţ)iarulă rusescă „Novoie Vremia44, vorbindă despre faimele ce s’au răspândită în Berlină a-supra intenţiuniloru răsboinice ale Franciei, Zice între altele: „Dâcă Rusia va trebui să răscumpere restabilirea situaţiunei normale în Bulgaria cu preţulu, ca să 1 se dea Germaniei putinţa, de a mai face o încercare să sfărâme încăodată Francia, atunci păcatu de osteneală. Totă ce Rusia n’a dobendită în anulă 1878, mulţumită „onestului mijlocitoru44, va pută câştiga numai atunci, dăcă Germania va rămână în temerea de-o înţelegere ruso-francesă. Rusia ce-i dreptu nu va pută împedeca acum o nouă ciocnire între Francia şi Germania, dăr depinde dela dânsa, să dea lucrului o astfelă de întorsătură, ca Germania să nu fiă în posiţiune de astădată a se arunca cu tăte puterile sale asupra inimicului.41
€u tăte aceste „Novoie Vremia44 se pronunţă în contra unei alianţe ofensive şi defensive cu Francia ZicSndă > că 0 asemenea alianţă păte fi în interesulă Rusiei numai dăcă s’ar încurca în vr’unu conflictă cu Germania. Deocamdată însă nu păte fi vorba de ună asemenea conflictă, de-ărece Germania se ţine scaiu de Rusia.
Purtarea de faţă a Germaniei se încărcâ a-o esplica (jiarulă parisiană „Temps44, care a publicată tocmai acum unu articulă fărte remarcabilă.
, .^,Cheia situaţiunei44, Z^ce foia francesă, „zace în schimbarea raporturiloru Germaniei cu Rusia şi cu Austria. Acăstâ schimbare a venită fără de veste14.
„Temps44 reamintesce, cum Germania, dela 1866, s’a înţelesă întotdăuna repede cu Rusia şi Zice: „Dăcă nu ne înşelămă se întâmplă chiar acum ceva asemenea, numai câtă pactulu nu s’a încheiată tocmai în contra Austriei, dăr sigură pe contulU Austriei. Discursul ă contelui Kalnoky dela 18 Noemvre an. tr. a arătată încă încredere în ajutorulă Germaniei. AstăZi nu s’ar mai esprima o astfelă de încredere. Asupra cause-loră acestei schimbări se potu face numai presupuneri. Păte că prinţulă Bismarck află puterile militare ale Austriei neîndestulităre ca sprijină. Păte că modulă prevenitoră, cu care a întâmpinată pressa francesă pe Rusia, Pa îndemnată b6 paraliseze o înţelegere a Franciei cu Rusia. Alianţa esistă; dăr pe când mai nainte Austria şi Germania erau legate printr’ună deosebită pactă, esiztâ acum legături deosebite numai între Berlinu şi Petersburgă. Principele de Bismarck a declarată, că nu numai Bulgaria, ci întregulă Orientă îi este indiferentă Germanici. Nu se puteai spune maî clară, că Rusia are in Turcia carte Manche. Dăcă Rusia va marge la Constan-tinopolă, va avă de furcă cu ea Austria44.
„Ilusiunea aceloră Francesî — continuă „Temps44 — cari cu ună zelă slabă tăinuită au : stăruită pentru alianţa Franciei cu Rusia, constă în aceea, de a nu vedă, că Ffancia nu păte da nimică în schimbă Rusiei pentru acăstă alianţă. Intre Germania şi Rusia nu esist| nici ună conflictă, pentru a căruia ducere capătă Francia să’şi fi putută vinde ajutorulă său. Francia n’a putută da Rusiei nimică nici în Orientă^, pe când Germania n’avea decâtă să lase în baltă |pe Austria, spre a mulţămi dorinţele cele mai iferbinţi ale Moscoviţiloră.44
„Situaţiunea este prin urmare următărea : Austria se află faţă’n faţă cu Rusia, Germania cu Francia. Nu negămă , că o asemenea situa-iţiune este neplăcută pentru Austria ca şi pentru IFrăncia, şi că siguranţa naţională tiebue să fiă apărată prin măsuri de precauţiune. Dăr e de ajunsă să ne gândimă puţină, spre a ne mai linişti. Germania păte să părăsâscă pe Austria în rivalitatea ei cu Rusia, nu păte însă concede ca Austria să ’nceteze a mai fi ca putere mare unu contra-pondu faţă cu influinţa Rusiei, ce cresce pe Z* ce merge în Orientă. Germania trebue dăr să admonieze pe Rusia, ca să se modereze Să admitemă de altă parte, că Germania voesce să se bată cu Francia. Atunci nici Rusia, nici celelalte puteri nu voră pute concede ca ultimele resturi ale echilibrului europeană să cadă victimă egemoniâi germane. Nu trebue să Se uite, ca Francia este unu puternică factoru în sistemulă europeană şi că situaţiunea sa politică şi materială cade greu în cumpănă.44
Făia francesă ajunge la conclusiunea, că dăcă Francia va rămână în defensivă, Germania nu o va ataca şi pacea va pută fi susţinută.
Dăr dăcă va sosi la Pariaţi fatala notă germană, de care vorbesce „Daily News44? Nu se păte cugeta şi casulu, că Germania, ne mai pu-tându suporta pentru durată greaua ei armătură, se va vedă constrînsă chiar de a provoca deci-siunea, de care vorbea mareşalulă Moltke? Noi scimă, că principele Bismarck a dovedită uu numai odată, că se pricepe la politica de aut-aut. Oprirea esportului de cai păte fi chiar o introducere a acţiunei decisive.
Una discurstt alţi ini nistrul ai de răsboiu danezii.
Cu ocasiunea unei festivităţi în Copenhaga, ministrulu de răsboiu aîu Danemarcei, după cum anunţă „Post44 din Berlin, a rostită unu discursă politică, din care estragemu urmâtărele părţi:
„Ne vomă aduce în totdeuna aminte, Zicea minis-trulă, că patria nostră a fostă sfâşiată şi mulţi dintre compatrioţii noştri credincioşi trăescă în sclăviă sub vul-turulă prusiană. Der ce ne folosescă tânguirile? Mai bine să ne silimă ca se recucerimă ce amu perdută!
„Guvernulă şi Camera au făcutei legi pentru orga-nisarea armatei şi în care timpulă de serviciu a fostă prea scurtă determinată, de aceea e datoria fiecăruia de a se exercita şi să fie gafa când va suna ora. Trebue cu toţii ca să muncimă spre a grămădi bogăţii în ţeră, c$cî mulţi bani ne va costa. In viâţa nostră politică ar trebui să dovedimă că suntemă cu toţii uniţi, spre a face cele mai mari sacrificii pentru reînălţarea Danemarcei. Tenărulă să ’şi sacrifice vieţa, bogatulă averea, fekneia bărbatulă, mama fiiulQ, şi numai atunci vomă dovedi că nu suntemă nişte degeneraţi urmaşi ai acelora cari la timpulă lord au apărată Copenhaga contra Sve-Ziloră şi Englesiloră, — numai atunci vomă recuceri ceea-ee amă perdută.*
Acestă discursă a făcută sânge rău în Berlină şi o telegramă din Copenhaga, ca să mai sl^bâscă efectulă discursului, a dată ună felă de desminţire, Zicândă că discursulă s’a telegrafiată necorectă.
Cratimele gendarmilpra.
Doi Saşi din comuna Crişîu, în comitatulă Tdrnâvh mare, Schuster şi Thellmann, publică în „Sîeb. D. Tgbllt" dela 21 Ianuariu o descriere despre, torturile Ze le-au suferită dela conducătorul postului de gendarme-riă din Elisabetopole. Fiindă arestaţi de patrula de gen-davmeriă din. Crişiu sub falsa învinuire, că ei ar fi ifirttt focă tenului unui locuitoră de acolo şi'i-aiă fi ruptă gardurile, fură escortaţi la Elisabetopole, unde au fostă maltrataţi în modă bestială de conducătorUlă postului. Schuster fu apucată de pără, bătută cu pumnii pănă la sânge, trântită la pământă, călcată cu piciărele şi priri* tr’o lovitură cu călcâiulă cismei i-au fostă rupţi trei dinţi. Apoi trebui să stea timpă de dotfă ore într’o pimniţă umedă, în cămaşe şi în ismene, într’o grdp'8 umplută cu apă rece ca ghiaţa, şi în timpulă acesta canibalulă conducâtoră ală postului i-a dată peste captî
0	mulţime de lovituri cu ună băţă de spini.
încă şi mai rău fu tractată Thellmann. Cohducâ-torulă postului îiă trânti Ja pâmentă îlă călcâ cu piciărele şi-lă bătu cu drugulă de feră dela puşcă de-lă lăsă jumătate mortă. Apoi i se puse fere la mâni, cişmele i se scoseră din picibre şi, după ce fu aşeZatfl pe spate,
1	se dete la tălpile picioreloră vr’o £0 de lovituri eif drugulă de feră. Acăstă tortură a durată trei oră. <Ne-vinovatulă Thelmann, nevoindă să mărturisâscâ ună faptă ce nu l’a făcută, conducătorulă postului îi oferi 50 fl. numai să’i numescă pe cineva ca făpf uitară, fiă, ori nti vinovată, După ce Thellmann a respinsă cu indignare-acestă ruşinbsă ofertă, amendoi Saşii fură predaţi judecătoriei, unde fură ţinuţi în carceră încă şâpte săptămâni.
Astfelă istorisescă torturaţii lucrulă în „Sieb. !). Tgbltt. * şi în sarcina loră li se lasă şi răspunderea a-cestei istorisiri. La acestea însă întrăbă „Kronst. Zei-tung": „Asta e binecuvântarea administraţiunei maghiare ? Şi acâsta s’a întâmplată într’ună scaună odată săsescă care se ţine acum de comitatulă Târna vei mari, în fruntea căruia stă vestitulă fişpană contele Bethlen Gabor şi totodată în fruntea Kulturegylet-ului ardeleană maghiară. Frum6să cultură!*
ScirI militare.
Austro-Ungaria. O telegramă din Viena a «Agenţiei Havas“ anunţă, că după nisce informaţiuhî din bună sorginte, arsenalele au primită ordinulă de a face pregătiri de urgenţă, ca şi cum ar fi o acţiune iminentă, în fine exportulâ cailoră va fi în curândO interZisă. Tote acestea ar fi motivate de mişcările trupelorO rusesci lâ graniţă.
România. Căpitanulă Dimancea, inventatorul^ re- * volverului adoptată de armata română, este însărcinată cu privegherea construcţiunei celoră 6000 puşcî cu re-petiţiune comandate în Germania. Ună nou transportă de cai din Rusia a sosită la Uoghenl pentru armata româna, Z'ce >Românulă«. Mai mulţi ofiţeri din diferite corpuri au plecată spre a-i primi.
Germania. „Central News» asigură, că câţiva lucrători germani dela manufactura de arme din Enfield în Anglia au primită dela consulatulă germană din Londra o telegramă, prin care îi însciinţâză ca sâ fiă gata'” a se întbrce în orice momentă în Germania. O asâ-menea comunicare s’a adresată tuturoră supuşiloră german! din Anglia şi alte părţi ale Regatului-Unită.
SOIRILE PILEI.
Inspectorulă şcolară ală comitatului Bistriţa-Năs^ud a luată iniţiativa pentru înfiinţarea unui asilă de copii. Saşii îi apuâară însă înainte şi deschiseră în Bistriţa o grădină de copii sub conducerea unei învâţătore cu diplomă din .străinătate. Inspectorulă şcolară Dr. Havas se făcu focă şi cătrană, şi într’o şedinţă din Z^ete trecute a comisiunei administrative propuse: conducătbrea gradinei de cbpii să fiă suspendată din oficiălă ei pânăTjâhd i se va nosfrifica diploma. Ună membru ală comisiunei reflectă, că grădinile de copii se potă condhce şi de străine şi că într’ună astfelă de institută peste tblă 'ntf '
Nr. 10.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
e necesară limba maghiară. Propunerea lui Havas însă fii primită cu mare maioritate, după ce mai accentua şi fişpanulă Banffy-paşa, că aci e causâ întemeiată d’a se închide grădina de copii, căci — <Jise elă — înainte de deşphidere trebuia să fiă încunosciinţată oficială inspec torulă şcolară, spre a pute cerceta dâcâ localităţile co răspundă în privinţa sanitară scopului şi dâcă cu privire la instrucţiune se satisface cerinţeloră legei; acestea însă nu s’au făcută. — Totulă se reduce la: aşa vră fişpa nulă-paşă şi aşa face, vră grădină de copii ungurâscă său mai bine Zisă de maghiarisare.
—x—
Printr’ună decretă ală Maiestăţii Sale se ordonă ca sergenţii majori de serviciu delş infanteriă şi vână torl să fiă înarmaţi cu săbii oficerescî şi cu revolvere în locă de baionetă şi puşcă; ca pănă acum.
—x—
D-lă Dr. Corneliu Diaconovich, redactorulă fâiei »Romănische Revue", redactâză din 1 lanuariu încoce o f6ie nouă germană în Reşiţa, sub numirea „Resiczaer Zeitung," spune »F6ia Diecesană."
După cum se comunică din Criştu (jiarului «Sieb Deutsch. Tgbltt«, fişpanulă paşă Bethlen Gabor din co mitatulă lârnavei mari şi mici a întrebuinţată în vâra trecută aprâpe 200 de lucrători, ca să facă stăvilare la una din livezile sale spre a o apăra contra părîului ce purge p’acolo. — Ferice de paşaie şi vai de popora ţiunea de sub administraţiunea loră.
—x—■
Reuniunea română de cântări din Sibiiu a dată Duminecă ună concerta, sub conduceiea d-lui George Dima, care a eşită strălucită. Prograraulă a cuprinsă piese de ladapohn («Făgăduinţa"), Hayden. Goltermann, Weinwurm, Schubert („Cruciaţii"), Dima („Hora"). l)ia-rulă naţională săsescă din Sibiiu face o frumosă critică asupra acestui concertă.
In Oraviţa s’a comisă ună furtă îndrăsneţă. Hoţii, de urma cărora nu s’a dată pănă acum, au intrată în locuinţa inginerului Nemetz şi au luată cu ei cassa de bani, în greutate de şese mâjî. In cassă se afla 800 fl. bani, libele dela casse de economii, preţiâse, şi hârtii de valdre. In imediată apropiare de locuinţa inginerului se află casarma gendarmeriei, de care se vede că hoţii n’au avută nici o temere.
—x—
Direcţiunea poştală din Sibiiu a escrisă concursă pentru ocuparea postului de magistru poştală din Puiu, comit. Hunedâra. Pe lângă încheierea de contractă de oficială şi depunerea de 100 fl. cauţiune, acesta postă este împreunată cu 280 fl. salară şi 340 fl. pauşală de cancelariă şi transportă. Rugările de concursă sunttt a se trimite direcţiunei poştale din Sibiiu în termină de 3 săptămâni.
(traducere); G. Gr. Băleanu „Gestiuni gramaticale" (urmare); N. Mandrea „Magistratura în statulă română* (urmare); V. Alesandri „Sfinţirea bisericei Curtea de Argeşă* (legendă); Veronica Micle ,Visu!ă cela din urmâ«, „Cu gândulă", .Serisore" (poesii); Duiliu Zamfirescu
de nu, îi declară de periculoşi statului,—d'că—am aurită, că aceşti domni au dală drumulă şi celoră ce mai erau pe aici încă suferiţi prin cancelaria la cartea funduarâ
cum au fostă d. Fioreanu Hatosu aplicată ca archivară de vre-o 9 ani, care ’şî pricepea oficială, şi Pliu Micşia,
,0 sufletă* (poesiă); George Vasiliu „Vremea trece", avândă şi censura în căuşele cărţiloră fundiare—acuma «La deniâ", »De astă vâră* (poesii); T. Robeanu »Voe \au rtmasu acolo numai Unguri cari numai unguresce sciu. vodulă» (poesiă); V. Codreanu «Ca o fantastică", „O	Aşa apoi de când e referentă la cărţile funduarî
voce" (poesii); Corespondenţă. Biblografiă. Convorbirile d. jude Papp Farkas, importată aci din Ungaria de sudă, literare apară la 1-ma fiecărei luni în Bucuresci, sub di- nu numai că nu se primescă suplice scrise în limba ro-recţiunea lui lacoibu Negruzzi. Abonamentulă pentru Aus- mână, ci şi suplicele unguresc!, dâcă au aduse românesc!, tro-Ungaria 15 lei pe ană. Abonamentele se adresâză se respingă, ca să se traducă în limba maghiară pe ba3a la administraţiă: Socecă şi Teclu, strada Berzii 96 în §-lui 70 din procedura cărţiloră funduare interpretândă Bucuresci.	rău acestă §, ca şi cum limba nâstră nu s’ar pută nu-
— x—	măra între limbele usitate in patriă (divatozo nyelv), care
In Cohalmu seceră multe jertfe, mai alesă între Iaci la noi ar pute fi numai limbi necunoscute, ca limba Români, aprinderea de plumânl.	lenglesă ori chinesă.
—x—	I	Ca să nu	apară de aserentă deşertă, mă provocă
Cu 4>ua de	1 Februariu 1887 suntă	numiţi	cape-1 la	causa eclesiei gr. cat. române din Mica de sub Nr.
lanl	militari cl. 2	în reservă Nicolau Munteanu,	preotă 13495/886 care	încă, avândă ună contractă românescă,
ală	archidiecesei	gr. cat. de Alba-Iulia	şi Făgăraşfi;|fu	respinsă din	asemenea motivă nejustificată in lege.
Iuliu Berinde, preotă ală diecesei gr. cat. de Gherla,	Asemenea a delăturată presidiuiă tribunalului din
Locotenentulă Iulian Palua dela regim. 50 de inf. e con- Deşiu şi pe celă din urmă diurnistă d. George Cira dela cediată pe ună ană cu locuinţa în Viena. Colonelulă judecătoria cercului din Becleană, care era ună bărbată Franz Benda dela regim. 2 de infmterie e trecută înIcum se cade, deşi judele de cercă regescă, cu totadin-pensiune la propria sa cerere.	I	sulă voia a’lă ave ca Română pe care’lă folosea de tra-
—x—	I	ducătoră translatoră în pertractările cu litiganţii, carI facă
Regina Elisabeta a României a dată, prin secreta-1 majoritatea covârşitore a poporului română din cercă, riatulă cabinetului ei; încuviinţare profesorului Geza Gi-1 Consecinţa naturală a depârtărei Româniloră din dofalvy dela gimnasiulă ungurescă din Sibiiu, să publice oficii — şi a nepriceperei limbei partideloră române pro-poveştile Peleşului în traducere ungurescă.	jduce	caşuri comice şi absurdităţi, ca cele ce s’au întâm-
—x—	I plată	dăunâdl la o pertractare finală într’o causă penală,
încă nu se stinsese foculă dela hotelulă Boulevard	unde	judecătorii	unguri ca Szalanczi — aduseră	otă-
din Bucuresci, şi sosi soirea	că ună altă incendiu mare	rîrea	ca să asculte de martoră o «marţină"— ăpă,	cum
a isbucnită în calea Victoriei în oolţulă calei Doroban- 4*c‘e poporulă nostru —spre compromiterea sanctuarului iloră. Acolo se află în curte Biserica albă, care era în-1justiţiei.
congiurată do o clădire,	ce avea	josă prăvălii	şi	susă I	Limba română huiduită din administraţia politică
case de locuită. Totulă	era numai	în paiantă	şi	de aceea Ipublică, şi nesuferită pe la tribunale, cari încă facă po-
loculă s’a întinsă cu o mare	repediciune. La mai toţi Mitică	maghiară,	Românii scoşi pănă Ia unuia din	t6te
ocuitorii d’acolo li s’a arsă	avutu.ă şi prea puţină s’a	beneficiile publice	ale patriei străbune, pe când de	altă
putută scăpa. A arsă mai totulă şi n’au rămasă decâtă I parte dările cele aprope nesuportabile se scotă de pe ei nisce ruine. Foculă a fostă stinsă pe la ora 11 din I fără milă cu esecuţia să nu se clătine faţă cu o ase-nopte. Mulţi locuitori ’şl-au scăpată viâţa eşindă pe fe- menea stare de lucruri sămţulă de dreptate şi să nu se restre. Ună oficeră a fostă rănită.	I deştepte în ei dorulă după egala îndreptăţire na-
—x—	| ională ?
Guvernatorii civili ai regatului Poloniei au interesă	Unde să recurgemă, la cine să cercămă alinarea
esportulă de cai pentru armatele germană şi austro- suferinţeloră, când dela ministrulQ justiţiei din Buda-
ungară	| pesta isvorescă tote acestea neindreptăţirl! ? —
T	,	... ,	.	_ I Pre acestă cale s’au delăturată cei mai rnarl ai
In Esseg s a înfiinţată o filială a reumunei «Crucear
roşiă;£ a regateloră Croaţia şi Slavonia".
—x—
(harulă oficiosă sărbescă „Videlo* aduce sensa-ţionale destăinuiri despre stările din Bulgaria şi Serbia, şi despre o detronare a regelui Milanu plănuită de opo-siţia sărbescă. Articolulă, ală cărui autoră e ună câ-pitană bulgară, produce cea mai mare sensaţiune, de-ârece se desemnăză ca participatorl ai conjuraţiunei şi Sârbi din Ungaria.
—x—
Convorbiri literare, Nr. 10 dela 1 Ianuarie 18*7, cuprinde: V. A. Urechiă «Mormentulă lui Mironă Cos-tinfl"; T. C. Văcârescu „Consiliulă de răsboiu dela Rade-niţa" (fragmentă); Emilia Skrzeszewki «In ţâra Moţiloră»
noştrii —- acuma au ajunsă în ultima analisă la bieţii copişti dintre cari în timpulă mai din urmă alungară vreo 10 inşi, şi în loculă loră puse fotă Unguri neoşî. Prigonirile în paşaliculft Nr. 1 a Iu lui Banffy I pănă când atâte nedreptâţirî!
Dela întrunirea Someşuriloru, lanuariu 1887.	*	Observatoriulu.
Umblândă mai de curendă prin Deşiu, capitala municipiului de modelă ală Ungurisraului modernă, Solnocă-Dobâca, am înţelesă din isvoră [autentică, cumcă pe la anulă nou er s’au mai împuţinată Românii noştri de pe la oficiurile publice — astfelă că acuma nici de sămânţă
O serată română în Biserica-Albă.
Biserica-Albă, în Ianuarie 1887. (Urmare şi fine).
,	. „	,	,	,, w „ . .	, A urmată apoi joculă; Vă puteţi imagina câtă locă
n au mai rămasă, său cu alte cuvinte, decă din nefericire a rgmas,i pentru danţatorl, când 800 de capete stăteau
te-ai născută Română, nici în ună postă de scriitoră nu îndesate, încâtă abia se putea clinti cineva. In locă ca te mai poţi susţine.	să se fi mai rărită şirulă dspeţiloră, par’că totă se mai
Preşedintele dela tribunalulă din Deşiu, d. Balâs,îm- îndesa. Causa e uşoră de esplicată, căci încă mai erau
preună ca directorul de cancelaria Dom hora, care, uDi- Pe programa a se esecuta înainte de mierla nopţii 2 ,	„	w	’.	tablouri de marmoră şi 2 tablouri vii. La acestă loră
mulă poftesce dela diurniştii români, ca pe uliţă să nu (rebue ca 8g amintescă, că corulă t6te le-a pusă în miş
umble cu alţi Români, pe la casele şi vetrele loră să nu Care — şi precum Vă amă comunicată Irămiţându-Vă vorbâscă în limba loră maternă, ci numai unguresce, că | programa — n’au cruţată spese pentru d’a face o seară
FOILETONU.
Notiţe istorice şi etnografice despre Bulgaria.
(Urmare.)
0 proprietate particulară a Văii-Cazanlică suntă aşa numiţii „tumuli"— morminte păgânescî, cari se află împrăştiate preste totă loculă în numita vale şi cari do-vedescă, că ţâra a fostă locuită chiar şi în timpurile cele mai vechi, deârece aceşti .tumuli* au trebuită să fiă construiţi cu multă înainte de domnia Româniloră. Aceste monumente sepulcrale suntă uneori înalte de câte 15 metri, în vreme ce altele suntă construite cu multă mai scunde. Cele mai mari, se vede trâba, că au fostă ridicate pentru vre ună capă, principe seu duce. Din depărtare tumulii sâraănă cu corturi mari de răsboiu. In-tr’unii din aceşti tumuli, săpându-se sistematică, s’au a-flattt morminte în formă de sarcofage construite din cărămizi său din lespe(Ji de pâtră, apoi schelete mai multă său mai puţină bine conservate, cari schelete au fostă aflate în posiţiune şecjândă pe călcâe (stârcindă). Intr’unele morminte s’au aflată pe lângă schelete şi vîrfuri de săgeţi de feră, hârburi de vase de Iută etc.
Consululă francesă, care a pusă se se deschidă ună astfelă de mormântă în apropierea Filipopolei, află
intr’ensulă coifuri, vârfuri de lănci şi altele; însă numai de metală nenobilă. Cumcă în alte morminte s’ară fi aflată chiară coifuri, inele etc. de aură, acesta se pote trage la îndoelă.
Astfelă de morminte se află de altfelă risipite prin întrâgă Bulgaria, în grupe de câte 7, 11, ba ctiiară câte 27 nu în mare depărtare unele de altele. Turcii credă, că aceste morminte ascundă în sine osămintele soldaţi-loră loră că(juţl din timpulă espediţiuniloră de cucerire turcescă.
In timpulă potrivita să vădă întrândă în tote localităţile mici ale Văii-Cazanlică mici caravane, cari aducă trandafiri în coşuri (corfe) mari cărate de măgari. Fru-mâse sătence, vesele şi îmbrăcate în cămeşi albe ca zăpada cu mare gustă croite şi ţăsute din lână văpsită în mai multe colori, apoi încinse c’ună felă de şurţuri, numite fote, dinainte şi dinapoi, formâză suita espediţiunei, care semănă mai multă a triumfă ; căci tote fetele suntă atunci împodobite cu cununi de trandafiri şi chiară şi bastonele cele lungi său pârghiile, cu cari se mână măgarii suntă învălite cu trandafiri
Nu numai în Valea-Cazanlică se cultivă regina flo-riloră şi se prepară oleiu de trandafiră. Pe lângă Tibru şi Eufrată era trandafirulă lăţită şi bine cunoscuta chiar de pe timpulă lui Herodotă. Babilonenii au fostă de bună semă cei dintâi, cari au preparată oleiu de tran-
I dafiră, când Grecii şi Romanii nici că se cugetau la aşa ceva. Oleulâ de trandafiră formâză încă şi astăzi celă mai plăcută articolă de parfumâriă în Asia meridională. La Gazimpură lângă rîulă Ganges elă se produce în mari cantităţi, der stă tare susă în preţă şi celă mai puţină dotată cu mijloce trebue să se mulţămâscă şi cu apă de trandafiră, care este cu multă mai eftină. Oleulă de trandafiră din India se transportă chiară pănă la Persia. Producţiunea de ole’u de trandafiră a Egiptului, care o-diniâră era fdrte renumită, a decăZută fdrte tare şi abia mai acopere trebuinţa ţârei Chedivului.
Cantităţile cele mari de oleiu de trandafiră, pe care le întrebuinţâză parfămăriile europene şi anume cele englese, se producă mai numai în localităţile de sub polele sudice ale Balcaniloră.
Câtă de minunată este Valea-Cazanlică, pentru a -câsta ne dă atestată escelentă împrejurarea, că dintre cele 123 de localităţi tracice, cari pdrtă producţiunea de oleu de tradafiră ca oleu de casă, 42 să ţină de ele şi că din cele 1650 de kgr. produse în termină mediu pe ană vr’o 850 de kgr. cadă pe Valea-Cazanlică. După cum este temperatura anului, mai bună sâu mai rea, este şi recolta trandafiriloră mai mare sâu mai mică. Intr’ună ană favorabilă, adecă mănosă, cum a fostă a-nulă 1866, cantitatea de oleu de trandafiră a atinsă cifra de 3000 de klgr., şi în anulă 1872 în urma răce-
1
Nr. 10.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
plflcută publicului şi din acestfi incidenţei, pentru aceste tablouri, cari au încoronata presura de Sân-Vâsiu, au lăsata să se gătească prin pictorulă PutnicQ cortine a-tiumite şi potrivite pentru fîescecare tablou. Iluminarea acestora s’a făcuta prin focâ bengalictt şi prin magnesiă cu 4 maşine anumita gătite spre acesta scopâ. Idea d’a se esecuta aceste tablouri a venita dela o damă, care avândâ sensu pentru această artă promiţănda corului su-cursula ei cu ajutorulQ celorlalte dame a căroră nume voiu însemna mai la vale — a pregătita t6te costumele trebuinci6se şi le a înpodobita după cerinţa tabloului — unO lucru de 3 săptămâni nesocotindO probele ce se făceau, cari asemene au absorbita unO timpO considerabila. Aceste dame Dâmnei Maria Truxes născută Popo viciu îi compete mare mulţumită şi t6tă recunosciinţa atâta din partea corului câta şi din partea publicului.
Costumele cele din tablourile în marmora erau de caşmira alba înpodobite cu mărgele toto albe. Faţa per-sănelorO albită, ca şi costumulQ. PărulO de fuiorO (cânepă) şi albita ca şi vestmântul!! şi era după recerinţă, în bucle cari decora^ la unele figuri ş« umărulO, Ochii erau închişi.
După 11 bre s’au terminata pregătirile pentru a-ceste tablouri. Clopo{elulQ vestesce încetarea jocului, a sgomotutoi din sală şi p6fe că pe vFo păreclie amorbsă a tretjit’o din fâlătoria cu gândulO, însă nu mai puţina nutrimente şi farmecă i-a întinsa aspectuiQ feerica ce conţinea tabloula. Toţi se sileau a ocupa loca bună ca să-şi scalde ochii in câteva secunde de plăcere. A 2-lea signala privea pe damele din tablou ca să-şi iea posiţi-une şi totodată şi musicei militare care era postată după culise şi avea să esecute o melodiâ piano amăsurată tabloului. Ala 3-lea signala era pentru cortinariu şi piro-technieQ (Schescherko) ăr ală 4-lea signala era menita celora postaţi la maşinile de magnesiă. Cortina se re dică, cei 800 din sală ’şi reţină respirarea şi privescQ uimiţi spre fundulâ binei, de unde li se presintă pre lângă şOptele dulci ale musicei şi la variata iluminare, care din ce în ce se făcea mai intensivă — tabloul prima de marmoră, Fata lui lefta în aşteptarea tatălui săutt din istoria biblică după Doree.
In funda spre bină era ridicată o movilă (colină) anumită zugrăvită pentru acesta tablou — la mijlocQ era fata lui Jefta (Leopoldine Truxes) cu mânile ridicate spre ceriu, cu espresia feţei în aşteptare; cu ochii închişi şi, precum am descrisă mai susQ — albă din creş-tetO până in tălpi par’că sculptoru Q abea s’ar ti îndepărtata ; ăr prietenile ei în stânga: o statuă cu o citară în mâna stângă şi cu drăpta atingenda câteva cor(}î (D6mna Anna Cremei* soţia advocatului Greiner F.) lângă dânsa apoi altă statuă (Tesalia M. Roşia) care vestea apropierea barcei şi inmediata lângă acăsta era postată a 3*a statuă (D-ş6ra Cornelia Romelici) cu trîmbiţa ţinută cu gingăşia la gurâ şi îndreptată la o parte. In drepta fetei lui Jefta a fostă D-ş6ra Elena PopovicI cu o tamburină ţinută costişă în susO, lângă dânsa D-ş6ra Aurelia Turcbne cu o harfă netedă în mână şi cu privirea spre fata lui Jefta şi (a fine Dâmna Roza NedicI cu 2 cinele albe asemenea cu privirea spre fata lui Jefta, figura principală. Acesta tablou fu repetată şi frenetica aplaudata de cugetai că pică plafonulQ salei. Potâ (jice: tabloula era atâta de cu efectâ şi fermecâtoriu par’că vedeai fiinţe prin vătjduhO, nu-ţî venea a crede că statuele ar fi re-presentate prin fiinţe cu viâţă. Am aurjittt pe unii în-trebânda, că de unde au adusa Românii atâtea statue frumbse.
Ala 2-lea tablou .Psyhe in templulO roselora", după tabloula lui Paul Thumann era şi mai frumosO decâtd celQ d’intâiu. Aci stă Psyche (d-şbra Leopoldine Truxes) pe unft piedestale în coborire din Templu, căreia din poporO unulfl (d-la D. Bălănescu) ’i aşternea rose în cale, 6r allulâ din poporO (d la S. Raşiovanu) îngenunchinda pe trâpta ultimă a pedestalului privea spre Psyche. Ce-i&latâ publicâ din Templu (dbmnele Arma Greiner, Roşa Nedici, Maria Truxes, Elena PopovicI, Aurelia Turcone, Cornelia Romelici şi Tesalia M. Roşiu) erau pe o estradă postate in drâpta şi stânga în fondula templului şi aveau direcţia privirei — căci ochii erau închişi — spre Psyche. Decoraţiile culiseloră şi a cortinei din funda purtau pe stâlpii gigantici loto împletiri cu funii de rose. Şi acesta tablou fa repetata şi frenetica aplaudata. Publicula sta
ca una murâ neclătittt în uimire şoptindu-şî unâ >ah ce frumosă"!
Acestora le-a urmatâ apoi simbolicuia anului vechiu, pre lângă baterea în cinele a brei de me<Jula nopţii. TotO atâta farmecă şi efecta a produsâ şi acesta tablou viu. Anula vechiu (d-şbra Elena PopovicI) pe o colină în profila spre publica într’una vestmântQ cenuşatO cu stele aurie înpodobita anumita gătita de dânsa, cu faclia stinsă în mână spre pămentă şi totO cu aşa privire era în trecere spre cei doi copilaşi (gnomi) copilele Maria Paleu şi Regina Truxes) din cari unuia a ţinuta anului vechiu o urnă golă în cale.
Publiculâ de nou a erupta în aplause şi cerea re-peţirea, insă bra 12 bătu, anula 1886 s’a dusO ca să nu se mai întbrcă, aşa nu s’a pututo repeţi acesta tablou. Inmediata a urmata apoi anula nou, in o trăsură triumfală aurită şi împodobită cu flori vii, în care anulO nou (Leopoldine Truxes) în haină albă decorată cu ghirlande de trandafirQ şi cu brâu aurita cu una corna de flori — â Ia Fortuna — în braţe în posiţiune profilară cu privirea spre publica stătea nemişcată.
La Căruţa triumfală erâu prinşi 2 ângeraşî (copilele Silvia Paleu şi Pauîina Truxes) unuia de drepta celalaltâ de stânga cu privirea spre publica, 6r alta ângeraşO (co-piliţa Aurora Liuba) era pe o mică movilă îngenunchiată pe unO piciorO, ţinândO anului nou o cortă plină de flori în cale. (De ar fi văduta D-itt Georgie Liuba pe letiţa sa Aurora în calea anului nou, l-ar fi scăpata lacrimi de bucuriă.)
Acesta ultima tablou a încântata pre toţi încâta trebuia satisfăcuta dorinţei publicului d’alâ repeta.
Aplausele publicului numai cu continuarea jocului s’au putută curma. Eră ll/a bre după me<|ulâ nopţii şi încă vedeamO 2 sute de părechl jucândO cadrilula. înainte de închiere ca să nu abusezâ de pacienţa cetitorului ’ml ţinb de datorinţâ a aduce în numele corului mul-ţămifă profundă tuturorO DamelorO cari au data sprijină intelectuala şi materiala corului românâ, apoi d-lui S. RasiovanD care a avuta rolula greu d’a fi suflerulâ di-letanţilorâ din piesa teatrală şi în fine d-lui Petru Man-ciu croitorO în Oraviţa, care a fosta atâta de generosa şi a data gratis vestminte ţârănesci coriştiloră, cari au jucata în piesa teatrală — şi-la pota recomanda ţinutului întregâ ca pe una croitorO solida şi pricepălorâ măiestru în specialitatea sa.
Dintre bspeţii esternî ama putută saluta; dintre Dame: pe dbmnele Sofia Popovici din SatulQ-nou cu ne-pbta sa Lyubiţa, Bosica din GlogonO, Iustina Nadaşianu din Ciuchiciu, Rachila Ciuciu din Mircovaţî;—dintre domni pre domnulO Nicolae Proşceanu, vice-fiscalulO din Lugoşa, FilipO Adama, protopopii din Iama cu soţia, SimeonO Luca, preotQ tota de acolo cu soţia, AdamO Hernea, comercianta din Mircovaţa cu soţia, Teodora Panciovanâ preotO din Iertofd, Vasilie Murgu, economO tota de acolo, Panciovanu, notară în Voivodinţiu, SimeonO Bozanciu, notariu in Cruciţa, MihailO NesicI, notară din Gussicî, Ungureanu comercianta tota de acolo, er din cei interni am putută saluta mai pe toţi onoraţiorii din statuia mi litarQ, er din cela civila pe procurorulâ NicolicI, vice-pro-curorii Dr. Gozsdu şi Dr. Pescha, dintre judi pe Domnii Pauncovicî, Tornea, Oltrubay, Popescu, ceşti 3 din urmă cu amabilele lorQ soţii; dintre advocaţi pe Szollosy, Greiner şi mulţi alţii, cari totdeuna îmbrăţişeză cu căldură întreprinderea corului.
Au incursO 330 fl., s’au spesatO 200 fl. Venita curata 130 fl.
Fine finali mai adaugă şi aceea, că corula în semnO de mulţâmită a adusQ în diua următore o serenadă dbm-neloră Anna Greiner, Roza Nedici, Maria Truxes şi tuturora damelorO, cari au contribuită cu binevoitorulO lorQ concursă la reuşita splendidă a acestei serate.
X. Y.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
SUAKIM, 26 Ianuariu. —La litoralii Mării roşii a isbucnitu r&sboiulu între Italianî şi Abisi-nienî. Abisiniemi au atacată Massauab, dăr au fosta respinşi de Italian!. Italianii au cerută în-
tăriri de trupe, care au şi plecată din Roma în-tr’acolo.
RAAB, 26 Ianuariu. — A începută alegerea de deputata înainte de am6(}b Partida liberală apărti în numără imposantâ la urnă, pentru ca sS’şî dea votula ei pentru ministrula Ba ross. Pentru candidatuld independenţii Kristin-kowich se desfăşură mari opintiri. Pănă acum liniştea nu s’a turburata.
BERLIN, 26 Ianuariu. — Foia legiloră imperiului germana publică ordinaţiunea guvernului, prin care se interzice esportulu de cai peste tote graniţele în streinătate. Interdicerea întră imediată în vigore.
DIVERSE.
Statistica globului. — După cele mai recente dale statistice, suprafaţa pământului, care cuprinde 134,660,000 chilom. pătraţi, este locuită [de 1,288,000,000 indivizi, cari se’mparta după rase precum urmăză: 369,000,000 rasă albă, 552,000,000 rasă galbenă, 190,000,000 rasă nâgră, 1,000,000 rasă roşiă, 176,000,000 rasă măsliniă. Tote aceste rase vorbescO 3,642 limbi şi profeseză peste 1000 religiunî, adecă: 335,000,000 creştini, din cari:
170.000.	000 catolici, 75,000.000 ortodox!, 80,000,000 protestanţi, 5,000,000 mosaicî, său Evrei, 260,000,000 religiunî asiatice diferite, 160,000,000 mahometanl,
200.000.	000 religiunî idelatre şi feticiste. — Numărulâ anuala ala morţilorO este de 333 milione 333,333 ceea ce face de 4' • 91,544 pe oră 3731, pe minuta 60 şi pe secundă 1, de unde urmeză, că fiâcare din pulsaţiunile nostre însemneză mbrtea unei creaturi umane. — Pe planeta nostră, durata mijlocie a vieţii omenesc! este de 33 ani. O pătrime a populaţiunei mbre înainte de 7(anl, o jumătate de 17 ani. Din 100,000 de individ! unuia singura ajunge la etatea de 100 ani; unuia din 500 la 90 anî; unuia din 100 la 60 ani. — Omenii însuraţi trăescQ mai multă decâtă cei neînsuraţî. Din 1000[ individ!, 65 se însoră. Căsătoriile mai numerbse se factt în lunile Iuniu şi Decemvre. — Profesiunile esercită o mare influenţă asupra lungimei vieţii. Astfelâ, din 1000 inşi, etatea de 70 anî o atingă : 42 preoţi, 40 agricultori, 33 comercianţi, 32 soldaţi sau amploiaţi, 28 advocaţi seu ingineri, 27 profesori şi doctori. De aci se vede că cei ce trăescQ mai multa suntQ preoţii şi agricultorii; er cei ce trăescQ mai puţinâ suntO profesorii şi doctorii! Lucru extra-ordinarâ, tocmai acei ce suntQ [chemaţi a da vieţa^fisică şi intelectuală, au vieţă mai scurtă. Acăsta se esplicâ lesne, prin gravitatea şi espunerea meseriei lorâ, care îi condamnă a respira adeseori aerulQ celQ mai infecta, pe lângă alte multe inconveniente şi cause distru-gătbre de viăţă I
Unu micu romanii de moştenire.— Se anunţă din Londra : înainte cu patru săptămâni muri aci milionarulfi Broac şi lăsă ambilorQ săi nepoţi bogaţi fiecăruia câte o sumă de o sută mii livre sterlingl. In testamentulQ său scrise: ,Nepoţii mei sciu preţui banii, ei nu-i vorQ cheltui, precum i-arQ cheltui rudele mele cele sărace." — Moştenitorulâ celQ mai înaintata în vârstă declară, că o asemenea orânduire ar fi cea mai mare nedreptate. In înţelegere cu fratele său Invită la unâ ospăţO tbte rudeniile şi fiecare găsi spre cea mai plăcută surprindere sub talerulQ său bancnote în valbrea moştenirei, care în casa de negăsirea testamentului, ar fi venita în posesiunea fiecăruia.
Editorii: lacobfi Mureşianu.
Redactoră responsabila Dr. Anrel Mnreşianu
lelorti şi a grindinei a scăduta chiara la 800 de klgr. Călii de mare arealtt pretinde cultura trandafirilorQ se vedâ din aceea, că din cifra mediă de 3200 de klgr. de foi de trandafirO abia să câştigă 1 klgr. de o!eu.
Trandafirula tracica — roşa damascena, semper nms şi moschata — cu flori neumplute, roşii deschisa prineace mai bine pe coline năsipdse atinse de sbre. Sădirea său punerea trandafirilorQ se face primăvâra şi tdmna, şi culesulQ în Maiu şi la începutulQ lui Iuniu. Cultivătorii de trandafiri predau marfa JorQ la destilă-tori mai mari în oraşO, şi primescă pentru o oca 30-60 de parale=71/a—15 cr. Cumcâ oleiulQ de trandafiri este chiar în ţără supusă la mare dare, ne putemâ cugeta.
Preţuia unui puntQ-vienesQ = 9 56 kilogramQ de oleiu de trandafiri de cea mai bună calitate costă la faţa locului 185—200 fl. v. a.
Espedarea oleiului de trandafiri se face într’unâ felQ de cutii de tinichea închise hermeticQ, cari se mai cosă încă în pănurâ desă.
Cumcă oleiulQ de trandafir), se falsifică, adecă se amestecă fbrte tare cu alte oleiurl de preţO mai micQ, este de Inţelesfl faţă cu preţuia celQ mare ală oleiului veritabila.
OrăşelulQ CazanlicQ nu are puţină însemnătate, fiindcă uniculQ drumQ de cară practicabilă preste Bal-
cani duce preste Gabrova şi Şipca la CazanlicQ. Aici este şi cea mai însemnată fabricaţiune a oleiului de trandafiri, căruia oraşuiQ îi datoresce renumele său celQ mare. ŞefulO celei dintâiu firme pentru oleiu de trandafiri este domnulQ Dumitru Papazoglu. Şepte cuptbre (cotlbne) aşedate înfr’unO rândă, provădute cu 14 aparate de destilaţiune, servescQ la pregătirea acestui pre ţiosQ oleiu La săvârşirea acestora lucrări se întrebuin-ţeză mai cu semă femei bulgare, cari se dovedesca la pregătirea oleiului ca forte dibace şi sprintene. Pe la sate aparatele suntQ cu multa mai simple; şi mai cu semă călugării suntQ aceia cari se ocupă cu fabrica-ţiunea oleiului de trandafirQ.
IV.
Sofia şi Ternova, capitalele Bulgariei.
Deşi capitalele Bulgariei nu se pota măsura cu reşedinţele potentaţiloră Europei occidentale, totuşi bine-voitorulQ cetitorâ ala foiei nostre le va consacra bucu-rosQ câteva momente de contemplaţiune, fiindcă stau astădt chiar în fruntea eveniinentelorâ şi în aceste oraşe se petrecQ lucruri importante, cari în a lorâ desvoltare mai departe nu se pote prevede, unde seu când se vora sfîrşi.
Sofia, numai cu câteva luni mai nainte reşedinţa principelui Alexandru, este unQ oraşâ forte vechiu, de 6rece chiar Romanii o cunosceau şi o numău după se-
minţia tracică Serdori, Serdica sSu Sardica. Slavii o rebotezară Sredec, şi Bizantinii de odinioră o numiră
Triadiza.
Prin posiţiuneâ ei cea favorabilă la drumurile cele mari spre ConstantinopolO, spre Serbia etc.; Sofia dobândi încă de timpuriu o mare însemnătate strategică. Ea se avântă în scurta timpQ la cea mai însemnată cetate între Nişa (Naîssus) şi Filipopole, şi verisimilO, că chiar în epoca lui Aureliană a fostă tare întărită.
Sofia are unO trecuta istorica interesanta, din care noi spre scopula nostru şi amăsuratâ spaţiului, de care dispunQ colonele darului nostru, voma estrage şi vomQ releva numai câteva episode. După mărturisirea istoricului Eutropiu aprâpe de Serdica s’a născuta împăratule romanQ Maximinus, care, după cum se scie, s’a avântata dela păstora de vite la împăratQ In fine însă cădii de mânile pretorianilorQ.
Când împăratulQ AurelianQ a deşertată Dacia şi a străformatQ o parte a ţărmurelui dreptâ ala Dunărei în
Mesia în Dacia ripensis, Dacia litorală seu ţermurdnă a sa, a fosta încorporată cu acăsla şi districtulQ Serdica, şi a ridicata acesta oraşa la ranga de capitală a provinciei celei nouă. In epoca acesta Serdica a începută a bate monete proprii.
(Va urma)
Nr. 10
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Oarnulâ la bura* d© Vi<ma
din 25 lanuariu st. a I8b7
Rentă de aură 5°/0 • • • 99 05 | Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 89 3b ImprumutulG căilorG ferate
ungare................146 50
Amortisarea datoriei căi-lorG ferate de ostG ung.
(1-ma em isiune) ... 95 50 Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostG ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostG ung.
(3-a emisiune) .... 116 50 Bonuri rurale ungare . . 103.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi................. 103 50
Bonuri cu cl. de Jsortare 103 50 Bonuri rurale transilvane 103 50
Bonuri croato-slavone . . 105.50 Despăgubire p. dijjua de
vinG ung...............—.—
ImprumutulG cu premiu
ung....................117.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.50 Renta de hărtiă austriacă 79 25 Renta de arg. austr. . .	88 30
Renta de aurG austr. . . 109 25 Losurile din 1860	. . . 137.—
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 859 —
i Act. băncel de creditG ung. 286.25 Act. băncel de creditG austr.283.80 ArgintulQ —. — GalbinI împărătesei ....	5.97
Napoleon-d’orI .... 10.06 Mărci 100 împ. germ. . . 62,25 Londra 10 Livres sterlinge 127.55
Bursa de Buenresct.
Cota oficială dela 12 Ianuarie st. v. 1887.
Renta română (5°0).	Cump. 92 V,	vend. 93—
Renta rom. amort. (5°/o)	93—	94—
» convert. (6°/0)	86V*	87-
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	35—	36—
Credit fonc. rural (7 °/0) .	102—	102Va
„ „ (5°/0) -	85 Vi	85s/4
» » urban (7°/0) ■	99—	99Va
» (6°/0) .	911/a	92 Vi
> (5°/o) •	812/i	82Va
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.	500 Lei		—
	—	—
« » * Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancâ	. . 17.Va	18.—
Bancnote austriace contra aură. . 2.01—		2.03
Cursulu pieţei Braşovâ
din 26 lanuariu st. n. 1887.
Bancnote românesc) . .	. . Cump. 8.41	VAnd	8.46
Argint românesc ....	. . » 8.42	*	8.44
Napoleon-d’orî . . . . .	. . » 10.—	#	10.05
Lire turcesc!		. . » 11.30	t	11.33
Imperiali		. . » 10.30	»	10.33
Galbeni			»	5.98
Scrisurile fonc. »Albina»	. . » 100.50	*	101.50
Ruble RusescI		. . » 116.—	#	117.—
Discontulă . . .	» 7—10°/9 pe	an ti.	
Depositu "JKI
I
*
*
*
»
X
de
Vinuri de Champanie
dela renumita firmă
Charles Farre în Rheims (Franţa)
cu rabatii însemnată.
Sillery grand mousseux, butelia mare . fl. 2.75 Versenay	„	. fl. 3.—
Grand vin de cabinet I-ma calitate.	. fl. 3.20
Se află de vendare si cu butelia, la cerere se tri-mite la locuinţa compărătorului de cătră
Monsieur Baur.
Tergulu boilorU Nr. 413.
!t
I
it
*
*
ABONAMENTE
la
„§azeta transilvaniei“
se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămii a ni se trimite esactu arătându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni .	.	,......3	fl. —
„ ş6se luni.............6	fl. —
„ unii anii............12	fl. —
Pentru România si străinătate:
pe trei luni ..........10	franci
„ şdse luni............20	,,
,, unti anii...........40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.1
Mersulu trenurilorti
Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia I*re«lealii-Bii«lapesta şi pe linia Teiuşil-Araiiil-Budapesta a calei ferate orientale de statti reg. ung.
Predealft-Bndapesta
Bueuresci Predealu TimişG Braşovfi
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
HomorodG
Haşfaleu
Sighişora JElisabetopole MediaşG Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelfl Teiuşft AiudG VinţulG de susG Uiâra Cucerdea Ghirisfi Apahida
Cluşiu
Nedeşdu Ghirbfiu AghirişG Stana HuiedinG Csucia Bucia Bratca Rftv
Mezfi-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vdrad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Bnda-peata
Viena
Trenft I Tren j Trenii | Trenft laccelerat ţ omnibus | omnibus
perBone
—	—	
7.47	—	4.U
8 24	—	5.02
8 51 9.14	—	5,4’î
	—	6.15
9.51			7.06
\ 1.0b	—	8.52
11.29	—	9.19
11.26	—	9.31
12 00	—	10.16
12.29	—	10.57
12.44			11.19
1.05	—	11.31 11.52
1.34	—	12.31
1.46	—	12.4»
2.09	.—.	1.22
2.39	—	2 18
3.01	—	2.48
3.08	—	2 56
3.14	—	3 64
. 5b	—	4 51
5.10	—	5.28
5.30	—	5 56
—	6 03	—
—	6.21	—
—	7.14	—
—	7.43	—
—	8.22			
—	8.48	—
—	9.13	—
—	9.18	10.55
—	10.38	1.23
—	12.20	3.24
—	2.15	10.05
—	—	2.15
—	8.00	6.05
7.30
1.14
1.45
2.32
8.00 8.86 9.0^ 9.32 10. îl 10.5, 12 16
12.50 1.21! 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05
4.50 7.23
Budapesta—S*retlealii
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze
Fugyi-Vâsârhely
Mezo-Telegd
R6v
Bratca
Bucia
Ciuc.ia
Huiedin
Stana
Aghiriş
GhirbSu
Nedeşdu
Clnşin
Apahtda
Oliiriş
Cncerdea
Uiora VinţulG de susG Âiudfi Teiuşfi Crăci unelG BlaşG Micăsasa Copşa mie MediaşG Elisabetopoîe Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora
Trend Tren de pers. I accelerat
lJLÎOl — 2.— 3.58 5.28
7.401 11 051 2 02; 4. i 2
11.00 SI 19 12 30 1.01 106 1 13 1.20
1	41 2.(0 23
2	48 3.20
3	36 4.1 0 4.3 5.12
Braşovâ
TimişG
Predealu
Bueuresci
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
Nota: Orele de n6pte suntG cele cţintre liniile grâse.
Trenft Trenft omni bas	de
J persdne
Trenft
omnibus
3.10
7 38
5 40
9.14 9.24 941
I.	0.19
II.	38 12.18 12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.34 5.55
6.G7
6.24
6.43
8.09
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.C9
10.19
10.48
11.141
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ÂLEXI Braşovâ. Hârtia din fabrica d-lorii Koniges & Kopony, Zernescî.
Teiuşft- IradA-Budapesla				Budapesta- AradA-TeiuşA.			
	Trenft	Tre ,fi	Trenft de		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnibus	omn.bus	persdne		persdne	de persdne	omnlbrn
				Viena	11.10	12.10	
Teiuşft	11.24	—	2.40				—
Alba-lulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţultl de josâ Şibotâ	12.30 12.52	—	4.2 4.50	Szolnok |	11.20 4 10	12.41 5.45	——-
Orăştia	1.01	—	5.18	Aradft	4 30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	GlogovaţiS	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.58	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4 08	—	7.40	Conopti	619	7.37	- i!
Zam	4.25	—	SUI	Bârzova	6.28	7.55		 li
Soborşin	530	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
BArzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopti	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	llia	8 55	9.-8	—
Paulişti	7.28	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	- -
Glogovaţfi	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Arad A	8.28	—	11.89	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok |	8.42	—	4 52 5.12	Şibotâ Vinţultl de josti	11.43 12 18	12.— 12.29	—
	—	—					- -
Budapesta			- |	8.20 1	Alba-Inlia	12 36	L2.4b	—
Viena	—		6.05	Teiuşft	. 1 29	1.41	—
Aradft-Tlmişftra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenft	Trenft de	Trenu		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnibus	persdne	mixt		persdne	omnibni	mixt
Aradft	5.48		6,05	Simeria	11.25			2.42
Aradulă nou	o.l9	—-	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
N6meth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegâ	12.46	—	4 16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6.40
Ttmişftra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timişftra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenft de	Trenft de	Trenft	i	Trenft	Trenă	Trenft
	persdne	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
Timişftra	6.25		5.00	Petroşenl	10 07	—	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48 11.25	—	6.53 7 37
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia		—	
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegtt	1242	—	901
_ Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
Aradft	9.27	—	8.17	| Simeria	153	—	10.31