REDAI WUi SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. OTUTHEA ŞI ADMIRMTRAŢlt BRAŞOVC, piaţ» mare Nr. 22. ,,GAZKŢA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pa and and 12 idr., pe ş6se luni 8 fior., pe t^ei luni 8 fior. BMWniAţl atriUiUtei Pe aatt 40 fr., pe ş6se luai 20 fr., pe trei luni. 10 franci. ANULU L. aho*oio*ii.s= O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsarT nafranoata nu aa prlmalofi. — Manuaorlpta nu aa ratrimitfi. WS O. Mercuri, 14 (26) Ianuarîu. 1887. Braşovd, 13 Ianuarîu 1887. Nici discursurile rostite în ultimele ejile cn ocasiunea desbaterei bugetare în camera din Pesta n’aţi produsă vr’o ideă nouă mântuitdre. S’a vorbită ârăşl multă de economiă, de îmbunătăţirea administraţiunei financiare, de urcarea dăriloră indirecte, a impositeloră pe transportă, de conversiune ş. a. Cei mai mulţi vorbitori, chiar şi unii din partida tisaistă, au convenită în părerea, că situaţiunea s’ar uşura fdrte multă dâcă Ungaria ar ajunge în posiţiune de-a dispune de dările indirecte şi de veniturile vamale liberă şi independentă. Câtă pentru oposiţiă, acâsta — cum depinde de tdnele Ţa rului, a provocată chiar o mică protestare a preşedintelui, chemândă pe vorbitoră la ordine şi (Jicândă că nu se cuvine a face asemeni aserţiuni în parlamentă,—faţă cu monarchulă unui stată, cu care „trăimă în pace“, —pe temeiulă unoră soiri (Jiaristice desminţite. Stânga estremă e convinsă, că Ungaria numai aşa se va putâ apăra contra Ruşiloră, dâcă va fi independentă şi va avă armată propriâ nar ţională. Legătura cu Austria, (Jicu Kossuthianii, nu i-a folosită nimica Ungariei, dedrece astăzi a rămasă monarchia fără nici Unu aliată de încredere. Şi care e resultatulă vorbeloră lungi din cameră ? Nu nt-amă alesă cu nimicu, stămă totă aşa cum amă stată, şi nu ne rămâne de-câtă să aşteptămă ca vr’o întâmplare neprevăzută să facă să dispară sistemulă de atj! cu persdnele care-lă susţinu, împlinindu-se astfelă ferbintea dorinţă a oposiţionaliloră. Mai multă s’a apropiată de adevără, cre-demu, deputatulă Szentkirâlyi, care a caracte-risată situaţiunea Z^ndă,. că continuele calamităţi fiuanciare voră prăvăli ţera într’o crisă constituţională. Şi în adevără, totă ce să petrece a(Ji în dietă, ca şi ’q afară de dietă, nu face decâtă să diaereteze paylşmentarismulu şi falsulă constituţio-nalismă de asţâZh Anglia Francia şl Germania. F6ia englesă „Morning Post* 4*ce» că dâcă Francia are în adevără intenţiunî paclnice, precum pretindă conducătorii şi pressa, ar pute da uşoră Europei o dovadă eclatantă despre acăsta. Declaraţiunile pacînice singure n’au nici ună folosă practică, când se aducă jertfe mari spre a mobilisa corpuri întregi de armată în scopă de încercare, când fie care arsenală şi fiecare fabrică lu-crâză 4‘ nOpte la pusei de repetiţia, când se constru-escă barace de lemnă la graniţa germană şi fortăreţele se provădă cu granate esplosibile. Dâcă Francia doresce sinceră"pacea, cea dintâiu datoriă a guvernului este, să amâne pregătirile de râsboiu, care trebue să deştepte bănuell şi năincredere la fiecare putere europănă. „Politisohe Korrespondenz" e informată, că cercurile guvernamentale engleze urmărescă cu încordare mare desvoltarea relaţiuniloră dintre Germania şi Francia, şi suntă cuprinse de ună simţământă de nelinişte, deOreoe ajungândă aceste relaţiunl la cuţită, ar sili pe Anglia, în calitatea sa de garantă a neutralităţii Belgiei, ca şi în anulă 1870, să ia măsuri militare întinse. Din acestă motivă In timpulă din urmă a domnită viuâ activitate in ministerială de răsboiu şi in ală marinei şi s’au dispusă tOte pregătirile, d’a se pută pune pe picioră de răsboiu în celă mai scurtă timpă, la casă de lipsă, trupele de uscată şi ale marinei. La primă vâră se voră face manevre mari, prin care să se probeze în acelaşi timpă mobilisarea pe uscată şi pe apă. Forţele germane, francese şi ruse. In •» ' ' ii v* ...---mii. mi----ii- «i-----^ f ” Una îngrozitorii incendiu a fostă Vineri nâplea spre Sâmbătă fii Bucurescî. Murale Hotel de B$0eotord a fostOjJIprada flacărilora. GoperişulO, inânsârda, catulă ala treilea şi ald doilea, parte din caiulft âutăiu au (mita distruse de foca. Gazometrula a făduta esplosiă. b* par-tera nu sunta decâta dărîmăturl, care au pătrunsa pănă în pimniţele hotelului. Panica a fostă mare printre locatari, cari deşteptându-se în mijlocula nopţei au fugita cum au putută, unii scăpându-şl parte din lucruri, alţii nimica şi alţii chiar nembrăcaţl. Focula a durata dela metjula nopţii pănă Sâmbătă după ametjî pe la şâse 6re, când încă ardea. Se vorbesce de rănirea mai multora soldaţi şi oficerî de grinzile cari cădeau. Holelulă e asigurata la »Dacia-România« şi la „Naţională* pe suma de 1,200.000 franci, âr aceste societăţi îia reasiguraseră la alte societăţi din streinătate. Necazurile Grâniţerilorâ. Dela isvârele Someşului mare, 31 Decembre 1886. Stimate Domnule Redactora! Ar crede omula că în ţînutula acesta, încunjurata de dâlurl şi munţi, popo-rula duce o viâţă liniştită şi paclnică, fără grijă şi asupriri. Dâr împilătorii nu au lăsata în pace nici pe lo cuitorii acestui ţinuta. Pretutindenea au(JI văerărî, dări grele, esecuţiunl fără milă. Toţi oftâză dreptatea, şi dânsa nu e nicăirî. Deamnă de compătimire este starea poporului brava, din acesta ţinuta curata românesefl, de când s’a introdusa faimosula regimO constituţionala, căci pe încetula s’a scosO din tâte oficiile, politice şi civile, limba poporului, şi cu dânsa împreună şi diregâtorii de naţiune română. Astâdl fiecare e citata Ia judecată, ascultata la protocola, şi judecata într’o limbă lui cu totula străină, pe care chiar şi dintre cărturarii noştri de pe la sate sunta corbi albi cari o cunosca. Chiar şi în oficiuia comunala să pretinde dela notari să corespondeze în limba maghiară şi cei ce nu o cunosca sunt traşi în cercetare disciplinară, suspendaţi şi pedepsiţi fără de a-se lua în considerare dăcă sunta apţi de o-ficiu său bal Despre indivizi suplenţi se îngrijesce fiş-panula şi solgăbirăulă, impărtâ din provincia indivizi străina, cavi au datini şi obiceiuri străine, şi nu ne cnnosea drepturile şi datinile nâstre, ba pre adeseori nu ne sc;u apăra de loca căuşele nâstre cu t6te că sciu un-guresce. In moda şoda şi demna de compătimire, s’au ma-ghiarisata şi schimosita şi numele comunelora, aşa că dâcâ cineva a lipsita de acasă câtva timpa, la reîntdr-cere nu-şî mai cundsce comuna sa natală după numere cela nou, cu tdte că fiecare comună e provăijutâ câte c’una stâlpa în trei colori şi o tablă dâmnă de dânsulă, Fre o treptâ demnă de compătimire stămfl şi cu scdlele prin comune. Fiecare comună îşi are edificiulfl său propriu de scolă, âr scOlele au învăţători cualificaţî. Cu tote acestea, comunele sunta provocate, ameninţate şi forţate să înfiinţeze scOle comunale, care nu sunta decâta viitdrele scdle de stata unde autoritatea bisericei încetâză cu desăvârşire. In aceste comune curata ro-mânescD sunta siliţi învăţătorii şi copii să înveţe câte 11—17 6re pe săptămână unguresce, deşi statuia nu contribue la susţinerea scOleloră n<5s£re nici cu o lăscaie. > 1 Astfela s’au anunţata scdle comunale în mai multe comune. In privinţa sanărel acestui râu, să pdte multa * aştepta dela preoţi, dâr durere că şi între ei sunta unii, car! ara vinde scdla şi biserica şi mai eftină ca Iuda pe Christosa, că streinii ne faca aceste rele, nu e mirare dâră ei FOILETON U. Notiţe istorice şi etnografice despre Bulgaria. (Urmare.) Cumcă Bulgaria şi Rumelia trebue să fiă ţări în-4estrate dela natură, o singură privire pe o chartă mare geografică ne arată din destula. MaiestosQ îşi prăvălesce Dunărea turburile sale unde la frontiera nordică, pănă ce prin mai multe guri se varsă în Marea-Negră. Provincia Dobrogea nu se mai ţine de Bulgaria, căci a fosta anecsată de congresulâ din BerlinO la România ca recompensă pentru Basarabia, care fă retrocedată Rusiei. Dunărea asigurâză şi Bulgariloră legătura cu ţările apusene. In partea ostică se isbescG valurile Mării-negre de ţărmurii cei rîpoşî, cari însă au cu tote acestea câteva porturi bune în coturile lorQ mai adânci. Vama şi Bur-gasd sunta porturile cele mai însemnate Spre apusa se înalţă munţi peste munţi, formândQ lanţuri dese ; aceşti munţi sunta încă puţina cercetaţi. Răsboinicele seminţii albanese locuescG de sute de ani în aceste lanţuri de munţi Spre sudtt ţinutulQ este deschisa în moda aprdpe uimitorO, fiindO că numai şiruri de dâlurî scunde se în- tindă icî-colea. Şesultt cela întinsa în multe locuri este percursO de rîula Mărită cu numerdsele sale rîuri laterale. In curândâ are să fiă gata şi calea ferată, care are să lege Sofia directa cu Constantinopolulâ. Insă ţâra este caracterisată cu deosebire prin munţii cei înalţi, cari şe întindă dela. vestă spre osta preste o însemnată suprafaţă, şi cu tote şirurile lorO laterale se numescă .Balcani* seu ,Hemu“. .Balcanii* seu şi »Munţii-balcani“, deşi nu tare depărtat! de Europa-apusână, sunta încă până acuma de totă puţina cercetaţi. Chiar şi despre caraclerulO geologica ala lorâ se scie încă de tota puţina. In partea cea mai mare şi acolo constau munţii cei mari din specii de munţi primitivi graniţă şi gnaisu, în vreme ce predâ-lurile şi platourile se ţinO de formaţiunea iurasică şi de Creta inleridră, înaintea cărora sunttt depuse adese-ori conglomerate şi specii de gresO. Arborii se desvdltă corăspuntjătora posiţiunii mai sudice, cu îmbelşugare. Regiunea păduriloră frunqfâse se înalţă mai alesă pe costele sudice pănă la o înălţime considerabilă, în vreme ce bravii şi pinii (mohvcjii, Fichten) acoperă mai multa văgăunele adânci şi strâmte. Avuţia de ape a munţiloră este însemnată, deşi nu isvorăsce dintr’ânşii nici una rîu mai mare navigabila. Rîurile Mariţa şi Iantra sunta cele mai însemnate. Pă-mântulă (solulO) ţârei este partea cea mai mare fârte roditorO, şi, în unire cu clima cea dulce în generala, p6te produce secerişe (recolte) fdrte bogate. Astfela ajunge pentru esemplu cucuruzulO (porum-bulC, păpuşoiulă) o desvoltare, adecă o înălţime considerabilă, aşa incâtâ cu puţină mai nainte de citlesO, va să 4>că după ce i-a data spicula, chiarâ unâ câlăreţO abia p6te vedâ peste vârfurile lui, şi pe pământfl se întindă curpenii cei lungi şi ca mulţi cârcei de lobeniţe’ (bostani, luboi, kurbis), dintre cari unele esemplare Jbine desvoltate ajungă o greutate de una sută de punţî=56 de kilograme. Cum că viţei de viă îi priesce de minune, putemă crede, deârece chiar în Transilvania, care este situată cu multă mai spre nordă şi mai susd, în locuri potrivite se coce unO vină escelentă. Mărimea nuciloră, cari crescâ în Bulgaria preste totă locuia, chiara sălbatici, au admirat’o deja mulţi călători. Ş. cele mai nobile soiuri de pâme aducă, pe lângă 6re-care îngrijire, ună mare câştigă şi se desv6ltâ de minune. III. Valea-Cazanlicu şi pregătirea oleului de trandafiri. Deşi munţii balcanici cei înalţi se întindă prin mij-loculă Bulgariei, totuşi direcţiunea loră este aşa de no-rocOsă, încâtă anume partea sudică a ţârei este scutită de curentele cele reci ale vânturiloră dela nordă. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Nf. ; 9. singuri nu suntă cart Ie facă, ci se ajută, cu indivi^ de ai noştri tmprumutatâ. Solgâbirâii, notarii! etc. suntă fii de RomânO, crescuţi cu mămftligft românăscă şi rădicaţi din opinci românescl, dăr astăzi nu mai suntfl ai noştri fctftăte că noi li alegemQ şi plâtimO. Ei lucră numai la eomandS. Chiar solgflbirăulă e silită de împrejurări (?—-Red. Gaz.) să mârgă în fruntea comisiunei,, să însoţfacă pe inspectorele şcolarii prin comune, ca se deschidă şcâle 1wMunale şi să nimicâscă cele confesionale. Grele timpuri amO ajunsă noi grăniţerii şi urmaşii joşă şi faţă de folosirea păduriloră şi a fonduriloră şcolare. Aceste odăre preţiOse străbunii noştri le-au câştigată cu crunte sudori, purtândă armele apr6pe ună secuiă şi sângerândă mai pe <6te câmpiile de bătaiă ale Europei, lâsându-ni-le nouă-spre moştenire, dăr, durere, ambele stau astăzi sub îngrijirea fişpanulă Banffy. Administrarea pâdurilo^A^^iu|^miî|tt|costă *1» anăpeste 30,000 fi., care sumă se încasâză* de pe spatele poporului bună, paclnică şi ascultătorO. Oăcă drecare comună yipde puţină pădure spre acoperirea lipseloră sale colidiane banii* plâniţl se administreaă la comitată, şi de acolo se dau comunei numai câtă se îndură domnii, bei In cele mai multe caşuri chiar nimica. Să dea comuna politică ceva ajutoră bănescă şc6lei său bisericei Sale;' bici pomenire, căci atunci pedepsa e la ordinea tjilei şi refundarea sumei respective urmeză de sine. Aşa in vre-o câţl-va. ani ne vomă trezi fără. hani şi ţâri păduri. In aceste timpuri critice, sfatulfi bană nu este de prisosă, şi noi poporulă dela sate ne îndreptămă privirile cătră acei bărbaţi luminaţi, în cari ne-amă pusă {încrederea totdeuna şi îi conjurămă, ca intre marginile Ieşti se păşSscâ mai energiosu şi mai resolutu în causa apără re i drepturiloră năstre, şi noi vomă apreţia toţi paşii loră făcuţi întru apărarea drepturiloră nOstre. — Primiţi ş. c. 1. Someşanulu. O serată română în Biserica-Albă. Biserica-Albă, în Ianuarie 1887. ' 3'Yi s’a raportată la timpufă său,, că. cotulă vocală română din locă va arangia în presăra de Sân-Vâsiu o producţiune de cântări, cărora le va urma o represen-tare teatrală şi trei tablouri vii. Grăbescă a Yă comunica cu plăcere, c& producţiile s'au terminată c’ună suc-cesă strălucită.—De 9 ani de când esistă acestă coră românescă potă ară, ce le avemă. Scimă cu toţii cu câte neajunsuri se luptă o redacţia d’âle năstre şi câtă abnegare de Sine se reeere a fi în serviciulă Ziaristicei române şi totuşi o parte considerabilă a inteligenţei nOstre rămâne indeferentă şi se uită cum alţii se sbuciumă şi ’şl absorbă puterile în serviţiu pentru ei şi neamulă întregă, mai bine spesăză pentru alte pasiuni înzecită, decâtă să-i dăe în gândă că, măi 1 ar fi bine să ajutoreză şi pe ai mei, cari luptă în neajunsuri pentru mine. „Armonia" de care amintii a trebuită să încete chiar din acăstă causăa Ei, aşa nu mai potă merge trebile. Să dămă deci cu toţii, să ne asociămă, dâcă nu e altcum posibilă, şi să ne abonâmă foile nostre dăcă ne e dragă neamulă şi scumpă numele, ce-lă purtâmă ca Români f RevenindO la obiectulă, despre care am începută a vorbi, voiescă pe scurtă a descrie producţiunea acelui coră, din presăra de Sân-Vasiu. Inceputulă era precisă 8 ore săra şi încă la 5 V# s’au grăbită o mulţime să-şi ocupe locă potrivită căci nefiindă locurile numerisate nu se putea da preferinţă. Cassarulă, de astădată substituita prin d-lă Costa Paleu, nu biruia a da la bilele şi domnii: A. Boboroni «i D. Bălănescu abia le puteau primi căci începândă dela 7 Ore până la 8 năvălea publiculă grăbindă a-şl recvira din Jocurile neocupate. La 8 Ore nu mai putea întră nimenea, căci în Sala reuniunei germane, deşi destulă de spaţiOsă, dăr cuprinZSndă deja 800 ală 801-lea nu mai avea locă. După ce musică militară a regimentului 33 a ese-cutată o piesă de introducere corulă sub dirigerea maestrului I. Schiimichen şl-a începută programa cu cânte-culă »Senină şi fortună*, coră bărbătescă de Vorob-chievicl. Acăstă piesă fiindă bine studiată şi avândă o melodiă frumOsă şi plăcută prin variaţiile de solo ale te norului (C. Novacescu) şi a întregă basului primă (Braun, Rozescu, Lepădată, Dimitriev, Balia, Cioloca) a succesă preste aşteptare şi publiculă,deşi 2/s străină, a eruptă în aplause. Şi mai mare entusiasmare a produsă a 2-a piesă de cântare: „Tata moşiu* cu tenoră solo (C. Novacescu) şi acompaniare de fortepiană (I. Schiimichen). Vocea argintiă şi puternică a d-lui C. Novacescu, apoi rhelodia divină şi sensulă poesiei au produsă ună efectă nespusă, Incâtă publiculă nu mai înceta cu aplausele. A 3-a bucată de cântare „Sermanii second teno-riscl" de W. E. Nessler tradusă pe românesce încă fti remunerată prin plăcerea publicului. In deosebi B. Boboroni (basă) a secerată îndelungată aplaudare. Subiectul ă acestei bucăţi culminâ într’aceea, că membrii tenorului secundă, din causâ că nu au niciodată solo, se consultau în secretă a face oposiţiă celorlalte voci şi avândă ună coră a aduce o serenadă tenorulă secundă nu cântă pe când dirigentulă (A. Boboroni) în-bărbătândo pe desertanţii acestei voci (Paleu, Raşiovană, Halmagi, Pantici, Ţîunea, Panescu) le presintă o compo-stţift făcută de dănsulă pentru secundă-tenoriştl. Bucuria acestora văZândă că şi dânşii au solo cresce totă mai multă şi succeZându-le cântarea celelalte voci le cântă osona şi le aducă ovaţiuni. După aceste cântări a urmată apoi piesa teatrală .Cinei Cinei* de V. Âlecsandri Ca să vă cotivingă, D-le Redactor, despre succesulă acestei piese alătureză aci ună estrastt din făia germană locală. Din parte’mi atâta vă potă comunica, că streinii deşi o mare parte nu price-pâu limba stătâu, uimiţi la aspectulă pictorescă produsă prin costumele românesc!. Pe când s’a ridicată cortina în fundulă binei vedeai 8 ţărani (Balanescu, Halmagi, Novacescu, Pantici, Cingiţa, Bilia, Braună, Dimitriev) tineri şi frumoşi toţi în vestminte românesc!, cân-tândă o parte din .Stâua României" pe când d’odată se ivesce din pavilionă: Boierulă Sandu (A. Boboroni) întrerupendu-i cu bine copii! După ce li s’a dată ţăra-niloră de veste că nepdta lui Sandu: Smărăndiţa îşi ser-bâză Ziua onomastică şi după ce li s’au împărţită câte ună bănuţă ca să bea în sănătatea Smarandiţei, ţăranii plini de bucuriă se îndepărtară cântândă „Atjî e Zi cu s6re". Graure (x. y.) încă a avută de vală cu boierulă Sandu pe caretă credea surdă. Nu potă a nu aminti aci pe A Boboroni (Sandu) care deşi a mai debutată şi în Ziirich pe bina germană, nu lăsa a se cunăsce că e diletantă aşa şl-a jucată rolulă par’câ a fostă totă pe scenă. Neînţelegerea surZiloră Sandu şi Graură o între-rumpe Florica (Leopoldine Truxes, fiica căpitanului c. r. R. Truxes) gingaşa apariţiune pe scenă abia de 14 ani. Câud a Zârit’° publiculă In costumulă românescă a e-ruptă în aplause sgomo»ose. încâtă de repeţite ori tre- buia să-şi arate mulţumită pentru atâta atenţiă. Potă Zice că a şi meritat’o pentru că i era prima debutare şi cu 2 Zile nainte de producţiune era încă bolnavă şi a adusă mare sacrificiu pentru producţiunea românâscă Mai potrivită rolă decâtă ală Floricei nici că i să putea da. Drăgostirile lui Graură le paralisa de minune şi dând espresiune naivităţii naturale, Graură mai că era s’o mânce ca pe o făliă de mălaiu , ear publiculă văZându i mişcările şi auZându-i limbagiulă celă plăcută totă cu aplause o petrecea. D'odată se ivesce pe bine Smărăndiţa (Dămna Maria Truxes născută Popovici) ne-păta lui Sandu cu Tincuţa (Dămna Roza Nedicî soţia preotului S. Nedicî) şi prietenile ei (Elena Popovici fiica protopopului Ioană Popovicî din Mercina, Domnişăra Cornelia Romelici şi Dămna T. M, Roşiu) în costume românesc! (anumită făcute de dânsele pentru acăstă piesă.) Publiculă uimită de atâta gingăşii a costumeloră şi a feţeloră alese de nou a eruptă în aplause şi fă-cându-le ovaţiuni abia şî-au putută continua rolulă. Gra-ură văZăndă atâtea floricele, farmeculă i-a înecată vocea şi abia atunci şî-a revenită în ori, când a îmbucată la masa boerâscă o lingură de muştară, mai că era săi plesnâscă ochii de iuţâla lui. Sandu, care a conturbată ţărancele dela masă şi şi pe Graură, dela continuarea mâncărei, şi care fă botezată de Graură c’ună păhară mare de vin cum se cade, abia şl-a liniştită mânia. In locă de „Corăna Moldovei" s’a cântată ună duo »doră de răsbunare* de Domnii C. Novacescu tenoră şi I. Braună baritonă. Acestă cântecă trebui repeţită şi publiculă incă mai aplauda. Aceşt* domni împreună cu A. Boboroni, D. Balanescu, C. Cingiţa şi N. Pantici dispună de o voce cultivată şi merită tătă atenţia. Bucata teatrală s’a finită cu Hora-Sinaei jucată de tăte damele şl de toţi diletanţii. (Va urma.) INVITARE. »Speranţa.* reuniune de împrumută şi păstrare în Borgoprundă, va ţină Duminecă în 20 Ferbruarie a. c. la 2 ore p. m. în localitatea şcâlei fundaţionale din Borgoprundă adunarea ei generală ordinariă, la care p. t. domnii membrii prin aceasta sunt invitaţi. Ordinea Z>^i. 1. Censurarea raţiuniloră, statorirea bilanţului şi împărţirea dividendeloră; 2. Pertractarea propuneriloră consiliului de in-specţiune; 3. Pertractarea propuneriloră membriloră. Borgoprundă, în 20 Ianuariu 1887. Director ele. SCIR1 TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.*) CARLOVIŢ0, 25 Ianuariu. — Sinodulă episcopescă sârbescu a alesă pe archimandritulă Dimitrjevici episcopă alu Verşeţului. BERLIN, 25 Ianuariu. — Camera depu-taţiloră: Bismarek, provocându-se la ultima des-batere a Reichstagului, combăth aserţiunea, că guvernulă ar voi să introducă monopoluri şi să provbce o mare periodă de reacţiune. Guver-nulu stăruesce pe lângă septenată, care e justificată prin situaţiunea Europei. Oratorulfi atacă f<5rte violentă partida progresistă şi încheiâ <}i_ cendă, că proiectulă militară totă va obţină putere de lege. PARIStJ, 25 Ianuariu. — Scirea „Agenţiei Havas^: La invitarea Rusiei, puterile eurepene au consimţită să schimbe între ele părerile asupra situaţiunei Bulgariei. Editoră: Iacobă Mnreşiann. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mnreşiann Pe căslele sudice ale Balcaniloră se lărgescă şi văile cele încântătăre, cari au fostă descrise cu entu-siasmă de călători chiară şi în timpurile mai dinainte. Nu ună omă de mai puţină însemnătate, ci chiară căpitanulă de odiniără, actualulă mareşalii imperială germană conte de Moltke, relevâză In modă eminentă in descrierea călătoriei sale din anulă 1837 farmecele şi frumseţile Văii-Cazanlică. Şi călătorulă Kanitz fu de totă * farmecată, când, după ce trecu pasulă Şipca, se opri fără de veste pe căsta cea pripor6să, de pe care se vede în valâa, care se lărgesce josă la pălele munţiloră. Reproducem^ aci din vorbă !n vorbă ceea ce Zice dănsulă; „Contrastele din pasulă Şipca îşi bată jocă >de orl-ce descriere. Omulă se crede sfrăpusă ca prin ♦ farmecă din Eurbpa-centralâ în Âsfa-mică. Fără voiă »este silită călătorulă să se pună josă pe o bancă de „schistă (ardesiă) sfărâmată de pe muche pentru ca să »se desfâteze din adânculă inimei de privirea tabloului «celui încântătorii. Pe cale de vale . numai cu greu se ♦ păta merge, dăr în cele din urmă ajunserămă la cea „dintâiu casă şi la cea dinteiu grădină de trandafiri a „satului Şipca. Tufele de trandafiri legănate uşoră de ♦adieraj vântului, încovăindu-se sub sarcina aromatică-,mirosit6re, şi culmile ? acoperitei încă cu zăpadă ale „Balcaniloră în fondă, deosebindu-se de cerulă azuriu „ală unei frumose Z'le de Iuniu. oferiau ună contrastă „măreţă". Şipca este ună sată mare cu 800 de case bulgăresc!, cu două biserici, c’untt odificiu nou de şc6lă c’ună cată şi cu trei învăţători. Partea nordică a acestui sată se întinde dela pOlele Hemului până la o înălţime absolută de 548 de metri adencă într'o văgăună pădurosă. Spre sudă se întindă grădinile cele mari de trandafiri, cărora le datorâză bunăstarea sa. Şipca, produce 40—45 de kilograme de oleiu (untă) de trandafiri, va să Zică a doua-Zecea parte din ceea ce se produce în Valea-Cazanlică. Locuitorii săi mai suntă şi industriaşi. In dughenele cele deschise văZuiu eu cuţîtarl, strugarl ş. alţii. In case aflaiu pe femei lucrândă cu diligenţă ia răsboiu şi făcândă pânză frumâsă. Moltke scrise în opulă său de călătoriă ia 21 Maiu 1837: ,Incă din depărtare zărirămă o dumbrăviOră de nuci gigantici, şi în dumbrăviăra însăşi aflarămă oră-şelulă Cazanlică. Nici chiară minaretele nu potă privi preste dâlurile de frunZă şi de ramuri, sub cari suntă îngropate. Nuculă este de bună semă unulă din cei mai frumoşi pomi din lume. Aflai mai mulţi nuci, cari îşi întindă ramurile loră în liniă orizontală preste ună spaţiu de una sută de urme în diametru. Frumăsa vegetaţiune în giurulă locului aceluia, pă- raele şi isvârele cele vâjeităre din împrejurime, marile palaturl, în cari porumbi sălbatic! îşi facă cuiburile loră, t6te acestea suntă minunată de frumăse. Intrăga vale este ună tablou ală celei mai binecuvântate bunăstărl şi ală celei mai bogate fertilităţi, ună adevărată »pământă ală făgăduinţei". Câmpiile cele întinse suntă acoperite cu fire de paie înalte de ună stată de omă, care se lăgănă în unde la adierea vântului, livedile cu nenumărate turme de oi şi de bivoli. Pe lângă acestea cerulă este acoperită cu nori groşi de vijelie, cari se grămădescă pe munţii îmbrăcaţi în zăpadă şi udâ câmpiile din când în când; printre nori lucesce schinteiândă căldurosulă s6re, ca să încălZ^scă er vegetaţiunea. Aerulă este plină de mirosuri plăcute, şi acesta nu este de a se privi numai alegorică, precum se întâmplă de regulă în descrieri de călătorii, ci trebue considerată de adevără din firă în pâră*. Aci observămă spre mai bună informaţiune" a lec-toriloră noştri, că căpitanulă de odinioră Moltke a foslă trimesă în Turcia la ordinulă regelui Prusiei, la dorinţa Sultanului, ca să organiseze armata turcâscă după mo-delulă europeană şi să judece, respective aprecieze for-tărăţele turcescl după valărea loră strategică. (Va urma) Nr. 9. T~ , G^ZBTA ŢR^NSI^V^yiEl i; 183.7. Ooroulă la burta do Viena din 22 Ianuariu st. n. 1887 Rentă de aură 5°/0 . . . 100.40 Rentă de hârtiă 5»/„ . . 90 20 ImprumutulG căilorG ferate ungare...............145.50 Amortisarea datoriei căi-lorQ ferate de ostG ung. (1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostd ung. (2-a emisiune) .... 126 50 Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostd ung. (3-a emisiune) . . . . 116 50 Bonuri rurale ungare . . 104.20 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C3.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişG..................104.— Bonuri cu cl. de Jsortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104.— Bonuri croato-slavone . . 105.50 Despăgubire p. dijma de vină ung..............—.— ImprumutulG cu premiu ung...................119.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.75 Renta de hărtiă austriacă 80.50 Renta de arg. austr. . . 8135 Renta de aurii austr. . . 111 80 Losurile din 1860 . . . 136.80 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 869 — Act. băncel de credită ung. 291.25 Act. băncel de credită austr.283.50 Argintulă —. — GalbinI împărătesei .... 5.96 Napoleon-d’orI .... 10.05 Mărci 100 împ. germ. . . 62 25 Londra 10 Livres sterlinge 127.10 Bursa de Bueurescl. Cota oficială dela 10 Ianuarie st. v. 1887. Renta română (5°0). . Gump. 92- - vând. 93— Renta rom. amort. (5°/0) 937* 947* » convert. (6°/0) 86'/. 877* împr. oraş. Buc. (20 fr.) 33— 36— Credit fonc. rural (7°/0) . . 1017* 1027, • „ „ (5%) ■ 85'/, 857. » » urban (7°/0) . . 98'/, 997, » * > (6°/o) • 91— 93— * (5»/.) ■ ■ 8t3/i 827, Banca naţională a României 500 Lei —— Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională " Aură contra bilete de bancă . . 17.— 17.7, Bancnote austriace contra aură. 2.01— 2.03— Cuţşuiu pieţei Brşşană din 24 Ianuariu st. n.,1887 Bancnote românescl . . . . Cump . 8.45 Vftrd . 8.47 Argint românesc . . . . I 8.42 A , 8.44 Napoleon-d’orI • • 1 9.99 • 10.03 Lire turcescl T 1 11.26 » 11.30 Imperiali 1 10.26 » 1Q.30 Galbeni 5.94 » 5.96 Scrisurile fonc. «Albina* . . » 100.50 • 101.50 Ruble RusescI > 116.— » 117.— Discontulă . . . * 7—10°/t pe ană. Concursă. Despărţămentulă XI (Selagiană) ală Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românii, în adunarea sa generală ţinută în T Sântu la 30 Augustă a. c., a decisă, ca spre a promulga cunoscinţele economiei de câmpă între poporulă ţărână.* şi învăţători mai puţină iniţiaţi — să se escrie 2 premie de câte 15 fiorini v. a. pentru 2 învăţători selagiani, cari la primăvara viitdre în comune desemnate prin comitetă să ţină prelegeri practice din economia şi să arangeze grâdinele de pomărită în aceleaşi comune. Direcţiunea despărţământului pre basa decisiunei susamintite prin aceste invită pe dd. învăţători români selagiani, cari ar dori a concurge la care-va din premie, respective pre lângă remuneraţiunea modestă indicată ar fi aplicaţi la primăvara viitdre a ţină prelegeri practice din econoraiă în vr’o 3—4 comune şi acolo după potinţă a arangia grădi-nele de pomărită, celă multă pănă la 15 Faură 1887 să se insinueze la direcţiunea subsemnată. Este prospectă, că pentru călătoriă voră primi preiunctura gratuită din partea comuneloră. Direcţiunea despărţământului XI. ală Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română. Şimleulă Silvani ei, la 10 Ianuarie 1887. Alimpiu Barboloviciu, Andreiu Cosma, directoră. actuariu. ABONAMENTE la „§azeta transilvaniei" se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoră prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă. Preţulu abonamentului este: Pentru Austro-Ungafia: pe trei luni...........3 fl. — „ şâse luni............6 fl. — „ ună ană.............13 fl. — Pentru România şi străinătate: pe trei luni .........10 franci „ şâse luni...........20 ,, ,, ună ană . .... . . . 40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.1 Mersulil trenurilor!! Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia I*redealii-Bii«tapesta şi pe linia Teîuştt-Artuiti-IIudapesta a calei ferate orientale de stattt reg. ung. TeiuşA- VradA-Budapesta Budapesta- AradA-TeiuşA. Trend Treid Trend de Trend de | Trend Trend omnibus omnibus persdne persdne de peroone omnibm TeiuşA I | 11.10 12 10 11.24 — 2.40 Viena — Alba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă Şibotă 12.30 12.52 — 4.2 £ 4.50 Szolnok | 11.20 4 10 12.41 5.45 Or ăştia 1.01 — 5.18 AradA 430 6.— 7.04 Simeria (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţă 4 43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Braniclca 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 641 7.10 8 36 Gurasada 4X8 — 7.40 Conopă 6C9 7.37 — | Zam 4.25 — 8.11 Bărzova 6 28 755 — Soborşin 530 — 8.46 Soborşin 7 26 8.42 — Bărzova 5.56 — 933 Zam 8 01 9.12 — Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 834 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 1027 Ilia 8 55 9.; 8 — Paulişă 7.28 — 10.42 Braniclca 9.19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 951 1042 - - Glogovaţă 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — ▲rad A 8.28 — 11.39 Orăştiă ' 11.11 11.37 ■ — Szolnok | 8 42 — 4 52 Şibotă Vinţulă de josă 11.43 12.— 12.29 — - | — 6.12 | 12 18 — • Budapesta - | Offl Alba-Iilia 12 36 12.46 — Viena — | 6.05 | TeluşA . 1 29 1.41 — AradA-TimişAra Simeria (Piski) Petroşenl Trend Trend de Trend Trend de Trend Trend omnibus persdne mixt pendne onafbM mixt AradA 5.48 6.05 (Simeria 11.25 - 2.42 Aradulă nou o.l9 — 6.33 Streiu 11.58 .— 3.25 Nămeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 4 16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5J.I Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadiâ 2.24 — 5.5âl Mierczifalva — — — Baniţa 3,05 — TlmlşAra 9.02 — 9.08 Petroşenl 3.37 — 7.12 TlmlşAra-AradA Petroşenl—Simeria (Pişfci) Trend de Trend de Trend Trend Trend Trend persdne persdne omnibus de per*. omnibus mixt TlmlşAra 6.25 5.00 Petroşenl 10 07 — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 ■ 6.53 7 37 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nămeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă 1242 — 9.0i - Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 AradA 9.27 — 817 Slmerlt 1 53 — 10.81 i*redealu-Budapesta BucurescI Predeală TimişG Feldibra Apatia Agostonfalva HomorodG Haşfaleu Sighişora j jElisabetopole MediaşG Copsa mică Micăsasa Blaşiu CrăciunelG Teiuşîi AiudG VinţulG de sus ti Ui6ra Cucerdea Ghirisft Apahida eiuşin Nedeşdu GhirbSu Aghirişft Stana HuiedinG Ciucia Bucia Bratca Rbv Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-peata Viena Trenii de persdne Tren i Trena accelerat lomnibus Trena omnibus 7.30 — — — 1.14 — — z 1.45 7.47 — 4. le. 2.32 8.24 — 5.02 — 8 51 — 5,40 — 9.14 — 6.15 — 9.51 7.06 — 11.03 — 8.52 — 1L.29 — 9.19 — 11.26 — 9.31 — 12 00 — 10.16 — 12.29 — 10.57 — 12.44 11.19 — 1.05 — 11.31 11.52 — 1.34 — 12.31 — 1.46 — 12.48 — 2.09 — 1.22 — 2.39 — 2 18 — 3.01 — 2.48 — 3.08 — 2 56 — 3.14 — 3 64 — 3.5h — 4 51 — 5.10 — 5,28 — 5.30 — 5 56 — 6 03 — 8.00 — 6.21 — 8.36 -- - — 9.04 - - — 9.32 — 10. îl — 7.14 -- 10.5’, — 7.43 — 12 16 — — L2.50 — 1.21 8.22 — 2.02 8.48 — 3.06 — — 3.38 - — 3.54 — 9.13 — 4.05 — 9.18 10.55 4.50 — 10.38 1.23 7.23 — 12.20 3.24 — — 2.15 10.05 — I — — 2.15 — - 1 8.00 6.06 — i Budapesta—2*redealtl Trena de pers. Tren accelerat Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu Cluşlu ' Apahida Ghiriş Cucerdea j Ui6ra VinţulG de susG AiudG Teiaşâ GrâciunelG BlaşG Micăsasa Copşa mit Mediaş G Slisabetopole Sigişâra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşovă TimişG Predeal^ BucurescI 11.10| 7.401 11 051 2 02! 4.12 11.00 11 19 12 30 1.01 106 1 13 1.20 1 41 2X0 2 35 2.48 3.20 3 36 4X0 4.3 h 5.12 5.37 IM 7.43 8.11 8.41 9.21 Nota: Orele de nbpte suntQ cele dintre liniile grbse. 2.— 3.58 5.28 Trend Trend omnibus de ! persdne Trend omnibus 6.58 7.33 8.04 8.58 9.28 10.28 540 9.14 9.24 9 41 10.19 11.38 12.18 12.54 1.57 3.11 3.40 4.15 4.36 4.58 5.26 1.55 2.53 3.28 9.35 6.20 9.34 11.26 1.38 206 2 17 2.40 3.24 3.47 407 4.33 5.15 5.34 5.55 6.07 6.24 6.43 8.03 11.4f 2.31 7.08 7.36 9.06 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 3.49 4.28 6.16 7.06 7.46 8.25 9.15 Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernescl.