BEDAOŢICITEA ŞI ADMINISTBAŢIUITEA1 BRAŞOVU, piaţa: mare Nr. 22. GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unii antf 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Aomiala fi str&ln&tate: Pe *ntt 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU l. s£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUKILE: O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorltorT nafranoate nu •• prlme«ou. — ■anuaoripta nu te ratrimltfi. Luni, Marţi 13 (25) Ianuariu. 1887. Braşovtl, 12 Ianuariu 1887. Strigătele de alarmă ale foilor* bismarkiane în contra pregătirilor* de râsboiu ale Franciei, ee se repetă cu vehementă tot* mai mare, au câştigat* o fatală importanţă prin măsura anunţată de curând* a oprirei «sportului de cai în Germania. E sciut*, că aseţneni măsuri să iau în timpuri critice, în ajunul* unui răsboiu, când e vorba de-a împedeca ca statul* inimic* să-şi ; ia mijlâcele pentru înarmarea sa din propria; ţâră. De aceea soirea, că consiliului federal*! german i s’a presentat* propunerea de a se opri: esportul* cailor* din întreg* imperiul*, a produs* mari îngrijiri pretutindeni. Se află dre Germania âr&şi în ajunul* unui. răsboiu cu Francia? Acâsta este întrebarea, ce se aude a(}l în tdte părţile şi, la care nimeni nu: este în stare să dea un* răspuns* categoric*. ( Cumcă Francia se înarmăză cu o grabă fe-; brilă nu mai este ceva nou, tocmai aşa de bine’ cunoscut* ne este, că Germania emulâză cn Francia, în pregătirile de răsboiu. Aceste pregătiri nu mai indică dâr a linişte şi moderaţiune« s’a dată în gura mare şi în modă demonstrativă înaintea întregei Europe. Cei din Berlină aşteptă să vecjă, că Ore guvernulă francesă -pOle ori nu să dea o declara-ţiune, platistbilă pentru marile ei cumpărări de scânduri.^ „Standard*, organă ofieiosă dm Londra, încă gă-sesce, că actuala situaţiune e critică. Elă (fice că ceea ce a cerut* Bismarck în Reichstag şi apelulă ce l’a făcută elă la patriotismulă poporului germană dovedesc* că în re imperiulă germană şi între republica francesă esistă o duşmănia, care nu se pdte şterge decâtă prin sânge. Sciri militare. Austro-Ungaria. Arsenalulă din Viena are lipsă mare de lucrători. Cu deosebire curelarl, şelari, cismarl şi croitori se caută. România. »Epoca* află, că guvernulă a comandată la o fabrică germană 6000 de pusei cu repetiţiune. Cu asemenea pusei voră fi armate mai ântăiu regimentele 1, 2 şi 3 de liniă şi batalionulă 3 de vânători. — Ministrulă de răsboiu cere ună credită dc 5,000,000 lei pentru cumpărare de material* de răsboiu. Francia. „Nordd. Alig. Zeitung" confirmă, că îd Alsacia, anume la Zabern, Romansweiler şi valea Brensch se cumpără o mulţime de scânduri şi bârne pentru Franţa, spre a se construi barace militare la graniţa militară. Dela Romansweiler au plecată deja cinci vag6ne la Nancy şi patru la Verdun ; şi în alte locuri din Alsacia se încarcă din acestă materială. Numita (Oiă trage următorea conelusiă: Prin urmare nu încape îndoială, că Franţa concentrez* la graniţă mai multe trupe dq-câtă ce potă avea locă în cetăţile şi garnisOnele de acolo. De asemenea se cumpără de agenţi francesi eterulă şi puciOsa din Germania necesare pentru fabricarea materiei esplosibile >Melinita“. Liniile ferate belgiane au transportată în aceste (file o mulţime de cai, veniţi din Danemarca, pentru Franţa. In tote (filele sosescă la Liege transporturi de cai. 0 fOie din Lyon relatâză, că poliţia a arestată acolo pe doi indivizi, consideraţi de spioni. Acum câteva (file trei persOne au descinsă la ună otelă aprOpe de casarmă, unde e batalionul* de vânători 28. Acei străini au oferit* unui soldat* o sumă mare — se (fice că 20,000 franci — pentru o puşcă de repetiţiă de modelă nou cu cartuşe. Soldatulă a dat* străiniloră o întâlnire la o berăria, der avisâ poliţia, care arestâ ,pe doi străini. Ală treilea a scăpată. Unulă dintre cei arestaţi (fice că se numesce Sydney din Londra, âr al* doilea ar fi servi-torulă lui. Se crede că numele e falsă. S’a făcut* o per-chisiţiâ minuţiOsă în camera locuită de străini. Germania. Societatea patriotică a damelor* din Berlin* a ţinută în Berlină o şedinţă sub preşedinţa împărătesei. „Nordd. Allg. Ztg.“ întitulâză relaţia despre acâstă şedinţă: „Mobilisarea Crucei Roşie* şi (fice, că oştirea va avea p6te în curândă trebuinţă de ajutorulă şi soli*-citudinea asociaţiuniloră voluntare pentru îngrijirea bol-naviloră. Anglia. Se anunţă din Svedia, că guvernulă en-glesă; a comandată cantităţi mari de projectile eplosibile la manufactura din Stoekholm, care lucreză (fi şi n6pte la esecutarea ordineloră primite. Două mii projectile voră fi îmbarcate pentru Londra peste câteva (file şi alte optă-spre-(jece mii la sfârşitulă Junei. Belgia. Ministerulă de răsboiu lucreză cu mare grabă planurile de mobilisare, Antwerpenulă se pune cu zelă în stare de apărare, institutele de uniformare suntO grămădite cu lucrulă, fabrica de tunuri din Luttich lu-crâză (fi şi nOpte. In t6tă ţera se conscriu vitele şi alte provisiuni de mijlOce de traiu, ca şi cum Belgia s’ar afla în ajunulă unei espediţiunî. Până acum p6te că s’a şi adusă legea asupra esportului cailoră şi asupra rechisi-ţiunilor* militare în casă de răsboiu. Statulă majoră generală a dată ordină să se formeze ia graniţa sudostică două tabere întărite. Grecia. Guvernulă tractăzâ cu întreprinzători' belgian! pentru construirea căii ferate Missolunghi-Arta, care e importantă din punctă de vedere strategică, de-ârece acestă cale uşureză ună eventuală marşă la graniţa epirotă. Turcia. Sultanulă s’a decisă pentru introducerea puscei Mauser în armata otomană şi a dată ordină să se încheiă un* contract* de liferare a 500,000 de ast* felă de pusei, cu preţul* de 500 piaştri puşca. SOIRILE PILEI. Ministrul* de comunicaţiune Baross a ordonat* ca să se începă cât* mai curând* cu instruirea afişr • nativă a funcţionarilor* dela poşte şi telegrafe. .Sudung, Lloyd* anunţă, că la 1 Februariu vor* începe cursuri speciale în Pesta, Timişora şi Agramă, care voră dura patru luni, atâtă pentru funcţionarii de poşte, ea şă înveţe serviciulă telegrafeloră, câtă şi pentru funcţionarii de telegrafă, ca să înveţe serviciulă poşteloră. E vqj:]^ de întrunirea poştelor* cu telegrafele. GAZETA .TRANSILVANIEI. 1887. Nr. 8.__________________________________ • La terminarea căii ferate Murhu—Ludoşu — Bistriţa se lucrâză cu mare grabă, aşa că la, 1 Noemvre a. c. se va pute preda comunicaţiunei. La balulă curţii din Viena, ce s’a dată în (Jilele trecute, d. Kalnoky a presintată Maiestăţii Sale pe d. Carolu Demetriade, locotenentă de vânător! în armata română. D-lQ Demetriade a fostă în vera trecută multă timpă în Braşovă, luândă parte la lucrările de triangu-lare, dedrece d-sa urmâză cursulă institutului geografică din Viena. —x— Ca ună faptă de rară eventualitate scrie »Kolozs-var«, că căpitanulă poliţiei din Caşovia, cu numele Lokhorn Jânos, despre care (jice că, deşi după naţionalitate este ună »Maghiară“ cinstită, totuşi a fostă distinsă din partea Ţarulni rusescă cu ordinulă Sântei Anna cl. III, din causă că a descoperită pe nisce falsificator! de ruble rusescl. Lokhorn şi Ungurfi! De unde şi pănă unde? —x— fiarele franceze ne spună, dice „România Liberă», că contesa de Beausacg (comitesa Diana, care a scrisă • Maxime ale vieţii)14 întrunise în saloneîe sale, Duminecă în săptămâna trecută, o societate alesă pentru a asculta citirea unei poeme a Reginei României—Carmen Sylva—, ^Iehovau, tradusă în versuri franeese şi recitată de d-ş6ra Văcărescu, o tânără poetă cu multă viitoră. D. Vasilie Alecsandri şi alţi membri ai coloniei române din Parisă asistau la serbarea acâsta. D. Sully-Prudhome a fostă celă dintâiu, care a aplaudată eleganta şi fidela traducere în versuri escelente. Ună albumă cu armele Reginei primea numele tuturorâ auditorilorfi care i se adresau şi d. Luis Ulbach fusese însărcinată cu deosebire de Regina României printr’o depeşă, ca să’i trimită darea de semâ a acestei citiri interesante. —x— Se vorbesce că pe la începutulă lunei Martie va sosi în Bucureşti generalulă Brialmont pentru a inspecta din nou lucrările fortificaţiuniloră capitalei, spună diarele bucurescene. ţHarele din Bucurescî spună că negociaţiunile pentru încheiarea unui tractată de comerciu între România şi Turcia au ajunsă la bună sfirşită şi câ instrumentulă definitivă nu va întârcjia d’a fi semnată. Să ♦*. ' f 4 » (Urmare şi fine.) UnQ casQ fârte instructiva pentru agricultori s’a ivita în Franciâ, unde direcţiunile a două căi ferate, plantănda dealungula liniilora ferate Drâcilă, au infectata cu rugină bucatele pe mai multe milurl pătrate, causânda agricultorilor pagube enorme, încâta în fine se vătjură silite să sacrifice banii cheltuiţi şi să distrugă plantaţiu-nile. Acesta casa e încă una semna destula de instructiva pentru agricultorii noştrii, ca în juruita sămânături-, lord să nu sufere nici o buruiană şi nici una arbusta nefolositora, ci terenula destinata pentru plantele agricole să fiă ocupata numai de ele. Cu totula altceva însă este, când aceşti arbori şi arbuşti au o menire 6re care, fiă ca să ferâscă plantaţiunile de vite şi de omeni, fiă ca să le ferâscă mai cu seină de yântunle şi viscolele cele reci dela mâ4ă-nâpte şi răsărita. Şi atunci însă e de preferită salcâmula, seu spinula, duduia etc., cari nu suntă dăunOse culturilora şi aduca şi una fo-Iosa însemnata chiar şi prin lemnula lora. care e bunfi pentru diferite lucrări. Tota acesta este de 4is0 Ş' In privinţa livetjilora, păşunilora şi grădinilora, adecă din ele încă să dispară ori şi ce' tufă nefolositâte, ori ce arbusta său buruiană, dăcă nu cumva este cu totula indispensabilă, de esemplu la apele curgătăre pentru conservarea malului, pentru folosirea unora prunduri etc. In privinţa pâdurilorO e neapărata de lipsă ca devastarea lord să înceteze şi ele să servăscă numai pentru producţiunea de lemna, şi anume pe câta să p6te a lemnului de folosa, — ştejara şi bradO — şi acesta atâta în interesula generala, câta şi ala particularilor pentru regularea umidităţii şi a temperaturei. Din contră, urmândO cu devastarea lora de pănă acum, ba în urma exportului de lemna, sporita numai în timpa de 10—20 ani, o să se Întâmple aceea, ce s’a întâmplata şi în alte ţări, ca să dispară pădurile şi în locuia lora să rămână dâlurile g6le, âr ca consecinţă inundaţiunî peste inundaţiunl, urmate apoi de secete cumplite de câte 10—*12 săptămâni şi mai bine. Esemplu |e Dobro-gea, Muntenegrula, muntele Kart etc. Pentru a tăiâ, devasta'şi goli una dealâ său o muche de pădure şi de ori ce veget iţiiyte, îţi ţrebue numai cfttevş <|ile, âr de a o împăduri din nou,,dApă ce sl-a perduta. vegelaţiunea, îţi trebuesca cela puţina 20 de ani şi apese enorme. A se vedâ numerji 4, 5, 6 şi 7 din anpla curenta. Deci e mal bine să conservămd, pănă avema ce. Sciu, că lemnula, cu deosebire de ştejara şi brada, se caută şi plătesce a(JI mal bine ca altădată, şi nu voiu să 4i°ti> ca să-la lăsăma să îmbâtrânâscă, să-şi pârdă valorea, nu, ci numai să fima cumpătaţi în tăierea pădurilor, căci preţuia lemnului de valdre se va urca şi mai multa din ana în ana, şi în locuia celorQ bătrâni, să plântăma alţii, âr arinii, alunii, mestecenii, fagii să-î înlocuima cu ştejara, brada, pina. Şi acâsta atâta pentru motivula de a ave lemne de trebuinţă şi de foca, eâtu şi pentru a pute prăsi bucate. Aci voiu să revină şi asupra folosului pădurilora de păşunita, în privinţa căruia am citita chiar şi în (Jiare plângeri din partea mal multora agricultori d’aî noştri. Păşunirea pădurilora este fdrte stricăci6să şi vă-tămătdre pădurilora şi cu deosebire celora tinere, căd prin ruperea şi râderea continuă a mugurilor^ şi a mlă-diţeldrfl tinere, degenerâză cu totula, nâputându-se urcasusa, ele se întindă pe pămenta, pipernicesca cele mal răbdurii şi mai trainice: mesteacănula, fagula,carpinula etc., âr cele de valdre,, ca bradbla, stejarula, se perda cu totula. Esemple avema destule pe tota locuia. Pe lângă aceea, folosula e neînsemnata faţă cu dauna causată. Toţi şciu, că fe-nula de pădure, decă ar fi compusa tota din acele plante şi ierburi ca şi cela dela şesa, tota nu e aşa de folosa ca acesta. Şi 6re de ce? Lucrula se esplică fdrte lesne. Iârba din pădure crescânda la umbra arborilora şi tufelora, fiinda mal tdtă (jiua în umbră şi neavânda lumină destula de intensivă, ca sub influinţa ei protoplasma din celule să p6tă lucra —- să potă reduce acidula carbonica prefâcendu-lO în materii organice — materia ei solidă şi nutritore nu spo-resce, ori şi câta de mare ar fi corpula ei, ela e fără vlagă şi se compune mai numai din apă. Deci pentru pascerea unora ierburi şi buruenl, fără de nici o putere nutritivă, nu merită, ca să se devasteze şi ester-mine pădurile. De aceea e mal bine, şi în interesula tuturora, ca la segregare sâu regularea proprietăţii, să se separe de pădurî fenaţiile şi păşunile şi să se cureţe de ori şi ce tufe sâu arbori, rămănânda numai pentru producţiunea de iârbâ, âr încolo partea destinată pentru pădure să rămână numai pentru lemne, şi pe câta va fi Cu putinţă arborii bătrâni şi de puţină valdre să se în-locuâscă cu plantaţiunî nouă de ştejara, brada, pina etc. Din t6te cele înşirate mai susa resultă: 1) Că comassarea sâu reglarea proprietăţii, justa esecuîată, nu e una rău şi una pericula, precum se părea înainte 2) Că deşi făcută în interesula proprietăţii mari şi adese cu intenţiunî contrare nouă , precum bună-dră era şi ideea d’a înfiinţa sate de Ciangăî la FăgăraşO, de care nu s’a alesa, nici nu să va alege nimica, totuşi comassarea e avantagiosă din t6te punctele de vedere şi pentru proprietatea mică, şi spesele făcute cu ea să restitue în curânda. 3) Că şi in Ardeala în mare parte, cu deosebire la şesurl, cum e ţâra Oltului, a Bârsel, a Haţegului, cu una cuvânta tota pământula ce se cultivă aiji pdte fi supusa comassarel. Escepţiune trebue să se facă cu regiunile muntose, unde mai fiă care agru este în-eunjurata de rîpi şi (teluri sterile, a cărora înclinaţiune e peste 8°, pe cari, dăcă le-ai supune comassărel şi cul-tureî, nu numai că n’aî folosi nimica, ci din contră, ru-pândQ pajiştea şi tufele, prin spălarea [ărineî de apă, ai periclita şi locurile cultivate din vale, îngropânda soluia xumosa şi arătora sub ţărîna sălbatică şi petrile aduse dela deaia. In privinţa esecutărei comassărei e necesara: 1) | Ca representanţa comunală să câră dela inginerula antreprenor garanţiă suficientă despre aptitudinea lui intelectuală şi materială, că este elă în stare să esecute o astfela de operaţiune, şi să-i controleze adeseori lucrările. In privinţa acâsta ar fi de dorita, ca tinerii noştri ingineri, în loca de a trece cu toţii în România/ după ce au studiata cu banii noştri, să rfemână între noi, să se apuce de astfela de lucrări, ca să avema câtă se pdte mai mulţi ingineri români şi să nu fima siliţi a încredinţa averea şi viitorula nostru streiniloră. Pa-< ralele strînse cu multe sudori . să rămână în mâna Românilor 0. 2) Să îngrijâscă ca comisiunea alesă pentru clasi- ficarea pământului să fiă la înălţimea chiâmărei ei, şi, în lipsă de 6menî specialişti, să alâgă atarî persone, cari au avuta ocasiune să; cunoscă producţiunea pământului, şi în fine să îngrijâscă ca ea să clasifice pământula după’ calităţile şi fertilitatea lui, âr nici de cum după.poşiţia şi influinţa proprietarului în comună şi societate. ‘ ^ 3) Unde pământula, din capsa varietăţii, presintă prea multe greutăţi pentru a putâ fi unita într’una sid" gurQ complecsa, acolo să se dea cela multa cu 6— parţele, astfela ca totuşi să pdtă fi posibila a Introduce o cultură sistematică şi raţională. f SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) RAAB, 24 Ianuariu. — Ministruîă Baroţj®* a ţinută er! înaintea alegătoriloră săi o yorbirâ, în care arătâ politica de comunicaţiune a guvernului, desemnându ce e dreptu referinţele ca' seridse, ddr nicidecăm critice şi imposibilă, de a se ameliora. Ga cele mai importante probleme desemnă ministrulu construirea şoseleloru statului, regularea măsurărei lucrăriloră publice. Rc£ gulareâ Dunării de susu este în cursă , aceea â Porţiloră de feru în pregătire. Importantă ar fi* construirea canalului Vukovar-Samacz, prin care; drumulu spre litoralii Mării Adriatice se scurtăzâ în modă însemnată. Activitatea comerciului ungară trebue să se îndrepteze spre Orientă. Ministrul ă speră în cele din urmă, că pacea se. va susţină. DIVERSE. Monstru de grăsime. — La 1787 s’a înmormântata în DublinD unQ omO grasa şi grosQ, cum nu se mai văcjuse de când cu vestitula uriaşQ irlandeză Pinnakule. GosciugulQ cu răposatulQ i’au dusa la grdpă 30 de dmenl aleşi, schimbându-se câte 10 inşi. In anii din urmă ai vieţii sale se îngrăşase atâta, că tdte uşile casei sale aii trebuita lărgite cu două urme; ela cântărea 322 kilograme. Acesta monstru se numea Roger Byrne. La vîrsta de 54 ani l’a sufocata grăsimea lui propriă, ne mai putânda respira în cele din urmă. Acesta colosa era mai greu cu 50 kilograme decâtO multa admiratula Bright din Maldena, care trecea de cela mai greu oma ala vâcului său şi în a cărui vestă întrau şâpte dmenl de rânda. Revoltă de călugăriţe. — Călugăriţele mănăstirei Ursulinelora din Cividale lângă Gorz au depusa în (Jilele acestea pe stnriţa lora din ranga şi au alesa alta in locu’n Autorităţile chiămară pe archiepiscopuia din Udine, căruia îi succese a îmblânzi pe călugăriţele revoltate, restituinda acestea pe isgonita lora stariţă ârăşl în ranga şi demnitate. Se cjice că — mici porţiuni de carne arfi fi fosta causa acestei revolte a călugăriţelor. Editora: Iacobti Mureşianu. Redactora responsabila Dr. A lirei Mnreşiann Bucurosâ va lăsa amicabilula cetitora să trâcâ pe dinaintea sa tablourile, cari avema de gănda a le desfăşura cu ajutoruld unui călăuza autorisata. Este opula lui F. Kanitz întitulata Donau-Bulgarien und der Bal-kanu (Bulgarîa-dunftrânâ şi Balcanula), căruia îi mulţă-mima multe şi a cărui valdre este Sncft neîntrecută, deşi a fosta ajuusă şi Întrecută de evenimentele timpului. Dela călătoriile lui F. Kanitz în anula 1874 s’au săvârşită schimbări mari în Bulgaria. Acâstă ţâră nu se mai află sub stăpânirea Pdrtei, cu alte cuvinte sub Pa-dişahulu Osmaniloru. In Bulgaria nu mai residâză nici una » Vali turcescuu în Rusciucu; fortăreţele formidabile Vidinu, Nişu, Vama, Şumla şi Silistria nu se mai află în puterea garnisdnelora turcescl, atâta de înfricoşate odi-ni6râ, pentru ca de acolo să zâdărnicâscă ori-ce încercare a ,hordei raiale—cum numiau şLnumesca Turcii pe supuşii creştini în batjocură, — de a sfărâma jugula lora. Şi multa urgisiţii arândaşl ai contribuţiunîlora au dispărata împreună cu amploiaţii şi Chadii (khadis) cei uşorQ de mituita. Provinciile Bosnia şi Herţegovina au fosta ocupate după congresuia dela Berlina' de trupele austro-ungare, făcându-se şi acolo sfârşita domniei paşalelora turcescl. In Bulgaria s’a formata, sub domnia principelui Ale-sandru de Battenberg, o armată naţională bulgară. Multe mâşee stau acum pustii, sâu suntă strâformate în bise- rice creştine. Poporaţiunea musulmană s’a împuţinata In moda însemnata, şi chiarQ şi coloniştii tătar! şi Cerchezii cei atâta de oriţl Bulgarilord au dispăruta cu totula de pe teritoriuia bulgara. Aceste străformărl naturale s’au săvârşită abia în timpula mai nou, în timpulO nostru. Ţarula Alesandru II a învinsa, după lupte îndelungate şi sângerâse, in râsboiula din anula 1877—78 armatele Padişahului Abdul-Hamid şi a eliberata prin acâsta mai intâiu pe Bulgari de jugula turcesca. Multa a fosta lăudată şi glorificată bunătatea, cu care împâra-tula Rusiei a jertfita armate şi miliâne, pentru ca să elibereze în modula cela mai necgoistica pe poporula bulgara consângâna şi coreligionara. Şâpte ani întregi au şi mersa tâte după placa, fiinda că şi principele alesa — deşi nu de rassă slavică — a corăspunsa pe deplina tuturora aşteptărilora, bşr, ee e mai multa, le şi întrecu, fiinda că sub guvernula său Rumelia-orientală s’a alăturata de bună voiă la Bulgaria. Entusiasmula poporului ajunse punctula de culminaţiune, când Alesandru conduse însuşi juna sa armată in marşa repede dela biruinţă la biruinţă în contra Sârbilora deprinşi în râsboiu Acâsta armată, deşi abia fusese or-ganisată, a arătata 1a Slivniţa, la Ţaribrodu şi Pir o tu, că scie să învingă şi fără oficerl rusescî. Dăcă acâstft formaţiune de stata s’ara pută întărit adecă dăcă s’ara pută desvolta neîmpedecată, atunci in* tr’una timpa nu prâ îndelungata, după cum se prevede, o armată bulgară şi nu rusescă îşi va face intrarea triumfală în Constantinopolu. Acâslă fantdmă înspăimântător o vedeau politicii rusescî clara înaintea ochilora, şi pentru ca să pună capătil tuturora acestora combinaţi uni ameninţătâre, a trebuita mai nainte de tote să fiă delăturata cu orl-ce preţa capabilula şi de popora iubi-tula principe. Modula cela maliţiosa în care s’a săvârşită cu batjocurirea tuturora principielorD de drepta de-ronarea şi delăturarea principelui Alecsandru de Bat-tenberg, se mai află încă în prospăta memoriă a tuturora. Acuma se facă încercări, ca să se impună poporului lipsita de conducătora din ce în ce mai multa jugula rusesoa în loca de cela turcesca. Pentru a Introduce acâsta în moda cuvenita a fosta desemnata gene-ralula Kaulbars, care prin apucăturile sale tergiversive numai câta a efeptuita, că simpatiile poporului bulgara s’au înstrăinata cu totula de Rusia. Una popora, căruia i-a fosta data să se încălcjâscă odată la ra<ţele sorelui libertăţii, nu se mai lasă a fi tractata ca o hordă fără voia propriă. După cum se vede, planurile rusesc! vora da încă preste mari greutăţi, şi noi avema de bună sâmă impO destula a ne face cunoscuţi mai de-aprâpe cu ţâra din cestiune şi cu poporula ei. (Va urma) Nr. 8. GA2ETA TRANSILVANIEI 188?. Canalii l* bursa da Viena Bursa de Bueuresci. din 22 lanuariu st. a. I8b7 Reută de aurfi 5°/0 . . . 100.40 Reată 4e hârtiă 5 % . . 90 20 împrumutul*! căilor*! ferate ungare ...............1-45.50 Amortiaarea datoriei căi-lortt ferate de ost*! ung. (1-ma emisiune) . . . 97.— AmortiBarea datoriei căilor*! ferate de ostâ ung. (2-a emisiune) . . . . 126 50 Amortisarea datoriei- căilor*! ferate de ost*! ung. (3-a emisiune) .... 116 50 Bonuri rurale ungare . . 104.20 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişti............... . 104.— Bonuri cu cl. de {sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104.— Bonuri croato-slavone . . 105 50 Despăgubire p. dijma de vinâ ung...............—.— Împrumutul*! cu premiu ung....................119.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.75 Renta de hărtiă austriacă 80.50 Renta de arg. austr. . . 8135 Renta de aur*! austr. . . 111 S0 Losurile din 1860 . . . 136.80 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 869 — Act. băncel de credit*! ung. 291.25 Act. băncel de credit*! austr.283.50 Argintul*! —. — Galbinl împărătesei .... 5.96 Napoleon-d’orI .... 10.05 Mărci 100 împ. germ. . . 62 25 Londra 10 Livres sterlinge 127.10 Cota oficială dela 10 Ianuarie st. v. 1887. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) . . * n >> (5°/o) * » » urban (7%) . . , (6°/0) . > (5°/o) • • Banca naţională a României 500 Ac. de asig. Dacia-Rom. < » » Naţională Aură contra bilete de bancă . Bancnote austria ce contra aură. Gump. vend. 92 - 93— 93 V* 94Vi 86V* 87»/* 33— 36— 1018/i 102 V, 85 V* 85s/4 98Vi 99‘/. 91 — 93— 8l2/i 82 Va ^ei — 17.— 17.V. 2.01—r 2.03— Curtuiu pieţei Braşov» din 24 lanuariu st. n 18b7 Bancnote românescl .... Cump. 8.45 V6n<1 . 8.47 Argint românesc » 8.42 * 8.44 Napoleon-d’orî ...... » 9.99 â 10.03 Lire turcesc! 11.26 J» 11.30 Imperiali » 10.26 9 10.30 Galbeni » 5.94 » 5.96 Scrisurile fonc. »Albina» . » 100.50 » 101.50 Ruble Rusesc! » 116.— » 117.— Discontulă ... * 7— 10°/* pe and. Minunea vienesă pe târâncmlu industriei de cesornice cu pendulă. Numai fi. 2.50 costă la mine de astă*}! încolo ună iCesornică cu pendulă esoelentă, Regulată. de sine luminătorii, cu aparată pentru deşteptată şi sgomotă, cu~ două glonţe (funţi) bronzate, pendulă şi cele aparţin&târe. Aceste cesornice pompbse şi escelente suntQ montate In pervasuri rotunde, frumosă colorate, imitândă lemnulă de nucă, de abanosă s6u palisandru, o podObă pentru fie-care salonă. Pentru tabla cu cifrele ce Iumi-năză n6ptea ca luna fără adausă de nici ună materialo dau pentru 10 ani garanţiă şi atragfl atenţiunea, că aceste cesornice minunate, escelente şi totuşi admirabilă de eftine se afltţ singură numai la mine bune şi veritabile Afară de acestea dau cu Numai fl. 6*50 unO c^sornictt romontoir, supraliiul Argintfi-Nickel, de întorsa fără cheiă-cu mechanismă de Nickel adevgratfl, regulată, punctuala, cesornicO nedis, tructibiia, arătâqdQ secundele. Numai fl. fl’50, mai nainte a costată întreita. Trimiterea în provinciă se face cu ramlmrsă post., sen trimiţendn-să preţuia înainte prin Exporthaus Fekete, Uhren-Depot, XC Wlen, V. Wehrgasse Nr. 13/59. ABONAMENTE la „§azeta transilvaniei" se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale. Adresele ne rugămil a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă. Preţulu abonamentului este: Pentru Austr o-Ungaria: pe trei luni............3 fl. — „ ş£se lunî........ . . 6 fl. — „ ună ană..............12 fl. — Pentru România şi străinătate: pe trei luni ..........10 franci „ ş£se lunî............20 ,, ,, unii anii...........40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.1, Mersul*! trenurilor*! Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Bredealti-Budapesta şi pe linia TeiuşA-Aradil-Biidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung. PredealA-Budapesta Bueuresci Predealu Timiş*! Braşov6 Feldiâra Apatia Agostonfalva HomorodO Haşfaleu Trenă de persftne 8ighiş6ra JElisabetopole Mediaş*! Gopsa mică Micăsasa Blaşiu CrăciunelO Teinşft Aiudd Vinţuia de susfl Ui6ra Cicerdea Ghirisft Apahida Clnşin Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişb Stana Hoiedina Ciucia Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe 8.24 8 51 9.14 9.51 i 1.08 11.29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 3.01 3.5b Oradla-mare P. Ladâny 8iolnok Bnda-pesta Viena Tren j Trenft accelerat l omnibua oi 1 — — — 4.16 — 5.02 — 5.43 — 6.15 — 7.06 — 8.52 — 9.19 — 9.31 — 10.16 — 10.57 — 11.19 11.31 — 11.52 — 12.31 12,48 1.22 2 18 — 2.48 2 56 3 64 4 51 _ 5.28 __ 5 56 6 03 — 6.21 — — — — — — — 7.14 -- 7.43 — — — — 8.22 — 8.48 — — — — 9.13 — 9.18 10.55 10.38 1.23 12.20 3.24 2.15 10.05 — 2.15 8.00 6.05 7.30 1.14 1.45 2.32 Budapesta—PredealA 8.00 8.36 9.02 9.32 10.11 10.51 12 16 12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.0b 4.50 7.23 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu Clatin Apahida Ghiriş Cncerdea Ui6ra Vinţulb de sustl Aiudâ Teinşft Crăciunelti Bl&şâ Micăsasa Copşa mit MecLiaşt! Elisabetopole Slgişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra Nota: Orele de n6pte sunt*! cele dintre liniile gr6se. TeiuşA- 1 radA-Budape§ta Timiş*! Predealu Bueuresci Budapesta- iradA-TefuşA. Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-lpră Kdniges & Koponyy Ze nes Trenfi Tre îft Trenft de Trenfi de Trenft Trenft omnibua omr.buB ! persdne pendne de persdne omnibtu TelnşA T Viena 11.10 12.10 11.24 — 2.40 — Alba-lulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă Şibotă 12.30 12.52 — 4.2 J 4.50 Szolnok | 11.20 4 10 12.41 5.45 Orăştia 1.01 — 5.18 AradA 4 30 6.— 7.04 Simeria (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţă 4.43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Braniclca 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 541 7.10 8 36 Gurasada 4C8 — 7.40 Conopti 6 09 7.37 Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 628 7.55 Soborşin 5 30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 .— Bărzova 5.56 — 9.33 Zam 8 01 9.12 — Conopti 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10 27 Ilia 8 55 9. 8 — Paulişă 7.28 — 10.42 Braniclca 9 19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9 51 10 42 - - Glogovaţti 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — AradA 8.28 — 11.89 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok | 842 — 4 52 Şibotă 11.43 12.— — — ] — 5.12 Vinţulă de josă 12 18 12.29 - - . Budapesta i — 8.20 | Alba-lulia 12 36 12.46 — Viena — I — 6.05 | TeiuşA . 1 29 1.41 — AradA-TImlşAra j Simeria (Piski) Petroşenl Trenft Trenft de TreDft Trenft de Trenfi Trenfi omnibua peraftne mixt pendne omnibm mixt AradA 5.48 6.05 simeria 11.25 . 2.42 Aradulă nou 0.19 — 6.33 Streiu 11.58 — 8.25 N6meth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 416. Vinga 7.18 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa 3.05 — 6 41 Timişdra 9.02 — 9.08 Petroşenl 3.37 — 7.12 TimlşAra- AradA Petroşenl— Simeria (Piski) Trenft de Trenfi de Trenft Trenft Trenft Trenfi 1 pertâne peraone otnnlbna de pers. omnibua mixt TimişAra ! 6.25 1 5.00 Petroşenl 1007 - 6.10 Merczifalva 1 — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.82 Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 NAmeth-Sâgb 8.36 — 6.23 Haţegă 1242 — 9.01 Aradulă nou 1 AradA j 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 . 9.5? 1 9.27 — 8.17 Gineri» 153 — 10.31