OAZETA TRANSILVANIEI.
REDACŢIVNEA ŞI ADMINISTRAŢirXKA!
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţJJ.
eunfi an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi str&in&tate:
Pe anti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.^pe trei luni 10 franci.
m 7.
ANULU L.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ARUNC IU BILE:
O serift garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SoriierT nefrsnoate nu •• prlmeuoii. — Banuiorlpte nu «a retrimlti.
*
Duminecă, 11 (23) Ianuariu.
1887.
NOU ABONAMENTU'
la
55
GAZETA TRANSILVANIEI.
u
Cu I Ianuariu 1887 st. v., s’au începută unft nou abonamentft, la care învitămO pe toţi onoraţii amic! şi sprijinitor! ai foiei nostre.
Prctultt abonamentului:
Pentru Austro-Unsaria:
pe trei luni „ ş6se
3 fl.
6
>»	^ i*
unu anu 12 ,,
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 fr&noi „ ş6se „ 20	„
unu anu 40	,,
Abonarea se p6te face mai uşoră. şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilor^ de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponfi numărulu fâşiei sub care au primiţii
Domnii cari se voru abona din nou se binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Admi ni straţiunea. Braşovtk, 10 Ianuariu 1887.
Puţine se audu din partea de dincolo a mo-narchiei. Eşirea deputaţilor!! germani din dieta boemă a făcută mare sensaţiâ la începută, cu-rându însă s’a liniştită opiniunea publică. Atmosfera politicei esteridre apasă greu şi asupra spiriteloră în Cislaitania, aşa că luptele dintre naţionalităţi dispară mai multă sdu mai puţină dinaintea mariloră cestiuni ale
Observatoriilă atentă va sci distinge însă între aparinţă şi realitate şi va găsi, că luptele naţionale din monarchia habsburgică stau în legătură, deşi nu directă, cu cele ce să petrecfi în lume şi că tocmai în vederea mariloră peri-cule, ce ameninţă din afară, luptele interne dintre naţionalităţi câştigă o însemnătate vitală pentru acâstă împărăţia.
Precum amă prevăcjută, cabinetulă Taaffe nu a lăsată să fiă nicidecum conturbată de cele ce se petrecu în Boemia, ci merge înainte pe cărarea pe care a pornită încă acum nouă ani. In nici ună casă nu se pdte esplica ca descurageare, dăcă acum ministeriulă Taaffe caută să se întărăscă din nou îmulţindâ numă-rulti partisaniloră săi prin numirea a vr’o 15 membri în camera senioriloră din Viena (Herren haus), mai toţi federalişti
Curentulu ce domnesee aiji între Germani p6te fi temută, dâr nu este nicidecum agreată ÎH cercurile decisive din Viena. Căuşele suntă uşoru de înţelesu, mai alesă acum când s’a dată pe faţă, că alianţa dintre Germania şi monarchia ndstră nu este decâtă o clădire pe nisipâ. Astăzi nici chiar Germanii din imperiulă celă mare nu mai năgă, că în Austria se tractăză despre lupta dinţie slavismu şi germanismu, şi că acăstă luptă stă în legătură cu marea des-voltare naţională din Germania.
Cu multă sinceritate, din pnnctu de vedere germană, tractăză cestiunea naţionalităţiloră din Austria 4^arulll berlinesă „National-Zeitung“ dela 11 Ianuariu curentă. Pactulă austro-ungară dela 1867, (J^ce fbia berlinesă, presupune cjă, precum în Ungaria Maghiarii, aşa în Austria Germanii să predomine. Dela 1879 Austro-Un-garia stă în legătură de alianţă cu imperiulă germană. Cu t6te acestea vedemu pe Germani respinşi şi asupriţi nu numai în Ungaria, ci şi guvernulu cislaithană se străduesce de nouă ani încdce de a face să înainteze slavismulă pe con-tulâ germanismului. „Naţional-Zeitung“ găsesce eă politica Unguriloru deşi nu se p6te scusa, ddr este de înţelesu, pentru că ei voră să cre-ese ună stată unitară. Nu le pdte ierta însă nicidecum celoră din Cislaithania, că voră să ’mbucâtăţăscă statulă unitară printr’o politică federalistă, Purtătorii politicei federaliste suntă
Slavii şi în fruntea acestora se află Cehii cari pelângă tdte celelalte, arată o înclinare hotărîtă spre Rusia.
Politica lui Taaffe şi-o esplicâ (Jiarulu ber-linesu din năsuinţa de a pune în faţa puterii de atracţiune a ’ Nemţiloru din Germania massa Sla-viloru din Austria, aşadără din imboldu u, bine său rău înţelesu, ală propriei conservări; la a-cestea se mai adauge şi motivulu, pe care se ba-săză vii toru lu Austro-IJngariei şi facultatea ei de a deveni conducătdrea Slaviloră din părţile os-tice.
Simpatisarea cu Slavii dinăuntru, precum şi direcţiunea ce a luat’o politica monarhiei faţă cu Slavii din Orientă se’nţelege că nu este bine vă-4ută de cei din Berlină, nu atâtă de temă că monarhia avuneându-se în braţele slavismului, Germanii din Austria voră fi slavisaţi, câtă mai multă de frică, că o Austriă slavă va deveni pe-riculdsă Germaniei.
Are dreptate dâr „National-Zeitung“ când 4ice că, cu voiă ori făr’ de voiâ, politica austriacă slavo-filă va contribui numai a mări pu terea de atracţiune a imperiului germană asupra Germaniloră austriaci. Nu scimu însă dăcă spe ranţele sale în neînţelegerea ce domnesee între popdrele slave din Austria şi din peninsula balcanică, precum şi speranţele ce le întemeiază pe interesele politicei maghiare, dela care aştăptă în viitoră o mai mare resistenţă în contra sistemului Taaffe, se voră pută realisa.
A susţină că, deărece are de a lupta cu multe neajunsuri, politica contelui Taaffe ar fi greşită şi stricăciosă, după noi este o absurditate, pentru că chiămarea unui guvernă înţeleptă în acăstă monarhiă trebue să fiă nu de a ignora factorii din care se compune statulă, ci de a căuta să-i împreune într’o puternică organisaţi-une ţinendă deopotrivă sămă de interesele tutu
căci se potă nasce curente false şi vătămătâre intereselor!! românesc!, er tăcerea oficioşiloră nu va adormi opiniunea publică din ţără.
Mişcarea în Bulgaria.

Şcirî primite din Constanfinopolă anunţă, că se organiseză acolo din partea refugiaţilorfl bulgari o mişcare contra regenţei. Mai mulţi ofiţeri, cari părăsiseră Bulgaria în urma răsturnărei principelui Alexandru, au sosită în Constantinopolă şi unii au şi plecată spre Adri-anopolă. Mişcarea pare organisată cn scirea guvernului tureescă, în urma întrevederiloră avute între miniştrii turci şi Zancof.
Guvernulă din Sofia a fostă informată despre a-cestă mişcare şi a dată ordinele cele mai severe autori-tăţiloră civile şi militare dela graniţa otomană, ca să a-resteze orice personă suspectă şi a lua măsuri rigurăse contra oricărui individă armată, care ar încerca să trăcft graniţa.
De asemenea se scrie din Rusciuk, că lucruri fărte grave trebue să se petreeă la Sofia, judecândă mai alesă după piedecile ce guvernulă pune comunicatiunilorO telegrafice private între capitală şi restulfl principatului. Cu tdte acest3 s’a putută afla la Rusciuk, că ună mare deposifă de arme aparţinendă partidului Zancovist a fostă descoperită la ună sată lângă Sofia şi că autorităţile din localitate care tăinuiau acelă deposită au fostă arestate. Guvernulă, în urma unui consiliu de miniştri ţinută în (filele acestea pare a fi decisă să convăce o nouă So-braniă şi să facă a se realege principele de Battenberg Ne isbutindă, va cere numirea unui triumvirată, Scirea despre realegerea prinţului Alexandru, care se află acum în Londra, ne vine şi din capitala Angliei.
»Pali Mall Gazette* spune, că se crede în generală la St. Petersburgă că, în presenţa notei Porţei, care cere demisiunea loră, Regenţii voru proclama£ la 22 Ianuarie, pe prinţulu de Battenberg ca Rege alic Bulgariei- Unite şi că Rusia va fi as! felă nevoită de a procede la o acţiune energică. Acelaşi (fiară face să reiasă gravitatea situaţiunei.
D. Zaharia Stoianoff, deputatulă bulgară atâtă de cunoscută ca unuia din partisanii cei mai ardenţi aî
principelui de Battenberg, se află în Bucuresci şi a avută roru popbrăJoră, dela cari atârnă chiar esistenţaj0 in^lnire cu ministrulă română ală afaceriloră streine, monarchiei.
Principele de Leuchtenberg.
După o comunicare a 4’arului »Le Nord“, în caşul ă când regenţii bulgar! s’ar retrage şi s’ar alege o nouă şi legală Sobraniâ la Tirnova, Ţarulă ar renunţa la candidatura principelui de Mingrelia şi n’ar ave nimică în contra aîegerei ducelui George de Leuchtenberg ca Domnă ală Bulgariei.
Familia Leuchtenberg, care aparţine religiunei ortodoxe, descinde din fiulă vitregă ală lui Napoleonă I, cunoscutulă Engenă Beauharnais. Actualmente suntă în vieţă trei principi de Leuchtenberg, cari toţi trei. suntă fiii ducelui Maximiliană şi a marei principese Maria, fiia împăratului Nicolae.
Celă mai mare e ducele Nicolae MaximilianovicI de Leuchtenberg, născută la 1843, care împreună cu fraţii săi are titlulă de „Alteţă Imperială* şi e locotenentă generală. Celă mijlociu e principele Eugenă, născută la 1847 şi e generală-maioră, er celă mai mică e principele Gheorghe, născută Ia 1852, care era căsătorită cu principesa Teresia de Oldenburg, dâr care dela 1883 a rămasă văduvă. Prin urmare, după (fiarulă „Le Nord,“ acestă din urmă fiiu ală ducelui George MaximilianovicI Romanowski ar fi candidatulă la tronulă Bulgariei.
Continuarea negociârilorti pentru convenţia.
„Neue freie Presse“ publică următdrele în numărulă său dela 16 Ianuarie:
Delegaţii guvernului română se voră reîntărce Ia 22 Ianuarie la Viena spre a reîncepe negociările pentru încheierea convenţiunei comerciale. Din acestă faptă se p6te deduce, că nu p6te negreşită să fiă vorba despre o ruptăre a negociăriloră, deşi, fără îndoială, suntă mar! greutăţi de învinsă spre a se ajunge la încheierea unei nouă convenţiuni comerciale. Cea mai mare dificultate se află în cestiunea clausei naţiunei celei mai favorisate. Amă constatata cu o altă ocasiune că România, în recenta con-venţiune ce a încheiată cu Englitera Ia 14 Noemvrie 1886. a acordata acestei naţiuni clausa nelimitată a naţiunei ce lei mai favorisate. România afirmă acum că acestă con-venţiune nu este decâtă o prelungire a celei d’ânteiu şi că clausa naţiunei celei mai favorisate nu este prevă(fută expresamente, şi a fostă acordată într’unâ ehipă implicită prin mănţinerea convenţiunei de mai nainte. Totuşi re intOrcerea delegaţiloră români trebue însă privită ca o dovadă despre aceea, că România este dispusă a face concesiuni în cestiunea clausei naţiunei celei mai favorisate, fiă chiar într’o formă modificată, căci fără de nisce asemenea concesiuni, nouăle negociărî n’au nici o perspectivă de a da vre-ună resultată favorabilă.
D. ministru-preşedinte Brătianu a avută Joi o convorbire cu d. Dim. Sturdza în cestiunea convenţiei cu Austro-Ungaria. Se anunţă totodată, că d. Sturdza a fostă primită şi de Majestatea Sa Regele, şi în consiliulă* de miniştri s’a vorbită multă despre resultatulă negociăriloră. Jelegaţii români reîutorşi din Viena au fostă Luni la ministeriulă afaceriloră străine.
»Românulă« se plânge, că 4‘are^e ofic’ăse române nu spună nimică din ceea ce este şi din cum stă cestiunea. Paguba unei astfelă de purtări va fi în partea guvernului şi a presei ce’lă representă, (f*ce 'Rom.“,
SOIRILE PILEI.
In diua de BobotSză a eşită la sfinţirea apei, în urma rugărei parochului dela biserica din cetate, o com-paniâ din regimentulă de infanteria Nr. 2 garnisonată aci/ cu musica militară în frunte, sub comanda d-lui căpitană Tollefeld. Trupa a dată în cursulă serviciului divină şese salve de on6re; în urmă îngenunchiândă. oficerii şi soldaţii au fostă stropit! cu apă sfinţită de părintele pon-tificantă Baiulescu. Mai mulţi oficerl din garnisdnă, între cari amintimă pe d-nii maiori Kleiser şi Freyhub, pe d-nii căpitani Ioanovicî, Schumansky, Pistrilă, Czianovicî, Hum-mel ('artileriă) ş. a. Şefulă regimentului, d-lă colonelă, precum şi d-lă generală de brigadă n’au luată parte de
Nr. 7.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
astădată, nefiindă de faţă întregă corpulă oficeriloră ca în alţi ani.
—x—
Ni se scriu din Bistriţa următorele: * Ca şi în anii trecuţi, aşa şi în anulă curentă s’a serbată aci în Bistriţă Botezulă Domnului cu ceremoniile îndatinate şi pe lângă participarea miliţiei. O companiă dela regimentulă de acasă, No. 63 în paradă, comandată de d-lă locotenentă Ceuşianu dimpreună cu musica completă a regimentului au participată la acâstă sărbătore şi au îndeplinită ceremoniile militare îndatinate la astfeltt de festivităţi. De astădată însă s’a făcută mai multă ca pănă acuma pentru solemnitatea sărbătdrei, căci colonelulă şi comandantulă acestui regimentă, d-lă cavaleră de Tersch a făcută disposiţiunea, ca întregă corpulă oficeriloră din acâstă garnisdnă să ia parte la acăstă serbare ; aşa s’a şi întâmplată. Servescă aeestă dispunere spre onărea domnului comandantă ală regimentului, care ca totdeuna aşa şi acum şi a arătată bunăvoinţa faţă cu maioritatea elementului din acesta regimentă.*
—x—
In săra de anulă nou s'a dată’petrecerea reuniunei v&duveloru de aci în sala hotelului Nr. 1. Decă n’amă luată notiţă până acum, causa a fostă că amă aşteptată să aflămă venitulă ce l’a adusă. Petrecerea a fostă forte animată şi au luată parte la ea nu numai Români,*ci şi concetăţeni dintre celelalte naţionalităţi, precum şi ună numără de oficerî. D-lă colonelă de Soos, şefulă regimentului de inf. din locă, încă a fostă la petrecere pentru câtva timpă. La me4ulă nopţii s’a executată o tetralogia umoristică din vieţa socială de peste ană a Bra-şoveniloră, îmormântându-se anulă vechiu şi apărândă noulă ană în costumă naţională. Apoi s’au spartă ouă, s’a făcută tombolă şi s'au continuată danţurile pănă di-mînâţa. Venitulă petrecerei e de peste 200 fl. Dorimă reuniunei prosperare şi să ne dea încă multe petreceri plăcute ca cea amintită.
—x—
Ună atentată forte îndrăsneţă s’a întâmplată Mercur! în 19 Ianuariu n. în Deşiu. Nisce făcători de rele au năvălită 4*ua» între orele 2—3 p. m. asupra proprietarului cassei de amanetare de acolo, Alesandru Keresz-tesi, asupra căruia împuşcândă cu revolverulă l’au culcată la pamentă şi apoi au furată din cassa de amanetare mai multe scule preţiâse de aură şi 600 fl bani Se vorbesce că făptuitorii ară fi fostă doi Evrei; poliţia însă pănă acum nu i a putută prinde. Proprietarulă Keresztesi este rănită de morte.
—x—
O	dovâdă despre corupţia ce domnesce între organele administraţiunei publice din Ungaria este sentinţa ce a dat’o Curia regeseă asupra solgăbirăului din Jibeu, comitatulâ Sălagiului, cu numele' Pelei Mor, pe care Ta condamnata la 5 ani închisăre, er pe notarulă cercualu Goldberger la 6 ani şi perderea oficiului pentru amândoi.
—x—
După cum se comunică, în Pesta e mare lipsă de zidari, lemnari, ferarî şi alţi meseriaşi de construcţianî, deorece mulţi suntă întrebuinţaţi pe liniile ferate nordice şi nordostice ale ţării, unde se aşe4ă nouă şinî, gările se măreseă şi se construescă magazine. Ministrulă hon-ve4imei va provoca în curândă prin pressă să se anunţe toţi acei obligaţi la gldte, cari în puterea serviciului loră militară şi a inteligenţei loră aspiră la rangulă de ofi-ceră. In 14 Ianuariu n. s’a dusă la Seghedină o comi-siune ca să cumpere cai pentru carăle de muniţiune.
—x—
In arsenalulă din Bucurescî se lucreză de câteva
4ile cu o activitate fdrte mare. Pentru a se putea continua lucrările 4'ua şi ndptea, s’au angageatâ încă 50 de lucrători
—x—
Ală patrulea congresă ală corpului didactică din România va fi în Iaşi la 30 şi 31 Martie şi 1 Aprilie viitoră. Cestiunea ce se va discuta este: Oganisarea învăţământului secundară.
Din tinutnlâ Haţegului, Ianuariu 1887.
Stimate Domnule Redactoră! Trâimâ în timpuri grele şi critice, ună legionă de năcazuri ne lovescă pe toţi Românii din patriă de-o potrivă, der cu deosebire poporulă nostru dela ţâră pretutindenea e irapilată, despreţuită şi ingenunchiată sub sarcina prea multeloră greutăţi. Câtă pentru poporulă română din ţinutulă Haţegului în speciă, Vă rogu daţi-mî voiă să amintescă nu mai câteva liniamente mai generale, pe cari le credă de ajunsă spre a arăta în colori destulă de limpe4l greua lui situaţiune.
Mai în tote dilele vedemă în părţile acestea fâcân-du-se comasări, der durere, nici una din ele nu este părtinităre pentru poporă, Locurile cele mai bune tote le ocupă proprietarii mai mart er economulă nostru fo-losesce ce remâne de ei: locă puţină şi rău. Trebue să fiă omu'ă cu inimă de petră ca să potă rămâne nemişcată când ună economă cu lacrimile în ochi îţi vorbesce despre pămentulă ce l’a avută înainte de comasare şi celă ce-lă are astă4î*)
Totă asemenea o păţescă cu segregările; îşi pierd păşunile şi pădurile din cari au trăită şi său hrănită. Trebue sâ-şî vândă boii din jugă, laptele din gura copii-loră, ba chiar şuba din spate, ca să adune 4ec* de mii spre a răscumpăra locurile perdute, dâcă vrâ să aibă ună lemnă de focă, decă vre să pască ună viţălă, de-cumva mai pote în vieţă să apuce la elă; decă insă nu e înulţâmită, plângă-sâ, decă are cui.
Execuţiile de dare în că-să la ordinea 4'lei. una după alta vină şi care de care e mai ameninţătdre. As-tă4î execueză pentru darea directă, mâne pentru cea indirectă; o esecuţiâ e pentru banii poduriloră, alta pentru ai inspectorelui de pădure a treia pentru banii medicului de cercă, şi Dumne4eu mai scie câte şi mai câte de felulă acesta. Poporulă rabdă şi tace. căci vitregii săi stăpâni nu vreu să-lă asculte.
Gomuneloră li-s’a impusă inspectoră de pădure, der nici de pe nume nu lă cunosce nimeni, decurn se lă fi ve4ută cineva, apoi ca se visiteze pădurile şi să dea sfatu omeniloră, cum să-şi cultiveze şi economiseze pădurile, nici vorbă; câtă pentru d-lă inspectoră de păduri se potă prăpădi tote pădurile într’o oră, căci d-sa se află f6rte mulţămită cu frumosulă salară ce-lu capătă şi nici nu vrea se scie de multele şube şi peptare ce se vendă pănă i se îricaseză competinţa, er câtă pentru împlinirea datorinţei. .. . acesta puţină îlă importă.
Totă astfelă plătescă medică de cercă, pe care însă după nume îlă eunoscemă, căci e d-lă Greff din Haţegă, care înainte de a fi mediculă cercului, — precum am aflată, — a fostă aprâpe peritoră de fdme, puterniciloră însă li-s’a făcută milă de dânsulă, fiindă că e bună „patriotă.* De origine e Nemţă, der totă ce i nemţescă îi este nesuferită, ca şi sobolului lumina soreîui. Capacitatea şi destoinicia sa medicală nu mă simţă chemată a i-o contesta, mă simtă însă datoră a-i arăta totdeuna neinteresarea cătră cei ce-lă hrănescă şi prea marea nepăsare cătră datorinţa sa.
Incâtă sciu eu, mediculă de cercă ar trebui să visiteze comunile în totă luna odată şi când obvine vre o întâmplare estraordinară îndată are să fie la faţa locului; d-sa insă acesta nu o face. Abia odată într’ună ană îlă vedemă. la altuirea (vaccinarea) de vărsată, der nici Atunci să nu-lă molesteze vre-ună pacientă, că îndată a gătat/o cu d-lui. întâmplarea următore îlă recomandă de ajunsă:
In noptea de 17 Octomvre a. c. ună economă
*) Pentru ce n’au avută grijă representanţele comunale, ca să nu să facă nedreptate cu comasările ?
— Red.
fruntaşă din Bonţiarulă inferioră a fostă puşcată, — din greşelă, — de ună vecinQ ală său prin ună picioră, primarulă în diminâţa următore s’a dusă în persănă la Haţegă. a făcută- însciinţare la judecăto: iă, de unde i s’a dată răspunsă, că d. medică numai de câtă va eşi la faţa locului. Der cine l’a vâ4ută? - S’au mai tră-misă două deputaţium după domnialui şi abia în a noua 4i a venită, când a aflată pe nenorocitulă mortă. A murită omulă cu 4'lei căci rana lui nu a fostă incurabilă.
D-lă medică s’a uitată la elă cu ochii învolbaţi şi apoi s’a reîntorsă, făcândă atentă pe parochulă locală şi pe primară să nu lă înmormânteze, pănă va veni sădă secţioneze. Ordinulă i s'a împlinită, l’au ţinută pe ne-fericitulă ună şiră lungă de 4de neînmormântată; în urmă vă4endă că d-lă medică nu şi mai aduce aminte de elă s’au vă4ută necesitaţi a-lă înmormânta. A veniiă d-lă medică când i-a plăcută, l’a desgropată pe nenorocitulă şi l’a secţionată.
Poftimă! Este umană tractarea acesta?.... Şi când vină de aceste peste capulă bietului poporă, cui să se plângă? — Nu e locă de plângere pentru elă, căci suspinele lui nimeni nu le aude. Elă trebue să totă dea şi să rabde, chiar şi când e desbrăcată de demnitatea omer.escă	C.
COMASSARJLE.
Comassarea (întrunirea) pământului din Ura Oltului. Studiu economică, de G. M.
(Continuare.)
Fiindă proprietatea întrunită la ună locă, său numai în câteva parţele, putemă deci Introduce o rotaţiune perfecţionată, şi cu ea şi cultura leguminăseloră: ca mazăre, măzăriohe, fasole, bobă, şi a nutreţuriloră ver4î: trifoiu, lucernă, spareetă, raigrasă, eiba lui Timoteiu, codină, napi ele., cari ne pună în posiţiă de a ţină vitele mai bine şi a avă folosă mai mare de ele. Atunci cultivarea pământului nu numai se simplifică şi se uşu-reză, ci şi îmbunătăţirea lui se face cu mai multă suc-cesu, şi relativă cu spese mai puţine. Pământurile argi-lose, reci şi pădureţe, fiindă în complecse mai măricele, se svenlâ, fâcându-li se scurgeri — drenagiuri — fiă ele deschise, fiă acoperite. In lipsă de olahe seu scocuri de Iută se potă întrebuinţa cu bună succesă bolovanii,	petrile,	ce	se	găsescă pe locă seu în
apropiere,	precum	şi tufele de mărăcini, mesfâcănă,
arină, alună, răchită — ce se găsescă pe câmpQ şi nu aducă nici ună folosă, — parte pentru îngrădirea păre-ţiloră, parte pentru împlerea şanţuriloră de apă, pe cari apoi acoperindu-)e, poţi trece cu destulă siguranţă cu plugulă pe deasupra loră, cultivândă chiar şi pământulă ce se află d’asupra loră. Scurgerea — slobozirea apei — atunci, fiindă terenă mai multă laolaltă, se p6te face mai uşoră înir’o pai le seu într’alta, fără a fi împedecată de vecini, seu în casulti, când apa n’ar avea destulă cădere — scurgere — atunci de	o	margine înlr’ună colţă 6re-
care uşoră	să p6te	face	o	fântână său o gaură, care să
cuprindă Iotă escedentulă de apă. La proprietatea mică de câte 20—40 jugere, cum au ţăranii noştri, atari canale pe o întindere de 3—4 jugăre avendă petrii seu tufişuri în apropiere, mai fiăcare plugară îşi pote face singură, decă numai puţină urmăresce cu atenţiune scurgerea naturală a apei. Puţina muncă şi puţinele spese ce va întrebuinţa se râsplătescă în cei 2—3 ani dintâiu prin terenulă câştigată prin săcarea bălţiloră, şi prin casarea nenumârateloră rozore şi brazde de apă. Unde acesta nu e posibilă, cu deosebire la live4ile umede, la bălţi si mlaştini, prin atari şanţuri pote fi celă puţină cufundată nivelulă apei — care se adună în şanţuri — şi plantele se scapă de o temperatură şi o urne-4«ală nefavorabilă.
FOILETON U.
Notiţe istorice şi etnografice despre Bulgaria.
I.
Se admite în genere, că Bulgarii suntă ună po poră de rassă slavică. Aeestă părere însă, numai într’o anumită privinţă este îndreptăţită.
înainte de invasiunea Bulgarilortt în ţera, care după numele loră se numesee Bulgaria, peninsula balcanică era împărţită între cele mai felurite seminţii, cari se luptau pe morte şi pe vieţă pentru posesiunea 4*se’ peninsule. Chiar armate persice străbătură pănă peste munţii Balcani, unde avuseră să se lupte cu vitezulă poporă ală Geţiloră.
Nu multă după aceea trebuiră Perşii să facă locă unui poporă puţină cunoscută în istoriă, care să nu-mesce Etri4L Mai târ4iu după aceştia ţera a fostă cucerită de Alexandru celă mare şi anexată la Macedonia. Sub domnia împăraţiloră romani ea forma provincia Mesia (Moesia). Preste Mesia dădură năvală apoi Goţii, cărora în curândă le urmară Hunii şi Avarii, ducândă cu sine pretutindeni pustiire şi confusiune, precum era modulă de a purta râsboiu pe timpulă acela, când la o stăpânire durabilă şi la o îngrijire pentru cultura terito-rului cucerită numai forte arare-orl se gândiau cuceritorii.
Numai unei seminţii fipice-uralice îi succese a forma ună stată durabilă în Bulgaria. Abia cătră sfîrşi-tulă vecului ală cincelea se face pomenire de Bulgari în istoria Europei.
Aeestă poporă, său mai bine disă seminţiă înainta cucerindă chiară până la Salonică, după cum ne spună isvorele istorice (anulă 551).
încă mai dinainte seminţii, slavice au fostă duse de potopulă poporeloră cari ajunseră în Bulgaria de astâ4î şi se ocupară chiar cu agricultura în aeestă ţâră. Bulgarii cari năvăliră mai târ4iu , cruţară pe diligenţii şi supuşii Slavi şi în curendă se contopiră cu dânşii într’ună singură poporă, ba ce este mai multă adoptară chiară şi limba acestora, aşa încâtă aslă4l, — adecă în limba bulgară modernă — numai f6rte puţine elemente şi forme finice-uralice se mai află.
încă pe la sfîrşitulă vecului ală şeptelea să înte-meiase cu desâvîrşire regatulu bulgară sub regele As-parucii.
La creştinismă au trecută Bulgarii du^ă cum a flămă din istoria bisericescă numai forte târ4iu. şi adecă numai după ce s’au assimilată pe deplină cu locuitorii barbari ai ţărei loră.
Mai întâiu succese apostoliloră Chirilă şi Metodiu, cari predicau în limba slavică, a câştiga pentru creştinismă pe puterniculă principe bulgară de pe atunci cu
numele Mihaiu Beris, şi pe vasalii acestuia şi în cele din urmă chiar şi pe poporulă întregă pentru credinţă creştină.
Mai târ4iu luară domnitorii bulgari titlulă de „ Ţară11, se aliară cu imperiulă bizantină, cu care pur-tară chiară resbele mai înainte, şi se căsătoriră cu fiice d’ale împăraţiloră bizantini.
Ca o ironiă a sorţii ni se pare nouă, că împăra-tulă grecescă de odinioră Niceforu Foca a chiemată pe puterniculă principe rusescă Soiatoslavu, care resida pe atunci în oraşu’ă Chievă, în ajutoră în contra Bul-gariloră.
Cu ajutorulă Buşiloră i-a succesă întra’devără împăratului grecescă a supune pe Bulgari cu desăvîrşire.
După săvîrşirea acestei fapte, care a costată mare vărsare de sânge, Ruşii nu mai voiră să părăsescă ţera, se basau pe dreptulă cucerirei şi jucau pe domnii faţă de supuşii Bulgari şi de impăratulă bizantină. Şi acum oştile bizantine trebuiră să combată pe Ruşi. După mai multe lupte victoriose le succese Bizautiniloră a iz. goni pe Ruşi şi din loculă celă forte întărită încă de pe atunci Silislria. după o incunjurare de două luni de 4*le-
Sumeţulă principe ală Ruşiloră trebui să se ruge de pace şi să părăsâscă ţâra cu partisanii săi, înbarcân-du-se pe o corabiă.
Plină de schimbări a fostă s6rtea Bulgariei şi de
Nr. 7.
GAZETA .TRANSILVANIEI.
1887.
Prin cultura neîntreruptă şi îngrijită, şi calitatea pământului se ameliorâză, pământulă cleioşii şi rece, prin desele culturi, prin cultivarea planteloră cu rădăcina lungă şi pivotantă — cum suntă napii şi tuşii — prin adausă şi amestecă de gunoiu, de composta, margă*), vară, ni-sipă şi prefă din druraă, îşi va perde în curândfi calităţile sale pădureţe, devine mai puhav, mai puţină cleioşii se îneâl^esce mai lesne, şi în urma acestora şi ve-getaţiunea de pe elO e mai îmbelşugată, mai plină şi mai sigură. Vetrele sterile de odinioră, causate prin prea multă apă, seu prin gheaţă etc., dispară cu desăvârşire. Şi ârâşi locurile arride — nisipâse — cari în veciă suferă de secetă, prin adausă de composta, de argilă, margă, turbă**) devină mai compacte, absorbescă şi reţină umezeala cu mai multă tenacitate, Incâtă plantele nu suferă de secetă ca înainte. Ba cu deosebire pentru livecjile şi fenaţiile situate în apropiere de ape curgă-tdre — acesta e ună mare câştigă — căci după cum e în întregă comitatulă Făgăraşului, nenumăratele rîuleţe şi păraie, ce se scoboră din munţi, potă fi întrebuinţate pentru irrigaţiunea şi udarea livecjiloră — pentru a-le transforma în livecji artificiale — şi a le uda nu numai vere pe timpulă secetei, ca să le dai planteloră înapoi cantitatea necesară de umecjeală, ci şi după fiăcare c6sâ, precum şi tomna şi primăvâra, lăsându-o băltuită câte 36—48 ore, pentru ca materiile de îngrăşăminte suspendate in apă să se aşe4e la fundă şi astfelă se le gu-noiască. Unde la atarl păraie se găsescă tufe şi petrii în apropiere şi apa are destulă scurgere, atarl mici canaturi şi întocmiri se facă f6rte uşoră şi fără apese.
Insă uşurările şi înlesnirile culturei înşirate mai susă suntă mai multă indirecte de mâna a doua. Avan-tagiulă principală la cpmasare e, că avândă tâtă proprietatea într’o brazdă, o poţi împărţi şi lucra după cum îţi vine mai bine şi mai lesne, să întroducî o sistemă şi o rotaţiune precum îţi dictâză interesele, fără a ţine sâmă de vecini, său a fi împedecată şi păgubită de ei! La introducerea de seminţe nouă de o calitate superioră, le poţi împrejmui şi încongiura cu plante de altă genă astfelă, încâtă să nu mai ai temă de a-le perde prin hibridaţiune seu încrucişare cu plantele ordinari. Toţi plugarii practici au făcută observaţiunea, că întroducândă sem nţe străine, deşi la începută ele se facă forte bune, totuşi după câţiva (3—4) ani degenerează, iau forma şi calitatea celoră locale. Acâstă degenerare e basată pe diferenţa de secsă, şi se causâzâ prin aceea, că vântulă său insectele, cari âmblâ după miere, ducă prafulă său polenu ă de pe organulă bărbătescă ală plantei ordinare pe organulă — ovariulă — femeescă ală plantei nobile, şi-lă fecundâză. Câteva fire de plantă ordinară, care e mai trainică şi mai vigurosă, suntă de ajunsă, ca să deterioreze, să strice sute şi mii de fire din planta nobilă, şi să producă nisce bastarzi, cu multă mai răi, cari apoi după 2—3 generaţiunî, să degenereze cu totulă în planta câa ordinară. Insă decă planta nobilă este împrejmuită, într’o periferia 6re care, de plante eterogene, d. es. grâulă de secară, secara de orzfl, orzulă de cânepă etc., acâsta nu se întâmplă. Că acestă avantagiu nu e de desconsiderată, precum şi că de multe ori şi în multe localităţi se p6te’ face fOrte multă numai prin schimbarea de semânţe, şi prin Introducerea de semânţe mai bune—aceea* o potă proba mulţi dintre agricultorii noştri, cari au introdusă cultura ovăsului de Holstein etc. şi din care la începută dedea o recoltă aprOpe îndoită. Nu credă a fi
*) Margă se numesce ună felă de pământă ce conţine 4—20°/0 vară.
**) Turbă se numesce pământulă celă negru din mlăştine şi bălţi, ce constă din plante încă nedobite.
fără interesă şi pentru agricultorii noştri, dâcă îmi permită a înşira aci unele resultate obţinute de mine în privinţa acâsta. La comuna Şercaia tocmai în pământulă pădureţă, după mii de ani, luată la anulă 1880 pentru prima dată în cultură, am făcută încercare cu grâu indigenă — de Ardeală — şi cu grâu englesescă numită Sherif Square Head (de ordinară numai Şirif), importată de mine în sumî din cele mai bogate câmpuri ale Germaniei ; pe amândouă speciile le-am sămenată în aceeaşi 4i, în aceleaşi condiţiunî: acelaşi pământă, aceeaşi lucrare, acelaşi gunoiu.
Resultatulă a fostă urmăforulă: la grăulă de Ardeală fruntea spiceloră numărau între 15 şi 18 maximum 20 bobe, âr la grâulă Şirifă dearândulă câte 38—42, âr fruntea pănă la 52 bobe; — din primulă claia de 20 snopi a lăsată 48 litre âr din celă englesescă (Şirifă) 1 hectolitru — 4* ună hectolitru! De asemenea am făcută încercare cu orză Bestehorn şi ovăsă Bestehornă, şi resultatulă ârăşî a fostă de două ori mai mare decâtă la cele indigene. Deci pentru ca acestea să nu degenereze, sâu trebuescă luate precauţiunile indicate mai susă, sâu la 5—6 ani trebuescă reînoite sâu prin sămânţă nouă sâu prin selecţiune, şi în genere nu potă recomanda destulă agricultoriloră, noştri cari sciu ceva carte, ca să facă şi ei pe totă loculă atarl încercări şi studii fiă şi numai pe întinderi mai mici.
Alte avantagii ale întrunirei pământului suntă: posibilitatea de ale asigura de grindină, de focă, de a le feri — mai cu sâmă cucuruzele cele încă necâpte — de ghieţurl şi brumă, făcendă în 2—3 locuri focă, cu unele materii cari facă multă fum-— cum suntă foile de arbori, bălegară, putregaiu etc. — şi fiindă aerulă liniştită, fumulă se întinde pe pământă, împedecă râcorirea mai departe a aerului şi prin urmare şi prefacerea va-poriloră în brumă; d’asemenea la contractarea unui împrumută sâu la ven4are, totdâuna se obţine ună preţă mai mare. Cultivarea terenuriloră îndepărtate — unde de ordinară se dau şi posesiunile cele mai mărişâre — se uşurâză prin aceea, că proprietarulă avândă totă proprietatea la ună locă îşi pdte face acolo ună sopronă pentru adăpostirea omenfioră, viteloră şi instrumenteloră de arşiţa sârelui şi de furtuni; petrece acolo 4iua şi noptea mai multe săptămâni dearendulă, fără a mai fi silită d’a alerga cu vitele şi inslrementele sale in fiecare sâră acasă, ca apoi în 4*ua următdre să facă acelaşi drumă şi aceeaşi perdere de timpă din nou. Locurile prea espuse la venturî reci şi gheţuri se potă feri prin plantarea de arbori său de garduri vii, cari temperează şi oprescă vânturi'e şi viscolile.
Pe lângă aceea, chiar şi terenulă cultivată se spo-resce forte multă, căci multe petece de pămentă, clinurl şi capete de locuri, delrne, muchi de dâlurî, bălţi, prunduri, cari a4î, parte pentru micimea şi configura^iunea loră, parte din alte cause, stau nefolosite avendă pe ele de multp or! numai câteva tufe de măceşi, meri şi peri pădureţi, de porumbelă, de drăcilă, lemnu-cânelui etc. — tăte acelea cu întrunirea voră dispărea de pe faţa câmpului spre mai marea bucuriâ şi foloză ală agrieul-toriloră, căci ele afară de terenulă ocăpată de ele şi prin urmare sustrasă agriculturei, suntă numai ună adă-postă şi ună focară pentru totă felulă de părăsiţi: ş6-recî, soboli, melci, iotă felulă de verml, omide etc., ci şi nutrescă o mulţime de ciuperci şi alte bole de plante, pănă acum puţină cunoscute, cari au câte 2—3 stadii de desvoltare pe plante diferite, dintre cari 1—2 pe bu-ruenî şi arbuşti — tufe — er celelalte pe plantele cui tivate, şi viceversa. Aşa bunăoră este rugina de pe cereale — pe care botaniştii o numescă Puccinia gra-
minis, — caracteristică prin nisce linii lungi roşietice — ruginii — âr spre tâmnă negre, ce se ivescfi pe foile şi paiulă dela săcară, grâu, orză etc şi ale cărei se-mânţe — numite spori — de micimea unui mică vârfă de acfi — se desvoltă în primăvâra viitâre sub o altă formă — sub numele de aecidii şi o colâre roşa, pe foile arbustului numită drăcilă, măcrişiu de rîurl, acrişiu roşu, lemnă galbenă, latinesce Berberis vulgaris.
Fiindă sporii semânţele âcestoră ciuperci atâtă de mici, le poţi vedea numai mărindu-le de 80—200 ori — şi de uşOre ce suntă le ducă insectele sâu vântulă pănă la distanţe mari, şi le transportă de pe o plantă pe alta. Altfelă de rugină, Succinia coronata, îşi face primele stadii de desvoltare pe arbustulă numită lemnulă cânelui, lat. Rhamnus frangula, âr o a treia Succinia stra-minis pe Boragince. Tote suntă fârte dăunOse, şi nici una nu s’ar putâ ivi pe cereale şi ierburi, dâcă nu şi-ar găsi mai nainte planta cealaltă, care să o nutrâscă în primele stadii de desvoltare.	(Va urma.)
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a >Gaz. Trans.«)	■ ')
BERLINtT, 22 Ianuariu. — Propunerea pri-mtore la oprirea esportului de cai se va presenta consiliului federalii, care o va aduce în desba-tere în săptămâna viitdre.
PARIStJ, 22 Ianuariu. — Comisiunea bugetară a respinsă, cu 18 contra 6 voturi, proiectul* de buget* rectificată şi presentatfl de ministru lu de finanţe. E temere că crisa va cresce, BUCURESCI, 22 Ianuariu. — Scire adusă de „Agenţia Ha vasu: AgentulU bulgarii de aci Stoianoff, fiinău urgenţii chiămatU, a plecata ta Sofia. Densul* să se fi esprimat*, că în Bnlgaria se pregătesc* evenimente seri6se. Cu t6te astea guvernulu are de gând* sâ ia energice măsuri.
SOFIA. 22 Ianuariu. — Sgomotul* despre
arestarea lui Zankoff e neadevăratu. El* se află încă în Constantinopolu.
DIVERSE.
NecrologD. — Ana Cardană, Sofia Porcius, născute Lupşiaiu, ca fiice; Clementă Lupşiaiu, cassară la banca Transilvană în Aradă; Lucia Lupşiaiu căsătorită Grapini; losifă Lupşiaiu ; Emilia Dragomiră, născută Anca, Leonă Cardană, Matrona Jugană născ. Cardană, Alesandru şi Maria Cardană, ca nepoţi şi nepote; Sofia Lupşiai născ. Caplaru; Pamfiliu Grapini, preotă gr. cath. în Rodna nouă şi Vasiliu Dragomiră ca nepoţi gineri; Ştefană Cardană, Andreiană Porcius, ca gineri; Sabina Veturia, Na-talia şi Silvia, Clementina, Nastasia, Aureliu şi Valenti-niană ca strănepoţi, şi alţi numeroşi consângeni, precum şi poporulă gr. catn. din comuna Rodna vechiă, cu inima frântă de durere aducă la cunoscinţă, cumcă prea iubi-tulă loră tată, respective moşiu, socru, strămoşiu, resp. păstoră sufletescă : Clemente Lupşiaiu, parochă gr. cath. ală Rodnei vechi, vice-protopopă onorară, preotă iubilală, decorată cu crucea de aură cu cordna pentru merite, membru fundatoră ală Asociaţiunei transilvane pentru cultura şi literatura poporului română, marele binefăcă-toră al bisericiloră şi al instituteloră de cultură, tată or-faniloră şi ală săraciloră, păstoriulă neobosită ală turmei sale spirituali, după ună morbă greu de 4 4ile în anulă ală 79-lea aetăţeişi ală 56-lea ană ală preoţiei sale, şî-a dată nobilulă său sufletă în mânile Creatoriului în 17 Ianuariu st. n. 1887 la IIV4 dre a. m. Osămintele-i trupesc! s’au depusă la eternulă repausă în 20 Ianuariu a. c. la 9 6ra a. m. în cimiteriulă din Rodna vechiă.
Fiă-i ţărena uşoră şi memoria eternă!
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
aci încolo. Sub domnitori slabi, puţină talentaţi, ţâra decă4* totă mai tare. Urmândă însă mai târ4iu dom nitorl mai harnici şi mai experţi în răsboiu, Bulgaria se reculese iâră şi ajunse la vechia gloriă, aşa că Ţa-rulă Samuilu putu să-şi atribue titlulă de fimperatu alu tuturora Slavilor iV. Der şi edificiulă statului construită cu multă sânge şi cu feră să surpa prin domnia cea despotică a lui Samuilu, şi împăratulă grecescă Vasiliu incă a lucrată din răsputeri, ca să apese totă mai tare pe Bulgari. La anulă 1018—1019 Bulgaria se afla deja cu totulă în mânile Greciloră.
Ar fi ostenitoră, ba pote chiară şi de prisosă, a urmări în cadrulă „Gazetei Transilvaniei* tdte peripeţiile, prin care a trecută Bulgaria, în t6te amănuntele loră din seculii de mai înainte.
Pentru aceea numai în trăsuri forte scurte vremă să schiţămă evenimentele, cari suntă de neapărată trebuinţă pentru înţelegerea lucrului.
Pănă la anulă 1391 imperiulă bulgară s’a mai ţi nută, mai alesă după afc Româniloră Petru şi Asanu le succese la 1186 a scăpa pe poporulă asuprită de jugulă bizantină şi a funda imperiulă româno-bulgară alu Asani4iloră (1285— 1299). Acestui imperiu îi puseră capătă năvălirile turcesc!, care se repetau cu forţă totă mai mare. Fatala luptă dela Cosova (Câmpulu mierlei) a răpită şi cea din urmă schinteiă de speranţă de reîn-
viere â naţiunii. Nenorocifulă ană 1449 întării domnia turcâscă peste întrâga peninsulă-balcanică. Abia [200 de ani mai târ4iu a fostă şi Viena asediată de Turci.
Poporulă bulgară a încetată de a mai trăi ca individualitate politică şi mai vegeta numai înăbuşită de amărîciune. Atunci a nu era mai bine ca astă4h puterile europene aveau alte lucruri de făcută, decâtă să se gân-dâscă la eliberarea popdreloră balcanice. Slabele încercări, cari se făcură din Serbia în vâculă ală şâpte-spre-4ecelea prin oştile austriace, se zădărniciră într’ună modă de deplânsă din causa măsuriloră numai pe jumătate, în urma căroră încercări însă sârtea creştiniloră din Penin-sula-balcanică a devenită cu multă mai aspră, deorece Musulmanii, după fiăcare astfelă de încercare nesuccâsă, îşi vărsau furia loră asupra roialeloră nearinate şi lipsite de ori-ce sprijină.
Odată părea a surîde noroculă sîrmanului poporă bulgară subjugată şi apăsată în grea sclăviă, când în anulă 1829 ocupară Ruşii Bulgaria şi Omenii visau deja că Turcii voră părăsi Europa cu totulă. Deşeriă speranţă! Ruşii se retraseră în curendă, şi Bulgarii, vai de ei, purtară lanţurile sclăviei şi mai departe. Dâr linişte deplină totă n'a fostă. Foculă ardea necontenit sub spuză. Din timpă în timpă, şi încă nu rară, se repetară singu-răscole înarmate, dâr fără succesă. Singuratice
cete de Bulgari săvârşiră minuni de bravură, dâr totuşi fuseră copleşite de preponderanţa Turciloră.
Adeseori sperară bieţii Bulgari ajutoră din partea Serbiei învecinate ; altă dată credeau, că puterile europene voră întră în acţiune ajutându’i. Insă tote aceste speranţe fuseră numai nisce amăgiri, numai nisce ilusi-unî deşerte. Poporulă însuşi n’a putută fi organisată uniformă şi întregă, precumă a fostă odinioră Polonia, fiindcă pretutindenea printre poporaţiunea creştină se aflau Musulmani colonisaţî, cari urmăriau cu ochi neadormiţi orî-ce mişcare din partea poporaţiunii creştine subjugate.
In chipulă acesta a fostă zădărnicită şi cea din urmă răscolă din anulă 1868 când o câtă de 150 de Bulgari temerari avură orba cutezare să se ridice asupra Turciloră. Fără pricepere, ba şi fără plană porniră ei dela Dunăre spre Balcani totă prin sate turcesc!, a căroră poporaţiune alarmă întrâga împrejurime. Căiăreţj cerchesl urmăriră îndată pe mica câtă. Intr’o pădure veni trâba la fuptă, şi, după o îndelungă şi eroică apărare în contra preponderanţei Cerchesiloră zăcea pe pajiştea scăldată în sânge celă din urmă luptătoră bulgară pentru libertate. Nici măcară unulă n’a cercată şi n’a voită a’şî scăpa viâţa, fugindă de cu vreme.
(Va urma)
Nr. 7.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Ourouîu la. hnrsa do Viena
din 21 lanuariu st. n. 1887
Cursulu pieţei Braşovu
din 22 lanuariu st. n. 1887.
Rentă de aură 5% . . . 10110 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90 90 ImprumutulO căilorft ferate ungare..................149.25
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) . . . 98 90 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de osttt ung.
(2-a emisiune) .... 126 50 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostQ ung.
(3-a emisiune) . . . .117 80 Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C3.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................104.—
Bonuri cu cl. de {sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 —
Bonuri crcato-slavont . . 105 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............—.—
ImprumutulG cu premiu
ung...................120.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 50 Renta de hărtiă austriacă 80.40 Renta de arg. austr. . .	8150
Renta de aură austr. . . 112 — Losurile din 1860	. . . 137.—
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 871 —
Act. băncel de ereditG ung. 294.50 Act. băncel de credită austr.286.50 ArgintulG —. — GalbinI împărătesc! ....	5.95
Napoleon-d’orI .... 10.01 Mărci 100 împ. germ. . . 62 15 Londra 10 Livres ster linge 127. —
Bancnote românesc! . .	, . Cu mp o 8.45	VAnd	8.47
Argint românesc ...	. . * 8.42	•	8.44
Napoleon-d’ori		. . > 9.99	*	10.02
Lire turcesc! ......	. . » 11.26	*	11.30
Imperiali		. . » 10.26	♦	10.30
Galbeni		. , » 5.92	»	5.95
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 100.50	ft	101.50
Ruble Rusesc!		. . * 116 —	»	117.—
Discontulă . . .	> 7—10°/» pe	ană.	
6 6 Câştigă sigură.
Persone solide din orl-ce clasă, car! voeseă a se ocupa cu vendarea hârtiiloru de Stătu şi a losuriloru cu prime permise prin lege, conformii Art. XXXI. din anulă 1883, cu plata loru în câşturî (rate) se angagiază ori şi unde cu condiţiunl forte favorabile. Pre lângă puţină activitate se pote câştiga fără capitală şi fără ri-sicu cu uşurinţă fl. 100 până la 300 pe lună.
Oferte în limba germană cu arătarea ocupaţiunei presente suntă a să adresa: An die
Hauptstădtlsche Wechselstuben-Gesellschaft
ADXaER & G», Budapest.

CAFEA, CEAIU etc.
in 3 minute!
Celă care doresce aprăpe momentană în timpulă celă mai scurtă de 3 minute ca să-şî prepare fără maşină de bucate, fără lemne seu căr buni cafăuă, ceaiu, friptură ouă etc să comande
Aparatulu de fiertu cu spirtu
„RAPID"
introdusă de mine şi patentată în i6te statele, cu 7 flăcări ce se potă regula, fabricaţia supratină este o podobă pe fiă-care masă, pracfică-înlesnitoră şi oftină, de Ore-ce cu spirtă de aprope 1 cr se pote prepara cafea seu ceaiu peutrn 9 ceşti. Manuarea uşură de totă, fără perieulă, fără fitilă, lără fumă, fără mirosă. Penfru Omeni privaţi, familii restaur. şi cafen. în adevără indispensabilă !
1	Rapid, aparată de fierţii elegantă fl. 3 50.	1 Rapid, aparată de
fierţii elegantă dimpreună cu ceainicu şi strecurătore argintită fl. 5.	1 Ra-
pid-Aparatii pentru salonii completă dimpreună cu ceainicfi forte finu po trivilă pentru societăţi, cu instruirea de manuare fl. 6.50. Fiindă acestă aparată prin eftinătate, frumseţe şi mânuare uşoră torte agreabilă, se esporteză în masse mari în t6te părţile lumei. Esclusivă de procurată contra rambursă seu plata înainte a preţului prin:	3—4
Wiener Commissions- u. Exportgeschăft	M
Ant. Gans, Wien, ZZZ. Kolonitsgass© 8/86.
Umezeala, frigulii, nu superi! Numai fl. 1.85. E-
Pentru D6mne
»
Impermeabile, căldurose, durabile şi in adevără admirabilă de ettine suntO din nou inventatele şi renumitele
JACHETE
(Btirger - Jacken)
ţSsute deşii şi cari se potrivescQ forte frumosă pentru Domni, Domne, băeţl şi fete.
^ Tote cu preţulu egalii de numai fl. 1.85 bucata.
Aceste Jachete renumite suntâ pentru orl-cine celii mai indispensabilii şi necesarii vestmântd, şi se află în colorile: surd, cafeniu, drapa, bordeaux, civitd şi negru. Cine posede o asemenea Jachetă este cela mai bine apSrată contra frigului, căci fiindă elastice, se Iipescă de orl-ce formă a corpnlni, menţinu o căldnră e^ală a corpnlni şi sunttt de va-lore de nepreţuiţii pentru iie-eare omtt. — Afară de cele menţionate cu fl. 1.85 se mai află pentru dame încă doue soiuri:
Din lână Zephir lină numai fl. 2.85.
Lână Zephir blănite numai fl. 4.
Ca măsnră este suficientă a areta decă statura e mare, mijlocia sen mică.
Se trimită Veritabile contra rarr.bursă numai de	10—12
Julius Fekete, Yeisendimgshaus in Wien
V., Kundathurmerstrasse 18/59.
•
m
m
Mersulu trenuriloru
Valabilii dela I Octomvre si n. 1886. 1
pe linia Bredealtt-Budapesta şi pe linia Teiuşti-Arailii-Budapesta a calei ferate orientale de stata reg. ung.
Predeald-Budapesta
BucurescI
Pr«d«alâ
TimişG
Braşovfi
Feldidra
Apatia
Agostonfalva
HomorodQ
Haşfaleu
Sighişdra JElisabetopole Mediaşâ Copsa mică Mic&sasa Blaşiu CrăciunelO Teinşft Aiudft VinţulQ de susfi Uiâra Cncerdea fihirisă Apahida
Cluşiu
Nodeşdu
Ghirbfiu
Aghirişft
Stana
Huiedinfi
Giucia
Bucia
Bratca
R6v
Mezâ-Telegd
Fugyi-Vâsirhel
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Saolnok
Budu-peata
Viena
Nota:
Trentt 1	i Tren 1	Trentt 1	Trentt
de	accelerat omnibus		omnibus
persone	1		
. . .			7.30
—	—	—	1.14
—	—	E	1A8
7.47	—	4.10	2.32
8.24	—	5.02	—
8 51 9.14	—	5.43	—
	—	6.15	
9.51			7.06	—
11.03	—	8.52	—
11.29	—	9.19	—
11.26	—	9.31	—
12 00	—	10.16	—
12.29	—	10.57	—
12.44		11.19	—
1.05	—	11.31 11.52	—
1.34	—	12.31	—
1.46	—	12.48	—
2.09			1.22	—
2.39	—	2.18	—
3.01	—	2.48	—
3.08	—	2 56	—
3.14	—	3 64	—
3.53	—	4 51	—
5.10	—	5.28	—
5.30	—	5 56	8.00
_	6 03	—	
—.	6.21	—	8.86'
—.	—	—	9.02
—		,	—	9.32
—	—	—	iO.il
—	7.14	--	10.5!
—	7.43	—	1216
—	—	—	12.50,
—	—	—	1.21! 2.02
—	8.22	—	
—	8.48	—	3.06
j —	—	—	3.38
	—	—	3.54
f —	9.13	—	4.05
f “	9.18	10.55	4.50
	10.38	1.23	7.28
—	12.20	3.24	
—	2.15	10.05	—
-	—	2.15	—
	8.00	6.05	
: Orele de n6pte suntâ cele di			
Budapesta—J*redealii
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze
Fugyi-Vâsârhely
Mezo-Telegd
R6v
Bratca
Bucia
Ciuda
Huiedin
Stana
Aghiriş
GhirbSu
Nedeşdu
, ( Cluşin
Apahida
Gkiriş
Cncerdea
f
Uiora
VinţulG de susft Aiudh Muşti GrăciuaelG Blaşă Micăsasa Copşa mic Mediaşd Eiîsabetopole digişdn* Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia F eldiora
Braşovă Timişfi
Predealu
BucurescI
Teluşft- iradft-Ruday esta				Budapesta- IradA-Teiusâ.			
	Trentt	Tre it	Trentt de		Trentt de	Trentt	Trentt
	omnibus	omr.bus	persone		persâne	de persone	omnibor
Teiuşft					11.10	12.10	
	11.24	—	2.40	Viena			—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă Şibotă	12.30 12.52	—	4.22 4.50	Szolnok j	11.20 4 10	12.41 5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	Arad A	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4.43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branieîca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7,28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6C9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Rărzova	6.28	7.55	
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopfi	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9.f 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branieîca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9.51	1042	
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Arad A	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok j,	8.42	—	452 5.12	Şibotă Vinţulă de josă	11.43 12 18	12.— 12.29	—
(	— 1		 j					— -
Budapesta		 |	- |	8.20	Alba-Inlia	12.36	12.46	—
Viena	-1		6.05	Teinşft	. 1.29	1.41	
AradA»f!mlşdra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trentt	Trentt de	Trentt		Trentt de	Trentt	Trentt
	omnlbUH	perattne	mixt		persdne	omnibus	mixt
ÂradA	5.48		6.05	Simeria	11.25			2.42
Aradulu nou	0.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Săgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4 16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Grivadia	2.24	—	5.58
Merczifaiva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6.41
TtmSş6ra	9.02	—	908	Petroşenl	3.37	—	7.12
TimIş6ra-AradA				Petroşeni—	Simeria (Piski)		
	, Trentt	Trentt de	Trentt		Trentt	Trentt	Trentt
	j persttne	peraone	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
Tlmişdra	6.25	—	5.00	Petroşenl	10 07	—	6.10
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Ze nes
Merczifalva Orczifalva Vinga
Nămeth-Sâgh Aradul G nou Arndft
7.46
8.15
8.36
9.11
9.27
6.32 7.02 6.23 8.01 8 17
Baniţa Grivadia Pui
Haţegă
Strein
fitaeHs
11.25
12.05
1242
1.22
153
7.37
8.20
901
9.52
10.81