BEDACŢICNEA ŞI ADXINISTBAţlVHEA i
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
.,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unfl anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior.,' pe trei luni 3 fior. Romanţa şl strilnfttate:
Pe anâ 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AKUVOIUBILE:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaorl nefranoate na aa prlrneaou. — ■anutorlpta na «a retrimltB.
P 6
Sâmbătă, 10 (22) lannariu.
1887.
NOU ABONAMENTU
.la
„GAZETA TRANSILVANIEI."
Cu f îanuariu 1887 st. v., s'au începută un A nou abonament A. la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulii abonamentului:
Pentru Anstro-Uniaria: ! Pentrn România şi străinătate:
pe trei luni 3 fl.	|	pe trei luni 10 franoi
>» Ş^se ,,	0	,,	j	>, ş6se ,, 20 ,,
,, unu anu 12 „	|	„ unu anu 40. „
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloră de pân’acum li - se recomandă a însemna pe cuponă numărulu fâşiei sub care au primită ijiarnlii.
Domnii cari se vor ti abona din nou sd binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arP.ta şi posta ultimă.
Administraţiunea.
Braşovii, 9 îanuariu 1887.
„Principele Bismarck a dată Rusiei carte blanche pentru Orient A.u	Faptulă acesta, de
tr’ucare vorbesce (Ţarulh parisiană „Temps" în-nă articulu mai nou, se resemte în t6tă Europa. Mai multă însă decâtă ori şi cine sâmtă a<Jl Bulgarii, că în Orienta nu mai valorâză a<}l voinţa Europei, ci numai şi numai voinţa Ţarului. După o lungă şi ostenitdre călătonă pe la curţile din Viena, Berlină, Londra, Parisă şi Roma, trimişii Sobraniei bulgare se reîntorcu în patriă, cu convincţiunea, că marile puteri, cari au semnată tractatulă dela Berlină în 1878, nu potă da Bulgariei strîmtorate nici unu ajutoră, nici o încuragiare, afară de sfatulu de a se împăca cu Rusia, din ale căreia ghiare a voită să scape.
După atâtea desamăgiri guvernulă bulgară vede, că nu-i rămâne alta decâtă a se supune sorţii cu resignaţiune. Unulu din membrii depu-taţiunei bulgare, d. Kalcev, a declarată cătrâ corespondenlulu <}iarului »N. fr. Presse" din Roma, că „Bulgaria e gata de a primi ori-ce propunere raţională, ce i-o va pută face guvernulă din Petersburg". Bulgarii vădu că nu mai potă continua resistenţa loru şi se pregătescă de capitulare. „Regenţa bulgaiâ", scrie numitulă (jiară, „e gata a se retrage, ea se învoiesce chiar şi cu aceea ca să se facă nouă alegeri. Totă ce voiesce Rusia, se va face, numai ca să se poto-l&ică mânia Ţarului. Numai una ceru Bulgarii: ca capitulaţiunea loru să fiă onorifică. Ei suntă gata a se supune, însă pună condiţiunea, ca independenţa loră să fiă asigurată şi ţâra loră să fiă ferită de anarchiă. Spre a scăpa de anarchiă, ei pretindă ca între retragerea regenţei şi disol-varea Sobraniei să trâcâ unu timpu drecare; mai întâiu să alăgă Sobrania o nouă regenţă şi apoi acesta să facă nouăle alegeri".
Astfelu este informată fdia vienesă despre intenţiunile cele mai nouă ale guvernului bulgară. Ea crede, că Rusia va pută lua în considerare modesta cerere a Bulgariloră, după ce aceştia suntă gata a capitula şi după ce preten-siunile Rusiei se împlinescă pe deplină.
Ca o urmare a hotărîriloru celoră mai nouă bulgare consideră „N. fr. Presse" şi faptulă, că delegaţii bulgari au fostă invitaţi la Constan-tinopolă, unde suntă aşteptaţi, după cum spune depeşa, cu nerăbdare. Turcia, stândă cu totulă pe partea Rusiei, nu mai pdte privi la Bulgari cu înstreinare, îndată ce aceştia suntă gata a împlini pretenţiuni e Rusiei.
„Rusia — <Jice fdia vieneză — stă la pragulă unui colosală succesă ce trebue să îmboldăscâ politica sa orientală, care şi fără de acăsta nu e nedibace, la nouă aventuri. Declaraţiunile d-lui

Kalcev dovedescă, că nu numai Bulgaria, ci şi Europa se supune dorinţeloru Rusiei. Asta nu e nicidecum măgulitoră pentru celelalte mari puteri, şi nici pentru chronicari îmbucuratoiă. Vedem ă că Europa nu e în stare a ajunge la o înţelegere faţă cu Rusia şi trebue să ne obici-nuimă a considera de aci înainte pe Rusia ca pe acea putere, care’şi pdte împlini voinţa sa contra voinţei celorlalte puteri Ar fi o nebuniă a ne amăgi asupra acestui faptă — şi noi cei din Austria avemu, dela discursurile de deunăzi ale cancelarului imperiului germană încdce, îndoită causă a ni-lu ţină în minte acestu faptă. Ceea ce ne pdte împăca cu elu, este singură numai cugetulă, că atunci pacea, ameninţată atâtă de greu înainte cu câteva săptămâni, pare mântuită. Preţulfl pentru acâsta îlu va plăti Bulgaria."
Ca să se ’mplindscă presupunerea (Ţarului din Viena, ar trebui să se ’ntemple ce nu s’a mai întâmplată şi să mârgă tdte după dorinţa inimei Ţarului fără cea mai mică pedecă. Der deşi puterile europene n’au putută să dea nici celu mai mică ajutoră Bulgariloră, ună lucru se vede lămurită din atitudinea diferiteloră cabinete faţă cu deputăţia bulgară, că adecă puterile între sine nu suntă înţelese şi că stau numai sub presiunea situaţiunei momentane ce se esprimă în cuvintele, că Bismarck a dată Rusiei carte blanche în Orientă.
La 1870 Bismarck a dobândită neutralita-litatea Rusiei în răsboiulă cu Francia sacrificândă tractatulă din Parisă; acum şî-a asigurată aceeaşi neutralitate sacrificândă tractatulă din Berlină. După succesele mari dobândite, Rusia ne-greşitu că nu va sta pe locă, ci, după cum (Jice „N. fr. Presse", se va arunca în nonă a-venturi. E întrebare însă, decă puterile europene potă să rămână pană în sfârşită specta-tdre pasive.
Pregătiri militare în Belgia.
Belgia se ocupă seriosă a lua măsuri militare pentru casulă unui răsboiu între Francia şi Germania.
Generalulă Brialmont socotesce următărele condi-tiunî ca neapărată de lipsă pentru a asigura Belgia contra ori cărei invasiunî, atâtă din partea Franciei, câtă şi din partea Germaniei. Anume să se sporăscă buge-tulă răsboiului dela 47 la 50 miliăne franci, aşa ca din-tr’o armată de 160,000 de 6menl, 60,000 de reservişti să p6tă servi la apărarea Şeldei şi Maasei în tabere întărite la Antwerpen şi Liittich, pe când 100.000 de 6 meni să mărgă în câmpă spre a întâmpina o invasiune ori din ce parte. Pentru ca să se pună armata pe a-cestii picioră, Br ialmont cere revisuirea legei reserveloră, care acum liberezâ din armată pe reserviştii căsătoriţi şi cu acesta creazâ ună premiu pentru căsătoriă, făcândă reservele ilusorii. Jertfele ce au să se aducă nu suntă nicidecum grele pentru Belgia. Numai in astfelă de con-diţiimi puterile combatante s’ar feri a se espune, prin-tr’ună atacă asupra Belgiei neutrale, periculului d’a vedea întârindu-se contrarulă cu 160,000 de dmenl. Mai propune generalulă Brialmont fortificarea mai multoră po siţiunî, prin care se domineză calea dela Ltittich la Aachen şi linia ferată Ambleve şi Ourthe.
Joncţiune în Gliimeşă via Galaţi.
D-lă deputată Ugron Gabor ne r6gă să publicămă următărele:
Guvernulă Ungariei înainte cu câteva (file a dată concesiunea pentru începerea construirei primei secţiuni a căii ferate săcuiesci, ce se estinde dela Haşfalău pănă la Odârheiulă săcuiescă. Scopulă căii ferate săcuiesci e de a se face joncţiune prin Ghimeşă cu calea ferată română si frecvenţa portului Galaţi spre Ungaria, Austria de mijlocă, Germania de sudă şi Elveţia a o trage pe acâstă liniă şi a esopera transportulă pe uscată pe o liniă cu multă mai scurtă; — eră de altă parte are în vedere a trage la sine frecvenţa levantină a Mărei ne-
gre dela căile ferate şi dela portulă rusescă, şi dela societatea austriacă de căi ferate, ce esoperă transportulă via Lemberg-Cernăuţî spre Odessa, —• ce sucqe(|dndă va fi în favorulă căiloră ferate ungare şi române, eu deosebire însă în fav6rea portului principală română „Galaţi44.
Pre câtă linia Braşovă—Bucurescî na este liai& comercială, pe atâtă e liniă comercială linia Ghimeşă-Galaţi, şi precum nu zace în interesulă României de a mări frecvenţa liniei Predeală, faţă cu Orşova, chiar aşa este interesă română a concentra comerciulă orientală în portulă Galaţi şi faţă cu Odessa a ridica Galaţulă la ună emporiu comercială, şi a-lă face o Marsiliă română, spre ce şi situaţiunea îi este cu multă mai favo-rit6re ca a Odessei.
Comitatele Odârheiu şi Ciucă au oferită spesele necesare spre construirea de 200 chilometre cale ferată şi aşa construirea acestei linii pănă la marginea ţării este asigurată, deşi guvernulă Ungariei se ţine pasivă faţă cu acestă liniă, stăruindă pentru joncţiunea la Tulgheşă, ce însă are direcţiunea spre Odessa.
Precum suntemă informaţi, concessionarii liniei Ghimeşă au subşternută petiţiunea prin ministerulă de esterne la regimulă Bomâniei în causa joncţiunei la Ghimeşă şi sperămă că aceea va fi luată în drăptă consideraţiune. Au nu e dorinţa generală, ca Transilvania cu România să fiă legate la olaltă prin câtă de multe drumuri, ea aşa comerciulă seculară de schimbă a producteloră, In interesulă ambeloră ţări câtă mai multă să se lăţâscă şi productele să-şi afle preţurile cuvenite? Dâr, mai pre-susă decâtă aceste, pledeză pentru numita joncţiune sco-pulă, că comerciulă şi frecvenţa măestrită a porturilor!! rusesci să decadă in favOrea portului Galaţi, şi comerciului levantină ungară Galaţii să-i fiă calea naturală spre mare, — apoi ridicarea Galaţiloră e justă desvoltare a comerciului română, precândă frecvenţa îndreptată spre Odessa înavuţesce numai comerciulă rusescă.
Galaţii suntă emululă Odessei, şi aşa fiăcare cale ce desvoltă şi lâţesce comerciulă Galaţiloră este totă o-dată cale comercială română.
Aceste suntă motivele ce ne-au făcută a da atenţiune acelui faptă, uă s’au începută lucrările primei sâc-ţiuni din acea cale ferată ce ţintesce joncţiunea la Ghimeşă.
SOIRILE PILEI.
t Dumitru Eremia, încă unulă din micul!! numără ală bătrâniloră representanţl români ai comerciului bra-şovănă, cari s’au distinsă întotdăuna prin onestitate, vrednicia şi acte de binefacere, a închisă ochii pentru totdeuna în <jiua de Sf. lonă. Nu de multă amă arătată în co!6nele acestui (Jiară, că răposatulă ăra în ajună de-a împlini şâseijecî de ani, de când a îmbrăţişată cu mare succesă cariera de neguţătoră. Cu adâncă întristare ne despârţimă de Dumitru Eremia, care a fostă ună bună Română şi ca creştină adevărată ună membru fo-Iositoră şi binefăcătoră ală societăţii.
Fiă-i ţărîna uş6ră !
—x—
In presăra Sf. Ioană Botezătorulă, Marţi 6 Ianu-riu c., s’a dată în sala gimnasiului română din locă o şedinţă publică din partea Societăţii de lectură a Stii-denţiloră români, presidiată de d-lă profesoră Nicolau Pilţla. Şedinţa a fostă bine cercetată şi prin progra-mulă ei variată şi bine esecutată în t6te punctele sale, tinerimea română dela scOlele medii din locă a sciută procura publicului română din Braşovă o plăcută sără de distracţiune. Tinerimea ndstră a dată cu ocasiunea acesta eminente dovedi, că îşi cunăsce chiămarea sa.* şi că îşi dă seriăse silinţe pe terenulă desvoltărei spirituale. De asemenea progresele orchestrei societăţii suntă o dovadă, că tinerimea ndstră scie folosi timpulă şi în afâră de scălă cu ocupaţiănl seridse. Publiculă asistentă şî-a manifestată mulţumirea sa prin numerOse aplause, de cari a fostă urmată esecutarea fiă-cărui punctă ală programei. Tinerimea să urmeze pe acăstă cale înainte şi fiă sigură că pretutindenea va fi însoţită de iubire* şi de cuvenita stimă din partea celoră ce o inconjurâ.
—x—
Nr. 6.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
In Deva se iau de acum măsuri d’a se procura cartiere pentru ăspeţii, cari voră petrece acolo în Augusto cu suita Maiestăţii -Sale. S’au şi preliminată — se Z'ce
—	9000 fl. pentru mobilarea cartierului principală ce va fi în magnet curia.
—x—
Ministrulu de comerţu a decisă, ca afacerile soda-liloră şi învăţăceiloră ocupaţi în fabrice să se resolve de cătră autorităţile industriale instanţa I, adecă presidiele cercuale, 6r nu de asociaţiunile industriale.
—x—
Sub titlulă »0 noutate technicăni se scriu urmă-tbreleî ,Sub numirea „cară de povară" s’a brevetată la 25 Octomvre 1886 o invenţiune, care constă din 2 părţi şi anume: din ună cară cu 4 r6te mânată cu forţa duoră 6meni şi prin ală treilea omă dirigiată în stânga ori drăpta după recerinţă; acestă cară să p6te folosi pe drum regulată de ţâră pentru transportată de povară, pasageri, şi cu puţină slraformare ca caretă pentru transporturile militare (Fuhrwesen). A doua parte este asemenea ună cară cu două roti mânată 6r cu forţa duoră 6menl, acesta însă să p6te folosi cu mare succesă la Tranway" în locuia cailoră, mai departe in mine ,şi alte locuri unde la drumuri ferate (cu şine) se întrebuinţeză la transporturi de ici colea forţa cailoră, totă aşa se p6te întrebuinţa la exploatarea păduriloră şi la economii rurale mai estinse, cu ună cuventă în totă locală se p6te aplica, unde altcum pentru transportă cu drumă ferată s’a folosită forţa cailoră. Asta invenţiune altcum se p6te aduce în mişcare şi prin vapori, şi să p6te uşor transforma aşa precum respectivului intreprincjătoru îi convine mai bine şi mai eflină; prin urmare din cele pănă aci (Jise interesaţii de acăstă noutate voră sci fărte uşoră a preţui valărea acestei invenţiuni, care este chemată a înlocui o lacună multă simţită pe terenulă industriei. Inventatorulă acestei noutăţi technice este Ioană Topană din Prigoră com. Caraş-Severină în Ungaria de sudă. — Teodoră Câmpianu, preotă
In sala de şedinţe a camerei deputaţiloră din Pesta s’au adunată în 16 Ianuariu n. ună numără de deputaţi şi alţi Unguri născuţi şi făcuţi, ca să constitue comitetulă din capitală ală Kulturegyletului ardeleană. S’a alesă preşedinte deputatul Dessewffy, vice-preşedinţi deputatulă Hegedăs şi trei Unguri făcuţi, şi aşa mai departe secre-tari etc. S’a mai alesă o conisiune de 300 membri, ală cărei programă de lucru se va stabili într’o altă şedinţă.
—	Cum vedemă „patrioţii* născuţi şi făcuţi pregătescă fiasculă pe t6tă linia.
—x—
lârgulu anuală ce s’a ţinută la 14 Ianuariu n în Deva a fostă aşa de slabă, încătă în aceeaşi Z' după am6(}I vânzătorii şi-au împachetată mărfurile şi au plecată acasă. Totă aşa de slabă a fostă şi târgulă de vite. Târgulă anuală din Cohalm a fostă mai bună de ren-dulă acesta.
—x —
D-lă Mateiu Voileanu, avândă faltă oficiu în gre-miulă consistoriului archidiecesană, s’a retrasă dela re-dacţiunea «Telegrafului română" din causă de incompatibilitate, ocupându-i loculă d-lă Dr. Kem. Roşea.
—x—
N
Ună duelu a fostă la 15 Ianuariu n. intre proprie-tarulă de pâmântă Ştefană Berzenczey şi între fişpanulă comitatului Mureşă-Turda br. Zoltan Banffy. Distanţa a fostă de 25 paşi. Berzenczey a împuşcată de două ori, Banffy n’a împuşcată de locă ci, după a doua împuşcătură a lui Berzenczey, işi arunca pistolulă la pămentă,
întârse contrarului său spatele şi se depărta. Banffy fusese provocată la duelă de Berzenczey, din causă că la eşirea din teatru n’a răspunsă la salutarea acestuia. Aşa ne spune .Kolozsvar".
—x—
In Ardealu apară 12 diare politice, 40 sociale, 6 economice, 4 literare şi 8 pedagogice, eu totulă 63 de diare. Dintre acestea 17 apară în limba română, 18 în cea germană şi 43 în cea ungurescă.
—x—
Ună jidovă comerciantă ambulantă din Ungaria arată că comercianţii ambulanţi în Ungaria facă pe ană afaceri în sumă de 80,000,000 fl.
—x—
Comanda de corpă din Timişora a încheiată Ia 17 Ianuariu n. mai multe contracte de liferare, între altele pentru 150,000 măjî metrice ovăsă, cu o m6ră din Ti-mişăra pentru mari cantităţi de făină.
—x—
fiarele din Bucuresci ne aducă îmbucurătărea scire, că sănătatea d-lui M. Cogălniceanu merge multă spre bine, aşa că medicii au declarată, că nu e nevoiă de operaţiune.
—	x —
In Gratz s’a jformată o reuniune pentru interne-iarea unei comunităţi bisericesc! greco-orientale în numita capitală a Stiriei, care publică ună apelă pentru a fi ajutată cu bani ca se rădice o capelă greco-orientalâ în Gratz. Din acestă apelă se vede, că în Gratz se află 40 de familii gr. or. parte române, parte serbe, şi vr’o 100 de studenţi, pentru care e necesară rădicarea unei capele gr. or.
—x—
De anulă nou s’a trămisă din Sofia următOrea telegramă în Darmstadt: „Alteţei Sale Alexandru I ală Bulgariei. >A!teţa vosiră! Sub-semnaţii soldaţi reserviştî, serbâtorindă a^I anulă nou 1887, felicitămă pe vitezulă nostru comandantă de pe câmpulă de resbelă, eroulă Slivniţei, aperătorulO şi mântuitorulă patriei în momentele cele mai critice şi purlâtorulă idealului naţională! Se dea DumneZeu, cu ună ceasă mai înainte, să vedemă pe Alteţa văstră în patria nostră, în mijloculă poporului, care Ve iubesce atâtă de multă şi cu mare* nerăbdare aşteptă să Vă strige: Trăiască Alexandru I alu Bulgariei! Trăiască Eroulă Slivniţei! Trăiască mântuitorulă patriei bulgare, pentru gloria şi onorea poporului bulgară".
, Reserviştii din Sofia.
—	x—
Reuniunea germană de cântări din Braşovu va da Sâmbătă în 22 Ianuariu n., în sala hotelului Nr. 1, o serată cu danţă împreunată cu cântări. Preţulă 1 fl. In-cepululă la 8 ore sera.
COMASSARILE.
Comassarea (întrunirea) pământului din Ura Oltului. Studiu economică, de G. M.
(Continuare.)
Dintre comunele vecine, pe a căroră teritoră era-rulă a avută proprietate, comuna Mândra s’a învoită numai, ca să schimbe cu erarulă, care pe lângă proprietatea sa de mai ’nainte, mai puse mâna şi pe alte 200 jugăre cumpărate pe fugă în timpulă din urmă de ună jidană, anume Moritz Knopfler, căruia îi dete pentru ele în schimbă regaliile dela 2 comune, şi a-i da pământă pentru pămentă. Comuna lăsă astfelă să trăcă ocasiunea favorabilă nefolosită, rămânândă in starea ei anteridră
deşi raporturile ei economice şi igienice lasă multă de dorită: pe când ducă mare lipsă de păşune şi de nutreţuri, nisce mlaştine de vr’o 5—600 jugăre, ce se întindă pănă la porţile satului, nu numai că stau aprope nefolosite, der prin miasmele, eshalaţiunile şi frigurile loră de baltă îi pipernicesee din ce în ce mai multă, şi îi decimâzâ teribilă, deşi după esemplulă dată de stată, cu puţină ostenelă, le-ar putea svânta cu desăvârşire, căci apa din baltă are o scurgere—cădere — mai mare de 4 metri — şi le-ară putea transforma in liveZI de clasa I.
Nu totă aşa însă Şona, o altă comună curată ro-mânescă, de pe malulă dreptă ală Oltului, care la estre-mitatea teritoriului ei avea o insulă considerabilă pe malulă stângă ală Oltului, şi pe care ea pe lângă depărtarea cea mare, în lipsa de ori şi ce mijldce de comu-nicaţiune, numai atunci o putea cultiva şi culege recolta, când Oltulă era scăZută aşa de tare, ca să p6tă trece cu carăle prin elă. Luându’şî acum erarulă teritorulă său in jurulă insulei acesteia,. oferi comunei Şona să schimbe cu elă, să le dea pămentă de aceeaşi calitate pe teritorulă comunei Mândra, însă în faţa comunei loră, şi ca adausă, şi lemnele necesari pentru construirea unui podu peste Oltă, ceea ce, de sine se înţelege, comuna primi. Deci aZî comuna Şona nu numai că are ună podă frumosă peste Oltă, der e şi tare ajutorată prin apropierea terenului celui nou, pănă la care nu e distanţă mai mare de 4—5 minute, pre când înainte trebuiau să facă cale de U/a oră, şi Şt atunci cu condiţiunea, ca Oltulă să fii aşa de scăZută, ca să p6tă trece cu carăle cu fână şi cucuruză prin elă. Celelalte comune românesc! din acestă ţinută, unde erarulă a avută proprietăţi, cele mai multe s’au învoită să schimbe, numai să dea erarului competinţa sa într’ună complecsă, er încolo proprietăţile să rămână în starea de mai nainte, âr ac^I deja mulţi inşi dintre inteligenţă regretă, că nu au sciută profita de beneficiile comassărei.
Din cele înşirate păn’aci reese destulă de lămurită, că comassarea în sine, nu este ună rău pre câtă se părea) la începută şi se pare şi aZl multora. Dăcă comunele seu particularii se plângă de urmările ei rele, atunci mai totdeuna vina e a representanţei comunale, care n’a fostă la misiunea ei şi n’a controlată pe ingineri şi pe comisiunea preţuitore, ci a lăsată ca, mituiţi tîindă, să scurteze pe unulă in favorulă altuia. Comassarea şi re-gularea proprietăţii în sine este ună bine, şi singurulă mijlocă, ca să putem ţine pieptă contribuţiuniloră şi sar-ciniloră publice, ce din ană în ană se mărescă şi spo-rescă mai multă, ca să putemă satisface cerinţei timpului şi să putemă progresa I!
Pentru ori şi ce progresă şi pentru ori şi ce îmbunătăţire a produeţiunei prima condiţiune este: I căi de comunicaţiune directă şi liberă, a If-a facultatea d’a dispune liberă de averea şi de moşia sa şi a IlI-a siguranţa persănei şi a averei—ca totă ceea ce pui să stea neatinsă. Căi de comunicaţiune directă trebue să aibă fiăcare parţelă, ca în ori ce timpă să poţi merge cu ca-rulă la ea, fără a causa cuiva daune, seu a depinde de permisiunea altuia, ori a suferi însuşi daune din partea cuiva. II. Timpulă modernă, în care fiă-care este stăpână pe sine însuşi şi e responsabila de faptele sale, re-cere, ca fiă-care să dispună nelimitata de capiîalulă, de braţele şi inteliginţa sa, şi acestea aZi cu silinţa de câmptt — nemţesce Flurzwang — cu sistema de 3 câmpuri, suntă imposibile, căci orî-ce întreprindere, orl-ce pasă ar voi să facă elă, eşindă din cadrulă acestora, e paralisată seu prin ordinile şi vederile mai totdeuna greşite ale primarului, seu prin vecini. Aşa d. e. dăcă s’ar încerca să introducă, să aclimatiseze o plantă nouă, cu rotaţiunea
FOILETONU.
Strigaturi poporale din Selagin
adunate de Ionâ P. Lazaru.
* Ce negură-i pre Măgură ?
— Ba acea nu-i negură,
Că-i badea cu guba sură Ş’aştăptă să-i ducă eu gură.
Bădiţii gură i aşi duce,
Dâr’ gura ’mi-e măsurată Cu fontulă Şimleului,
Pe sârna drăguţului;
Cu fontuţulă din oraşă Pre sâma lui Ionaşă.
* *
Am o mândră c’o bumbuşcă Purecii de ochi o muşcă.
Am o mândră ca şi o cruce,
Şi la lucru n’o potă duce.
Diminâţa roua-i mare Şi se udă pe piciăre;
Preste Zi s6rele-i caldă Se culcă şi dărme ’n pată.
—- De-ar tuna, de-ar fulgera
De acolo nu s’ar scula.
»
* *
FrunZâ verde dintre fagi Fostu-ne-amă leliţă dragi;
Dăr cine ne-a despărţită
N’aibă locă nici în pămentă. Despărţâscă-i DumneZeu Carnea cătră lepedeu.
Cine n’a ’ncâpută de noi Nu-i dee DumneZeu boi,
Nice boi şi nice vaci Că ne-amă fostă de totulă dragi. *
* *
Bosuiocă roticălosă,
Am drăguţă da-i mâniosă.
Ce’mi pasă d’a lui mâniă,
Că şi mâne-i sărbâtăre,
Eu m’oiu găta ca şi-o fibre Mă voiu duce Ia dănţuţă*)
Şi mî-oiu prinde altă drăguţă, Mai mândru şi mai frumosă Nu ca elă ună obielosă.
Mai frumosă şi mai bogată Nu ca elă ună blăstămată.
*
* *
Am drăguţă din Iclodă Guşa ei plăteşte-ună zlotă.**) Pentr’ună zlotă şi jumătate,
Nu i-aşă duce guşa ’n spate.
*
* *
In fundulă grădinei năstre Mândru voinică bou’şi pasce Şi ’şî totă mână slugile,
Să-i trămită eu buzele.
*) Jocfi.	**) Florenti.
Insă eu n’am nebunită,
Să-mi trămită gura pe rîtO.
—	Vină gazda boiloră,
Elă sci rendulă buZelorO.
*
* *
De aici pănă la Cluşiu,
Dorulă meu n’are culcuşă.
De aici pănă la lelea,
E bună drumulă ca şi pielea.
*
* *
Mi se pare pre părere,
Că am drăguţă cu muere.
—	De-ar fi dracu’n firea mea Să-i omdre muerea.
*
* *
Câtu-i trăi lele’n lume Nu-i avea drăguţă ca mine, Să te joce multă şi bine,
Nici drăguţă aşa cu minte Să j6ce totă înainte.
*
* *
Dragă mî-e fata săracă Că cu mâna ei să’mbracă;
£r fala de gazdă mare Vinde-o vacă şi ’şl ia p<51e; Vinde-o vacă ş’ună viţelă Şi ’şl ia păle şi spăcelă.
*
* ft
Bată-te noroculă. lele.
Tânărulă voinică te cere.
De te-a cere, sciu că-i mere Că-i copilaşă cu avere.
«
* #
De-aşî trăi, câtă aşi trăi, Fecioră fălosă n’aşl iubi; Căci când merge pe cărare, Stă, — se caută la piciore: Er de vede-o obieluţă Şâde josă şi se desculţă. Pănă ’ncalţă ună piciorfl S6rele-i la prânZişorfl.
Pănă ’ncalţă celălalfă Sorele-i la scăpătată,
Pănă-şî ia sumanu’n spate Trece 6ra jumătate.
*
« *
Dă-lă dracului cui nu-i place Bura de fată bărnace,
Când se scălă ş’apoi torce.
*
* *
Pus’am gândulă să mâ’nsoră S’aducfi maicei ajutoră,
Să-o bată de cuptoră Şi de vatră câte-odată,
Cănd va fi c’am ,supărată.
*
* •
Pre la noi pe’a ndstre sate Dracu-i cu popa pre spate; Er deavolulă celo mai mare, Cu dascălulă pre spinare.
Nr. 6.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
trienală — de 3 ani — este absolutu imposibila aşa bună6ră la cultura rapiţei, a chiminului, cari trebueseă săroSnate seu sădite deja încă în primele ale lunei Augusto, nu este de gândita, până ce cu sistema de a^I porcii satului umblă pe acea vreme încă pe ogdre.
SămănatuIO de nutreţuri ârăşi nu se plătesce, căci agricultorulO nu le pote folosi amâsuratâ capitalului ce a băgată în sămânţă, în gunoiu şi în lucru, aşa d. es. trifoiulă roşu lalO, trifolium perenne, dureză 4 anî de Zile, dintre cari în 2—3 anî se cosesce pentru nutreţO verde său pentru a fi făcuta fenâ, âr în celft din urmă se folosesce pentru producţiunea de seminţă ; lucerna, lat. medicago sativa, dureză câte 10—15 ani, âr pe pământii vărosă, ea, dimpreună cu sparceta, lat. onobry-chis sativa, durâză mai multe Zecimi de ani, ba despică şi sfărimă stânca cea mai compactă şi mai tare, deschi-Zendă astfela planteloril. ce urmează ună bogata ma-gazinO de alimente; dintre ierburî-graminee, raygrasula englesescă lat. lolium perenne, dureză câte patru ant şi mai bine, apoi iarba lui Timofeiu, lat Phleum pratense, c6da vulpii său codina, lat. aJopecurus pratensis, d’ase-mene câte 4 ani şi mai bine etc. etc. Nime nu pote pretinde, ca în starea actuală să semene cineva aceste nutreţuri scumpe, când în fiăcare iarnă şi primăveră umblă porcii satului preste ele şi le rimă rădăcinile, şi când totâ ala treilea anâ locurile rămână cu totulO pustii. Şi cu t6te acestea, câta este de necesară introducerea culturei acestora plante şi la agricultorii noştri? Tocmai lipsa de nutreţuri este causa principală, care absârbe şi nimiceşte t6tă ostenâla şi munca agriculto* rilorO noştri, fiindcă mare parte d‘n ei, la Bobotâzâ au-şi gătatO nutreţulO de vite şi sunta siliţi să-şî vândă pu ţinele bucate pe unO preţo mai de nimica şi să-şî cumpere fânO şi paiă, cari relativa sunta f6rte scumpe.
Numai acela p6te înţelege starea ţeranilora noştri, care trăiesce între ei, şi-i vede deja prin Februarie şi Martie scoţindO din curte nisce vite leşinate de f6me şi mănându-le în pădure la mugura. Şi apoi, o D6mne, ce folosO dă acâstă procedere, căci pe lângă paguba cea enormă, a o causăză arborilorQ şi arbuştiloră prin ro-derea şi ruperea muguriloră şi mlădiţelora tinere, ce a-limenta e mugurula pentru vitele cornute?! Apoi totO din aceea-şî causă, caii mai totă erna sunta afară pe câmpă ca să soâţă puţină hrană de sub zăpadă şi ghăţă 6r în lipsa de zăpadă, fiinda timpulâ m6le, să strice holdele prin mâncare şi călcare. Şi apoi 6re după o atare ţinere, ce folosO mai puternd aştepta dela ele? Ce lapte p6te da o vacă astfela nutrită? Ce putere vorfl avea vitele de jugd şi de hamO? Urmările lihnirei şi degenerărei de iernă, nu le pota ele repara şi şterge pe timpula unei veri, ori şi câta de abundanţă va fi hrana şi păşiunea lord. Superioritatea şi bunăstarea co-munelora săsesol, faţă de cele curata românesci, tocmai prin aceea se esplică, că Saşii de ordinara au pă-şiunl şi fenaţii mai multe şi mai bune, cari le permită să nutrescă şi ingrijăscă vitele mai bine şi la timpă cuvenita, şi apoi ca consecinţă producă gunoiu mai multtt şi mai bunC, şi fiindu le vitele mai bine ţinute, mai tari, potO lucra şi cultiva cu ele şi arăturile mai bine.
A<JI este recunoscută de toţi agricultorii teoretici si practici, şi de toţi economiştii, că primulO pasă pentru îmbunătăţirea şi nrogresula agriculturei începe dela nutrirea şi îngrijirea suficientă a vitelorC. Acum însă dupăce cu înmulţirea populaţiunei, terenulă s’a ocupata şi împărţita rnai toi0, ce a putută fi numai ceva folosita, încâtă nu mai putemO dispune de păşiunile nelimitate, cum erau în seculii trecuţi, ca să mai întroducemfl unO regimă curata pâstoreseO, după ce contribuţiunile şi sarcinile publice se sporescă şi se mărescO din ană în anâ, la a cărora reducere şi împuţinare nu e de gân dita, pănă ce mai durăză înarmările formidabile ale tuturora stateloră, cari sugO totă măduva, atâta a statului, câta şi a particularilorO, în câtO cu sistema practicată păn’ aci nu mai putemO ţine piepta, dăcâ nu vo-imO să perima, ca popord şi naţiune datori suntemâ să facemă şi noi ună pasă înainte, să părăsimO sistema cea vechiă, şi unicuIO mijlocO spre acesta este comasarea seu regularea propietăţii şi introducerea unui regimâ regulata.
Cu aeăsta nu vreu se (jicO, că deodată cu ea să întroducema cultura intensivă, căci pentru aeăsta nu se poirivescO raporturile năstre, ci numai o cultură esten-sivă, însă perfecţionată, să părăsimâ rotaţiunea de 3 ani, şi să întroducema alta de 8—9 anî. In locă să plătimO în contribuţlune pe fiecare ana totO 2/3 părţi a moşiei nâstre şi să folosima numai pe jumătate, 2/3 părţi, mai bine voma folosi 8/9 părţi. LăsatulO ogorului e necesară pentru — ca să Zică aşa — recrearea seu împuternicirea pământului şi pentru stirpirea buruenilorO şi omideloră numai câtă aeăsta se nu se întâmple tota la 3 ani, ci numai la 8, 9, 10, său 15 ani odată. Tota pe acela pămentO, care pentru a produce câteva litre de bucate aZî îlO lăsămO ogorO totă ald treilea ana, ilO pulemO folosi fără scădere câte 8, 9, 10, 12, 14 ani d’a rândulO, numai schimbândO sistema şi introducândă
cultura leguminâseloră şi a nutreţurilorâ vert}i, astfela ca totdâuna după o plantă cu foia ângustă, cum e grâ-ulâ, săcara, orzulă, ovâsula, meiula etc., să urmeze alta cu fdia lată, cum e cucuruzuia, trifoiulâ, mazărea, hrişcă, napii, gogoşe, măzăriche etc. şi nu numai că vomă prăsi nutreţă de ajunsa, ci şi cerealele produse vorO fi de o cantitate şi calitate superiără. Căci plantele cu foia lată, şi cu deosebire trifoiulâ, mazărea, măzărichea, bobula, fasolea au facultatea de a absorbi şi concentra prin foile loră azotulă său nitrogenulă atmosferica, precum şi prin rădăcinile loră cele lungi, cu cari străbată straturile subsolului şi despică petra uneori pănă la o adâncime de 2—3 metri, din cari absorbă nutriţiunea loră, lasă în rădăcinile şi mieriştile lorO unO bogata de-posita de nutriţiune pentru cerealele, ce urmâză în urma lorO. Astfela se esplică că d. e. pe unO pământa de 50 de litre sămânătură, unde la cultura de trei câmpuri abia recoltaiu câte 4—6 hectolitre de grâu, după introducerea sistemei perfecţionate, iai de ordinara câte 12—15 hectojitre de grâu, ba chiar şi de o calitate mai huea. Lăeându-10 însă totă ală treilea anâ nefolosita, când încă nu-10 poţi face ogorO din vreme, pentru ca să aibă vitele păşune, pământulO înţelinesce şi se întă-resce încâtO nu-la poţi răsbi nici-odată, nici cu plugulO şi nici cu gunoiulO, ci rămâne totdâuna încremenită, sălbatica său pădureţâ şi rece. Oe o folosire a subsolului nici că p6te fi vorba.	(Va urma).
Discursurile rostite la înmormântarea lui C. Popasu.
(Fine.)
Din predica funebrală a d-lui protopopO loanu Pe-tried, ţinută în biserică, cu motto: „Şi te-ai apropiata de cetatea Dumnezeului celui viu, de lerusalimulO cela ce-resca şi de 4ee* de mii de ângerî* Pavela c. Evrei c. 12 v. 22 şi 23, estragema următdrele pasagie :
Jalnici ascultători! Mie ml-a venită în parte să ţinO cuvânta funebrală lângă aceste rămăşiţe pământescl ale acestui prea demna bârbata. Virtuţile tui, cu cari a es-celata în publlcuia nostru, vă sunta cunoscute, nu au lipsă de commemorare prin debilele mele puteri, acelea sunta scrise în cartea vieţii. Nu pota însă trece cu ve-derea, ca să nu amintescO unele momente, mai de mare însemnătate, din vieţa ecestui bărbata bine meritata.
C. Popasu s’a născuta aici în BraşovO la anula 1811, din părinţi comersanţi, cari educându-10 în frica lui D Zeu, la trimisa l’au unica scălă populară română, ce esista atunci lângă aeăsta sf. biserică, de aci apoi la scola grecescă, şi mai pre urmă la scolele germane din Sibiiu, din care eşindu îmbrăţişa cariera de corner* santO, întrândQ în bolta renumitului neguţătoră RudoIfO Orghidană. In afacerile de negoţă ale acestuia şi în ale sale proprii străbătu prin România, Turcia şi Rusia, căci pe acolo juca atunci o rolă f6rte însemnată, deşi lipseau drumurile ferate şi călătoreu comersanţii mai multă călări, înarmaţi şi cu pericnlulă vieţii. — După unO şira de anî se reîntărse la locuia nascerei sale, şi la anulă 18 9 deschise în piaţa Braşovului o boltă sub firma la »S6re«; âr la anula 1847 luă în căsătoriă pe coconiţa Chiriachiţa, fiica decedatului comersante Mincu, cu care a dusO o viâţă fericită 30 de ani. Sub durata vieţuirei conjugale binecuvântându-i D-Zeu cu 2 fu şi 4 fiice, dintre cari cea mai mare Carolina trecă la o viăţă mai fericită în ceriu.
Nu trecu multă timpă şi reclamândâ interesele familiei se însoţii în tovărăşiă cu unchiulO iău Dimitrie Creţoiu şi cumnafulă său Panaiotă Miocu, unde desvol-tânda mai mulţi ani o activitate de adevărata corner-sânta, şi acuirândQ o stare destula de considerabilă după ce asigura viitorulO său şi a celora doi companioni şi consângeni ai săi, se retrase ârăşî în sînulO familiei, ca să ingrijăscă de buna crescere a fiiloră săi pe deoparte, âr pe de alta să continue opera scumpului său frate IoanO, care devenise alesă la demnitatea de EpiscopO ală diecesei Caransebeşului.
Pe câta a corăspunsO în ambele direcţiuni, şi a-nume relativa la crescerea fiilorO şi fiicelorâ sale, avemO dovedi destula de vedite.
Relativa însă la împlinirea datoriei sale de preşedinte ală Eforiei scolelorO şi representanta ala bisericei sf. Nicolae, în D iă răposatulO a imitata pe ilustrulâ frate şi EpiscopO I. Popasu şi s’a devotata cu totulO acestora institute sfinte, cu abnegaţiune de sine, ne-voindă a primi salariula antecesorului său, ci se simţa fericita, că pdte contribui şi densuld pentru binele comună, pentru prosperarea tinerimei şcolare şi pentru înflorirea bisericei sale. Astfela sacrific-ându-se se făcu obiectulO stimei şi ală veneraţiunei înaintea connaţiona-liloră săi şi a celora de alte naţionalităţi.»
De aZI încolo o suflete nobilă locuia tău este întru adunarea celorO născuţi, cari sunta scrişî în ceriuri....
Discursula d-lui Diamandi Manole:
In faţa acestui mormântă rece, în care are să se aşeZe corpulO muha iubitului şi regretatului nostru a-mica şi colegă Constantina Popazu, vina în numele gre-miului comercianţilorâ români de comerţO levantină să aducO omagiile de recunoscinţe acestui vaîorosd Româna şi comerciante româna.
Decă rece este mormântulâ în care să aşăZă cor-pulâ său în acestă mormântă, calde şi însufleţite de simţulO de recunoscinţă sunta inimile nostre ale tuturora RomânilorO braşoveni, cari amă putută vedea cu ochii noştri faptele şi zelulo neobosita, pe care răposatulO e-a adusa bisericei, scălei şi naţiunei sale!
Pentru ca să putemă apreţia perderea mare ce o
suferimâ noi Românii braşoveni prin mărtea multa regretatului Constantinii Popazu, este de îipsă să ne a-ducemO aminte de pleiada acelora bătrâni comercianţi români cari, crescuţi la scăla suferinţelorO, atunci când neamnlâ nostru purta jugulă împilărilorâ de totâ felulâ şi cari cu unO simţâ rarâ de Abnegaţiune au înţelestt, că nefericitulâ nostru poporâ nu p6te scăpa de acea sârte precară decât0 numai şi numai prin cultură şi conduşi de acesta sentimente, cu mari sacrificii şi jertfe, ne-au Zidită scălele, în cari astăZi peste 800 de copii români, îşi primescO instrucţiunea şi cultura necesară.
Aceste sc61e suntâ aZî, iubiţi ascultători, paladiulO şi garanţia de prosperitate şi de unO mai bună viitorâ ală neamului nostru.
Numai când se va face istoria Intemeierei şcdlelorO n6stre, numai atunci se va vedâ, cum bătrânii noştri comercianţi români şi-au trasa pânea din gura copiiloră lorO şi cu rară abnegaţiune au contribuit’o la ridicarea acelui pomposO şi măreţâ edificiu alâ scblelorO năstre !
UnO valorosâ membru din acâstâ strălucită pleiadă de bătrâni comercianţi români ai fosta şi tu multâ regretate Constantina Popazu!
Cine nu cunăsce dintre noi zelulâ şi râvna, qe aveai pentru cultivarea învăţăceilorii dela şcdla gremiului nostru în parte, şi cine nu te-a auZită Z'c^ndO adese, că numai prin şcoli ne paternă rădica comercianţi culţi, cari prin cultură pota progresa şi ajuta naţiunei loră.
Dâr apoi în genere pentru şcolî ca preşedinte onorifica ala şcâlelorO năstre, numele tău va figura ca una dintre stelele cele mai frumdse pe firmamentulă acelei pleiade de bărbaţi bine meritaţi şi binefăcători ai naţiunei nostre.
Tu, sufletâ nobilă, tu Z> de Z> nu aveai altă grijă şi preocupare, decâta aceea, cum să faci şi să promovezi spre progresa interesele bisericei, şcâlelord şi co-merciului nostru.
Şi, decă din acea pleiadă venerabilă de comercianţi români, cruda mărte te-a răpită din mijloculO nostru şi pre tine, şi dâcă corpulO tău e mortO, rămână în viâţă faptele tale, cari cu recunoscinţă se vora aminti de biserica, şcăla şi naţiunea nâstră.
Iubiţi ascultători! Suntâ rari bărbaţii, cari lucră neinteresaţî şi se jertfescâ pentru căuşele nâstre publice, cela puţina pe acei bărbaţi rari, ce-i avemO, urmâză ca noi generaţiunile presente să-i luămă de modela şi dă modelă de stimă şi veneraţiune trebue să ne serve noue şi generaţiuniloră viităre ale RomânilorO.
SimţulO de recunoscinţă ţi-lâ aducemâ aZI ţie, stigmate amice, din partea coiegiloră tăi, bărbaţii de fapte nobile odichnesce în pace, eternă va fi memoria ta între uoi Românii!
SCM TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
NEOPLANTA, 21 Ianuariu. — Candida-tulu partidei liberele Paul Moricz a fost# alesă deputată dietalu cu o maioritate de 97 voturi. Pentru contra-candidatulu Hadzics au votată, pe lângă Sârbi, şi oposiţionalii unguri şi germani.
PARIStJ, 21 Ianuariu. — După unele scirl private, Zankoff ar fi fostă arestată în Burgas şi maltratată de autoritatea bulgară, pe când elă se întorcea din Constantinopolă.
ROMA, 21 Ianuariu. — Papa a primită demisiunea lui Jakobini. Succesorul u său va fi actualulă nunţiu în Lissabona.
BERLINtJ, 21 Ianuariu. — Boerii coloni-saţi în ţinutulă Otowo din Africa vestică s’au pusă, la dorinţa loră propriă, sub protecţiunea germană.
„Nordd. Allg. Zeitung“ confirmă, că în Germania se cumpără pe s£ma Franciei colosale masse de lemne pentru barace militare, mai departe materialuri pentru fabricarea materiei es-plosibile nou descoperite sub numele „Melinită.a
DIVERSE.
Necrologu. Dumitru Eremiasă, comersantă română, membru ală sinodului parochială din cetate, membru ală gremiului românO de negoţO levantină în Braşovă, membru fundatoră ală Associaţiunii transilvane pentru literatura şi cultura poporului română, membru fundatoră ală altorO reuniuni de cultură şi binefacere, după unO morbă scurta a încetată din vieţă la 7 (19) Ianuarie la 10 6re de dimineţă în etate de 70 ani, dupâ împărtăşirea cu Sfintele Taine. Despre acestă ireparabilă perdere incu-nosciinţămO cu inima plină de durere pe tdte rudeniile, pe amicii şi cunoscuţii reposatului. Remăşiţele pământesc! ale neuitatului defunctă se voră aşeZa la lo ;nlă de odichnă Vineri în 9 (21) Ianuariu a. c. în cimitiriulă cetăţeniloră români din Grbveri. CortegiulO funebralâ va pleca dela casa sa, Strada teatrului Nr. 312 la 3 6re după prânZO.
Braşovu, 8 (£0) Ianuariu 1887.
Maria T. Burduloiu, soră. Nicolae G. Eremiasă, George G. EremiasO, Dimitrie N. Eremiasă, Dimitrie G. EremiasO, Ioană 1. Burduloiu, Nicolae I. Burduloiu, Dimitrie l. Burduloiu, nepoţi. Maria I. Savu, Stanca G. Bunda, Maria I. Benga, Ana G. Rotărescu, Efrosina St. Miţescu, Reveica V. Panţu, Ana I. Pana, Susana H. Orgidană, Emilia G. Bodeanu, nepăte.
Fie-i ţărâna uş6ră şi memoria binecuvântată
Editoră: Iacobti Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 6.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
0«nuW 1« bursa de Viena
Bursa de Bucuresci.
din 20 lanuariu st. n. 1887
Rentă de aurii 5°/0 . . . 101.90 Rentă de hftrtiâ 6% . . 9180 (mprumutulă căiloră ferate
ungare................149 50
Araortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.10 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) ....---------
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) . . . .117 60 Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C3.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................. 103 20
Bonuri cu cl. de Jsortare 103 20 Bonuri rurale transilvane 103 70
Bonuri croato-slavone . . 105 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............—.—
Imprumutulă cu premiu
ung. . .^..............120.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.— Renta de hărtiă austriacă 8115 Renta de arg. austr. . .	8210
Renta de aurii austr. . . 112 65 Losurile din 1860	. . . 137.30
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 877 —
I Act. băncel de credită ung. 297.75 Act. băncel de credită austr.288.80 Argintul ă —. — GalbinI împărătesei ....	5.9b
Napoleon-d’orI .... 10.00 Mărci 100 împ. germ. . . 62.10 Londra 10 Livres sterlinge 126.85
Cota oficială dela 5 Ianuarie st. v. 1887.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc. rural	(7°/0)	.	.
*	n	n	(5°/o)	•
»	»	urban	(7°/0)	.	.
»	»	»	(6°/o)	*
»	(5°/o) ■ ■
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă Bancnote austriace contra au
Cump. vând.
913/*	93—
93—	94—
861/*	87—
33—	36—
101 s/4	1021/a
85/ 34	86—
99—	994/4
92—	98—
82—	82—
500 Lei--------------
.	.	17.—	17.Va
ft. .	2.01—	2.03—
Cursuiu pieţei Braşovti
din 21 lanuariu st. n. 1887.
Bancnote românesc! . .	. . Cump.	00 îfr.	Vând,	. 8.46.
Argint românesc ....	. , *	8.40	I	8.42
Napoleon-d’orî		i *	9.98	*	10.01
Lire turcesci			11.26	A	11.30
Imperiali		, »	10.26	A	10.30
Galbeni		. . »	5.92	»	5.95
Scrisurile fonc. »Albina»	• • *	100.50	A	101.50
Ruble RusescI		• »	116.—	A	117.—
Discontulii . . .	» 7—10°/, pe		ană.	

jggF' Depositu
de
Vinuri de Champanie
dela renumita firmă
Charles Farre în Hheims (Franţa)
cu rabata însemnata.
Sillery grand mousseux, butelia mare . fl. 2.75 Versenay	„	„	.0. 3.—
Grand vin de cabinet I-ma calitate.	. fl. 3.20
Se află de vâmjare şi cu butelia, la cerere se trimite la locuinţa compărătorului de câtră
Monsieur Baur.
Tergula boilora Nr. 413
*5
î
H-* * *
* *
&
*
1 »
*
J
I sz. 1562/t 88^ Ârver£Si hirdetmâny.
Alulirt kiklildott v5greliajt6 az 1881. 6vi LX. t. cz. 102 §-a er-telm^ben ezennel kozhirr£ teszi, hogy a brassbi kir. torvenysz£k 6317 szamu v^gzese âltal Dr. Miku Andrâs iigyved âltal kepviselt Dr. Le-m6nyi Miklos javâra A kornânai Popu Iosif t&rsai ellen 106 frt. toke, ennek 1886 6vAugustus h6 4 napjâtbl szâmitandd 6°/0 kamatai eddig osszesen 39 frt. 95 kr. perkoltsdg kovetel£s erej^ig elrendelt kiel£git£si v^grehajtâs alkalmâval birbilag le foglalt £s 350 frt. 90 krra becsilît kucsulâtai Bo£r Gyorgyn£l: 1 sziirke paripa As 1 sârga kanczald 7—7 £ves, Iosifă Popu nejenes: 46 drb. 5piiletnek va!6 cserefa, 11 szekAr szena, 5 szekdr szalma, 40 szeker trâgya, 1 ocska takaiAk tiizhely, 1 fekete bivalborju 1 6ves 6s tobb butorokbol âllo ingdsâgok nyilvânos ârver£s utjân eladatnak.
Mely ârverAsnek az 1423/1886 sz. kikiildAst ren d el o v5gz6se folytân a helyszin^n, vagyis Als6 Komâna kozs6g5ben leendd eszkoz6-sAe 1887 £v Iariuâr li6 24-ik napjănak deleldtti 11 6râja hatâriddtil ki-tiizetik ahhoz a venni szând£koz6k ezennel oly megjegyzAssel hivat-nak rţieg, hogy az drintett ingdsâgok ezen ârvei^sen, az 1881. 6vi LX. torvenyezikk 107, §-a £rtelm£ben a legtobbet igAA'nek, becsâron aiul is eladatni fognak.
Az elârverezendo ingosâgok vetelara az 1881. evi LX. t. cz. 108. §-âban megâllapitott feltetelek szerint lesz kifizetendo.
Kelt Sârkânyon, 1887 £vi lanuăr h6 13 napjân.
Amberboy Lajos,
kir. birosâgi v6grehajt/>.
Mersulti trenurilor!!
Valabilă dela i Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia TeiuşA-ArailA-Biidapesta a calei ferate orientale de stata reg. ung.
PredealA-Hudapesta
Trentt Tren Trenă
“• accelerat omnibus persone
Trenă
omnibus
JB u dapesta—Predeal A
Trenă
de pers.
Tren I accelerat
Trenă , Trenă ' Trenă omnibus| de !omnibus j persone
BucurescI
Fredealfi
Timişă
Braşovfi
Feldi6ra Apatia Agostonfalva Ho mor odă Haşfaleu
Sighişora JElisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă
Teiaşă
Aiudă
Yiuţulă de susă
Ui6ra
Cncerdea
Ghiristt
Apahida
Claţii	j
Nedeşdu
Qhirbfiu
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciuda
Bucia
Bratca
Râv
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârholy Yărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
8zelnok
Bnda-pesta
Viena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
6 03 6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.1b
5.02
5.43
6.15
7.06
8.52
9.19
9.31
10.16
10.57
11.19 11.31 11.62 12.31 12.48 1.22 2 18 2.48
2	56
3	64 451 5.28 5 56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
8.00|
7.30
1.14
1.45
2.32
8.00,
8-36;|
9.02 9.32
10.11
10.51
1216
12.50
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05
4.50 7.23
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Clnşin
Apahida
Okiriş
Cucerdea
Ui6ra
Vinţulă de susă
Aiudă
Teinşă
Crăciunelă
Blaşă
Micăsasa
Copţa mit
Mediaşă
Elisabetopole
Sigişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldidra
• (
Timişă Fredealăi
Bucuresc?
6.05
Nota: Orele de nâpte suntă cele dintre liniile gr6se.
11.10|
7.40 11.05 2 02 4.12
11.00 U 19 12 30 1.01 106 1 13 1.20
1	41 2.C0
2	3* 2.48 3.20
3	36 4X0 4.3 >. 5.12
5.37
7.02
7.43
8.U
8.41
9.21
2.-3.58 5.28
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
3.10
738
540
9.14 9.24 941
10.19
11.38
12.18
12.5î
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 <.33 206 2 17 2.40 3.24 3.47 407
4.33 5.15
5.34 5 55
6.G7
6.24
6.43
8.00
11.44
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.-
10.09
10.191
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovâ. Hârtia din fabrica d-lorii KOniges & Kopony, Ze nes
Teiuşft" IradA-Budaţeita				Budapesta- VradA-TeluşA.			
	Trenă	Tre lă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omr.bus	persăno	1	 _	persăne	de pertone	omnibm
TeinşA	11.24	—	1 2.40	1 Viena	11.10	12 10	—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josfl	12.30	—	4.24	„ , (	11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	Szolnok	4 10	5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	AradA	4 30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţft	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclea	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	541	7.10	8 36
Gurasada	4C8	—	7.40	Conopti	619	7.37	
Zam	4.25	—	a.H	Berzova	6.28	7.55	
Soborşin	5 30	—	8X6	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5 Vs6	—	9 33	Zam	8 01	9.12	—
Conopti	6.27	—	953	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9. 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicica	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	- -
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	11 07	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
	8 42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
		 |	—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	
Budapesta		 j	- |	8.20	Alba-Inlia	12 36	12.46	—
Viena	— !		6.05	TeitişA	. 1 29	1.41	—
AradA-TimlşAra				Simeria (Piski) Fetroşenl			
	Tronă	Trenă de	TreDă		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persăne	mixt		persăne	omnibea	mixt
AradA	5.48		6 05	@im«ri«	11.25	_	2.42
Aradulft nou	o. 19	—	6.33	Sfreiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgb	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4 16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	t	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 4>
Timiş6ra	9.02		 !	9.08	JPetroşent	3.37	—	7.12
Timişdra- AradA				PetrAşenl—Nimeri» (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă	i	Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persăne	omnibus	1	de pers.	omnibus	mixt
TlmlşAra	6.25	_	5.00	Petroşenl	10 07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6 32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	12 42	—	9 01
A radulă nou	9.11	—	8X1	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	Nimeria	153	—	10.31