GAZETA KEDACŢICNEA ŞI ADMINIftTRA'ţ'ItTNEA: BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22. GAZETA** IESE IN FIECARE Dl. ie unfl an a 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&ala şl Htr&iu&Ute: Pe anâ 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. SC PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AimOIUIUiI: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaarT nafranoata na •• prlm#ae#. — Maiwaaripta retrimlM. N* 5. Joi, Vineri S( (21) Ianuariu. 1887. r * / ■ NOU ABONAMENTU la 77 GAZETA TRANSILVANIEI. u Cu I Ianuariu 1887 st. v., sau începută un A nou abonament ft, la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei uostre. Preţul* abonamentului: Pentru Austro-Dogaria: pe trei luni 3 fl. tf Ş^S6 .« 0 f. „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franoi „ ş6se „ 20 „ unii anu 40 „ Abonarea se p6te face mai uşoru şi inai repede prin mandate poştale. Abonaţiloru de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponfi numSrulu fâşiei sub care au primitu cjiarulâ. Domnii cari se vorU abona din nou sâ binevoescâ a scrie adresa lămurită, şi a areta şi posta ultimă. Administraţiunea. Braşov*, 8 Ianuariu 1887. Politica financiară a guvernului unguresc!! a fostă supusă (Jdele acestea unei aspre critice din partea oposiţiunei moderate şi estreme maghiare. O mai bună ocasiune nici că i se putea oferi oposiţiunei pentru acesta, decâtti acum la desbaterea generală asupra bugetului. Caracteristică pentru starea financeloru este, câ însuşi referentulQ Hegedus s’a v&Jutu silită a introduce referatulă său cu mărturisirea, câ în adevără s’a cheltuită în anii din urmă prâ multă din partea guvernului, dâr acesta a fostă într’o situaţiune silită şi a fostă tîrîtă de „curentulu aspiraţiuniloră generale14. Acuma însă uu mai are încătrău şi trebue să urmeze o pausă. 13 u-getulă cheltueliloru de 320 miliâne este de ajuns şi nu mai este ertată a trece peste elă. Situa-ţiunea financiară nu e bună, dâr — (jice He-gedfis — este cu putinţă să fiă îmbunătăţită prin măsura de conversiune propusă de guvernă şi prin urcarea dăriloră indirecte, mai alesă a dăriloru pe consumă. La o urcare a dăriloră directe nu se pâte gândi în momentulu de faţă nimenea. Acâsta a arătat’o şi ministru-preşedinte Tisza, dâr a adaus*, că mai tânjiu pâte să vină ună momentu, când şi dările directe voru trebui urcate. Totodată a constatată şi densul* necesitatea d’a se face câtă mai mare economia. Dâcă şi cei dela guvernă suntă siliţi să recunâscă trista stare financiară a statului, a tunel ne putemă închipui cu ce putere nimici-t6re au câcjutu asupra capeteloră ministriloră loviturile oposiţiunei. Vorbitorulă stângei estreme Helfy a pusă trista alternativă statului, că său să se declare falită său să introducă dări atâtă de mari, încât* să devină imposibilă viăţa economică a „naţiunei;“ altfelă, după densulă, nu mai e scăpare. Guvernul* amâgesce ţăra, deficitulă nu e de 22, ci de 40, ba de 60 miliâne, dăcă vomă avea în vedere şi creditele de care are lipsă în viitoru. Progresele cultura e dobândite nu stau în nici o proporţiune cu sarcinele ce apasă poporulâ. Guvernulă -— (Jice Helfy — trebue să se lapede odată de grandomania lui; să se schimbe planul* clădirei parlamentului din Pesta şi să se economisăscă acolo câteva miliâne; legiânele de funcţionari să fiă reduse; tractatulă vamală şi comercială cu Austria să-lă lăsămă cum e, denunţată. Numai atunci, când Ungaria va pută dispune liberă în privinţa economică, va fi în gtare să ’şl reguleze finanţele. Horanszky din oposiţiunea moderată combate fărte aspru sistemulă de faţă, pe care-lu iumesce sistemulă minciunii, şi dice câ trebue să dispară de pe suprafaţă. O situaţiune estra-ordinară pretinde mijlâce estraordinare. Numiţii deputaţi au presentată în numele partideloră lor* moţiuni, prin care declară că nu primescă bugetul*,. După câţîva alţi vorbitori s’a ridicată mi-nistrulă de finanţe Szapary şi a desvoltată unu proiectă de conversiune după unu plană anumită, care are de scopă a unifica cele mai multe datorii de stată ale Ungariei, ce se află în cir-culaţiune, conversiune care să cuprindă în totală o sumă dc 382 miliâne florini în aură, argintă, şi note; dela acăsta aştăptă ministrulă o scădere a dobenejiloru de 5Va miliâne florini anuală. Planulu de conversiune a ministrului Sza-pâry este supusă unei rigurâse critice din t6te părţile şi s’a constatată deja, că în celă mai bună casă elă nu va aduce decâtă ună folosă fărte neînsemnată, departe de aşteptările ministrului. Unii credă, că ministrulă Szapary este decisă a se retrage şi că proiectul* de conversiune ar fi numai o ultimă debutare a lui, care să-i uşureze acâstă retragere. Interesantă este discursulă lui Appony, care — precum arată şi foile oficiâse — şl-a luată aerul* de moştenitoră ală regimului actuală. Elă a cerută între altele, ca guvernulă să desvâlte unu programă ală viitârei sale politice financiare. Apponyi din parte’i declară, că este convinsă câ situaţiunea financiară a ţării se păte regula astfelă, ca să nu sufere nici onestitatea statului uogară, nici posiţiunea de putere a mo-narcliiei, dâr dânsulă nu păte să încredinţeze esecutarea programului respectivă unui guvernă, în a căruia capacitate nu are încredere. Mai departe ceru dela guvernă, cm să folo-sâscă momentulă în care încă nn este încheiată pactulă cu Austria şi să asigure statului ungară dreptulă de liberă disposiţiune asupra dă riloră de consumă, şi sfârşi cu asigurarea, că este de lipsă a se schimba sistemulă şi a se face o reformă în căpiţe et membris. Ministrulă Tisza căută să paraliseze tăria săgeţilor* îndreptate asupră’i de Apponyi, ape-lândn la „maioritatea ţării “, dela care aştăptă Tisza şi în viitoră scăparea sa. Câtă pentru programă, Tisza concede că oposiţiunea nu e da-tăre să-l* presinte, dâr — (jice elă — şi guvernulă, care se află acum în ajunulă alegeriloră, este espusu eventualităţii, ca ideile eşite din sî-nulă său să fiă esecutate de alţi bărbaţi într’ună modă nefavorabilă ţării. Cu alte cuvinte, nici Tisza n’are încredere în oposiţiune şi aşa . voră trebui să decidă alegătorii, dâcă mai merită să rămână la cârmă. Tisza e de părere, că tocmai calamităţile de faţă îi impună datoria de a nu se duce, ci de a rămână la postulă său. Etă pe scurtă resultatulă desbateriloru de patru ce „ Românulă«, o comisiune militară la Volga, ca să cumpere ună mare numără de cai pentru artileriă. In săptămâna trecută vaporulu bulgarii »Golupcik*, care transporta materialii de resboiu dela Vidină la Si-listra, s’a înomolită la o distanţă de 4000 metri în susă de Rusciucă, S’au luată măsurile necesare pentru sco-terea numitului vaporă din nomolulă de nisip în care s’a înnomolită. Ministrulă de finanţe rusă Vişehradsky tracteză cu ună grupă de bancheri ruşi pentru facerea unui împrumută de ună miliardă de ruble pentru scopuri militare. COMASSARILE. Comassarea (întrunirea) pământului din ţtfra Oltului. Studiu economică, de Gf. M. (Continuare.) In privinţa modului comassărei: Erariulă a luată partea de nordvest a hotarului, ca la 720 jugăre, Românii au cerută ca pe ei să-i despăgubescă din păşu-nitulă comunală, dându-le în locuia celoră 5 partele, trecute deja în posesiunea statului, numai câte una, der erăşî separata de ale Saşiloră ; ăr concetăţenii saşi, te-măndu se de ărecarî urmări funeste, din causa varietăfii pământuriloră, cerurâ să li se dea câte 12 partele. In fine se învoiră cu toţii, ca din păşiunea comunală să se facă o donatiune de 100 jugăre la bisericile şi şcolile din comună, cari să se împartă între ele după numărulă po-porenilora loră, er restul'i de păşune, după desdaunarea celoră păgfibiţî prin cedarea locurilora loră erarului, să se împartă astleia ca fiăcare proprietară din comună să-şi ci pete câte o parte, amăsuratâ contribuţiunei directe ce plătesce. Cu privire la terenula espusă inunda-ţiuniloră dese şi vaste ale Oltului s’a decisă, ca dealun-gulă hotarului să se facă o serie de fănaţii, tote îndreptate cu capulă spre Oiţă, din care apoi fiăcare proprietară de livedi să-şî capete câte una, aşa ca la ună casă de inundare, nici unulă să nu fiă prea tare păgubită. înainte d’a începe împărţirea, se tăiară căile de otară şi scurgerile de apă în tote câmpurile şi riturile. In urma acestor disposifii cele 32,000 parţele se reduseră la 4800, de altcum şi acesta ună numără prea mare, dintre cari însă fiăcare părţea acji îşî are calea ei directă. Acuma considerândă comassarea în totală, decă facemă abstracţiune de unele greşeli, comise din partea ingineriloră la împărţire, prin scurtarea unora în favo-rulă altora, prin schimbarea sorţiloră, prin măsurarea neesactă, care a făcută .. ca la împărţire să |nu se gă-sescă întinderea terenului, amăsuratâ calculărei anteriore, prin darea aceluiaşi terenă deodată la câte 2—3 inşi, care apoi dete nascere la procese, ea a reuşită bine, re-sultatulă ei e satisfăcătoră, şi ea e ună mare câştigă pentru toţi şi din tote punctele de vedere. Astfelă era-riulă adunându-şi cele 230 jugăre, la care mai adau-gendă şi pret.insa-i competinţă din păşunea comunală, întruni într’ună complecs peste 720 jugăre, între cari şi cele 120 jugăre de mlaştină, căreia făcendu-i scursuri — şanţuri — desvălite, o usca astfelă, încâlă a<|i o poţi cu-treera cu carulă încărcată în t6te direcţiunile. Ba, lip-sindă umecjeala de ţmai înainte, rogozulă — latinesce carex — şi alte plante de mlăştină au şi începută să dispară, cedândă locuia loră altoră ierburi dulci': trifoiu, erba lui Timolei, coda vulpii etc. şi care terenă acum supusă influinţei aerului, în 10—15 anî schimbându-şi cu desăvârşire vegetatiunea, va deveni o livade destulă de bună, seu pote fi întrebuinţată chiar pentru cultura de cereale, de grâu, orză, cucuruză etc. Pe lângă aceea proprietatea mare fiindă acum întrunită, numai prin aceea a câştigată o valore de 2—3 ori mai mare decâtă când era împrăştiată, fiindcă administrarea şi controlarea e cu multă mai lesne şi mai puţină costisitOre. Mai departe comuna se scăpă de] miasmele şi frigurile de baltă a unei mlaştine nefolosităre, pe care ea, fiindă lipsită de ori şi ce venite, pote nici o sută de anî nu o putea să o usce şi folosescă, căci cei 15—20 fl. arândă ce-i aducea înainte nici că meritau atenţiune. Bisericile şi mai cu semâ şcolele, cari erau lipsite de ori şi ce venite, şi avisate numai la repartiţia pe poporenî, prin donaţiunea cea nouă, ele au câştigată enormă, căci acânda pământului fiăcăreia îr curendă o să se urce la mai multe sute de florini pe ană, ba chiar decă atunci ar fi fostă o înţelegere şi încredere reciprocă între bărbaţii conducători ai comunei, la acea ocasiune în locă de una le putea da două sute de jugăre şi astfelă să le emancipeze pentru totdeuna de repartiţia poporeniloră, şi particulară forte puţină simţeau acea pagubă. Dintre particulari consătenii saşi în locă de câte 100—200 parţele împrăştiate ca făina orbiloră, a(jl cultivă numai 13 parţele, c-âştigulă enormă de timpă însă le permite ca pe aceste să le în-grijescă cu atâtă mai bine. Acjî nu numai că bărb ;tulă singură, seu cu 1—2 cosaşi, nu mai e silită să se mute totă la fiăcare pătrară de 6ră la altă locă, ci elă, soţia, familia şi lucrătorii lui lucreză mai multe (|ile dearân dulă, în acelaşi locă. Elă acum în fiăce timpă şi la fiăce ocasiune se pote duce cu carul la locuia seu livadea lui, fără ca să causeze cuiva daunev seu să sufere elă daune din partea altora. Şi în fine proprietarii români, In locă să mai alerge aprope 5 chilometri pănă la arăturile şi fenaţiile loră, cari şi aşa erau înecate mai în fiăcare ană, când de 2 păraie laterale, când de Oltă — ba care (Oltul) într’ună timpă le ameninţa să le rupă şi spele cu to-tulă — a(J* au Păn& lâ locurile loră cale de 5 minute şi ună pămentă bună, roditoră neespusă nici îne-căriloră şi nici ruperei său vărsării apeloră. AcJI în locă de stejarii seculari cu locuinţele cioreloră şî bufniţeloră se rădică câmpii cu o vegetaţiune bogată: grâu, cucuruză, secară, orză, cânepă, trifoiu, gogdşe etc. Hotarulă întregă prin concentrarea şi adaptarea tuturora factoriloră culturei a câştigată fărte multă şi productivitatea lui prin cultivarea mai desă şi mai îngrijită se ridică din ană în ană. Deşi dela împărţirea cea nouă (1880) au fostă anii cam totă răi — afară de cela din urmă — şi deşi s’a mănţinută încă sistema cea veche, de 3 câmpuri, totuşi starea materială a săteniloră s’a ridicată şi îmbunătăţită cu totă crisa economică, ce dom-nesce peste totă. Profeţiile pessimiştiloră, că aceia, cari au venită în locurile mai rele, voră ajunge la sapă de lemnă şi voră fi siliţi să ia lumea în capă, nu s’au împlinită, ci din contră ei recoltâză atji mai multă decâtă înainte, er cei cu mai puţine pământuri, prin tnobilisarea întregului holară, parte că au putută cumpăra pământuri pe veciă dela alţii, cărora unele părţele nu le conveneu seu le erau prea multe — de care fiă 4'să cu deosebire Românii au profitată binişoră—şi parte participară la a-rândile pâmânturiloră bisericesc! şi şcolare—cari fiindă de o calitate bunicică, er arânda pân’acum nu prea mare, s’au folosită cu toţii şi au prinsă binişoră putere. A41 mai toţi plugarii au pluguri nouă perfecţionate, încâtă abia mai găsesci 7—8 de cele vechi — pe când înainte de comassare abia erau în totă comuna vr’o 3—4 pluguri de sistema perfecţionată. Deşi suntă numai câţiva ani dela comassare totuşi numai simplificarea şi uşurarea culturei de ac^î, faţă cu cea de mai ’nainte, ie-a deschisă ochii la toţi, că ar fi fostă şi mai bine ajutaţi, decă ar fi luată numai o singură bucată, şi acji mai că nu găsesc! individă în comună, care ar fi gata să schimbe proprietatea lui de acumjj pe cea dinainte. Ca nefavorabilă trebue însă să amintescă lipsa de păşune, din care o parte considerabilă trecă în posesiunea erarului, o alta de 100 jugăre la biserici şi scole, mai încolo l '/o din totală s’a luată, conformă legei de segregare, pentru viitărea scolă comunală — adecă de rnaghiarisare— şi în fine o altă parte dân-du-se ca desdaunare pentru arăturile şi livezile trecute în posesiunea erarului — âr restulă, acum împărţită la singuraticii săteni, e naturală, ca să nu mai fiă de ajunsă a nutri atâtea vite, ca pe vremea când era păşunea în-trâgă. Decă însă vitele acum nu mai potă eşi la păşune — de altmintrelea şi înainte destulă de modestă—la care să stea necontenită diua şi noptea, începândă de primă-vâra şi pănă tomna, acesta nu e ună rău prea mare, căci silesce celă puţină pe proprietară să-şi caute de vitele sale în fiăcare sără şi dimineţă, să le dea mai multă atenţiune şi îngrijire. Astfelă elă, şi dăcă nu va mai ţină a^i ună numără nelimitată de vite, fără de nici ună folosă, ca înainte, celă puţină va avă vite mai puţine, mai bine îngrijite, mai bine ţinute, mai bune, de-o va-lăre mai mare şi cari îi voră aduce ună venită mai mare decâtă tote înainte. Neavândă destulă hrană la păşune, proprietarulă loră va fi silită de voe de nevoe să introducă cultura de napi, de trifoiu, lucernă şi ierburi semănate, ca se aibă ce le da de mâncare dimineţă şi sera, ceea ce sătenii noştri au şi începută a face, pe când înainte nici pomenire nu era de semănarea nutreţuriloră. G’ună cuvântă, pentru comuna Şercaia, comassarea a fostă ună mare bine şi ună progresă din tote punctele de vedere, şi ar fi fostă şi mai avantagiosă, decă repre-sentanţa comunală era la înălţimea misiunei ei, şi decă locuitorii îşî luau proprietatea loră numai într’ună singură complecs, său celă multă în două, unulă pentru arătură şi altulă pentru fănaţii. (Va urma). Plănuia de mv^ţămentft gimnasialft. In (Jilele acestea s’a ţinută în Budapesta sub preşedinta ministrului de instrucţiune August Trefort o consultare confidenţială în afacerea planului de înveţămentu-gimnasialu şi a instrucţiunilor ii, ce se ţină de acesta, la care consultare au luată parte consiliarulă de secţiune Ionii Klamarik, secretarulă de stată Albert Berzeviczy, preşedintele consiliului de instrucţiune Iosif Sztoczek, directorulă supremă Ferdinand Lutter, profesorii de univers.tate br. Rotând Eotvos, Gustar Ileinrich, Emil Thewrewk şi profesorulă gimnasială ataşată ministeriului de culte Ernst Findczy. Etă ce cetimă în »Pester Lloyd" despre acâstă confidenţială consultare: »Ansă la acestă consultare a dat’o împrejurarea, că instrucţiunile acomodate planului de învăţământfi modificată în sensulă legii suntă gata de ţipară şi că pr.n urmare în ora din urmă se mai potă delătura unele —x— Nr. 5. GAZETA TRANSILVANIEI. 1881. scăderi ale planului nostru de învâţământă-gimnasială. Consultarea însă nu s’a mărginită numai la plănuiţi de învăţământă, ci ea a atinsă, In sensulă cuvântului de deschidere a ministrului, toţi factorii, dela cari atârnă succesulă învăţământului-gimnasială, va să Zicâ ce* cari participă la nesuccesulă încă totă nedelăturată, celă puţină parţială, ală învăţământului nostru gimnasială." „Ce s’atinge de planulă de învăţământă însuşi, numai două disposiţiunî de ale lui au fostă criticate.' Mai întâiu împărţirea materialului de învUămentă un-gurescă, care împărţire mărginesce istoria literafurei maghiare *numai la o clasă (VllI-a), de unde urraeză că partea acâsta de totă importantă a instrucţiunei naţionale este din capulă locului osîndită la ună nesuccesă. S’a esprimată cu unanimitate pretensiunea, ea istoria litera turei maghiare să se împartă, ca în şcâlele reale, pe două clase, adecă pe a şâptea şi a opta, ceea ce este cu atâtă mai uşoră de esecutată, deorece prin acâsta planuiă de învăţământă însuşi nu trebue să se modifice în nici ună punctă esenţială. — Ală doilea a fostă criticată înpărţirea învăţământului geografică în clasele de josă ale gimnasiului ca nepractică şi ca trecândă preste pnterea intelectuală a şcolariioră şi s’a accentuată ca necesară o instrucţiune pregătitore în geografia politică. Ambele prepunerî se bucurară de consimţământulă ministrului de instrucţiune". ,Ce s’atinge de nesuccesulă învăţământului s’a recunoscută în acestă piivinţă mai alesă că studiulă limbei germane, care este de asemenea inportantă pentru vieţa practică şi desvoltarea mai departe scienţifică a tinerimâi, are lipsă de o relormă grabnică, şi s’a accentuată în genere că aci tendinţa practică trebue accentuată cu multă mai strictă, de cum s’a făcută pănă acum. Partea formală a învăţământului germană ar trebui să fiă cu to-tulă omisă şi pondulă principală să se pună pe însuşirea practică a limbei în vorbire şi în scrisă. Pentru aceea ară fi de tractată în locuia opuriloră clasice ale literaturei piese de cetire mai uşore în privinţa limbei şi'a materiei, cari deştâptă chiară prin cu-prinsulă loră interesulu tinerimei şi limba germană se I se propună pe câtă se pote ca limbă de instrucţiune. —I Ga nesuccesă trebue să se numescă şi înveţâmântulu geografică, totuşi ar fi de sperată ca acestui obiectă in-portantă să i se p<5tă servi prin modihcaţiunea propusă mai susă. Ba ar fi de dorită, ca geografia politică în clasa a şeptea să se sporescă cu o oră pe săptămână de instrucţiune (pe socotâla limbei latine). — Ancheta a protestată energică în contra disposiţiunei de pănă acum a instrucţiuniloră, după care disposiţiune s’a prescrisă la înveţâmentulă latină elementară metoda inductivă, care într’adevără ar fi de dorită la instrucţiunea limbei materne.41 „Causa generală a nesuccesului în învăţământulă scâleloră medii s’a aflată în regretabila nepăsare şi indulgenţă a profesoriloră, cari promovezâ şi pe acei şcolari, cari nu şi-au însuşită pensulă clasei, în care au josiă. Numai în chipul acesta să p6te esplica, că şi in clasele cele mai superidre se află şcolari, cari nu posedă nici chiar elementele limbei latine şi germane Mai puţină se pâcătuesce în acestă privinţă din partea ma-tematiciloră, din care causă şi acestă obiectă obicinuesce a corăspunde dela esamenulă de maturitate mai multă unorfi pretensiunl echitabile. S’a esprimată dorinţa, ca guvernulă să influinţeze, măi vîrtosă prin directori, a căroră autoritate ar fi să se mai mărâscă în înţelesulă acesta, ca la esamenile de clasă să se procedă cu cea mai mare stricteţă.* „Mai alesă regretabilă este în acestă privinţă pracsa scdleloră confesionale. Ună motivă esenţială ală releloră dominante la aceste institute de învăţământă s’a recunoscută în împrejurarea, că la cele mai multe scole protestante mai esistă şi astăcji întocmirea, că profesorii tragă o parte a venitului lorii din didactru, in urma acesteia stăruinţa loră (adesâori nici măcară conscie) este îndreptată intr’acolo, ca să atragă pe şcolari la in stitutO prin indulgenţă. In privinţa acesta s’a esprimată dorinţa, ca guvernulă să insiste pe lângă confesiuni, pentru ca participarea de pănă acum a profesoriloră la didactru să se înlocuescă printr’o echitabilă urcare a salarieloră.« ,ln fine s’a accentuată, ca pretensiunile dela esamenulă de profesoră, mai vârtosâ in limbi şi în prima liniă în limbile clasice, trebue să fiă aduse la valdre cu mai mare stricteţă. Mai înainte de tdte pracsa universităţii din Gluşiu este a se modifica în sensulă acesta. Ce se atinge de geografă, s’a esprimată dorinţa, ca combinaţiunea de mai nainte a geografiei cu istoria să se restitue, dedrece întrunirea acestoră două obiecte în-tr’o mână este întemeiată în interesulă învăţământului. In fine s’a făcută şi observaţiunea, că sciinţa limbistică maghiară comparativă ca obiectă ală esamenului specială de limba maghiară este cu totulă nemotivată şi pentru aceea să se înlocuiască prin gramatică formală şi sintacsa maghiară.“ »De altfelă nu se pdte tăgădui, că dela crearea le-gei şcdleloră medii condiţiunile gimnasieloră ndstre s’au îmbunătăţită în modă esenţială, şi după chibzuinţă ome-nâscă, ele voră progresa în acâstă direcţiune. Succesulă deplină însă va atârna dela două împrejurări: de o parte dela aceea, că la crescerea şi la promovarea în* văţâtoriloră de şcdlele medii să se procâdă cu precau-ţiune şi stricteţă necesară,—şi de la aceea, că profesorii să lucreze cu adevărată consciinţă de datorinţa loră şi cu iubire puternică pentru causă. Şi în acestă privinţă să rede chiar o îmbunătăţire a stării scoleloră ndstre medii, deşi încă multe probleme aştâptă suficienta loră deslegare.« Discursurile rostite la înmormântarea lui C. Popasu. Discursulă rostită de d-lă Ştefană losifu, directo-rulă şcdleloră medii rom. din Braşovă: Domniloră ! In senibus consilium. Cuvintele acestea semnificative le aplică în laţa acestui tristă sicriu, carele ascunde în sine remâşiţele pământesc! ale bărbatului va-lorosă, carele să desparte pentru eternitate dintre noi toţi, cari l’amă stimată, l’amă respectată şi l’amă iubită. Da, domniloră, la acestă bărbată să aplică cu totă drep-tulă axioma frumosâ latină: in senibus consilium, care ca-racteriseză atâtă de frumosă pe bârbatulă înţeleptă, prudentă şi prevetjătoră. Nu voiu face biografia acestui bărbată prea meritat pe multe terene ale vieţii ome nescl, ci din punctulă meu de vedere voi revela virtuţile lui pe terenă scolastică faţă de institutul nostru de educaţiune şi de sciinţe şi cu deosebire faţă de cor-pulă didactico dela scdlele ndstre centrale. Constantină Popasu într’o epocă grea din mai multe puncte de vederei fu trămisă ca de provedinţă In fruntea administraţiune, şcdleloră ndstre. înzestrată cu o minte practică după o lungă esperiinţă în viâţa sa ca comerciantă, în carea a străbătută ţările spre a-şl agonisi bani albi pentru Z>lc negre, era devotat cu trupă cu sufletă binelui şi înflorirei şcdleloră ndstre, care ca creatiune a ilustrului său frate, a Venerabilului prelată ală sântei ndstre biserici Ioană Popasu, predem-nului episcopă ală Caransebeşului: îi era busola vieţii sale, ţinta ultimă a aspiraţiuniloră sale ca omă publică, De aceea elă stărui cu totă energia ca scola nostră să se înzestreze cu cele mai bune puteri didactice, şi era mândru când i să spunea din partea celoră competenţi, „aveţi harnice puteri didactice." Fiindă omă forte cruţâtoră, ca unulă care scia cu câtă greutate şi cu ce sudori să adună averea; era scru-pulosă, nu lipsea cu tdte acestea a să întrepune, a stărui, când era vorba a să remunera după cuviinţă munca onestă a celoră ce asudă şi jertfescă la altarulă sacru ală museloră. Nu este nici timpulă nici loculă acomodată a ilustra cu multe esemple aserţiunea aâsta; ci mă mărginescă a constata sine ira et studio, că sub administraţiunea lui Const. Popasu sdrtea personalului didactică s’a îmbunătăţ'tă în modă considerabilă ; per cepţiunea salariiloră s’a regulată ca la orî-ce altă scdlâ de modelă şi preste totă s’au făcută acele îmbunătăţiri în lefuri, cari după mijlocele ndstre să mai putea face. Der defunctulă n'a fostă numai ună simplu administra-toră regulată, rigurosă şi conscienţiosă ală averei scolei concreZute în prima liniă Iui, ci ca bărbată înzestrată dela natură cu o minte ageră, se interesa Z^n*cfl de mersulă regulată ală trebei şcolare chiar şi pe terenă pur sciinţifică şi educativă. Rigurosă câtră sine în afacerile sale publice, pretindea aceeaşi rigdre şi dela alţi; să capacita uşoră şi fără mare greutate în cestiunl pură şcolare, despre care, am curagiulă să o spună, avea adeseori cea mai limpede ideă. Elă ni era ună mentoră înţeleptă. Când scola nostră ca atare, când corpulă didactică perde ună atare bărbată, care numai din zelă şi de-votamentă lucra şi cugeta Ziua ndptea pentru binele şi înflorire scoleloră ndstre: trebue să ne cuprinZă o adâncă întristare; căci o columnă puternică a scolei s’a sfărî-mată prin apunerea dintre noi a lui Constantinii Popasu, încărunţitulă preşedinte ală on. Eforie. Vieţa şi virtuţile lui să ne fiă totdeuna înaintea ochiloră noştri, ca să le imitămă; eră pe mormântulă lui să vărsămă o lacrimă ca tribută de recunoscinţă şi de pietate. Epoca, în carea a condusă elă afacerile administrative ale sco-lei, va rămâne o epocă fericită; virtuţile şi meritele lui voră ilustra una dintre cele mai frumdse pagine din a-nalele institutului nostru; âră succesorii avându lă pururea de modelă înaintea sa să voră nlsui a călca pe urmele lui, — căci aşa voră merge sigură şi voră pute fi folositori acestei instituţiunî naţionale^confesionale. £ră faţă de memoria lui cuteză a aplica frumosele cuvinte ale lui Horaţiu >Non omnis moriar, pars me lior mei vitabit Libitinam.* Nu voiu apune de totă dintre cei vii, partea cea mai bună din mine, adecă virtuţile şi meritele mele voră rămână vecinice, neputendu-se as-truca în Intunereculă tristului mormântă. Mulţâmitâ publică. Societatea academică „România-Jună*, din Viena, crede, câ’şi împlinesce o mare datoriă, dâcă şi pre calea asta îşi esprimă profunda sa mulţămită faţă de toţi acei prea onor. d nî cari şi’n anulă acesta au binevoită a’i oferi sprijinulă d loră. Asigurându-i de îndelunga recunoscinţă a Societăţii, ne luămă voiă a înşira între ma-rinimoşii sprijinitori pre anulă adm. 1885—6 pe următorii domni: Esc. Sa d-lă Metropolită Mironă Romanulă 10 fi. Sibiiu; Esc. Sa d-lă Metropolită Dr. Ioană Vancea de Butâsa 40 fl.: Revdssmii domni: T. Cipariu can. 5 fl.; I. Fekete-Negruţă can. 5 fl.; C. Papfalvi, can. 5 fl.; Eliă Wlassa, can. 2 fl., Ştefană Manfi, can. 1 fl., Ant. Ves-temiană, can. 2 fl., I. M. Moldovană, can. 5 fl., Dr. loonă Raţiu, can. 1 fl., Al. Blasiană, protopopă 1 fl., d-lă N. Popescu, prof. 1 fl., toţi din Blajă; d-lă A. Neagoe, Buia, 1 fl., d-lă O. Tilea, ingineră, Smigu, 1 fl., d-lă N. Lichierie not. în Copşa mare 1 fl., d-lă I. lourca, Ravasiel, 1 fl., d-lă M. Iurcescu not. în Şialdorf 1 fl., d-lă D. Constantinescu, parochă în IbisdorfulO rom. 1 fl., d-lă Ieronă Mircea, not. în Ibisdorfulă săs. 1 fl., d-lă I.. Baciu, propr. în Siala 2 fl., d-lă G. Dopă, propr. în Siala 1 fl., d-lă D. Vintilâ, jude, Seica mare, 1 fl., D-nii Aur. Popescu, silvanistă 1 fl., Al Balaş, ase. de silv. 1. fl, Aur. de Petrovits 1 fl., N. Theodosiu 2 fl. Al. Serofiu 1 fl., St. Şielariu, comerc. 2 fl., D. Peovits 1 fl., Ună învăţ. 50; Teodoră Doboi, propr. 1 fl., toţi din Haţegă; D-lă Al Rimbaşiu, not. cerc. în Rîu albă, 2 fl., d lă Ali-geris, Caransebeşă 10 fl., T. Barbu 1 fl., Fii. Musla 3 fl., St. Velovană 1 fl., Dr. G. PopovicI 1 fl., toţi din Caran-sebeşă; D lă A Feneşiană prof. în Braşovă 1 fl* d-1 G. Belissimus, dir. scol. norm. din Braşovă 1 fl., Dr. And*. Monda, Grepaia 2 fl„ D-lă P. Stoica, red. conv. ped. Sfătuia nou 1 fl., Dr. Ală Popă, Sătulă nou 2 fl., D-nii )• Belesiu, deput. 1 fl., Aur. Suciu, adv. 2 fl., Dr. Atanastu Sandor 2 fl.. G. Lazară, adv. 2 fl., N. Olteanu, telegti 1 fl., A.t Mihalovici, comerc. 1 fl., M. Curtutiu adv. 1 fl, D. Bonciu, not. publică 1 fl., I. P. DesseanO, adv. 1 fl.» Gr. Yeuter, adv. 2 fl, G. Bodea, preotă 1 fi., toţi dfii Aradă. D-lă M. Bocşeană, protop. Curliciu 1 fl., Vaş. Popă, adv. Aradu nou 1 fl, Tulcană, jude 1 fl., G. Dli^l 1 fl., T. Ceontea, prof. 1 fl, Dr. D. Magdu 1 fl., D. TÎ-mosdan, Curticiu 2 fl., D-lă Ioană Haldană, propr. f* Severină, 20 franci. D-nii: Dr. Lurtz, 2 fl., Dr. Frey Ş fl., Dr. SchOnthaler 1 fl., Dr. Cuparescu 1 fl., I. Marcâţ drd. theol. 2 fl., I. Miciescu, prof. de scrimă 5 fl., Pornit. Germană, drd. med. 3 fl., Ilie Gherghelă, drd. filos. 1 fl., toţi din Viena. Viena, 30 Decemvre 1886. :l Pentru comitetă: & Drd. Al. Popă, presidentă. G. Ţărână, cassarfi. $ SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) BUCURESCÎ, 18 îanuariu. — Scirea „Lloydului“ : Ambasadorul!! austro-ungarti May!| presentăză la finele sâptâmânei scrisorile de râfc chiămare. Numirea succesorului său se aştdptă abia după resolvarea cestiunei tractatului comercială. BERLINt), 18 Ianuariu. — Conservatorii, partida imperiului şi liberalii naţionali s’au în-ţelesă, ca numărulă deputaţiloră celoră trei partide să se ocrotăscă şi să se alăgă numai aderenţi ai septenatului. Conducerea liberaliloră naţionali o reia asupră’şl Benningsen. LONDRA, 18 Ianuariu. — Starea sănătăţii lui Salisbury inspiră nelinişte, în urma irita-ţiunei pricinuite prin mdrtea lui Iddesleigh. ROMA, 19 Innuariu. — La primirea de erî a deputaţiuuei bulgare, ministrulă de esterne Robilant a accentuată necesitatea împăcării cu Rusia, pentru ca să se pună capătă stării provisorie care umple de nelinişte Europa. LONDRA, 19 Ianuariu. — In timpulă re-presentaţiunei teatrale de erî în localulă reu-niunei dramatice „Irelie“, o alarmă de focă fără veste provocă o astfelă de panică, încâtă îmbul-zindu-se lumea să iasă afară au fostă omorîte şăptesprecjece persdne, cele mai multe femei. CONSTANTINOPOLtT, 20 Ianuariu. — Scirea „Lloydului44: P6rta a hotărîtă să primăscă oficiosă deputaţiunea bulgară, care a şi fostă deja încunosciinţată despre acăsta. Trupe turcesc! au plecată la insula Creta, unde s’a proclamată starea de asediu. DIVERSE. Necrologu. — In 10 Ianuariu n. pre la 9 Ore săra a repausafă în spitalălă militară din Gorz căpitanulă de classa l-a Georgiu Avramă, din regimentulă de int. Nr. 64. Morbulă îndelungaţii, în carele a suferii Q dureri cumplite, a fostă racă incurabilă în ficată. Repausatulă a fostă absolută de scOla de răsboiu cu succesă eminentă, şi după câtă s’a putută a’i studia calităţile intelectuali, se pote Zice. că a fostă unulă dintre cei mai talentaţi oficerî. Pentru noi Românii mOrtea căpitanului Avramă e o mare perdere pe cariera militară, unde sun-temă representaţî destulă de puţini. Fiă i ţărîna uşOră şi memoria neuitată I Posta Redacţiunei. D-lui I. B. în Şemlacă, com. Aradă. Adresa ce o cereţi este: B. P. Haşd&u, profesoră de Universitate şi directoră ală archiveloră statului, în Bucurescî. Editoră: Iacobti Mureşiann. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mur «fana GAZETA TRANSILVANIEI ţ&fr 6 1887. QpciaKi U de Vlene din 19 Ianuariu st. n. 1887 Rentă de aură 5»/0 . . . 102.26 | Rentă de hârtiă 6°/o • • 92 06 ţmpnwiutulâ căiloră ferate ungare................149 40 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostfl ung. (1-ma emisiune) ... 9880 Amortisarea datoriei căi-' dorfl ferate de ostă ung. (2-a emisiune) ....---------- Amortisarea datoriei căilor ă ferate de ostfl ung. (8-a emisiune) .... 117 60 Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.70 Bonuri rurale Banaţ-Ti- /mşti................. 103 75 Bonuri cu cl. (ţe Jsortare .103 25 Bonuri rurale transilvane 103 75 j Bonuri croato-slavone . . 105 50 Despăgubire p. dijma de vină ung...............—.— ImprumutulO cu premiu ung....................120.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 — Renta de hărtiă austriacă 8145 Renta de arg. austr. . . 82 70 Renta de aură austr. . . 112 35 Losurile din 1860 . . . 137.75 Acţiunile băncel austro- ungare.................87b — Act. băncel de credită ung. 299.80 Act. băncel de credită ajistr, 290.30 Argintulă —. — Galbinl împărătesc! ..... 5.94 Napoleon-d’orI .... 9.98 Mărci 100 împ. germ. . . 62.— Londra 10 Livre-s sterlinge 126.55 Cursuiu pieţei BraşovO din 20 Ianuariu st. n. 1887, Bancnote românesc! . . . . Cump, 8.42 Venei 8.44 Argint românesc . . . , . . » 8.40 • 8.42 Napoleon-d’orI . . » 9.95 * 9.98 Lire turcescî . . » 11.30 k 11.33 Imperiali . . » 10.30 » 10.33 Galbeni . . » 5.92 » 5.95 Scrisurile fonc. »Albina» . . » 100.50 101.50 Ruble RusescI . . » 116.— » 117.— Discontultt . . . » 7—10°/9 pe ană. Pisohinger - Torte, o tortă, care a câştigată înalta recunoştinţă a Maiestăţii sale Reginei şi care, neflindă întrecută în calitatea ei escelentă, a ajunsă a fi vestită pretutindeni, să găsesce în fle-care di prdspătă la Emil Porr, băcănia la stăua roşiă. Depositulă principala: schinger, Viena, Brigittenmi. Hotel „Europa" BRAŞOVU în cetate, Strada Vămii Nr. 11. clădire nouă din anulă 1885, înzestrata cu tota comfortula, Restauraţiune şi hală de bere. Omnibusulu hotelului la gară. cUniculu hotelu comfortabiu din cetate în apropierea pieţei. R. BARTHA. Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6 Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se a c 6 r d ă următdrele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori . . . 10° ii ii » 5— 8 n . . 15° ii ii ii 9 — 11 ii . . . 20° ii ii ii 12—15 ii . . . . . 30° 11 ii ii 16—20 ii . . . . 40° Dela 20 de repeţir! în susu . • 50° Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu. Avisu d-loru abonaţi! w f Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulil mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulu nostru până acuma. Domnii ce se abon^ză din nou s6 binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. ADMINISTli. „GAZ. 1RAN&* Mersulii trenuriloru Valabilu dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia I*redeaHi-Bu«lapesta şi pe linia Teluşii-Aradft-Budapesta a calei ferate orientale de statti reg. ung. Predealîl-lSudapesta Trenă Tren i Tl.enă accelerat 1 omnibus persâne Trenă omnibuB Teluşft- Vradft-Buda|)«Nta Bndapesta-AradA-TeiuşA. Trenă Tre iă Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibuB omv.bus persâne persâne de persone omnibtu Teluşft 11.24 — 2.40 | Viena 11.10 12 10 — Alba-lulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de joşii 12.30 — 4.24 « , ( 11.20 12.41 — Şibotfi 12.52 — 4.50 ujKoinoK | 4 10 5.45 — Orăştia 1.01 — 5.18 AradA 4 30 6.— 7.04 Simeria (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţfi 443 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Branicîca 3.23 — 7.02 PaulişA 5.19 6.51 8 17 Iii a *56 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 7.10 8 36 Gurasada 4 08 — 7.40 Conopă 6(9 7.37 — Zam 4.25 — «.li Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — BArzova 5.56 — 9.33 Zam 8 01 9.12 — Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10 27 llia 8 55 9/8 — Paulişd 7.28 — 10.42 Branicica 9 19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 951 10 42 - - GlogovaţA 7.59 — 11.25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — AradA 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok | 8.42 — 4 52 ŞibotA 11.43 12.— — — 1 1 5.12 Vinţultt de josfl 12 18 12.29 - - Budapesta | - | 8.20 ; Alba-lulia 12 36 12.46 — Viena — 1 6.05 Teluşft . 1.29 1.41 — A radA-TimlşAra Simeria (Piski) Petroşeni Trenă Trenă de Trenă Trenă de Trenă Trenă omnibus persâne mixt persâne omnibni mixt AradA 5.48 6.05 Simeria 11.25 2.42 Aradulfi nou o.l9 — 6.33 Streiu 11.58 — 3.25 N6metb-Sâgh 6.44 — 6.58 HaţegA 12.46 — 416 Vinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa 3.05 — 6 41 Yftmiş6ra 9.02 — 9.08 PetroşenI 3.37 — 7.12 Timiş6ra-Aradft PetroşenI—Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persâne persâne omnibuB de pers. omnibus mixt Timiş6ra j 6.25 5.00 Petroşeni 1007 — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46* $w~ Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 N6meth-Sâgh 8.36 — 6.23 HaţegA 12.42 — 9.01 AiMidnlft nnn 9 Îl • 8 01 Streiu 1.22 mrnrnm 9.52 AradA 9.27 — 8.17 Himerla 1.53 — 10.31 BucurescI Prede&lu . Timiş fi Braşevfi Feldidra Apatia Agoşionfalva Romorodă Haşfaleu Sighişdra JElisabetopole MediaşS Cqypa miei Micăsasa Blaştu Crăciunelfl Teiaşfi Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Caeerdea Ghirisft Apahida Cluşia Nedeşdu Ohirbău Agbirişă Stana Hoiedină Ciucia Bucia Bratca ’Râv Mezd-Telegd Fugyi-V âsărhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladăny Szolnok Sada-peata Viena 7.47 8 24 8 51 9.14 9.51 11.03 11.29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 1.34 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.53 5.10 5.30 6 03 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 4.16 5.02 5 43 6.15 7.06 8.52 9.19 9.31 10 16 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12,48 1.22 2.18 2.48 2 56 3 64 4 51 5 28 5 56 10.55 1 23 3.24 10.05 2.15 7.30 1.14 1.45 2.32 Budapesta—î*redealii Trenă de pers. Tren accelerat Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vărad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezd-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbgu Nedeşdu Claşia Apahida Ghiris Caeerdea Uiora Vinţulă de susă Aiudă 8-00 8.36 9.02 9.32 iO.ll 10.51 12 16 12.50 1.211 2.021 3.06 3.381 3.54! 4.05| 4.50 7.28 Crăci uneia Biaşă Micăsasa Copşa mie Mediaş a Elis&betopole Sigişbra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldibra Braşovfi Timiş ă Predeală 8.00 6.05 — || Nota: Orele de n6pte sun ta cele dintre liniile grdse. Trenă omnibus Trenă Trenă de omnibus persâne |______ ( - - 2.— 3.10 6.20 3.58 7.38 9.34 5.2x 540 11.26 6.58 9.14 î .38 — 9.24 2 06 — 9 41 2 17 7.33 U) 19 2.40 8.04 11.38 3.24 — 12.18 3.47 — 12.54 4.07 8.58 1.57 4.33 9.28 3.11 5.15 — 3.40 5.31 — 4.15 5.55 — 4.36 6.07 — 4.58 6.24 10.28 5.26 6.43 — — — — — _ _ . — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — _ 1 " "" - — # 1.55 — — 2.53 — — — | 3.28 i — BucurescI 9.35 8.00 11.4« 2.31 7.08 7.36 9.06 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 6.16 Tipografia ALBXI BraşovA. Hârtia din fabrica d-lorO Koniges & Kopony, Ze nes