RED ACŢIUNEA ŞI ADUflNIOTRAŢIUNEA I
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
'Pe unfl anfl 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Kom&nla şl străinătate:
Pe anii 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
se PRENUMERĂ:
la poşte, Ia librării şi pe la dd. corespondenţi, IIUIOIUBILI:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaerl nefranoata na sa prlmaaofl. — Manutorlpte nu ta retrimit!.
N“ 2.
Vineri, Sâmbătă 3 (15) lanuariu.
1887.
NOU ABONAMENTU
•n
la
GAZETA TRANSILVANIEI."
Cu I lanuariu 1887 st. v., s’au începută nnik non abonamentA, la care învitâmă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
Pentru Anstro-Ongaria:
pe trei luni 3 fl.
» ş6se ,,	0
„ unu anu J2 „
Pentrn România şi strâinătaie:
pe trei luni 10 franoi „ şăse „ 20	„
,, unu ani 40	„
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloru de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulu fâşiei sub care au primită <Jiarulă.
Domnii cari se voră abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Administratiunea.
1886-1887.
I.
Braşovu, 1 Ianuarie a. c.
Anulă 1886 a fostă pentru popârele acestei monarhii ună ană de nelinişte şi de mari îngrijiri.
A simţiîă fiă-care din aceste popăre mai multă ca ori şi când, că situaţiunea din afară apasă cumplită asupra stăriloru din lâîntru ale Austro-Ungariei. Cercurile deci(jăt6re din Viena recunoscură că multe ară trebui să se facă, multe să se diregă în relaţiunile interidre ale popdreloră, ce constitue acâstă împărăţiă, dâr de câte ori este să se facă pasulu decisivă, se aude (}icendu-se, că nu merge una, nu merge alta, din causă că nu iârtă împrejurările din afară.
Se părea la începutulă anului 1886, după încheiarea păcii sârbo-bulgare, că s’au delăturată dificultăţile esteridre şi că la acdsta a contribuită mai cu sdmă posiţiunea forte a alianţei dintre monarchiă şi dintre Germania. Se mai (Jicea, că întâlnirile împăraţiloră dela Skiernievice, Krem-sier şi Gastein ară fi pusă temelia unei păci durabile. Detronarea prinţului Alexandru ală Bulgariei însă a adusă fără veste o mare schim bare în tdte.
Relaţiunile Austro-Ungariei cu Rusia au de venită deodată fdrte încordate. Nu multă după întâlnirea cancelarului germană cu d. de Giers la Franzensbad, a trebuită să aucjimă că Ger mania, pe a căreia alianţă se basa, după de-claraţiunile repeţite ale ministriloră din Pesta şi din Viena, tdtă politica austro-ungară, este decisă a merge cu Rusia în cestiunea bulgară. Acdsta a produsă mare nedumerire dincdce ca şi dincolo de Leitha. Cu tdte acestea însă s’a accentuată în programulă orientală ală d-loră Kalnoky şi Tisza, că alianţa cu Germania a rămasă nealterată. Acdsta era tdtă speranţa faţă cu ameninţătorulă conflictă din Orientă şi în contulă ei politicii din Pesta erau gata de acţiune, ca să reguleze cestiunea bulgară. Tdte se’ntemeiau pe pretinsa solidaritate de interese cu Germania.
Cum s’au împlinită aceste aşteptări?
Discursulă pronunţată de principele Bismarck în şedinţa de Marţa trecută a Reichstagului germană ni-o arată.
„Intr’ună momentău — scrie „N. fr. Presse“, când posibilitatea unui răsboiu între Austria şi Rusia nu este numai reflecsulă fricei, când par-lamentulă germană este instruită despre greutatea d’a susţind pacea dintre aceste două state, cancelarulă Bismarck îşi bate jocă de bulgaris-mulă acela, care pdte că va chiăma la arme monarchia ndstră, declară, că-i este indiferentă ciue va domni în Sofia, combate idea, ca o na-
ţiune să se pună în serviciulă alteia, fantasdză pentru relaţiunile cele mai amicabile cu Rusia întrebuinţându aceleaşi cuvinte, pdte chiar aceleaşi gesturi, ce le găsise odinidră pentru alianţa cu Austria“.
„Ce vaîdre au chiar şi convenţiunile dintre cei mai puternici dmenî? O suflare de ventu le răstdrnă. Legătura între Germania şi Austria cum şl-o închipuiau popdrele, nu esistâ. Principele Bismarck a asigurată, că Germania nu va avd nici unu aliată într’ună răsboiu cu Francia, şi a dată să se cundscă, că nici Austria nu pdte conta la ajutorulă ei în casulă unui răsboiu cu Rusia. “
„Ce însemnătate are însă o alianţă, care nu se probdză în acele grele momente, când na ţiunile se luptă pentru esistenţa loră?.... Alianţa cu Germania nu apără Austria nici dinaintea unui răsboiu, nici în răsboiu, nici după ună răs boiu. Odinidră trebue să fi fostă altfeliu, căci încă înainte cu trei ani asigură contele Kalnoky în delegaţiunî, că Austria nu va fi singură într’o luptă cu Rusia, şi acum trebue să ne dedămă cu idea, că în Berlină şi inimicii noştri suntă consideraţi ca amici. Discursulă principelui Bismarck distruge orice sînamăgire. Ddcă monarchia ar fi constrânsă a începe o luptă ce i se impune, ar fi avisată numai la propriele sale puteri şi acea alianţă, care în timpă de pace a fostă de atâtea ori mândria bărbaţiloră de stată austriac!, s’ar dovedi nefolositdre în ora periculului“. . .
„Ddr nu numai faţă cu Bulgaria este nepăsătorii principele Bismack. „Interesele ce le are Austria în Constantinopolă, o privesce pe dânsa. Noi n’avemă acolo interese. “ Aşa vorbi cancelarulă şi în aceste cuvinte se esprimă o înstrăinare între Germania şi intre Austria, care tdtă atenţiunea şî-o îodrdptă asupra evenimen teloră din Berlină.“
„Noi nu ’nţelegemu“ — adauge „N. fr. Presse“ — relaţiunea cu Germania. Monarchia n’are să se aştepte la nici ună ajutoră în casulă unui răsboiu orientală şi singura îndatorire, ce-o recundsce principele Bismarck, este că cele două împărăţii au să mdrgă mână ’n mână în cestiunl de esistenţa. Când este dată însă acestă casă ? Austria va privi cu linişte, ddcă Fran-cesii voră străbate în inima Germaniei, Germania ve rămână nepăsâtdre ddcă Ruşii voră trece peste Carpaţî... De acolo că prinţulă Bismarck ndgâ a avd vr’unu interesă în Orientu, urmdză, că alianţa oferă numai marele avantagiu de a apăra Austria de-o ofensivă germană. Ddr acdsta promisiune a dat’o cancelarulă imperială şi Rusiei, ba chiar şi Franciei...“
„Ori câtă de întunecdsă ar şi fi enigma a lianţei germane, ună lucru este acum clară, că milidnele de combatanţi ai armatei germane nu esistă pentru Austria. Discursulă principelui Bismarck le-a pregătită cetăţeniloră austriac! o grea desamăgire . . .“
Amu citată acdstă voce din Viena, pentru că caracterisdzâ situaţiunea esteridră o monarhiei la încheiarea anului vechiu şi la începutulă anului nou. Nu ne mai putemă face ilusiuni, Aus-tro-Ungaria e avisată în viitoră la propriele ei puteri.
Ce urmdză de aici? Urmdză, esclamă fdia vienesă, că bărbaţii noştri de stată trebue să’şl pună ca celu mai înaltă scopă susţinerea păcii şi învingerea cu precauţiune a aceloră greutăţi, care ne desbină cu Rusia.
Pdte să-i fiă acdsta spre mare folosă Austro-Ungariei. Ddr dre, ddcă este ea avisată la propriele sale forţe, nu urmdză că trebue să şi-le întărdscă? Ori câte încercări s’ar face în direcţiunea acdsta, condiţiunea cea mai fundamentală a succesului este şi va fi împăcarea şi mulţâ-
mirea popdreloră din năuntru. Fără de acesta nu se pdte pune pe base tari organisarea şi progresulu economică din năuntru.
Bismarck desprfe sitnaţinne.
; i
In 11 lanuariu n. au începută în Reichstagulă germană desbaterile asupra proiectulni militară. Publică nespusă de multă a asistată la desbaterl, aprăpe întregă corpulă diplomatică şi număroşî generali.
Huene raporta asupra proiectului militară, decla-rândă că n’are mandată să pledeze pentru vre-una dintre propunerile făcute, deărece nici una n’a obţinută maîoritate în comisiune.
Feldmareşalulă Moltke tjice că Germania are ne-voiă de pace şi prin proiectă se pune în defensivă; de aceea trebue să fiă tare şi înarmată de răsboiu. „Ddcă fără voiă vomă fi încurcaţi într’ună răsboiu, atunci îlă vomă pute purta; dăcă respingemu proiectulă, atunci de sigurii avemu răsboiu.*
Prinţulă Bismarck ia cuvântulă şi combate mai ântăiu pe Richter, Windthorst şi Grillenberg, fmputân-du-le că denşii, cu partida loră, dorescă ca -Germania se nu fiă norocâsă în celu mai apropiaţii răsboiu. (OhoM în stânga.) Nimenea nu crede, că împăratulă cere sporirea armatei, după cum ceră cuceritorii, cu intenţifine să pdrte răsboiu pentru scopuri determinate, spre esşpşplu să dirigeze de aci cestiunea orientală. Negreşită a fostă silită impăratulă să porte două răsbdie mari, dâr acestea au fostă resultatulă moştenită în modă istorică ală unoră stări de mai nainte. Dreptulă Germaniei, d’a trăi şi răsufla ca naţiune mare, s’a putută esecuta numai prin sabiă. Acum suntemă, cum a	Metternich, ună
stătu saturată. Nu mai avemă trebuinţe în afară. Dela pacea din Frankfurt ne-amă silită să susţinemă câtă mai multă pacea, să ne consolidămă înăuntru. A face pace a fostă mai uşorii decâtă a o susţină. Grăua problemă, cu tote astea, a isbutită timpă de 16 ani, Mereu ne-amă silită să câştigămă acele state, cu care a trebuită să purtămă răsboiu. Acăsta ne-a succesă deplină cu Austro-Ungaria, cu care dela 1866 suntemă multă mai amici decâtă mai nainte, stămă cu Austro-Ungaria multă mai bine, decâtă pe timpulă confederaţiunei (Bundestag). Ne-amă unită asupra tuturoru cestiuniloru. (Bravo 1) Ş’a stabilită ună raportă de încredere reciprocă. Avemă alianţa celoru trei împăraţi ai trei mari puteri ostice, i Ce privesce pe Francia părerea mea e: Dăcăvremă st susţinemă pacea, trebue să avemu o armată tare, txe• bue se fimă tari fără aliaţi. (Aplause ’n drăpta). Raporturile nâstre cu tote puterile suntă cele mai bune, şi raporturile ndslre cu Rusia suntă neschimbată bune. Acestea niciodată n’au suferită întrerupere. Şi- a<fl «wrti* ridicate peste ori-ce îndoială. (AucJiţI!) jTrăimă cu Rusia în aceleaşi bune relaţiuni, ca pe timpulă răposatului im-părată. Noi nu vomă ataca pe Rusia şi nu credemu, că Rusia ne va ataca pe noi, său că o altă alianţă caută. Orice argumente, ce se aducă cu privire a Rusia pentru proiectă, după convingerea mea, cadă neavăndă valăre. (Autjiţl! în stânga). La o coali-iune între Francia şi Rusia în adevără că nu ne amă gândită cu ocasia proiectului. Totă ce ni s’a imputată lh acestă direcţiune nu se potrivesce. Cu Rusia nu vtiihă avea cărtă, dăcă 'nu i ne opunemă în Bulgaria. Eu (Jrcă cu Hamlet: »Ce ne pasă de Hekuba?a Ce ne past’de Bulgaria? Amiciţia cu Rusia ne este mai importară. Pentru Bulgaria nu ne vomă desbina cu Rusia. Atbîciţîa Rusiei ne este mai importantă, decâtă aceea a Bulgariei şi a tuturoră amiciloră germani ai Bulgariei (Aplaăse şi ilaritate). Problema ndstră este st susţinemă pacea prin rolulu de mijlocitoră între Rusia şi Austro-Ungând. Acolo stă lucrulă altfelă. Greutatea mijlocire! e mare, dăr tfu . putemă să încefămă a rămână advocaţii păcii, cu câ?e ocasiune negreşită că suntemă espuşl pericultrlui, ca’ in Austro-Ungaria să trecemă de amici ai Ruşilor fi şi viceversa. Suportămă bucurosO acăsta, dăcâ împăcări âffe succesă.
In nisuinţele mele pacinice cu Francia n’ăni'foătă
vşa
norocosu, ca în Ostu. (Mişcare.) Şi ctf Trăifcia ^tăib ■	Ului
în bune relaţiuni. Intre noi şi Intre Ffăncia eittb
!
Nr. 2.	GAZETA TRANSILVANIEI.	1887.
ţinerea păcii mai grea, fiindcă aci are să se îndeplinâscă încă unti lungii procesă istorică, mai nainte de ce se voră linişti trite resturile trecutului, mai nainte de ce se voră înpăca trite discordiile. Noi din parte-ne amă făcută totă, ca să înduplecămă pe FrancesI să uite şi să ierte. Noi n’avemă nici ună motivă să ne îngrijimă de ună răsboiu cu Francia, dăr n’avemă mei temeiu să ne tememă de elă. (Autjiţi!) Cugetulă d’a începe răsboiu, fiindă că mai târejiu ar fi inevitabilă, e departe de noi, dăr trebue cu t6te astea să ne provedemă contra ata-curiloră. In nici o împrejurare nu vomă atacaca pe Francia, dăr totă - dăuna vomă fi nevoiţi să ne înarmămă astfelă, ca să fimă pregătiţi pentru reis-bucnirea răsboiului. Acesta e scopulă proiectului. (Bravo !) Şi în 1867 am fostă în contra răsboiului din causa Luxemburgului. Nu putemă vedea cărţile provedinţei. Dicâ Francesii ţin pace până când îi vomă ataca noi, atunci e asigurată pacea pentru totd&una. In 1871 m’am gândită multă, că 6re să păstrămă pentru noi Me-ţulă, pănă ce mi s’a (^isă, că Meţulă la ună viitoră răsboiu are mai mare valrire ca 10,000 de rimenl. Aşa stă lucrulă astăzi. Dăcă ne daţi soldaţii ceruţi, acăsta însemnăză într’ună viitoră răsboiu mai multă decâtă ce încuviinţaţi astăip. Istoria francesă ne învăţă, că cu de cele mai multe ori minoritatea târăsce cu sine majoritatea. Cu trită încrederea în iubirea de pace a poporului francesă, sunt convinsă, că vomu avea rfeboiu prin-tr}ună atacă francesă. Că-lă vomă avea peste dece dile ori peste dece ani, negreşită că eu nu sciu. Acesta a-târnă de durata guvernului actuală, în ale cărui sentimente paclnice am firmă încredere. (Auriţi!) Nu potu se dau nici o asigurare de pace. Acestea ară fi frase gâle. Trecutulă ne învăţă, că nu putemă conta pentru durată pe pacea cu Francia. Fără veste ar pută veni acolo la cârmă ună guvernă, care să ne aducă răsboiulă; de acăsta trebue să ţinemă sămă. Foculă se susţine şi se nutresce contra nostră cu îngrijire. Dătătrire de tonă pentru proiecta e singură împrejurarea, că suntemă atacaţi de Francia.
Am în vedere combinaţiunea, că ne vomă ciocni cu Francia singuri, fiăcare fără aliaţi. Probabilitatea unui atacă franceză se ivesce, dăcă Francia păte spera suc-cesulă, său prin alianţe său prin preponderanţa armeloră* Trebue să avemă în vedere şi eventualitatea unei per-deri. D-v6stră preţuiţi pră puţină pe Francesi, cari suntă ună poporă mare, puternică, vităză. Nu putemă sta cu mânile în sînă. Păte că căpătămă o lege, ca deputaţii cari prin hotărîrile loră aduc nenorocirea ţării, să vină înaintea barei judecătoresc!. (Bravo!) Dăcă ar învinge Francesii şi ar sta în Berlină, nu ne-ară tracta cu atâta cruţare, cum i-amă tractată noi. Amă afla în faţa nostră pe aceeaşi Francesi, ca în 1807 pănă la 1813. Despre Al-saţia-Lotaringia nici nu vreau să mai vorbescă, dăr ne-ar stărce pănă la măduvă, ară căuta să ne facă mini, păte că se cărâ dela noi regatulă Hanovera şi să ne nimicăscă pentru 30 de ani. Dăcă vomă învinge noi, atunci să scie Francia, că totă aşa le-amă face şi noi şi că pacea dela 1871 ar fi numai o jucăriă pe lângă pacea din 1890. (îndelungă mişcare). Cine vrea să ia asupră’şi posibilitatea şi răspunderea pentru acăsta, acela să o facă. Guvernele confederate nu o voră. De aceea ve presintă ele aci legea şi vremă să avemă pentru durată ună numără îndestulitoră de soldaţi instruiţi.
Bismarck ameninţă că va cere disolvarea Reichstagului în casă de neprimire a proiectului militară.
Deputaţiunea bulgară în Parisiî.
In 7 Ianuariu diminăţa, ministrulă de esterne Flou-rens a primită pe membrii delegaţiunei bulgărescl.
întrevederea, la care asistă directorulă politică al ministerului afaceriloră streine, d, Francis Charmes, a ţinută o oră. D. Grekoff a rspusă mai întâiu d-lui Flou-rens împrejurările în cari s’a formată gnvernulă bulgară, diversele fase prin care a trebuită să trăcă şi dificultăţile sale actuale. Regenţa, a d. Grekoff, înţelege perfectă situaţiunea sa şi a Europei, şi va face pentru a eşi din ea tăte concesiunile compatibile cu independenţa Bulgariei ; dăr nu crede să fiă cu putinţă a accepta candidatura prinţului de Mingrelia, căci alegerea acestui prinţă n’ar asigura ţărei stabilitatea şi libertatea la care are dreptă.
D. Flourens luândă atunci cuventulă, esplicâ că primesce pe delegaţi cu titlu privată, pentru că nu le putea recunrisce în nici ună gradă, ună mandată regulată. Bulgaria a spusă că ministrulă se bucură de independenţa ea în năuntru, dăr în ceea-ce priveşte raporturile internaţionale, ea aternă de Porta, care singură are dreptulă să vorbăscă în numele său.
Franţa e destulă de respecturisă pentru tratate şi fărle dorităre de a manţină integritatea imperiului otomană pentru a eşî din acestâ regulă. Ministrulă eom-pătimesce sincesă situaţiune penibilă a Bulgariei, dăr crede că celă mai bună mijlocă de a eşi din greutăţile semnalate ar fi să ţină multă contă de sentimentele Rusiei căreia Bulgaria îi datoresce existenţa sa, şi să facă chiar ore cari concesiuni. D-nulă Flourens n’are de altminteri a se esplica asupra nici unei candidaturi, căci momentulă ar fi prematură; dăr este păte regretabila ca regenţa să respingă candidatura prinţului de Mingrelia într’ună modă absolută. De altminteri ori câte simpatii ar merita Bulgaria, Francia trebue să se ali-păscă la interesulă generală ală Europei, care e pacea, şi ea nu păte decâtă să recomande mijlricele cele mai repe4i şi cele mai sigure pentru a ajunge la o solnţiune.
Delegaţii răspunseră că guvernulă bulgară doresce şi elă pacea Europii şi că numai pentru acăsta a renunţată la candidatura prinţului Alexandru. Dăr, adăogară ei, între prinţulă Alexandru şi prinţului de Mingrelia nu se mai păte găsi altă combinaţiune ? Şi puterile neînte-resate în cestiune n’ar putea să ajute pentru a găsi?
D. Flourens replică că nici o putere n’avea acăstă calitate afară de Părtă. Francia nu are de jucată ună rolă particulară în cestiune. Ea nu păte decâtă să în curageze soluţiunile cele mai proprii a fi acceptate de principalii interesaţi, că<î scopulă său este de a manţină pacea.
Delegaţii apoi să despărţiră de d. Flourens în termenii cei mai curtenitori.
SOIRILE PILEI.
Ună preotă română din comitatulă Timişorei, cu numele Toană Balta, a fostă trasă la cercetare de tri-bunalulă din Timişrira — după cum scrie „Kolozsvârc — pentru delictă de vătămarea regelui. Foia cluşiană (jice, că preotulă română ar fi declarată înaintea unui cunoscută ală său, care este decorată cu medaliă de răsboiu, că »regele nici haine cum se cade nu le dă osta-şiloră, ăr ce atinge medalia de răsboiu, acăsta o face Maiestatea Sa din nisce plăci de tinichea*. Pentru vorbele aceste procurorulă regescă a cerută condamnarea preotului, tribunalulă insă l’a achitată, declarăndu-lă nevinovată.
—x—
In Reghinulă săsescă şcolile au fostă închise pănă a 3 Ianuarie nou din causa versatului ce grasăză între copii. Boia grasăză încă şi acum, din care causă — după cum ni se scrie — terminulă închiderei şcrileloră s’a prelungită pănă la 17 Ianuarie.
—x—
„Naţiunea* scrie: „Cu trite desminţirile ce s’au dată de „Voinţa Naţională" mai multoră diare din opo-
siţiune, putemă afirma pesitivă, că d. P. S. Aureliană ’şî-a dată demisiunea din delegată ală comisiunei pentru negocierile convenţiuniloră de comerciu. Esaetitatea acestei scirî se păte vedea şi din aceea, că d. Aureliană nu s’a dusă la Viena cu ceilalţi delegaţi. Cu tăte aceste aflămă însă că se facă insistenţe pe lângă d. Aureliană, ca să dea celă puţină concursulă său la negocierile ce se voră mai urma de aci înainte".
—x—
Cetimă în clarele din Bucuresci: „Ună Română mocană transilvăneană, venindă cu trenulă dinspre Buzău, Marţi, săptămâna trecută, şi ne mai putendă să mărgă înainte cătră Braşovă simţindu-se rău, s’a dată josă a întră şi a se căuta în Ploescî, der pe bulevardă, câ-(Jendă în nesimţire, a fostă rădicată de ămenii poliţiei şi dusă acolo cu o birje, pănă unde a încetată din vieţă. Se supune că s’a găsită la densulă 150 franci, dăcă nu va fi avută şi mai mulţi*
—	x —
Ascultătorii dela facultatea teologică din Bonn, în Germania, au adresată o adresă cătră Reichstagulă germană, declarândă, că ei voescă să lupte pentru patriă şi de aceea cerfi ca cu privire la dânşii să încete privi-legiulă sustragerei dela serviciulă militară. In privinţa acesta teologii din Bonn au trimisă o provocare la toţi clericii din Germania, ca să urmeze esemplului loră.
Domnulă Ioană Cipu, locă-ţiitoră de inspectoră de dare din Braşovă, îşi va serbai cununia sa cu d-ş6ra Hermina Fiola Marţi în 6 (18) Ianuariu a. c. la orele 4 p. m. în biserica sf. Treimi din cetate. Adresămă tinerei părechl sincere felicitări.
—	x—
Reuniunea de comerţă şi industriă din Braşovă va ţină Duminecă în 16 Ianuariu n. 3 ore d. a. în sala sfatului adunare generală ordinară cu următorulă programă : 1 discursulă de deschidere ală preşedintelui; 2) raportă anuală pe 1886 ; 3) conspectulă cassei pe 1886 şi darea absolutoriului ; 4) ficsarea lefei secretarului pe 1887 ; 5) modificarea statuteîoră pe temeiulă hotărîrei adunării generale dela 1 Augustă 1886 ; 6) propuneri libere. Potă asista şi nemembri ca 6speţî.
Valahisarea în Câmpia?
Tergulă Mureşului, Decemvre 1886.
Pe timpulă când »Kulturegylet<-ulă se afla în prima faşă a desvoltărei sale, îmi aducă aminte de ună articula apărută în ,Ellenzâk,“ prin care, spre a documenta necesitatea acelei societăţi «culturale*, auctorulă născocise p6te pentru prima riră ideea: „valahisărei Maghia-riloră din Câmpiă*, cu care în timpulă mai din urmă se ocupă aşa de desă (jiarele ungurescl din Cluşiu. Spre scopulă acesta elă, auctorulă, se provocase atunci la comuna românâscă Bozediu, din comitatulă Mureşă-Turda, susţinendă, că locuitorii acestei comune suntă de origine Maghiari vaiahisaţl.
Din argumentele, la cari se provocase respectivulă auctoră, faptă este numai atâta, că locuitorii din Bozediu ce-i dreptă şi adu în mare parte umblă in portă ungurescă, er pe teritoriulă loră se află urmele unui vechiu cimiteriu, care odiniriră a fostă cimiteriu ungurescă.
Din aceste argumente slabe — la cari se provocase auctorulă articolului de mai susă, fără a-le stadia mai deaprripe — nu urmâză încă, că locuitorii români din Bozediu ar fi de origine maghiară. Scriitorulă acestoră şire a stată în atingere imediată ună şiră lungă de ani cu locuitorii din Bozediu şi nu numai din povestirile tradiţiunale ale bătrâniloră locuitori de astăcjî, cari alt-mintrea merită a fi luate în seririsă consideraţiune, ci şi din scrieri şi documente vechi, de pe timpulă lui Leo-
FOILETONU.
Rolul a şi inflainţa comerciului în civilisaţiune.
(Urmare.)
Industria comerciului nu e de locă primitivă, de-rirece ea se aplică numai Ia obiectele deja produse prin alte industrii, deşi frirte puţine din acestea îşi tragă materiile brute altfelă decâtă prin comerciu. Singura e p6te industria agricolă, care operâzâ directă asupra pro-ducteloră solului. Câtă pentru necesitatea comerciului ea nu se prite contesta. Nu se prite nicidecum închipui ună sistemă rirecare, unde t6te celelalte industrii să prită subsista fără a avă ca ajutoră factorulă principală, care să Ie înlesnâscă continuarea activităţii loră.
Din esemplulă citată mai susă amă putută înţelege, care e natura comerciului. Ea nu diferă întru ni mică de natura celorlalte industrii. Elă are îndreptăţirea şi necesitatea de a esista în tendinţa necesară, care îndămnâ neîncetată pe fiinţele raţionale de a-şî a-meliora posiţiunea loră, tendinţă cătră infinită, care face pe omO în multe împrejurări să lucre cu puteri îndoite Ia opera atâta de grea, pe câtă e de măreţă, a perfec* ţiunii. Ca artă însă mijlricele comerciului suntă cu to-tulă alte. Avendă scopulă de a răspândi în spaţiu şi
în timpă productele create pe ună punctă şi într’ună timpă valrirea ce o dă elă materiei resultă din procesele mai multă său mai puţină perfecţionate de locomoţiune, precândă utilitatea ce o împrumută lucrurile dela celelalte industrii resultă din procesulfi de transformaţiune. Din acăsta putemă forte bine vede ce e comerciulă. Elă e acea activitate, care are de scopă de a pune, pe lângă ună beneficiu rirecare, productele tuturora acteloră şi industriiloră la îndemâna consumâtoriloră, seu cu alte cuvinte: comerciulă mijlocesce schimbulă între producă-toră şi consumătoră, firesce pe lângă o remuneraţiune justă a ostenelii ce-şî ia de a transporta productele dela ună locă la altuia şi de a le conserva ună timpă mai lungă seu mai scurtă fără a le lăsa să se altereze. Cele patru operaţiuni ale comerciului suntă: a cumpăra, a conserva, a transporta şi a vinde. E cu totulă imposibilă de a'face o distincţiune între industria comercială şi industria de cărăuşiă, derirece, dăcă indivizi şi poprire aplică activitatea loră esclusivă la distribuţiunea produc-teloră, ei cu toţii îndeplinescă numai una dintre funcţiunile industriei comerciale prin divisiunea mumii. In principiu taptulă distribuţiunii mărfuriloră nu se prite despărţi de locă de faptulă conservaţiunii, căci în cagulă acesta ar trebui se (Jicemă că ună comersantă în mare, care cumpără mărfuri pentru a le revinde mai târziu în detailă, nu e comerciantă. Actulă de a
transporta mărfurile dă nascere la ună schimbă şi mă-resce valrirea producteloră ca şi actulă complexă de a cumpăra şi a vinde, apoi fiă aceste acte separate unulă de altulă seu împreunate, ele constitue o muncă şi prin urmare adaugă utilitate mărfuriloră. Decă mărfurile ar pută fi transportate din America în Europa prin inter-venţiunea gândirei, de sigură valrirea bumbacului dela Londra va fi totă aceea ca în New-York. Derirece însă transportulă adauge mărfuriloră o valrire mai mare pentru locuitorulă din Londra ca pentru celă din New-York, trebue dreptă cuvântă să recunriscemă că şi numai sim-plulă transportă face parte din comerciu, derirece operaţiunile de a vinde fără a cumpăra, de a cumpăra pentru a vinde şi a transporta suntă de aceeaşi natură şi deşi nu suntă esecutate simultană, ele facă totuşi părţi integrante ale aceleiaşi industrii, care e industria comercială. Comerciulă este o ramură a activităţii omenesc! a cărei desvoltare depinde de aceleaşi cause ca şi celelalte industrii şi cari aducă aceleafci fructe. Scopulă comerciului nu e cum s’a repetată şi se repeteză şi adi: de a cumpăra eftină pentru a vinde scumpă. Din punctă de vedere individuală scopulă comerciului este crescerea bunei stări prin schimbulă său de producte seu de ser vicii pentru producte, adecă muncă pentru muncă. Co-merciantulă, care are aspiraţiunî mai superirire, care pretinde că atribue mărfii sale o valrire supeririră utilităţi
Nr. 2.
GAZETA TRANSILVANIEI.
' 1887.
poldă, Maria Teresia, Acatius Barcsay ş. a. a cercată şi s’a convinsă despre adevărata origine a locuitoriloră de a<}I, precum şi despre istoriculă comunei Bozediu.
Faptă este, că Bozediulă e comună mică, de 80, multă 100 de fumuri; se vorbesce limba românâscâ în sată, pentru că locuitorii suntă toţi români, cu escep-ţiunea unui singură Ungură. Portulă ce-i dreptă este ungurescă, dâr acâstâ împrejurare nu atestă nicidecum originea loră maghiară, ci este numai o urmare a fatalului nobilismă (nemeşugă) de odiniOră, căci sciută este, că Românului nu-i era ertată odată să părte în acestă patriă haine de postavă, decâtă numai sub condiţiunea dâcă era nobilă, âr cei ce erau nobili, ambiţioşi fiindă de privilegiulă loră, îşi făceau ve<}i-bine haine de postavă şi âmblau în portă ungurescă, pe care îlă considerau ca pe ună semnă de distincţiune nobilitară. Strămoşii locuitoriloră de a(JI ai Bozediului încă erau „nemeşi“ şi ca «■ nemeşi* ve^-bine âmblau în portă ungurescă şi acestă portă din nefericire a rămasă şi la strănepoţii loră de acum, cari şi astădl ţină forte multă la titlulă loră de „nemeşă“. Etă deră causa pentru care pe Românii din comuna Bozediu îi vedemă diformaţi prin ună pocită portă ungurescă, ceea ce este fârte regretabilă şi ar fi de dorită, ca atâta ei, câtă şi confraţii loră români de prin unele comune învecinate să se grăbăscă a’şî relua portulă loră naţională românescă, care este adevăratulă porta ală strămoşiloră loră.
Credă dără, că până aci am arătată motivulă pentru care Românii din Bozediu îşi au portulă ungurescă Câtă pentru aceea, că strămoşii loră au fosta adevăraţi români, nu mai încape nici o îndoălă, dâcă vomă considera, că cea mai mare parte din locuitorii Bozediului suntă de aceeaşi familiă, aşa 4>sâ familia Conţesciloră, cari toţi îşi tragă originea din comuna românăscă Car-penişiu, ceea ce, fiindă că localisarea loră în Bozediu nu s’a întâmplată tocmai aşa de multă, bătrânii şi astăip o povestescă, ţjca faptă arnjită dela moşii şi părinţii loră, 6r mai pe susă decâtă acesta o arată diplomele loră nobilitare, pe cari şi astăcjî le păstrâză cu scumpătate pe fundulă lăcfii loră, şi din cari apriată se vede atâtă originea loră românescă ,de Cărpenişă*, câtă şi titlulă nobilitară ce li-s’a dată ca Români. VetJI bine, Unguriloră • patrioţi" nu le cade bine să vâdă şi ac^î »nemeşl" români, fiindă că ei s:au obicinuită a vede pe .nemeşii» români cu totulă maghiarisaţî, căci, într’adevără, fatalulă de „ne-meşugă* pe mulţi Români i-a răpită din sinulă nostru, dâr Dumne4eu ca prin minune a conservată sentimentulă naţională ală „nemeşiloră* din Bozediu, care deşi este puţină cam infectata, der totuşi este românescă, şi spe-rămă, că respectivulă preotă. d. Augustină Aldea, prin zelulă său va isbuti a deştepta şi mai multă consciinţa naţională a fiiloră săi sufletesc!, nu numai în inimă, ci şi în portă şi obiceiuri.
Câtă pentru cimiteriulă ungurescă, ale căruia urme cjice auctorulă susă (Jisulu' articula din .Ellenzâk», că le-ar fi aflată în comuna acâsta, eu nu am date positive. Am petrecuta multă timpă în Bozediu, dăr cimiteriu ungurescă eu n’am veijută acolo. Se pdte însă să fiă la vre-ună mormântă ori două monumente cu inscripţiune ungurâscă, pentrucă în Bozediu, mai ’nainte de a se co-lonisa acolo Români, au esistată şi Unguri; Ungurii a-ceştia însă au părăsită Bozedfulă şi s’au aşe4ată într’ună locO din apropiare, alegându-şl ună teritoriu mai frumosă şi mai fructiferă, unde grupându-se au fundată comuna de a4l Sâbediu (Szabed), âr Românii ce erau pe terito-riulă Săbediului — cari încă formau ună numără frumu-şelă, avendu şl chiar şi o mică biserică, a căreia clopotniţă o vă4usemă acum 6—7 ani—s’au întorsă la Bozediu intre confraţii loră români, lăsândă Unguriloră frumosulă teritoriu ală Săbediului de a4î, fiindă că a loră era stăpânirea şi atunci, şi puteau să facă ce voră vrâ, er Românii s’au grupată în Bozediu, care este ună sată aruncată între nisce dâluri prOste şi puţină fructifere, fiindă că aşa erau pe atunci împrejurările timpului, precum şi astă4î suntă.
Afară de aceea, prin comuna Bozediu trecea pe tim-pulă acela drumulă de ţeră dela Târgulă-Mureşiului spre Câmpiă şi pănă la Cluşiu, şi apoi sciută este şi aceea, că locuitorii din jurulă drumuriloră de ţâră erau pe tim-pulă acela fârte îngreunat!, fiindă datori să provâdă şi încuartireze miliţia şi alţi indivi4î călători ai statului gra-
tuită. împrejurarea acâsta abună-sâmă încă va fi fostă unulă din motivele principale, cari au determinată pe Unguri să părăsescă Bozediulă şi să se aşe4e în Săbediu, unde nu aveau să fiă aşa multă incomodaţi, âr sarcinele publice ale statului le au împinsă câtă numai au putută asupra Româniloră, fiindă că ei au purtată totdâuna şi loru le-a rămasă şi astă4I să supdrte în prima liniă sarcinele publice ale statului maghiară.
Adevfcrulti despre Siberia.
(Urmare)
Siberia trebue să devină o coloniâ agronomică în eminentulă înţelesă ală cuvântului; embrionii pentru o vieţâ viitbre a ţării se află deja înainte de tâte în des-voltarea pu terilor ăAagrare prin colonisare continuă, apoi în desvoltarea unei organisaţiunl solide sociale. Reforma pretinde pentru toţi Siberianii garanţa drepturiloră personale, întinderea drepturiloră generale-cetăţenesc!, introducerea procedurei judecătoresc! publice, atragerea celoră mai bune puteri ale poporului la (activitate publică, seu, cum se esprimâ Rusulfi, acordarea constitu-ţiunii-zemstovo, în fine o administraţiune organisată, sigură, liberă de ori ce voiniciă şi de spiritula tutorisării, Sub administraţiunea de pănă acuma statulă amploiaţi-loră a rămasă coruptibilă şi poporaţiunea nu avea nici măcară o umbră de deplină îndreptăţire civilă. Cele mai grozave stări anormale domniră sub guvernulă de patruspre4ece ani ală lui Pestei, care a lăsată Siberia să fiă administrată de coruptibilulă şi despoticulă Tres-kin, până ce in fine la anulă 1818 a fostă trimesă ca revisoră la Siberia Mihailu Speranskji care prepară o reformă binecuvântată în administraţiune, der firesce se opri cu ea la jumătatea drumului, pentru că nu se a-flau puteri inteligente între amploiaţi. Nouăle revisiunî făcute de atunci încdce (la 1827, 1846, 1851) dovediră, că corupţiunea şi esistinţa unei mulţimi de abusurî în administraţiune este nestârpibilă. Abia dela anulă 1870 încâce a pătrunsă în administraţiune ună spiritu mai viu şi mai s mătosă; representanţei comunale numite duma, i s’au concesă competinţe însemnjte. In timpulă de faţă popo”aţiunea Siberiei sperâză chiară că i se va acorda o autonomiă într’o măsură mai mare, ea sperâză mai departe în cassarea cangrenei ţârei — a deportatiunii. Iadrincev însuşi a luat parte de multe-orl la acâstâ luptă în contra acestei sisteme, aşa de esemplu prin scrierea sa: „Comuna rusescă în prinsore şi în esiliu,u 1872.
Pe fiăcare ană trecă vr’o 20,000 de criminali frontiera Siberiei ; însă numai cam a cincea parte din aceştia trecă de domiciliabilî — jumătatea mai mare o ia la sănăcâsa, cam vr’o 40.000 de indivi4I se află în stare de „vagabundîu sâu „brodiagi", umblândă mereu încâce şi încolo, pentru ca în cele din urmă să se sfârşescă în-tr’unO modă neomenescă. Durata mijlociă a vieţei celoră într’adevără colonisaţl nu trece peste 4ece ani, şi, fiindă că numărulă femeiloră deportate este mică şi a-fără de acâsta poporaţiunea cealaltă se feresce, se îngro zesce chiar de călătoriile cu deportaţii, nu pole fi vorba de o sporire absolută a :oloniştiloră. Afară de acâsta deportaţiunea costă multă, forte multă, pe stată' şi pe poporaţiunea sibericâ. Iadrincev şi Petri socotescă a-ceste spese pentru unu singură individă cu celâ puţină 80 de ruble pe ană. Chiar în insula Sachalinu a produsă deportaţiunea numai forte slabe resultate. Intrâga măsură n’a făcuta alta decâtă ună penitenciară (Zucht-haus) din Siberia şi a produsă nenumărate stări anormale, cari apasă greu pe biâta ţâră. Să luâmă numai In consideraţiune, că între esilaţl „vagabundiP facă marea maiontate. Ţâra primesce în locă de lucrători folo-
sitori ună proletariată în massă mare, care fuge de lucru şi degenerâză totă mai tare. Viâţa socială trebue să ajungă prin acâsta într’o disordine, care aduce mari pagube siguranţei publice — fârte multe procente din crimele, cari le arată statistica Siberiei, cadă pe deportaţi. Cu câtă se va scăpa Siberia de aceste elemente necurate, duse acolo cu sila, cu atâta mai multă va câştiga ea în privinţa morală şi materială. Deportaţiunea va trebui să dispară cu încetulă de totă în viâţa socială a Siberiei; poporaţiunea are ună dreptă să pretindă acâsta, tocmai aşa precumă au fostă îndreptăţite la acâsta coloniile australice. Ţâra ^viitorului, %pămîn-tulu de aurii,« nu pote să mai jâce rolulă unui penitenciară — acâstâ convingere şl-a făcută cale chiară şi în cercurile guvernamentale din Petropole. Ministrulă Possiet de pildă se esprimă în memorandulă său despre deportaŢune: •»Achtâ mesurâ a putută se-şt aibă motivele sale în timpurile mai dinainte; în timpulă de fată înse, când Oceanulu celu mare câştigă din ce în ce însemnătatea unei mări mediterane şi când statele vecine ale Asiei-orientale mergă iute spre o desvoltare mai repede, acum trebue se fiă eliberată Siberia de pata unei ţerî de criminaliştî, care pată o apasă greu, dică este, ca \&ra se nu âă impedecată în desvoltarea ei.“
(Va urma)
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)	*•
LONDRA, 13 Ianuariu. — Ministrulă de esterne Idesleigh a murită subită erî.
BERLINU, 13 Ianuariu. — In Reichstag conţinuându-se desbaterea asupra proiectului militară, prinţulă Bismarck atacâ fdrte violentă oposiţiunea Reichstagului, declară de repeţite or!, că guvernulă ţine strînsă la septenată. — D$s-baterea se continuă adî.
CONSTANTINOPOLU, 13 Ianuariu. — Scirea „Agenţiei Ha vas “ : Pe insula Creta a începută o agitaţiune, care se atribue agenţiloră englezi. Se crede că Anglia vrea să pună mâna pe Creta.
BERLINU, 14 Ianuariu. — Reichstagulă a amânată votarea asupra proiectului militară pe a(ji. In urma unoră sgomote neacreditate, or-dinulă de disolvare a Reichstagului ar fi deja gata.
PARIStJ, 14 Ianuariu. — Senatulă a alesă pe Leroyer preşedinte cu 194 contra 168 voturi. — In cameră preşedintele a accentuată între vii aplause, că Fiancia este atâtă de devotată păcii, ca oricare altcineva pe lume. — Deputaţiunea bulgară plâcă la Roma.
DIVERSE.
Vîrsta suveranilord lumii.— £tă după almanahulă din Gotha, vîrsta. la 1 Ianuarie 1887, a şefiloră impe-rieloră lumii: Wilhelm, împăratulă Germaniei 89‘ ani. Papă Leo XIII 76. Wilhelm III, regele Ţăriloră de Josă, 69. Carol III, principele Monacului, 68. Victoria, regina Marei Britanii, 67. Petre ală II-lea, împăratulă Brasiliei 61. Franţ Iosef I, împăratulă Austriei 56. Leopold, regele Belgiei, 51. Ludovic I, regele Portugaliei, 48. Ca-rolă I ală României 47. Abdul-Hamid, mare Sultană, 44. Humberf, regele Italiei, 42. Alexandru III, împăratulă Rusiei 41. George, regele Eleniloră, 41. Milan I, regele Serbiei, 32 ani, In fine regele Spaniei în vîrstă numai de câteva luni.
Editoră: Iacobti Mnreşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mnreşianu
primite prin munca sa, nu mai e comerciantă, schim-bistă leală, care să*dea echivalentulă pentru ceea ce primesce. Ună astfelă de comerciantă este ună antagonistă, care caută să se îmbogăţâscă prin paguba altora, ună inimică, care aduce disordinea şi răsboiulă în Societatea, unde a intrată numai cu condiţiunea de a practica morală şi a mănţinâ pacea.
Industria comercială s’a eserciată mai întâiu pe piaţă, adecă în raionulă primei grupe] a asociaţiunei. îndată ce s’a recunoscută utilitatea de a stabili ună centru de operaţiuni de schimbă spre a uşura schim-bulă în natură, evitândă producătoriloră şi consumăto-riloră mergerea dela ună locă la altulă, care aducea cu sine o perdere de timpă considerabilă, s’a creată inme-diată boltita, după aceea s’au formată succesivă târgurile şi târgurile de ţeră, caravanele, navigatiunea şi drumurile de feră apară cu multă mai târ4iu, când munca începe a lua proporţiunî mai estinse. Atunci co-merciulă se împarte în două funcţiuni mari: aceea, care are de scopă de a împrăştia diversele producte în t6te punctele teritoriului naţională, adecă comerciulă interioră ; şi ală doilea aceea, care constă în faptulă de a stabili între diferitele popâre aceleaşi relaţiunî de schimbă, ca şi între provinciile aceleiaşi ţări, adecă comerciulă es-terioră. Ilustrândă aceste două feluri de comerciu în ta-bloulă citată la începutulă acestei teme, vomă numi co-
merciu interioră relaţiunile între părţile Transilvaniei între sine şi comerciu esterioră relaţiunile Transilvaniei cu vecinii ei.
Pasagiulă următoră ală nemuritorului Thiers ne de-monstrâză cu o elocinţă rară necesitatea relaţiuniloră comerciale în lume şi cu deosebire în lumea civilisată: • Aruncaţi privirile, 4‘ce elă, în discursulă său asupra regimului comercială ală Franciei, asupra zoneloră temperate şi vedeţi miculă locă ce ocupâmă noi pe suprafaţa globului; avemfi 15—16 grade de lăţime geografică şi 45 de lungime. T6tă Europa... întorceţi ună globă prin mână.... întrâgâ Europa nu e nimică în raportă cu res-tulă pământului. Ei bine! Ce i-a dată Europei Creato-rulă? Stejari, bra4b păşuni, de abia ceva cereale, animale mari de statură, dâr de frumseţe mijlociă, pre când din contră elă a înzestrată China cu mătase, a dată Indiei bumbaculă, Thibetului cele mai frum6se rasse de oi, Arabiei calulă, Americii metalele preţiose şi lemnele cele mai frumâse, cele mai admirabile. Cu ună cuvântă : elă a dată în abundanţă de tâte celorlalte părţi ale pământului. In Europa însă ce se «fia superioră?,... Ună singură lucru, omulă! omulă !.... Totulă era inferioră în Europa afară de omă, deârece ţinuturile stâmpărate suntă cele mai favorabile desvoltării organisaţiunii omenesci. In ţările frigurdse omulă amorţesce; în ţările căldurdse elă adârme în moliciune. Numai aci putea fi omulă tare,
mare, mândru şi ambiţiosă. De aceea s’a şi dusă elă să ia totă din aceste ţinuturi atâtă de bine înzestrate sub raportulă materială; elă a luată Chinei Jmătasea, Indiei bumbaculă, Thibetului oile, Arabiei calulă, Americei metalele, lemnele, cu Iote aceste lucruri a înfrumseţată elă Europa, scumpa sa patriă ; elă a făcută din ea teatrulă civilisaţiunii; în fine a plecată de nou pe maşini puternice pentru a cuceri şi civilisa aceste ţinuturi depărtate unde nu s’a înăscută şi dela cari a luată totulă !“
Acestă pasagiu admirabilă esplică faptulă atâtă de bine cunoscuta ală enormei diversităţi în calităţile şi-proprietăţile âmeniloră şi ale ţinuturiloră. Omulă să naisce în lume cu o mulţime de trebuinţe fisice, intelectuale şi morale, cari trebuescă neapărată satisfăcute spre a’şl putâ mănţinâ esistinţa sa şi a’şl perfecţiona fiinţa. Lumea es-ternâ pusă faţă în faţă cu elă posede de asemenea acele calităţi, caractere de diversitate ca şi facultăţile lui. Pă-mântulă în nenumăratele varietăţi de minerale, vegetale şi animale, cu oceanele sale, cu munţii săi, cu huma sa roditdre, cu atmosfera, care o inconjură, isvârele de căldură şi lumină, cari alimentâză viâţa pe suprafaţa pământului, âtă materii abundante puse de Providenţă la disposiţiune şi spre serviciulă omului.
(Va urma).
Nr. 2
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Onranlfi U bnraa da Viena
din 15 Ianuariu st. a. 1887
Rentă de aurfl 5% . . . 102 30 Rentă de hârtiă 6«/0 . . 92 05 ImprumutulO căilord ferate
ungare................149.50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostâ ung.
(1-ma emisiune) . . . 99.70 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostd ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) .... 117 — Bonuri rurale ungare . . 104.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt.................104.—
Bonuri cu cl. de sortare 104 — Bonuri rurale transilvane 104 —
Bonuri croato-slavone . . Despăgubire p. dijma de
vinfi ung.............
Imprumutuld cu premiu
ung...................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de liărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aura austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile băncel austro-
ungare................
Act. băncel de credita ung. Act. băncel de creditâ austr. Argintulâ —. — GalbinI împărătesei .... Napoleon-d’orI .... Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
105 50
99.60
120.75
125 25 8160 82 45 112 40 137.70
847.—
298.50
290.10
. 5.94 9.99 61,95 126.65
Bursa de Bueuresel.
Cota oficială dela 32 Decemvre st. v.
Cump.
Renta română (5°0).	.	92—
Renta rom. amort. (5°/0)	.	931/a
» convert. (6°/0)	•	861/*
împr. oraş. Buc. (20	fr.)	33—
Credit fonc. rural (7°/0) .	.	101- -
*	>>	(5°/0) •	85x/4
»	»	urban	(7°/o)	■	•	98—
*	»	,	(6°/o)	•	91V,
»	>	»	(B°/o)	•	•	81V.
Banca naţională a României 500 Lei--------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	* Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă . .	17.60
Bancnote austriaee contra aură. .	2.01-
1886.
vând.
93—
941/.
87—
3—6
102—
86—
99—
92—
82—
17.85
2.03-
Cursuiu pieţei Braşov#
din 14 Ianuariu st. n. 1887.
Bancnote românesc! . Argint românesc . . . Napoleon-d’orî . . . .
Lire turcescl ..........
Imperial!...............
Galbeni.................
Scrisurile fonc. * Albina > Ruble RusescI .... Discontulă . . .
. Cump
, 8.41	Vând. 8.43	
8.40	l	8.42
9.94	0	9.98
11.30	»	11.33
10.30	»	10.33
5.92	»	5.95
100.50	0	101.50
116.—		117.—
»	7—10°/, „pe ană.
Hotel „Europa"
BRAŞOVU
în cetate, Strada Vămii Nr.
clădire nouă din anula 1885, înzestrata cu tota
comfortula.
Restauraţiune şi hală de bere.
Omnibusulo hotelului la gară.
(Uniculu hotelii
comfortabiQ din cetate în apropierea pieţei.
R. BARTHA.
si iiseriiorfi.
î
Anunciur! în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond 11. — cr. 6 Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
tru rep	eţi	ri se	ac	6rdă	următdrele rabate:	
repeţiri	de	3—	4	ori	• . . . . .	10°
n	V	5—	8	i?	.	15°
n	11	9—	11	ii	. . ....	20°
>1	11	12—	15	ii	. . . . . .	30°
n	11	16—	20	ii	. . . . . .	40°
de repeţiri		în susu					50°
Pentru anunciur! ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susti.
Avisu d-loru abonaţi!
Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită 4*aru^ nostru până acuma.
Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.
ADMINISTli. VGAZ. 1RANS*
ersulu trenurilor!!
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia iPredealft-Budapest» şi pe linia TefuşA-Aradii-ISudapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
TeiuşA- IradA-Budapesta			
	Trenă	Tre iă	Trenă de
	omnibuB	omnibus	persdne
			
TeiuşA	11.24	—	2.49
Âlba-Inlia	11.39	—	3.14
Vinţulă de josă	12.30	—	4.24
Şibotă	12.52	—	4.50
Orăştia	1.01	—	5.18
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47
Deva	2 52	—	6.35
Branicîca	3.23	—	7.02
Ilia	3.55	—	7.28
Gurasada	4 08	—	7.40
Zam	4.25	—	«.11
Soborşin	530	—	8.46
BSrzova	5.56	—	9.33
Conopă	6.27	—	9.53
Radna-Lipova	6.47	—	1027
Paulişă	7.28	—	10.42
Gyorok	7.43	—	10.58
Glogovaţă	7.59	—	11 25
Arad A	8.28	—	11.39
Szolnok |	8 42	—	4,52
	—		 i	5.12 |
Budapesta			~ I	8.20 1
Viena	—		6.05
AradA-TlmişAra			
	Trenă	Trenă de	Trenă
	omnibus	pereone	mixt
AradA	5.48		6.05
Aradulă nou	649	—	6.33
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58
Vinga	7.16	—	7.29
Orczifalva	7.47	—	7.55
Merczifalva	—	—	—
TimişAra	9.02	—	9.08
TimişAra-AradA			
	Trenă de	Trenă de	Trenă
	persdne	persâne	omnlbns
TimişAra	6.25			5.00
Merczifalva	—	—	—
Orczifalva	7.46	—	6 82
Vinga	8.15	—	7.02
N6meth-Sâgh	8.36	—	6.23
- A radulă nou	9.11	—	8X1
ArsidA	9.27	—	8.17
Predealtt-Budapesta
Bueuresel
Predeal*
Timişfl
Trenă
de
persdne
Feldidra
Apatia
Agostonfalva
Homorodâ
Haşfaleu
Sighişdra j JElisabetopole Mediaşâ Copsa mică Micăsasa Blaştu CrăciunelQ Teiuşft Aiudâ
Vinţulâ de susfi
Ui6ra
Cacerdea
Bhirisft
Apahida
Claşiu
Nodeşdu Ghirbău Aghirişâ Stana Huiedind Ciuda Bucia Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsărhely Vărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Lad&ny
Szolaok
B«da-peata
Viena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 OJ
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.5B
5.10 5.30
Tren
accelerat
Trenă
omnibus
Trenă
omnibus
4.16 5.02 5 43
7.30
1.14
1.45
2.32

6 03 6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2î8
2,48
2.56
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55
1.23
3.24
8.00 8.36 9.02 9.32 lO.il 10.51 1216
12.50 1.211 2.021 3.06^ 3.38Î 3.54; 4.05;
4.50 7.23
JBiidapesta—JPredeal ii
10.05
2.15
8.00|
6.05
Nota: Orele de ndpte suntă
	Trenă	Tren	Trenă	Trenă	| Trenă
	de pers.	accelerat	omnibus; de		omutbus
		1		1 persdne	1
		1		1	
Viena	U.10| —		3.10	—	i
Budapesta	7.4C	j 2.—		6.20	8.03
Szolnok	11.05	3.58	7.38	9.34	11.41
P. Ladăny	2 02	| 5.28	540	11.26	2.31
Oradea mare	4.Î2	6.58	9.14	1.38	~
Vârad-Velencze	—	—	9.24	2 06	-
Fugyi-V âsârhely	—	—	941	2 17	. .—
Mezo-Telegd	—	7.33	10 19	2.40	—
R6v	—	8.04	11.38	3.24	—
Bratca	—	—	12.18	3.47	—
Bucia	—	—	12.51	4 07	—
Ciucia	—	8.58	1.57	4.33	—
Iluiedin	—	9.28	3.1 \	5.15	—
Stana	—	—	3.40	5.34	—
Aghiriş	...	—	4.15	5 55	—
Ghirbfiu	—	—	4.36	6.07	—
Nedeşdu		—	4.58	6.24	■ -
Clatin ^	—	10.28	5.26	6.43	—
	11.00				—	—	7.08
Apahida	• 1 19	—	—	—	7.36
Ghiriş	52 30	—	—	—	9.06
Cacerdea j	1.01 1 06	—	- .. -			9.53 10.—
Uiora	1 13			—	—	10.C9
Vinţuld de susâ	1.20	—	—	—	10.19
Âmdâ	1 41			—	—	10.48
îeiaşâ	2 < 0		—	—	11.14
Crăci unetâ	2 35	—	—	—	12.12
Blaşti	2 48	—	—	—	12.30
Micăsasa	3.20	_	—	—	1.12
Copşa mie	3 36	—	—	—	1.32
Mediaşâ	4X0	—	—	—	2.18
Eiisabetopole	4.3)	—	—	—	3.03
Sigişora	5.12	—	—	—	3 49
Haşfaleu	5.37	—	—	—	4.28
Homorod	7.0 i	—	—	—	6.t6
Agostonfalva	7.43	—	—	—	7.06
Apatia	8.11	—	—	—	7.46
Feldidra	8.41	—	—	—	8.25
f Brasovfi ^ Timiş a Predeal* ^ Bueuresel	9.21	—	—		9.15
	—	.—	1.55		—
	—	—	2.53		—
		z	3.28	—	—
			9.35		
cele dintre liniile gr6se.
Tipografia ALEXI. Braşovă.	Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernescl.
Budapesta- AradA-TeiuşA.
Viena
Budapesta
Ssolnok
Âradft
Glogovaţă
Gyorok
Paulişă
Radna-Lipova
Conopă
Bârzova
Soborşin
Zam
Gurasada
Ilia
Branicîca
Deva
Sîmeria (Piski)
Orăştiă
Şibotă
Vinţulă de josăj, Âlba-lolia Telnşft
Trenă de persdne
11.10
8.20
11.20
4	10 4.30 4.43
5	07 5.19 5.41
Trenă Trenă de pendne omnibu#
12.10
9.05
12.41
5.45
6	09 6.28
7	25 8 01 8 34 8 55 9.19 9.51
10.35 11.11 11.43 12.18 12 36 1.29
6.—
6.13
6.38
6.51
7.10
7.37
7.55
8.42
9.12
9.41 9.r 8
10.17
1042
11.07
11.37
12.—
12.29
12.46
1.41
7.04 7.22 7.58 8 17 8 36
Himeria (Piski) Petroşeni
(Materia
Streiu
Haţegă
Pui
Crivadia
Baniţa
Petroşeni
Trenă de persdne
11.25
11.58
12.46
1.37 2.24 3.05
3.37
Trenă
omnibt»
Trenă
mixt
2.42
3.25
416
5.11
5.58
6.41
7.12
Petroşeni—Sîmeria (Piski)
Trenă de pers.
Trenă
omnibus
Petroşeni
Baniţa
Crivadia
Pui
Haţegă
Streiu
^loteria
10 07 10 48 11.25 12.05 12 42 1.22 1 53
Trenă
mixt
6.10
6.53 7 37 8.20 9.01 9.52 10.31