KEMCŢICNEA Şl ADMIBilSTHAŢIUNEA s BItAŞOVO, piaţa mare Nr. 22. ,GAZET/v“ IESE ÎN FIECARE pi. »'fl unii anQ 12 fior,, pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Hom&cia şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. R. -mmm P2538 se PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. iUtHOUKILS: O seriă garmondQ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nofranoata nu •• prlme«oă. — Manuaorlpte «u se ratrimltfi. Joi, 1 (13) Ianuariu . fi IU. | BibL Un,/, Cluj ^£!, - 193jL fr 1887. Din oansa S-tei sărbători de mâne cliari|l& nu va apără până Vineri săra. Braşovfi, 31 Decemvre 1886. Aruncând# o privire în treciitulîi naţiunei române şi aflându firul u ee-lu legă cu presen-tulfi, pare eă simţim# cum cresce speranţa în inima nbstră şi pare că o tainică vohe ne şop-tesce: înainte cu bărbăţiă, nu vă daţi, căci scopul#, pentru a căruia realisare luptaţi, este vrednicii de orice jertfă! Grele şi amare momente am# avută şi pănă acum destule în luptele nbstre, momente, în cari numai o stăruinţă de feru şi o deplină abnegare de sine, precum şi credinţa nemărginită în viitorul# naţiunei nbstre şi în dreptatea causei române ne-au dată forţe de a resista şi a nu depune armele. In prima liniă înţelegem# aici luptele nos-tre, ale celoru dela „Gazetă4*. Dbr când dicemu „noi, cei dela „Gazetă“, n’amu indicată prin a-cbsta bre o muncă politică şi literară comună naţională dinti’unu period# lungă d%o jumătate de vbcu? „Gazeta Transilvaniei44 întră cu Ziua mâne în al# cincidecelea ană ală esistenţei sale. 6re colecţiile de 49 de ani ale acestui organ# de publicitate nu suntă ele o viuă carte a activităţii publice, ce au desvoltat’o aprbpe două generaţiuni în serviciul# causei sânte a românismului ? Nenumăraţi bărbaţi din cei mai de frunte ai neamului românescă şi-au dată mână în co-lbnele acestui organă, stăruind# în lungul# pe-riodă de ani pentru redeşteptarea şi liberarea naţiunei subjugate. In adevăr#, este mărbţă priveliştea ce o o-ferâ ochiloră noştri nobilele stăruinţe ale luptă-toriloră pentru binele poporului română din a-cbstă jumătate de veac#. „Gazeta Transilvaniei44 este oglinda faptelor# lorti, ea ne arată progresele treptate, ce le-a făcută poporulă nostru in acbstâ epocă de redeşteptare şi de regenerare naţională. Amu pută (Jice, că şi desvoltarea acestui organă, care a devenită dintr’ună mică săptămânală ună <}iară cotidiană, a mersă paralelă cu desvoltarea intelectuală şi politică a poporului nostru. „Suntemă începători în patriile nbstre şi voimă ărâşl parte mare începătoriloră să dămă hrană“. Aşa scria redacţiunea „Gazetei de Tran-silvania“ în primulă său numără, ce a apărută în 12 Martie 1838 „cu preaînalta voiâ“. „Gazeta Transilvaniei44 de astădi, după o scblă de aprbpe cincizeci de ani, prin care a trecută poporulă română, după atâtea esperienţe bune şi rele câte le-a făcută, nu mai p6te (}ice nici ea că este începătbre şi prin urmare nici hrană ca la începători nu mai pbte da. Timpurile s’au schimbată nespusă de multă de atunci şi de aceea şi pretenţiunile nbstre, ale celoru dela „Gazetă,44 au crescută în proporţiă cu pretenţiunile poporului română şi ale timpului în care trăimă. Suntă estraordinare progresele, ce le-a făcută poporulă nostru pe t6te teienele de cincizeci de ani încbce, der n’a putută să ajungă într’unu timpă aşa de scurtă a avă de tăte, şi avuţiă şi cultură de ajunsă. Cu tăte astea, mai avută ori mai săracă, mai cultivată ori mai înapoiată, decum ară cere nevoile timpului de faţă, poporulă nostru este a(Jî forţată de împrejurări a susţină o grea concurenţă cu popărele conlocuităre şi o şi mai grea luptă cu adversarii săi seculari. De aceea astăzi nu ne mai este nouă Româniloră permisă să facemă espe-rimente de începători, ci esperienţele ce ni le-amă câştigată trebue să le folosimă toţi cu maturitate şi cu energia cuvenită, spre a da poporu- lui nostru acelă raZimă puternică morală şi materială de care are lipsă în Zhia de aZî. Bărbaţii noştri din generaţiunea bătrână au lucrată multă, ce e dreptă, şi au avută norocirea să văZă în urma mliricei lor# mari succese în multe privinţe, mai alesă flindă favorizaţi de timpă şi de împrejurări. Der modulă cum au lucrată ei şi tactica de care s’au folosită şi-au trăită vbculu, pentru că alte timpuri şi alte împrejurări suntă aZi. Ar fi în mare erbre, dbcă conduşi de încrederea, ce au căştigat’o în vitalitatea poporului nostru, prin resulţaţele obţinute în trecută, bătrânii conducători ai lui ară crede, că şi astăZi i se pbte ajuta cu modulă de lucrare şi cu tactica din trecută. Asemenea ară fi în mare erbre bărbaţii din juna generaţiune dăcă ară crede, că se voră pută obţină în viitoră succese în folosulă poporului română fără multă trudă şi muncă şi fără a se a-duce jertfe nelimitate pe altarulă naţiunei. Cine ne garantăză, că timpurile favorabile, ce au fa-vorisată lucrarea bătrâniloră, se voră reîntbrce? Şi ce soldată este acela, care îşi basăză speranţele de isbendă nu pe hărnicia lui propriă, ci pe joculă necunoscută alu sorţiloră răsboiului ? O de ar înţelege juna nbstră generaţiă câtă de mari simtă trebuinţele timpului de faţă şi câtă de multă se pretinde aZi dela densa pentru ca să pbtă corăspunde pe deplină chiămărei de a continua cu succesă marea operă naţională! Aşa de mari suntă aceste esigenţe ale timpului, încât#. după a nbstră. convingere, numai printr’o estra ordinară încordare a tuturor# puterilor# nbstre intelectuale, morale şi materiale şi numai printr’o exemplară solidaritate putemă să le facemă destuii. Avem# firma speranţă, că bunulă geniu ală poporului nostru, care nu l’a părăsită niciodată, va povăţui pe bărbaţii noştri bătrâni şi tineri îu aceste critice momente ale esistenţei nbstre naţionale ca să găsesc# adevărata cale pe care să putemă ajunge la li nanul# dorită. Cu acăstă speranţă şi credinţă întrămă în anulă ală cinciZeceba alu esistenţei „Gazetei Transilvaniei. 44 Trimitemă poporului română frăţescile nbstre felicitări, dorindu’i din tot# sufletulă reali-sarea speranţeloră şi aspiraţiuniloru sale îndreptăţite. Fia ca anulă aceşti să pună temeliă tare şi nerăsturnabilâ sântei legături intre fiii naţiunei, care să-i asigure pentru totdbuna ună falnică viitoră ! Dr. Aurel Mureşianu. Turcia, Bulgaria şi Rusia. Din Sofia se telegrafiazk, că Pbrta, neputând# ajunge la o înţelegere cn regenţa bulgară, care nu vrea să cedeze Rusiei, caută acum să se înţelbgă cu partidulă lui Zinkoff, căruia i-a şi comunicată prin telegrafă do inţa d’a se duce la Constantinopolă. Acbsta scire ne-o dă şi o telegramă din Constantinopolă, care Zice că Pftrta a telegra-fată din nou la Sofia spre a invita pe Zankoff să mbrgă la Constantinopolă, pentru a delibera în privinţa cestiunei bulgărescî. Se crede în generală că Pbrta caută a aduce unu felă de împăcare între partidulă zankovistă şi partidulă regenţei represintată la Constantinopolă prin d. Yulkovici. După cum se comunică din Rusciucă, Zankoff a răspunsă la acbstă învitare declarând#, că ar merge numai în urma unei invitări colective a Porţii şi a d-lui de Nelidoff, ambasadorul# rusă din Constantinopolă. Se vede că acestă pasă s’a făcuţi, căci după cum se comunică din Sofia, Zancoff a şi plecată la Constantinopolă, numai singură O altă telegramă din Constantinopolă co- munică, că în urma sgomotului despre realegerea posibilă a prinţului Alexandru de Battenberg, d. de Nelidoff a dată să înţeleagă Porţii, că Rusia ar considera realegerea prinţului Alexandru ca o provocare şi că atunci ea va ocupa de sigură Bulgaria. Se asigură că acbstă decla-raţiă a d-lui de Nelidoff a fostă provocată de o alt# scire, care confirma sgomotulu mai susă menţionată şi care Zicea că recruţii bulgari facă jurământul# în numele prinţului Alexandru. Se asigură asemenea că Pbrta a cerută la Sofia explicaţiunî în astă privinţă. Turcia şi Grecia. O telegramă din Constantinopolă anunţă, că populaţia insulei Creta a făcută manifestaţiunî favorabile causei elenice, cu ocasiunea matoratului prinţului regală ală Greciei. Consulii Greciei la Canea, Candia şi Re-thyme ar fi luată parte la acăstă manifestaţi#. Pbrta atunci a adresată o notă la Atena spre a s« plânge de procedeulă consuliloră mai susă menţionaţi, şi pentru a cere înlocuirea loră. Creta era deja în fierbere, pentru că P6rta n’a răspunsă încă dorinţei Adunărei cretane, care cerea ca Turcia să părăsescă 2 din 3 părţi din veniturile vamale ale Insulei, ceea ce Porta va refusa de sigură. Faptulă menţionată mai susă nu p6te decâtă să agraveze situa-ţiunea, care deja e destulă de gravă pentru ca Părta să trimăţă în Creta trupe de întăriri după cererea guvernatorului. 0 altă telegramă din Varna comunică, că guver-natorulă generală ală insulei Creta, Savas-paşa, a raportată Porţii, că se aştăptă la o răscblă îu Creta şi cere instrucţiuni şi trimiterea repede de ajutbre în trupe spre a întări garnisOnele otomane din insulă. Savas-paşa declară în raportulă său, că răscbla e pregătită de agenţi greci şi sprijinită de funcţionari otomani de origină din Creta. Guvernatorul# pretinde că are probe, că răscăla e sprijinită în secretă de guvernul# grecă. In t6tă insula suntă comitete, care lucrăză pentru unirea cu Grecia. P6rta chibzuesce pe măsuri ar fi de luată. Prieteni# magliiarâ-românâ. In fruntea . GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Nr. 1. eu respecteză chiar şi şovinismulă naţiuniloră, cart acum se deştâptă. Apoi nu trebue să suspiţionămă tcSte şi , chiar şi? simpatiile gravitatâre în afară ale grupuriloră de poporă pănă la ună punctă anumită, ce nu trece peste marginile legei, trebue să le respectămă. Ca ună faptă săSpectă am văzută citată- odată m nu sciu ce fâiâ, că în casele Valahiloră din Ardălă se află portretele regelui română şi ală soţiei sale. Insă ce lucru estraordi-nară e acăsta? Nu are âre dreptă Românulă ardeleană să se bucure, că acelă domnitoră bravă a creată, din Muntenia cea subjugată sclâviei turcesc!, ună regată liberă, care şi-a luată o bună direcţiune? Mă bucură şi eu din inimă de acesta chiar din interesă faţă cu na-ţiuneâ ,mea. ,Dâr âre pe acea regină plăcută, pe acea Carmen Sylva, cine nu o-ar preţui? Cine nu o-ar preţui pe ea, care îş! aruncă strălucirea paliului săji de regină asupra uhei naţiuni pănă acum sărace şi uitate, pe ea, care merge în şcolile sale pentru ca să crâscă şi instrueze pe fetiţele poporului de sub domnia sa ? Acesta e ceva pă-truntjătoră; noi amă pută să invidiămă pe Românii de peste Carpaţi, dăcă noroculă nu nî-ar fi binecuvântată şr pe noi cu o familiă regâscă şi cu o regină cu sufletă nobilă*. »Să respectămă dâră sentimentele juste şi nepăgu-bitâre ale naţionalităţiloră ce trăescă între noi, şovinismului să nu-i răspundemă cu şovinismă, dâcă indivizi singuratici voră trece peste marginele legei şi ale obli-gamentului loră faţă cu patria,—legea, şi chiar propriulă loră păcată, îi va pedepsi. Regatulă ungurescă este destulă de tare pentru a pedepsi în sinulă său ori ce trădare posibilă"... In fine autorulă pledâză pentru o pacînică şi fră-ţescă convieţuire între naţionalităţi. * Hârtia e răbduriă, ca şi natura multoră Români, pentru a cărora tractare rea doj^nesce Dozsa pe conaţionalii săi dela diarele din Cluşiu. Hârtia le suportă t6te, şi cuvintele frumâse ca şi cele de batjocură. Credemfi însă, că ar fi timpulu de a trece odată din domeniulă vorbeloră fără preţă puse pe hărliă, în domeniulă fapteloră puse în pracsă. Esperienţele de până acum ne arată însă în modă fârte regretabilă, că conlocuitorii noştri maghiari vădă ce ar fi mai bine, dăr urmeză întotdâuna cu o rară tenacitate totă numai ce este mai rău ! SOIRILE PILEI. In ţinutulă Reghinului săsescu s’a vădută în 3 Ianuarie n., precum ni se scrie, ună frumosă curcubeu în colorile albastru, galbenă şi roşu. In 8 Ianuarie s’a văzută din nou ună asemenea curcubeu. Gelă dintâiu de cătrâ mâ<}ă-4i spre me^ă-nopte, ală doilea dela mâcjă (Ji între apusă şi mâtjă-nâpte. Omenii dică, superstiţioşi cum suntă, că acestă fenomenă, pe timpulO acesta, în-semnâză răsboiu mare. Pe acolo : dile cu sâre şi frumâse, fără omătfi. —x— »Sieb. Deutsch. Tgbltt" de Vinerea trecută publică în fruntea sa o adresă de mulţămită a Saşiloră din Gisnădiă trîmâsă d-lui Mocsary pentru voibirea ce a ţi-nut’o în dietă privitoră la naţionalităţi. Foia sibiană publică şi răspunsulă d-lui Mocsary la acestă adresă de mulţămită, care e aprobată de toţi Saşii. —x— Se laudă Ungurii că oraşulă Făgârasu, fiindcă suntă funcţionari unguri, este ungurescă. Gea mai for FOILETON U. Rol ui ii şi influinţa comerciului în civilisaţiune*). DOmneloră şi Domniloră ! Să ne închipuimă pentr'ună momentă mica nâstră Transilvaniă închisă cu Riduri chinezescî, singură în lume său înconjurată de tâte părţile de deşerturî imense ce nu se potă străbate. Ea posede părţi de teritoriu destulă de roditâre în grâne; alte părţi băltâse bune numai pentru păşuni; altele formate de stânci şi prăpăstii sterile, unde crescă numai diferiţi arbori, şi alte erăşi cu coline şi deluri unde viţa de viă în ani mănoşi şi favorabili se încovâiă sub greutatea struguriloră copţi. Se ne închipuimă mai departe între diferitele părţi ale Transilvaniei nisce bariere puternice, preste cari trecerea să fiă cu neputinţă său interesă sub pedâpsă de mârte şi să cău-tămă să esaminămă mai deaprâpe ce ar urma dâcâ a-ceste ţinuturi ar fi avisate numai la ele însele? E lucru evidentă că populaţiunea din ţinutulă, unde cresce grîulă, va pută trăi ună timpă destulă de îndelungată şi va pută fi destulă de numărâsă, deârece în *) Discursă ţinută la serbarea sf. Sofii, patrâna liceului română din locă, pe basa scrieriloră lui Destutt de Ţracy,şi A. Leymarie. mală desminţire le-o dă faptulă, că lârgulă de săptămână n’a fostă de locă visitată, nici ună streină n’a fostă la tergă din causa sărbătoriloră Crăciunului ro-mânescă. Abia au fostă 15 cară cu fructe, cărora în urma acesta nu li s’a oferită nici ună preţă, —x— Sărăcia şi năcazurile au învinsă peste totă în ţinutulă Reghinului săsescu. Ni se scrie, că poporulă e cuprinsă de grâză când se gândesce la viitoră, că ce să întreprindă pentru a se putea susţinea mai departe. Deja sfintele sărbători de acuma cam peste totă le-a petrecuta nu ca altă dală, ci în tăcere, fără jocă, fără turcă (clanţă) şi fără vifleimă, ba nici colindători nu au umblată ca altă dată, âmenii suntă trişti. — Nici nu se pâte altfelă sub ună astfelă de guvernă vitregă ca celă care-lă avemă, care secvestrâză pe sărmanii âmeni şi pe la d’le mari, luându-le şi mâncarea. —x— In Seghedinu s’au făcută în anulă 1886 de cătră 25 esecutori 25,067 secvestre. Oraşulă 8000 familii, prin urmar.e ar veni de fiăcare familiă în cifră mediă trei esecuţiunî. „FericeK de Seghedinenî! In comuna Caşha, nu departe de Gurghiu, ună ji-dovă vinde carnea da vită mare cu 14 cr. chg., eră cea de viţelă cu 13 cr. chg. Porci nu taiă jupânulă. —x— Ga despăgubire din partea statului pentru câte 28 decagr. carne de vită, ce are să dea pe (Ţ fiăcare cetă-ţeană singuraticului soldată dela sergentă majoră în josă încvartirată la dânsulă, în casă de marşuri militare, mi-nistrulă honvedimei în unire cu ministrulă de răsboiu a stabilită pentru 1887 următârele preţuri: dincâce de Dunăre 19 cr., dincolo de Dunăre 21 cr., dincâce de Tisa 17l/2j cr., dincolo de Tisa 16Va cr., în Ardeală 21 cr., în Croaţia-Slavonia 171/a cr., în Budapesta 25 cr., în Pojună 25 Va cr., în Caşovia 23 cr., în Timişâra 21 cr., în Cluşiu 151/a cr., în Sibiiu 171/2, în Fiume 23l/a cr. şi în Agramă 21 cr. Ni se scrie, că judele de cercă din Reghinulu săsescu, Br. Konratsheim Oskar e transferată ca jude la tribunalulă r. din Seghedţnă. Publiculă regretă depărtarea d-sale, deârece vorbea bine româiesce şi se purta omenesce cu poporuiă. Negreşită că ta locu’i va fi a-dusă dela Seghedină, care are „merifulă* d’a nu cu-nâsce limba poporului. —x— Defraudantulă dela poşta din Aradă, Mannheim, e pusă în libertate la propria lui cerere. Banii s’au găsită o parte în locuinţa soţiei safe, zîduiţî sub sobă, şi în a surorei sale, ascunşi în şopu D de lemne. Banii îi prefăcuse în galbeni, pentru că defraudantulă voia să fugă în America. — x— După cum anunţă „Schi. £'g.,“ va apără în cu-rândă ună nou opă ală \Regină Elisabeta a României, conţinendă gândiri şi max.me pline de spirită, care se referă la fapte de densa petr&mîe şi observate. —x— »Telegrafulă« din Bucurescî (Jice, că suntă indicii că emigranţii bulgari, cari se află în România, ar fi urnită un complota pentru a răsturna guvernulă actuală din Bulgaria, Mişcarea revoluţionară a fostă pregătită pentru sărbători. Conspira^iunea este paralisată. Pentru momentă nu putemă destăinui mai multă. Căpitanii Benderoff şi Zarafoff, principalii conspiratori bulgari, să află în Bucurescî. Ambii au sosită din Rusia. acestă ţinută se găsesce în abundanţă aşa tjicândă mij-loculă de a satisface prima din Iote trebuinţele, adecă nutrimentulă. Acâsti trebuinţă însă nu e singură: mai lipsescă încă vestmintele, adăpostulă etc. Acestă popu-laţiune va fi deci obligată să sacrifice pentru lemne, păşuni şi vii miserabfie, o porţiune mare din pământurile cele bune, dintre cari o cantitate mai mică ar fi fostă de ajunsă să-i procure prin schimbă ceva ce-i lipsesce şi din care restufă ar fi putută nutri încă sute şi mii de indivizi. Astfelă acestă populaţiune nu va fi atâtă de numărâsă ca dtfcă ar fi avută comerciu şi cu tâte acestea îi voră lipsi o mulţime de lucruri. Cu atâtă mai mare lipsă voră sâmţi locuitorii ţinutului unde se cultivă viţa de viă. Aceştia voră cultiva şi voră produce vină numai pentru trebuinţele loră neavândă unde să vântjă o cantitate, care trece preste trebuinţele loră. Ei îşi voră slei puterile la lucrări ingrate, pentru a face să producă aceste coline uscate nisce grâne miserabile, ne-avândă de unde să cumpere, tâte celelalte trebuinciâse îi voră lipsi. — Acâstă populaţiune deşi agricolă va fi rară şi miseră. In ţinutulă mocirlosă, şesă, prea umedă pentru grâu şi prea rece d. e. pentru viţă şi alte plante meridionale, va fi cu multă mai rău. Locuitorii voră fi siliţi să renunţe la orice cultură, să se facă păstori şi să nutrescă chiar numai atâtea animale câte potă consuma. De lângă Regliinulă săsescă, Decemvre. 1886. Stimate D-le Redaetoră! fn raportuiă cu data 29 Aprilie 1886. Nr. 1144-18 aşternuta din partea vice-comitelui comitatului Murâş Turda representaţiunei comitatense asupra agendeloră decurgerea afacerioră oficiâse pro 1885, între altele \ demd şi următorele : Date despre starea înveţămentului scolastică p 1884—1885 în asemenare cu starea scolastică d 1881-1882. 1. Numărulă locuitoriloră 145,819 2. Scâle suntă: An. 1882 18: a) De stată 6 i b) Scâle comunale ajutate de stată 4 c) Scâle confesionale .... 241 24 Suma 251 25! 3. Scole suntă după confesiune: a) Romano catolice 24 21 b) Greco catolice 67 6' c) Greco orientale .... 34 Hi d) Evang. reformate 99 10$ e) Augustane (agostai) .... 5 r f) Unitare 12 1; g) Israelite 1 1 Suma 241 24c 4. Copii obligaţi a umbla la scâlă : a) Dela 6—12 ani ... . 14301 1689/ b) ' „ 13—15 ani ... . 6760 6851 Suma 21661 ^3748 5. La scâlă însă au umblată: a) In scâle elementare . . . 9935 11996 b) In scâle de repetiţia . . . 1710 3409 c) fn scâle secundare (sâu medii) 89 99 Suma 11734 15504 6 Nu au cercetată scâla .... 9327 8244 7. Intre şcolari după religiune suntă : a) rom. cath 1265 1503 b) gr. cath 2399 3576 c) gr. orient 1375 1893 d) ev. refor 5458 6889 e) august 688 768 f) unitari . 428 706 g) israeliţî 121 169 Suma 11734 15504 8. Intre şcolari după limbă au fostă a) Maghiari 7272 9267 b) Germani 688 768 c) Români 3771 .5469 Suma 11734 15504 9. In timp de 8 luni au visit. scâla 923 9921 Mai puţină de 8 luni.............. 10811 5583 Suma 11734 15504 10. Cu cărţile de lipsă au fostă provăcj. 9239 6919 » „ „ neprovăcj. 2495 8585 Suma 71734 15504 11. Gasurile de lenevire pentru Va de di s’au pedepsită : a) In pedâpsă cu bani .... 4537 2211 b) Ga mântuiţi prin escusare . . 96689 119367 Suma 101226 121578 12. Ga pedepse pentru Va tji în bani au incursă în anulă 1881, 118 fl 19 cr., er în 1885 1105 fl. 50 cr. 13. Dintre cei ce au părăsită scâla sciu bine a) a ceti şi a scrie.............. 1033 1339 b) numai a ceti................... 68 302 Suma 1101 1641 14. Numărulă învăţătoriloră a fostă . 277 276 a) cualificaţi............... 98 173 b) necualificaţî.............. 179 113 aa) ordinari................ 271 262 bb) ajutători................ 6 14 Suma 831 828 15 După limba de propunere au fostă şcâîe: ' a) cu limba maghiară .... 145 151 b) » „ germană .... 5 5 c) » „ română............. 99 79 d) „ „ maghiară-română . ._______2_____17 Suma 251 2Ş3 Câtă pentru ţinutulă pădurosă şi muntosă, locuitorii nu voră avă altă mijlocă de subsistinţă, decâtă numai vânatulă, întru câtă se voră găsi animale sălbatice, fără a se cugeta la conservarea pieiloră, căci ce ar face cu ele ? £tâ, Dâmneloră şi Domniloră, ună mică tablou, care ne-ar înfăţişa Transilvania împărţită în 2 părţi suprimândă orice corespondinţă între ţinuturile ei; o jumătate ar fi sălbatică şi alta rău provăcjutâ. Să ne închipuimă însă corespondinţă şi comunica-ţiunea între aceste ţinuturi activă şi uşâră, deşi fără re-laţiuni esteriâre. In casulă acesta producţiunea propriă fiăcărei localităţi nu va mai fi oprită prin lipsa de de-buşeuri şi prin necesitatea de a se îndeletnici la lucrări fârte ingrate,* der necesare din lipsa de schimbă, spre a-şî satisface, fiă bine, fiă rău, trebuinţele sale sâu celă puţină pe cele mai urgente. Ţinutulă cu ţârina bune ar produce^grâu câtă i-ar fi cu putinţă şi ar trimite ţinutului cu vii, care ar produce vină, câtă ar găsi că i se pâte vinde. Ambele împreună ar aprovisiona ţinutulă de păşuni unde vitele s’ar înmulţi în proporţiune cu debi-tulă şi omenii în proporţiune cu subsistinţă ce li-o procură acestă debită. Aceste trei ţinuturi Ia ună locă ară alimenta în fine pănă şi munţii cei mai sterili, locuiţi de omeni lucrători, cari le-ar da în schimbă lemne, metale etc. In unele părţi s’ar cultiva în raâsurâ mai mare Nr. 1. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887, 17. Prelegerile s’au ţinuţii în şcoli proprie, în 230 227 In şcoli închiriate 21 25 Numârulă scoleloyă de prelegere 278 285 Localităţi pentru învăţători . . 247 234 Mai departe raportulă vorbesce de tablele negre de părete ş. a. şi cjiee că în 1882 au fostă 8 bibliotece şcolare şi pro 1885 suntă bibliotece 21, între cari nici una română! Venitulă şcoleloră pro 1882 1885 a fostă de..................... 71,239 91,509 Spesele de...................... 71,239 91,508 Aşa stau scolele în Mureşă-Turda. M’am ţinută strînsă de datele autentice ce le am Ia mână. In ce privesce starea scâleloră pro 1886, voia raporta în cu-rendă pentru ca să sciţi şi să vedeţi că >Kolozsvar,“ nu are dreptate, me temă că să pre grăbesce cu urda în Turda. Amintitulă raportă nu are dreptate, când susţine, că prin 1885 au fostă 17 scoli cu propunerea maghiară română, pentru că atâtea nu au putută să fiă. Pentru că copii din scola Reghinului săsescă instruiţi de diri-gentele şcolară Maioră sciu declama Hârom pillango, nu se potă făli Ungurii, că Românii îmbrăţişâză pe (Ji ce merge mai multă limba maghicră şi că o învaţă cu mai mare pasiune chiar decâtă pe cea română, — de aceste esageraţiunî numai în raporturile unguresc! potă ave locă, de aceea nici nu mai crede nimeni diareloră unguresc!, până ce nu se convinge îusuşî cu ochi săi. Vedemă şi scimă noi Românii bine ce vrău stă-pânitorii dilei, când se fălescu şi trîmbiţă atâtă pe cale oficiâsă câtă şi pe cale privată în lume, — că denşii, din scole române au făcută maghiare, — şi eră că în atâtea şi atâtea scoli române au înfundată ca limbă de propunere limba maghiară etc. N’ar trebui să uite însă, că Românulă îşi iubesce şi adî limba mai pre susă de tote şi că de aceea tote încercările loră voră rămâne zadarnice. De se trezeau cu o sută de ani înainte ca-lea-valea, încă mai puteau dobândi succese de Domne a-jută pentru maghiarismulă loră der „a trecuţii baba cu colaeii.“ AdevSrulti despre Siberia. Nu scimă, dâcă mai esistă vre-o ţâră sub s6re, ală cărui nume rostindu-se de cineva să cuprindă pe omă nisce fiori aşa de reci, ca frigulă, ce domnesce în nordulă disei ţări. T6tă lumea se îngrozesce, când aude, că autocratulă Ţară (împăratO) ală colosalului imperiu europenu-asiaticu rusescă a mai subscrisă unu ucasu (or-dinaţiune, ordonanţă împărătâscă), ca să mai fiă deportaţi nişte nenorociţi de Omeni în esiliulă Siberiei. Multe s'au scrisă şi s’au răspândită in lume despre grozăviile acestei ţâri. Scrisu-s’a şi (^isu-s’a în destulă, că cei loviţi de sdrte, de a fi deportaţi în Siberia, suntă tocmai ca şi aceia, cari suntă osîndiţi la munca iadului, cu unica deosebire, că chinurile Siberiei se sferşescă cu mortea nenorociţiloră, câtă vreme cei din iadă au a suferi o muncă vecînică, fiindă sufletulă nemuritoră. Insă proverbulă acela: „ Ţera e mai bună decâtă numele ei (das Land ist besser als sein Ruf)“ pare a se adeveri în adevăratulă înţelesă ală cuvântului şi asupra Siberiei. In timpulă mai nou au eşită la lumină descrieri, mai multă seu mai puţină amănunţite de călători, despre Siberia. Dintr’o descriere de acestea estrage şi t|larul0 vienesă „Neue Freie Presse“ ună articula sub titlulă de susă, pe care noi îîă reproducemă întregă din causa importanţei lui. £tă-lă: „La 26 Augustă serba Siberia o sărbătore de forte mare insemnătate, deschiderea celei dintâiu universităţi a ţârei în oraşulă Tomscu. Spesele pentru acâstă pepinieră de cultură mai înaltă au fostă adunate cea mai mare parte dela poporaţiunea indigenă. Ună singură eetăţenă din oraşă, consiliarulă comercială Zibulskij, a dăruită pentru zidire 100,000 de ruble şi pentru bibliotecă 10,000 de ruble şi apoi a mai adausă o sumă de 40,000 de ruble, cu totulă dâră 150,000 de ruble. Nu mai slabă s’a arătată râvna de a jertfi a comuneloră pentru întemeiarea de scdle mai interiore, deşi cercetarea acelora nu se face nicidecum in măsura dorită. Totulă se aştâptă aicea la nouă vieţă, la lumină. Cu putere crescândă se înalţă >tânera Siberia*, o generaţiune luminată şi râvnitore după reforme, căreia nu-i lipsesce adevărata cunoscin^ă a trebuinţeloră celoră multe ale ţerei. Dintre representanţii direcţiunei acesteia nouă punemă în prima liniă pe Nicolau Iadrincev (născută la anulă 1842 în Omseă), din condeiulă căruia a apărută tocmai acum de curândă ună escelentă opă de is-voră despre Siberia în prelucrare germană de Dr. Ed. Petri la Castenoble în lena. Chiar şi între cei culţi domnescă totă felulă de prejudeţe în contra acestei ţâri. Numai numele ei dâcă-lă aucjimă, credemă, că şi sim-ţimă frigulă celă grozavă, care într’adevără acolo în nordostă îşi ajunge macsimulă absolută (— 63 de grade Celsius în Verchoianscă, la o temperatură anuală mij* lociă de — 49 de grade); atunci fără voiă ne aducemă aminte de situaţiunea deportaţiloră, cari lânge<|escă în penitenciarele Siberiei şi ale Sachalinului. Insă ţera, care se întinde preste 32 de grade lăţime, cuprinde t6te climatele şi posede regiuni calde, binecuvântate de natură cu mare prisosă şi variaţiune; şi dilele deportaţiunii suntă numărate — aşa pulemă spera în interesulă umanităţii, — puşcăria (penitenciarulă, Strafhaus) Siberia se va preface încetulă cu încetulă într’o coloniâ agricolă desu împoporată. Şi vieţa politică şi socială va isbuti a eşi la lumină, la deşteptare din amorţela, de care a fostă înlănţuită pănă acuma; in lo-culă tutorisârii (ţinerii sub tutelă) va veni administra ţiunea propriă, sistema de esploataţiune obicinuită va face locă unei economii înţelepte. In guvernulă ţărei-mame se manifestă] ideea totă mai tare, că nu mai pote merge de acum încolo aşa ca pănă acuma şi că în Siberia trebue să se desvolte o activitate culturală mai repede şi mai mare, dâcă este ca acestei ţări să i se păstreze ună viitoră înfloritorii. Chiar vecinătatea iinpe-riiloră desă împoporate ale Asiei orientale, China, Coreea şi Japonia, cari acum .s’au deşteptată din letargia loră şi nisuescă a’şi însuşi totă mai multă civilisaţiune europenă, zoresce la lucru mai iute; zoresee la acăsta rivalitatea puteriloră comerciale europene şi americane. In Oceanulă-pacifică, , Marea-mediterană a viitorului*, voesce şi Rusia să-şi validiteze iufluinţa sa politică şi să desvolte o activitate comercială mai viă; în tâtă pripa fortifică ea — via Canalulu de Suezu — portulă Vladi-vostocă, umblă după o staţiune de cărbuni la ţărmurele Morcei, caută în acelaşi timpă să-şi asigure pentru tote timpurile drumurile fără concurenţă pe continentă spre Coreea şi China, spre Mongolia şi Turohestană. .In Europa, unde o cultură, ce numără mii de ani, pune la îndemână stateloră formate mijloce suficiente şi potrivite pentru apărarea în contra lăcomiei cuceritore străine, nu e nimica de câştigată pentru Rusia. Spiritului poporului rusescă i se cuvine mai vârtosă problema de a aduce la cultură partea nordică a Asiei şi de a deştepta la activitate simţulă pentru lucrarea colonisării, precum şi valorea fiinţei proprie a individului, tocmai precum şl-a documentată rassa anglo-sacsonă valorea sa prin lucru greu. der cu folosă în tdte părţile pământului. In Rusia europenă se simte deja desimea crescândă a poporaţiunii. Cele o sută de milione de locuitori mai că se voră duplica în 50—60 de anî; crescerea, respective sporirea proletariatului se pOte împedeca şi trebue să se împedece prin emigrare. Siberia p6te hrăni numai în ţi-nutulă pământului său negru (humosă) mai multă de 50 de miliâne de 6menl, — ce prospecte pentru colonisa-ţiune! Cu natura sa cea bogată şi schimbăciâsă şi cu enormele comori ale pământului său Siberia va aduce cu timpulă ună câştigă de o sută de ori mai bogată ca celă de astâcjl, unde nu se vină cu multă mai multă de 300,000 de ruble pe ană pentru guvernă, cu t6te că spiritulă poporului rusescă a produsă în timpă de tre sute de anî şi aci creaţiuni însemnate şi trainice;. Ţî-nutulă Altai cu avuţiile sale cele mari mineralice, ţinu-tulă celă bogată în bucate Minusinscu, Semerecinsculu celă de totă productivă, în fine ţinutulă Amuru au devenită de multă timpă câmpuri Jjprincipale ale lucrărei colonisatorice, unde prisosulă solidă ală poporaţiunii rusesc! va afla pentru multă timpă o imposantă provisiune de pămârtă nelucrată (virgină) pentru colonisare. Aci avemă noi, (Şice Iadrincev, în nemijlocită apropiere „statele nostre unite{(. (Va urma.) SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.O . BERLINtî, 12 Ianuariu. — Desbătendu*se erl în Reichstagu proiectulu militară, cancelarulă imperiului, principele Bismarck, vorbi despre ra-portulă Germaniei cătră Rusia şi Austro-Ungaria, desemnându-lu ca alianţă a celoră trei împăraţi ai celoră trei mari puteri ostice. Rusia nit va ataca Germania şi totti aşa de puţina va începe Germania certă cu Rusia pentru Bulgaria. Peri-cululu pentru Germania ilu formeză Francia. Sco-pulă septenatului este a înlătura acestă periculă său a-lă amâna câtă se p6te, de aceea guvernulă ţine strînsă la proiectă. Respingerea proiectului va atrage după sine disolvarea Reichstagului. — Desbaterea s’a amânată pe Mercurl. PARIStl, 12 Ianuariu. — Sesiunea parlamentului s’a deschisă- In senată constată preşedintele Camot, că este numai o apucătură mă-esţrită a arăta pe Francia ca doritdre de luptă. In Francia nu esistă nici o partidă militară. T6te partide e voescă stabilitate înăuntru şi pace în afară. — Camera a realesă pe Floquet ca preşedinte. DIVERSE. Răpirea d nei Adelina Pati. — Ună comerciantă dela Mecsico, d. Macs Verner, comunică „Românului* urmâtârele: Indrăsnâţa bandă Mecsicană de tâlhari uneltise săptămâna trecută ună plană, care, dâcă ar fi rău-şită, ar fi procurată brigan4doră o sumă rotundă de două milione dolari. S’atingea de nimică mai puţină decâtă a răpi pe Adelina Pati, care dă acum represen-taţiunl teatrale la Mecsico. Era plănuită că ună numără de 6meni înarmaţi s'atace pe calea la teatru trăsura celebrei cantatrice, s’o lege bine, s’o pue p’ună cală şi s’o aducă căpitanului tălhariloră, care se va înţelege pe urmă cu impresariulă ei. Unulă din briganzi, anume Witon, că speranţa d’a căpăta o bună recompensă, a trădată planulă, care era forte bine combinată pănă în cele mai mici amănunte. Acum temerea artistei e atâtă de mare, încâtă nu îndrăsnesce a’şi părăsi locuinţa decâtă înconjurată d’o escortă de trei-^eci călăreţi înarmaţi, ce preşedintele republicei, domnulă Porfiro Diaz, a pusă la dis-posiţiunea d-ei. Editoră: Iacobti Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu inulă şi cânepa, se voră ţese pânze diferite şi se voră trimite în locurile lipsite de aceste articole. Alte părţi voră lifera pietrii de rnâră pentru tote celelalte. Unele localităţi voră fabrica articolele casnice pentru ţinuturi întregi, er altele voră prepara materialulă pentru (Jidirea locuinţeloră. Unele se voră îndeletnici cu prelucrarea lutului în totă felulă de vase, er altele voră procura prin vânată şi pescuită o cantitate mare de provisiuni. Preste totă vedemă născându-se industrii nouă nu numai prin schimbulă de mărfuri, ci pr.n comuni-caţinnea de lumini, căci dâcă nici ună ţinută nu produce totă, n’ar esistă nici unulă, care să inventeze totulă. Când suntă stabilite comunicaţiunile ceea ce e cunoscută la ună locă, e cunoscută preste totă şi de cele mai multe ori lumea învăţă şi perfecţionâză mai multă decâtă inventâză. De altcum comerciulă însuşi inspiră pofta de a inventa; estinderea lui cea enormă face posibilă o mulţime de industrii. Artele nouă ocupă o mulţime de omeni, cari trăescă din lucrulă loră numai fiindcă lucrulă veciniloră loră, devenindă mai fructiferă, ajunge ca să le potă plăti. Etă deci aceeaşi Transilvaniă, care cu ceva mai înainte era săracă, umplută acum cu o populaţiune numerâsă şi bine aprovisionată şi prin urmare ajunsă fericită şi bogată, fără să fi fostă silită a lua dela alţii din afară celă mai mică lucru, aflându-se ^nsă în condiţiunile date şi posedândă o poporaţiune co- răspuncjătore diverseloră ţinuturi. Presupunemă mai departe Ridurile chinezesc! dărîmate şi mândra nâstră ţâră încungiurată de o poporaţiune laboridsă, de ţinuturi mă-nâse şi înzestrate cu cele mai diferite producte naturale şi industriale. Ce contrastă între starea de asediu de mai înainte, unde fiecare ţinută ar fi fostă avisată numai la sine, ba chiar fiăcare individă ar fi putută conta numai pe productulă muncii sale imediate, şi între starea plăcută şi favorabilă prin esistinţa comunicaţiuniloră, cari au efectele cele mai miraculose. Acestă tablou ne arată printr'o singură privire originea, mijlâcele şi scopulă comerciului, care e numai o manifestaţiune a activităţii omenescî, unulă dintre procesele, cari servescă la satisfacerea trebuinţeloră, o zală a lanţului puternică, care lâgă mai întâiu pe individă unulă de altuia şi după aceea pe popore între olaltă. Din cele 4ise urmeză evidentă, că comerciulă nu însâmnă altceva decât a schimba; a schimba însâmnă a produce; a produce însâmnă a lucra! Comerciul s’a născută cu omulă, căci esistenţa omului isolat e numai o golă hypotesâ; ună Robinson în 4>ua de adî e o adevărată fabulă, fără cea mai mică raţiune, fabulă, căreia nu i se pote atribui nici ună crecjâmântă şi care nici nu pote avâ nici o te-meliă. Schimbulă esistă preste totă în diferite grade, la triburile de sălbatic* ca şi la naţiunile cele mai civili-sate. Cum ne-amă putâ şi închipui ună individă, ba chiar o naţiune, care să-şi ajungă lipsele sale şi să şi le mulţumâ că numai prin sine şi pentru sine. Acâsta ar trebui să fiă compusă din semi (Jei- Am (Jisd comerciulă e o muncă. In ce consistă munca? Ea constă în a transforma, a conserva şi a hansporta unele porţiuni de materiă. Plugarulă, vierulă, păstorulă, tăietorulă de lemne şi minierulă, de cari am vorbită mai adineurl, după ce au transformată pămân-tulă în cereale, în carne; după ce au lucrată lemnele şi metalele oferite de natură, au pusă la o parte productele ce ei n’au putută consuma pentru ca să şi le oferâscă reciproc şi ca să-şi mărâscă bunăstarea loră prin schimb. Fiăcare din ei a fostă deodată industriaşă şi comerciantă. La începutulă unei societăţi lucrulă trebue să fiă complectă ; munca se împarte şi operaţiunile ei diverse se clasâză încetulă cu încetulă, mulţămită învăţăturiloră trase din esperiinţă. Transportulă producteloră e supusă legei acesteia nu mai puţină decâtă transformaţiunea materiei. Comerciulă propriu tjisă începe prin a fi locală, se face pe piaţă în detailă ; după aceea devine nomadă şi sub o formă sâu altă elă termină a opera în mare. Punntulă de plecare e modesta boltiţă şi umilulă colportorii ; terminulă ultimă este magasinulă splendidă şi can-torulă cosmopolită şi companiile; astfelă s’a transformată neînsemnatul balotă de marfă ală negustoraşului de târgă în corăbii de câte 2000 tone, cari străbată crucişă şi curmezişă tâte mările. * (Va urma.} Nr. 1. GAZETA TRANSILVANIEI 1887. Hisu-suln la bursa de Vîon» din 11 Ianuariu st. a. 18b7 Rentă de aură 5% . . . 103 10 Rfentă de hârtiâ 5°/0 • • 93 — Imprumutulă căiloră ferate ungare................1-49.30 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (1-ma em isiune) ... 99.60 Amortisarea datoriei căi* lorfl ferate de ostă ung. (2ra emisiune) ....---------- Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 118 — Bonuri rurale ungare . . 104.60 Bonuri cu cl. 'de sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................104.50 Bonuri cu cl. de sortare 104 20 Bonuri rurale transilvane 104 — Bonuri croato-slavone . . 105 50 Despăgubire p. dijma de vină ung...............99.60 Imprumutulă cu premiu ung...................121 20 Losurile pentru reguiarea Tisei şi Segedinului . 125 10 Renta de hărtiă austriacă 82 55 Renta de arg. austr, . . 83 45 Renta de aură austr. . . 113 25 Losurile din 1860 . . . 137.70 Acţiunile băncel austro- ungare.................885 — Act. băncel de credită ung. 301.25 Act. băncel de credită austr.291.70 Argintulă —. — GalbinI împărătesc! .............5.93 Napoleon-d’orI .... 9.98 Mărci 100 împ. germ. . . 61.92 Londra 10 Livres sterlinge 126.55 Cursuiu pieţei Braşovo din 12 Ianuariu st. n. 1887. Bancnote românescî . . . . Gumţi. 8.41 Vend . 8.43 Argint, românesc . . . . . . * 8.40 * 8.42 Mapoleon-d’orl .... . . v 9.94 9.97 Lire turcesc! . . * 11.30 * 11.33 Imperiali . . . » 10.30 • 10.33 Galbeni . . > 5.93 * 5.95 Scrisurile fonc. «Albina» . . » 100.50 > 101.50 Ruble Rusesc! . . » 116 — » 117.— Discontuhi . . . » 7—10°/9 pe ană. 5 6 §’âştigu sigură. Persone solide din orî-ce clasă, cari voescă a se ocupă cu vendarea hârtiiloră de Stătu şi a losuriloru cu prime permise prin lege, conformii Art. XXXI. din anulă 1883, cu plata lorii în câşturî (rate) se angagiază ori şi unde cu condiţiuni forte favorabile. Pre lângă puţină activitate se pote câştiga fără capitală şi fără ri-sicu cu uşurinţă fl. 100 pănă la 300 pe lună. Oferte în limba germană cu arStarea oeupaţiunei presente suntă a s£ adresa: An die Hauptstădtische Wechselstuben-Gesellscliaft ADLER & 05, Budapest. I I I M Depositu de Vinuri de Champanie dela renumita firmă Charles Farre în ftheims (Franţa) în rabatu însemnata. Sillery grand mousseux, butelia mare . fl. 2.75 Versenay „ „ . Îl. ■>.— Grand vin de cabinet I-ma calitate. . fl. 3.20 Se află de vânzare şi cu butelia, la cerere se tri-^ .mite la locuinţa compSrătorului de cătră H Monsieur Baur. Tergulti boiloril Nr. 413. s* 8 % | * diaru humoristicu şi satirică cu multe ilustraţiunî, ce apare la Sibiiu în prima fie*cărei luni, legată în caiete de una şi jumătate cole, şi costă, pe întregu anulu, numai 3 fl. s£u 7 franci. Dăscălii românescî, fără deosebire de răbdări confesionale, Jşi alţi calici, adresându-se la redacţiunea nostră, primescu Caliculii cu preţuri reduse. Cine are poftă de rîsu, şi 3 fl. în pozonarfi, ţie-şî pofta, trimită-ne cei 3 fl. şi noi garantămu Româniloră din t6te unghiurile rîsu cu hohotu p’unu întregii anii, obligându-ne totodată a restitui celoru nemulţămiţi abonamentulu. Numeri de probă trimitemu ori cui ne cere. Calendarulii Calicului pe anulu 1887 în preţu de 36 cr. se trimite abonenţiloru, care plătescil d’odată întregii abonamentulu, cu 26 cr. franco. A se adresa la Sibiiu: 3—3 Administraţiunea Calicului. Mersulu trenurilorU Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Temşii-Aradil-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung. Predeald-lSudapesta Buctirescî Predealu j Timişă Braşovft j Feldi6ra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişâra J jElisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşlfi Aiudă Yinţulă de susfi Ui6ra Cucerdea flhirisă Apahida Cluşiu Ntideşdu GhirbBu Aghirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca R6v Mead-Telegd Fugyi-Vâsârhely Yârad-Velinţe Oradia-uare P. Ladâuy Szolnok Bada-peata Viena Trenft de persdne Tren accelerat 7.47 8.24 8 51 9.14 9.51 t 1.03 11.29 11.26 12 0 1 12.29 12.44 1.05 1.34 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.5 b 5.10 5.30 6 03 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 Trena omnlbus 4.1H 5.02 5 4H 6.15 7.06 8.52 9.19 9.31 10. i 6 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12.48 1.22 2 18 2.48 2 56 3 64 4 51 5.28 5 56 Tren* omni bus 7.30 1.14 1.45 2.32 Budapesta—Fredeală | Trenă ; de pers. j Tren accelerat 10.55 1 23 3.24 10.05 2.15 6.0f — | 8.00 Nota: Orele de n6pte suntfi cele dintre liniile grdse. 8.00 8.36 9.Oi 9.32 10.11 10.51 12 16 12.50 1.2lj 2.02| H.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Rev Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Agliiriş GhirbSu Nedeşdu Cluşiu Apahtda Ghiriş Cucerdea Uiora Yinţulă de sasă Aiudă Teinşii Crăciunelă Biaşă Micăsasa Cop^a mic Mediaşă Slisabetopole Sigişora Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra Braşovft Timişă Prodealu Bucuresc! 11.10| 7.40; îl .051 2 02 j 4.7 2 11.00 11 19 12 30 1.01 106 1 13 1.20 1 41 2X0 2 38 2,48 3.20 3 36 4,60 4.3' 5.12 5.37 7.02 7.43 8.11 8.41 9.21 Trena ' Trena omnibus! de I persone Trena omnibas 2.— 8.10 | 6.20 8.00 3.58 7 38 i 9.34 11.40 5.28 540 11.26 2.31 6.58! 9.14 1.34 — — 9.24 2 06 — 941 2.17 — 7.33 10 19 2.40 8.04 11.38 3.24 — — 12.18 3.47 — — 12.5 â 4.07 — 8.58 1.57 4.83 — 9.28 3.11 5.15 — —. 3.40 5.34 — — 4.15 5.55 — — 436 6.07 — — 4.58 6.24 — 10.28 5.26 6.43 — — — 7.08 _ — — 7.36 — — 9.06 — — 9.53 — — 10.— — — 10.09 — — 10.19 — — 10.48 — — 11.14 — — 12.12 — — 12.30 — — 1.12 — — 1.32 — — — 2.18 *J <|Q ‘ ‘ — OAiO 3 49 — — 4.28 * — — 6.16 — 7.06 — 7.46 — 8.25 — 9.15 — 1.55 — — 2.53 ‘ " “ — 3.28 — — 9.35 Tipografia ALEXI Braşovă. lîârtia din fabrica d-lorii Koniges & Kopony, ZernescL ! feluşft- Uadâ-Biidapesta Budapesta- Iradâ-'feiuşA. Trena i Tre Ri Trena de Trena de Trena Trenă omnibus omr.buB persdne persdne de pernone omnibnr Teiuşâ 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8,20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.2i ~ 1 , ( 11.20 12.41 — Şibotă 12.52 — 4.50 5Z01B0& f 4 10 5.45 — Or ăştia 1.01 — 5.18 Ar.&dft 4.30 6.— 7.04 Simeria (Piski) 2.03 — 5.47 Giogovaţă 4 43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Bramelea 3 23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 541 7.10 8 36 Gurasada 4.08 — 7.40 Gonopă 6 09 7.37 — : Zam 4.25 — 8.11 Berzova 6 28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — B&rzova 5.56 — 9 33 Zara 8 01 9.12 — Gonopă 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 .— Radna-Lipova 6.47 — 10 27 llia 8.55 9X8 — Paulişă 7.28 — 10.42 Branieîea 9 19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9.51 1042 - - Giogovaţă 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Arad fa 8.28 — 11.39 Orăşîiă 11.11 11.37 — ^alnitb ( 8 42 — 4 52 Şibotă 11.43 12.— — ( - - — 5.12 Vinţulă de josă 12 18 12.29 Budapesta _ j — 8.20 Âlba-Inlia 12.36 12.46 — Viena — ] - 6.05 Teftwşik „ 1.29 1.41 — I Aradfa-Ttoilş«4ri& SUmevia (Piski) Fetroşestl Trenă Trenft de TreDfi Trend de Trena Trenă oiEDtbns pers6nn mixt persdne oran'bng mixt iradă 5.48 6.05 âiîţaeî’la 11.25 2.42 Aradulă nou 6.19 — 6.33 Strein 11.58 — 3.25 Memeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 4 16 Vlaga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7,47 — 7.55 Grîvadia 2.24 — 558 Merczitalva — — — Baniţa 3.05 — 6 41! Tlatişfajra 902 — 9,08 iPetroşenl 3.37 — 7.12 Tâtmls6r»-Arail & Petroşenl—Mimeria (Piski) Trena de Trend de Trend Trena Trenu Trenft persdne persdne omnibus de pers. omnibus mixt Timişâra 6.25 5.00 Petroşenl 10 07 1 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Grivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă 1242 — 901 - Aradulă nou 9.1! — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 AradA 9.27 — 8.17 | iiieerti 1 53 — 10.31