REDACŢII?tf£Â Şi ADMtJiîISTttAŢIIJNEA : BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22, GAZETA4* IESE tN FIECARE ţ)l. Pe unii aaQ 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anfi -IO fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 er. v. a. pentru fiecare publicare SorlBorl nefranoate nu •• prlmetou. — ■anusorlpto nu ia retrimit!. 288. Duminecă, %9 Decemvre st. v. 1886. Nou abonamente la „ Gazeta Transilvaniei‘. Cu I lanuariu 1886 st. v.. se începe imsA nou AabonamentA, la care învitămtt pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţuiţi Abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl, >» ş^se ,, 0 ,, „ unu anu 12 „ Pentru România şi str&ln&tate: pe trei luni 10 franoi „ ş6se „ 20 „ „ unu anu 40 „ Rugămă pe domnii abonenU, ca să bine-voiască T6tă lumea va (Jice, ci aceste asociărl au ninţată, s’a înarmaţii grozavii, apoi şi Turcii au concen- „caracteră naţională", dedrese se facă în sinulă unei individualităţi deos^lite naţionale. Nici ună omu cu minte însă mi va 4ice? că asociă-rile cu caracteră naţională crebue să aibă şi ca-racteru politică şi să urmSr6scă scopuri politice. Acăstă este atâtu de îivederatu, încâtă, dacă s’ar afirma contrarulu, în itatulu ungară n’ar mai pută să esiste alte asociări decâtă numai între Maghiari. Şi aici vrea să aducă ucrurile „Kulturegy-let“-ulă din Cluştu, când di acum asaltu în contra „baniloru românesc! Pentru ei totu ce e românescu este şi naţională, şi totă ce este naţională este şi politică, şi totu ce este politică a-şl reînoi de cu vreme abonamentidă, ca să nu se este şi daco-românistu, şi prin urmare trebue .smulsă din rădăcină.w îi rîmă la inimă pe cavalerii Kulturegyle- întrerupă espediţiunea diarului. * Domnii ce se voră abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. 1 c& se mai pote atji în statulă „liberală şi Abonarea se p6te face mai uşoru şi mai j constituţională" ungurescU, ca 4ece* douăzeci repede prin mandate poştale. jsău mai mulţi cetăţeni de naţionalitate română Abonaţiloră de pân’acum li se recomandă din Cluşiu să se adune şi se : a însemna pe cuponă numărulu fâşiei sub care § 1. Infiinţâmu în Cluşiu o societate pe ac »u primită 4iarulă. jţiuni cu scopulu de a stabili în centrulă comi- Administraţiunea jtatului Coşiocnei unu institută de credită şi eco- ' ! nomii, pentru ca mai cu înlesnire să fiă ajutorată Braşovfi, 28 Dscenivre 1885. jmai aiesfi poporulă economu la întreprinderile „Kulturegylet"-ulă din Cluşiu, în zelulă său sa^e economice şi să i se dea unu impulsu spre pentru lăţirea „culturei maghiare/ nu mai în s cape acum de institutele de credită şi de econo- desvoltarea spiritului ecotidmică. Acăsta’i pră multă! ,Unde o să ajungemu mii înfiinţate de Români în puterea dreptului de,noi Maghiarii, dacă se va înfiinţa în centralii asociare pe tenîmO economicii, ce după lege fltt ”culture‘ “»ghiare“ unu iastitutfl de economia are fiecare cetăţdnO fără deosebire de naţiona j va'ab^ ? | Sărman! cavaler! Kulturegyletiştî, ce a mai Lozinca cea mai nouă ce s’a dată din Cin- trebuita 86 v<^> suntQ în Ungaria şi „bani şiu este: asaltd în contra societăţilortt economice românescI“ ! Ac&ta nu * P6te tolera> căcI “ române |4ica ei — „suntă Români ^ este portă românescă S’â telegrafiată în lumea largă, că Românii este jocU românesc®, şi sunti şi dobitoce românescl din Cluşiu voiesefl s6 înfiinţeze pe acţii unii in- ^te mgSură; dir hanl rominesă nu sunt® îu Un-stitutu de credită şi de economii sub firma „Eco- 9arm-n nomulu" şi că acăstă societate ar ave„carac-| teră naţională.41 j Corespondentulă lui „Neue freie Presse" j (}ice, că „Kulturegylet"-ulu a dată acăstă alarmă Quod erat demonstraiiuum! GRECIA ŞI PRETENŢIUNILE SALE Cu privire la înarmările Greciloră şi la nota spre a face reclamă pentru idea fusiunei tuturor» circ"lara c.? a adresa?’° g,urernultt g^cescfi prin reumuni/orfl de maghiansare. No., cari vedemu de,a g Ianuariu „ scrie următ6rele: mai departe şi cundscemă adevărata însemnătate, „ . , * , . 1Ja , ...* . , , , . , ; Grecia modernă dela 1878 arată o poftă deosebită a tendinţeloră kulturegyletiste, concedemu că de a sup6ra Europa cu dorinţe şi cu plânsori. Terito causa esteriără a acestei nouă mişcări pote să fiă ^ riulG cu care s’a mai măritâ Grecia la 1881 n^a mulţă planulă de fusiune, dar în realitate cavalerii j mită pretenţiile GrecilorG, ci aumai le-a aţîţală pofta „culturei maghiare“ nu gândeseti nici mai multă , după nouă achisipunl. Mişcarea din Filipopole şi r£s- nicl mai puţină, decâtă a împedeca. pe Români \ dintre Şerb! şi Bulgari au produsă şi intre Greci j ... „ .o mişcare puternică, care nici până astâd! nu s’a aşe- ^ de a se mai asocia pentru scopuri economice. y ’ Insinuaţiunea, că institutulă ce voescu a-lu înfiinţa pe acţii Românii din Cluşiu ar avă ca- racteră naţională, nu este înaintea publicului costişitore, care le făcură Grecii, au apucată pe drumulO maghiară, ameţită de ideile cele mai şovinistice, diplomatică. decâtă o denunţare, că acea societate economică ln 4iua ultimă a anului espirată, Delyannis, mi- ar avă tendinţe politice. nistrulă grecescă, îndreptă o circulară cătră represen- n . ... y v . v tantii grecesc! de pe lângă marile puteri, în care arată rentru noi şi pentru orice omu nepreocupatu 1 r r r .durerile Greciloră. Ministrulă grecescQ spune diploma- este clar» ceea ce va să <}.că caracteru na- ţiej> eă îş| ţin, de 0 datorin(â a sa a arăUi c& la ho trată trupe în Macedonia, spre a întâmpina ună atacă din partea Greciei. Din acâsta s’a născută situaţiunea cea ameninţătăre, despre care vorbesce Delyannis, şi când acuma Grecii, cari totă mereu să jucau cu foculă, arată mariloră puteri, că la ei arde, în locă de a fi băgaţi în âmă, ar trebui traşi la răspundere pentru petulanţa orG. Grecii susţină, că şi ei vrâu pacea ca şi cei din Berlină şi cei din Viena. Ei nu suntă duşmanii Turciei, nu voră cuceriri, ci voră numai ca să nu se întindă în-fluinţa Slaviloră pănă la hotarăle Greciei. Dacă se va împreuna Bulgaria cu Rumelia orientală, atunci mişcarea bulgară se va propaga în Macedonia, din care provincia şi acuma au luptată mulţi voluntari, în armata bulgară, în contra Sârbiloră. Dăr acâsta Grecia nu o p6te suferi. Nu cere Grecia altceva, decâtă ca Porta să suprime orice încercare de revolu-i.iune în Macedonia. Dăcă Turcia n’ar fi în stare să iacă acăsta, atunci Grecia îşi reservă dreptulă de a interveni în Macedonia spre a apăra pe Greci în contra Bulgariloră. Numai în scopulă acesta a făcută Grecia armările cele mari şi pentru acesta nu se pote acusa de felă. Grecii astăifî se arată fărte nevinovaţi şi că ei facă ce facă mai multă de dragulă Turciei. Turcia a îngrijită de timpuriu pentru ţinerea ordinii în Macedonia, aşa că nu e trebuinţă de armata grecâscâ şi acuma Grecii îşî potă trimite reservele acasă. In Constantinopole privescă lucrurile din Macedonia cu totulă altfelă. In Macedonia domnesce o mare amă-rîciune în contra Greciei şi Sultanulă este năcăjită focă pe Greci. Pe Sultană l’a făcută să fie aşa de năcăjită asupra Greciloră încercarea puteriloră, de a face pe Turcia ca să dea Greciei hotarăle, care le ceruse maii înainte. Turcii nu vădă în purtarea Greciloră altceva, de-> câtă o schimbare teritorială. Circulara lui Delyannis nu ‘ va face o impresiune bună nici în cealaltă^ parte a Europă. Diplomaţii au destulă de lucru cu cestiunea ru-meliotă şi cu pacea dintre Sărbi şi dintre Bulgari, şi n’au timpă să se mai ocupe şi cu Grecii. Grecii prin>_ atitudinea loră actuală şî-au perdută simpatiile chiară_ şi la amicii loră, apoi Europa nici odată n’ar fi lăsată ca Grecii să ocupe Macedonia spre a paralisa înfluinţa Bulgariloră. Intervenţiunea Greciei în Macedonia ar fi dată signalulă la ună răsboiu generală în peninsula balcanică, la o luptă pentru egemoniă, care trebue amânată cu orice preţQ, câtQ numai se p6te, pentru că marile puteri cu greu voră pută privi cu indiferentismă la acăstă luptă. Decă Grecii voră trece peste hotarăle loră sub ori ce pretestă, voră arunca fitilulă în butea cu prafulă. Asta i-ar mai trebui Europei, ca pofta Greciloră de a se întinde să pro voce ună răsboiu mare şi idea Elinismului să nimicăscă pacea generală. Pericululă la nordulă Greciei este, şi diplomaţia să caute ală delătura, dără altmintrelea decum doresce Delyannis. 4ată. Numai câtă victoriile Bulgariloră au strămutată ţînta Greciloră. Mai nainte Grecii aveau poftă să|ope-reze paralelă cu Sărbii. Acuma cu tbte înarmările cele ţionalu. Intr’o ţ£ră, unde aprdpe două din trei părţi tarăle nordice ale ţării domnesce ună perieulă şi îşi es-primă speranţa, că la regularea cestiuniloră orientale să a poporaţiunei este de naţionalitate română, e cu! voră lua şi interesele Greciei în consideraţiune. Circu- neputinţâ ca să nu esiste asociări de Români, i*ara nistrului grecescă este ună actă ciudată şi mai alesă modală cum lămuresce faptele. Elă (jice că esistâ I* reuniuni literare, sociale, economice ş. a. şi t6te aceste asociări trebue să aibă ipso facto ca-rqcteră românescă, pe câtă timpă suntă Români cei ce le facă. ună perieulă la hotarăle nordice ale Greciei. In pri vinţa asta are mare dreptate, pentru că de acolo este ameninţată pacea generală, dâră pericululă vine esclusivă din partea Greciei. Grecia, fără să fiă de cineva ame- Rusia şl Austro-Ungaria. „Temps“ publică ună articulă, în care în-cârcă să arate, că Rusia, dăcă nu vrea să renunţe la t6te tradiţiunile sale şi să ’nceteze d’a fi ceea ce este, neapărată trebue să intre în luptă cu Austro-Ungaria şi Anglia. Numitulâ 4'ard încheiă astfel u ; Una din amintirile cele mai demne de însemnată ale epocei nostre va fi situaţiunea, în care miculă poporă rumeliolă a aruncată deodată Europa: Rusia e în neputinţă d’a procura satisfacţiune relei sale disposiţiunl cătra prinţuld Alexandru, Austro-Ungaria e în neputinţă d’a sprijini pe egoistulQ şi nedibaciulă său clientă, Germania e în neputinţă d’a susţină tractatulă din Berlină, Turcia e în neputinţă d’a-şî validita drepturile ce i le recunăsce lumea, şi Anglia în fine e în neputinţă d’a-şî apăra interesulă său şi o causă populară, aflândfi mijloculă pentru acâsta. Prinţulă Bismarck despre Poloni- ţfiarele din Germania au publicată în (filele acestea ună articulă scrisă de prinţulă Bismarck în 20 Aprilie 1848 în contra Poloniloră. Articululă acesta are şi a4î x Nr. 288. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. însemnătatea sa, pentru că dovedesce, că cancelarulă ! gratii l’au păcălită şi elă a trebuită se stea locului pănă germană nu şî-a schimbată nici aa in o comuni-pre care alegere una corespondenta însemnata eu r. I. ta,e cu ofioiu PretorialO, der unde e Cosna Chirlibaba? a raportata fbiei .Magyar Polgâr.. ‘Când h * Pub,i * lucrurt de aceste «®*“®tort. cari In acâstă corespondenţă. cu data 15 Nov., respec- formdzâ nolaria,e cereuale? S’a începută corteşire for-tivula r. 1. intitulez* pe anula dintre cei mai veneraţi mală dln P*rte* P»nidei, ce-.?i arogă titluitt de maghiară LUPTA ROMANILORtr IN COMITATULtJ RISTRITA-NĂSEUDU. Rodna vechiâ in 8 Ianuarie 1886. Depărtându-se de aici din Rodna, încă înainte de acesta tu vre-o 2 ani. fostulă adjunctă administrativă' Emilfi Hosu, a deeâtă împăratule rusescă, care e bună bucurosă, că’şl i Români ca conducători de Masculi (muskavezeto); altuia pote ţină unită colosulă seu şi care ar trebui să fiă ţj împuiâ, pentru ce absenla^e dela aceea alegere şi nu fbrte neînţeleptă, decă ar căuta să-şî îmulţescă supuşii săi prin cucerirea de ţări germane. Scutfi în contra Rusiei nu ne trebue dela Poloni, noi înşine ne putemă destulă apăra. Aşa (Jicea Bismarck la 184.8 despre din tbte lucrările sale se vede, că şi a<}i aceeaşi politică. SOIRILE DILEI. pentru desă pomenitulă Szellemy. Românii şi de astâ-dată ş’au concentrată voturile în persona d-lui Pamfiliu Grapini. Conslituindu-se în diua memorată biroulă sub In 4ilele acestea, ministrulă preşedinte Tisza a petrecută în Viena, unde a luată parte la conferinţele mi-nistriloră ţinute pentru reînoirea pactului austro-ungaru. După cum spune „Nemzet.“ şi „Bud. Gorr.“ trădările au progresată atâtă de multă, în câtă încă o conferinţă mai =i de lipsă ca cestiuuea să se termine. ,,N. W. Tgb'itt*1 anunţă, că conferinţa dela 6 Ianuariu n. s’a unită în veni să voteze cu partida, de care se ţine d-lă r. 1.; ei pe noi oe^lialatţi alegători ne învinovăţi, câ de aceea amă Presidiula advocată Danilă Uea şi alegândn se băr-votată pentru d-’ă preolă «operatorii ală Rodnei vechi, *»<> de încredere d-nii Mihaită Zagyod, preoţii rom. cat. Poloni « ca împedecămă prin elă nisumţele patriotice din co- d,n liudna’ Korbu,y Zacharia». neguţătoră din Rodna -urmărire imiletulă comitatensă ală BUlriţei-Năsăudă. Cu o vorbă, i,culn ca se «* rei>««enlală naţionalitatea maghiară, a-“"!a timbrată de rău patriotă pe totă acela, care nu e, seu P»1 d’la Simeood Pahoae, b-avulă învăţători) din Borgo-nu şt dă aerulă de Ungară atunci, când insuşl d sa mi *' Ij|iu FoP° înviHftlora ală Rodnei, s'a păşită la se pare e ună fiu rătăcita imtre urmaşii lui Dragoşă. ,volare’ a cărei resul,ala 'a, «a d-lă Pamfiliu Grapini a Ei bine, şi de ce iote acestea vărsări de venină °aPaiaia 66 voturi arra d;la Szellemy 26, adecă alegătorii patriotică-renegată? Numai pentru aceea, că nu a ree- D°mân' sau preseutată în ună numără şi mai mare. şită la acestâ alegere ea membru ală comitetului corni- Amă ajunsă a vede adunftnduse in Sângeorgiu Ia tatensQ candidatulQ partidei, ce fără temeiu se numesce alegere de membri în comitetulă comitatensă câte 92 vo- 'pe sine partida «maghiară», administratorulfi mineloră de hirl pe când mai îna'nte abia se întruneu 10—20 de aici Szellemy Geza. voturi. E dreptă, că pe atunci nici în minte nu-i venea Foslau amestecaţi şi mâni stăpânitore in joefi, ori thcî unui neromânu dm Rodna să păşescă ca candidară | ba, nu o scimfl positivă, scimă însă, că alegătorii de astă- d® membru în comitetulQ comitatensă. Erau şi omeni =ielă mai greu punctă, şi anume d’a se introduce vămile idată »° au fosia convocaţi prin invilătoră specială, ci cu mai multă judecată mai înainte la oficiulă montană. ţinerea alegerii s’a publicată la >părade;« scimă ceva,' Luerulfi e greu de pricepută, ce’lă îndămnă pe d-lă cam suspiciosă, şi despre publicaţiunile acele. Publica- Szelleiny, ca să păşescă ca candidată, atunci când e lu-ţiunile acelea au fostă trimise primăriiloră din partea cru pre curată, că pănă ni-a sta capulă in susă, de va oficieloră pretoriale aşa târtjiu, încâtă în multe comune păşi d-sa de 100 de ori de 100 de ori va căde. Noi nici m s’a publicată ţinerea alegerii dinrvorbă, pentru- urmaşii bravîloră grăniţerî, pănă cândă vomă ave câte !că publicaţiunile au ajunsă comunei respective după diua ună Bomână de astă trebă — şi graţiâ cerului — vomă I>e cereale în aceeaşi mărime ca şi în Germania. Prt —O— Tim Sub titlulă ,,Szâszok es Olâhok szovetsăge“ (Ali~ ^nţa Saşiloră şi Valahiloru) ,,Ellenzek‘l scrie următorele: Compatrioţiloră noştri Sasî nu le este destulă alianţa so- ţiloră loră de principii din Germania; poporală culturei, 1 precum se vede, dă mâna cu draculă, numai ca să ne j strice. Amă văzută adică o cartă poştală, pe care a scrisă ună advocată sasă din Sibiiu, anume Samuil Ber-ger, în limba valahă unui omă maghiară. Naturelulă domnului maghiară însă n’a luată în consideraţiune cuvintele valahe, ci a scrisă pe corespondenţă : »Poftesce şi corespondeză cu mine unguresce său nicidecum,şi a trămis’o îndărătă. Scimă că Valahii urăsc fi limba maghiară der că Saşii s’au înamorată de limba valachă ş cu aceea ne năcăjescă pe noi Maghiarii, n’amu fi cre-cjutfi.* — £tă o nouă dovadă de toleranţă ungurescă! îlă năcâjesce pe minunăţia să „EUenzăk“ limba valahă ! Der ce să’i faci când limba valahă ni e aşa de-a dulce şi de practică încâtă nu putemă ţine semă de năcazulă nechibzuitului „Ellenzek.“ E ună felă de limbă diplomatică în Ardeală şi pace, măcar să se dea de tumba „Ellenzek“ şi lucrurile nu se potfi schimba. —0— In cŞilele trecute poliţia din Deva observase pe la revărsatulă dilei că oblănele unei ferestre dela prăvălia neguţătorului Iustină Moldovanu suntă deschise. Poliţiştii avisândă despre acesta pe proprietară, numai deeâtă deseuiară uşa prăvăliei şi împreună cu acesta intrară înăuntru. Aci aflarâ mai multă zahară aruncată pe josă, er la o parte o buteîiă de rumă pe jumătate golă. Lângă ună butoiaşă cu băutură stetea pitită ună tînără, care însă după ce tu aflată, spusese cu vorbe confuse şi plină de spaimă, că elă, a găurită oblonuld ferestrei şi deschiijindu-lă a putută ridica din ţîţînî gra-tiele cele de fieră, aşa că pe sub ele s’a putută vîrî înăuntru. Când a vrută însă să iasă afară a văzută că e prinsă în coliviă, deorece gratiele de fieră fiindă erăşî lăsate în josă, din partea dinăuntru nu s’au mai putută ridica în susu Destulă s’a chinuită păsăruica să scape din coliviă. der totulă înzadară, căci blăstămatele de ja'egerii. Opidulă Rodna vechiâ a primită publicaţiunea av£ ţncg lungă tirnpă, — vomă alege Bomână, căci cu ordinaţiimea de sub N-rulâ 6542 de d-to 29 Octomvre noi sciniQ ce va să 4>c& proverbulă: .,cămaşa e mai a-1885, s’a publicată în 1 Noemvre, er alegerea s’a ţinută pPope ca sumanulă şi sângele apă nu se tace“. in 8 Noemvre. I.uândă acum în considerare, că in j ,m aslgurăma pe d.|a Szellemy că nu a-e de lucru acestfi ţinuta publicaţiunile se efeptuescO _ după usula cu <4meni de calibrulQ d.sa|e. car, tolre aoumi(e imp,.e. rămasO din limpida graniţiei - adică în Dumineci şi jOTăr) ^ ,ha a Magyar pfI„ adjl( ^ a mU dn sărbători, apoi (Jău nu sciu, cum vora fi sosita aceste gondolok ătcsapok Muszkanak- (Decă Ungurii nu-mi publicaţiunt la primăriile comunelora, cari suntă în de-iVQr0 d;J gftndescfl eU) ,reefl ţa Muscali 0 are de părtare de câte 8 mituri — de Vineri pănă Sâmbătă i jucru cu omeiit crescuţi, cart ţină la naţionalitatea lorâ sera, — ca să se potă publica Dumineca. j Lasă să judece onoratulu publică, încâtă corăspundel o astfelă de procedură disposiţiuniloră legale. Partida, care se numesce pe sine .maghiară», de aici, şî-a fi făcută caleululu aşa: Alegătorii îsu târijii, ba unii de loeă, însciinţaţî, fiindcă nu li s’au trimisă invitări speciale, de cari Românii noştri, ca de orî-şi-ce scrisore — se intereseză mai multă — nu se voră presenta der deeâtă puţini. Aşa vomă candida noi pre Szellemy. Aşa au şi făcută. Românii însă şi-au pusă încrederea în zelosulă preotă cooperatoră din Rodna nouă, Pamfiliu Grapini. In diua alegerii conslituindu-se- biroulă au votată alegători români până cătrâ 2 6re d. av când deodată ve-demă, că vină mai multe trăsuri pline cu câte 4—5 alegători, unulă Slovacă, altulă Neamţă, ală treilea Rusă, ală patrulea chiar Română după origine der astăzi mare Maghiară; unulă a venită la mandatulă administratorelui de mine; alţii amăgiţi, că aşa voesce satrapa Banffy, iar alţii seduşi de învăţătorii de stată, fiecare adecă s’a dusă acolo, cugetândă, că îşi va pune prin acăsta o proptea de subsistinţă. In timpulă votisârei preşedintele a căutată mai multe şedule, că nu cumva suntă două şedule băgate în una. Cu acestă ocasiune s’a vedită şi acea apucătură, că d. Szellemy votisase pentru sine, faptă dealtmintrelea demnă de d-sa. Partida d-lui Szellemy începe a sbiera, morţişă. Totuşi ne-amă luată rău pe semă că n’amă votată pentru d-lă Szellemy, pentru ca e ună omă forte cu spi-rită şi tactă ceea ce o dovedescă următorele: Societatea de cântă ii de când se bucură de înţelepta conducere a d-sale, a apusă; societatea de lectură de când se bucură de îeţelepte conducere a d-sale afară de aceea, că amă repâşită noi Românii, e teatrulă împărechiăriloră, desbi-năriloră şi a certeloră; er la petrecerea aranjată în spre sera anului nou, totă d sa, — păte pentru a esoptra împăcarea între Români şi Maghiari orî mai bine Renegaţii de aici, — cei stă pe inimă — cum 4>ce elă — interpeleză pe ună Română ce se află în oficiu că de ce âmblă densulă cu Românulă N. ori P. ? şi dăcă acesta-i răspunde cum a meritată, îlă rogâ cu pălăria în mână de iertare. Totă d-sa ţine toastă pentru împăcarea na-ţionalităţiloră de aici, 6r de pe ordinea de dansă, acopere partea scrisă cu litere românesci şi nemţesc!. A perdută multă comitetulă comitatensă, că n’a ^ putută saluta în mijloculă său pe ună membru aşa no- t rocosă în întreprinderile sale. Ne servesce de ună bună augură interesulu, ce l’au dovedită cu acăsta ocasiune d-nii alegători şi anume: d-lă protopopă administratoră gr. or. din Borgo Dioseni, d-lfi protopopă ală Prundului Monda, d-lă Vrăşmaşă preotă gr. or. totă din Prundă; apoi directorulă scălei Nr. 288. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. p ji’tnale din Prundă I. Onea şi învăţ. S. Pahone din Korgojosenî — mai departe fraţii Reiteresci din Rodna nouă şi învăţ. Tivadară totă de acolo şi în deosebi pururea veghetorii alQ intereselorf) naţionale d-IO preotă ,joperatoră Gherasimă Domide din Rodna vechia; bravii din Hva mare cu d-nii Bal şi Slăvâcă în frunte, de mulţi stimat niQ Grose parochă ală Majerului, bravulă directorii dela s(-ola din Stngeorgiu, parochulă Feldrului d-lfi Gre-ţuriu Mureşană cu învăţălorulu de acolo Cosma şi celă din Ilva mică Nechiti, oarî toţî, în capulă iernei — la ipeiulă unoră ornenî, deşi fdrte modeşti în posiţia .socială — nu au pregetată a participa la acesta alegeie, însoţiţi de ună numără frumosă de ’alegetori din comunele d-loră, care impregiurare ne servesce ca celă mai eclatantă argumentă despre încrederea ce li-o pâstreză poporul ă. Şi decă nu aminteseă şi pe ună Română, care s’au nisuită a paralisa activitatea adeveraţiloră Români şi pre unii, cari au fostă surd! la apelă, nu o facă a-acestâ în nesciinţă de causă, ci aflu de bine a tace a-cum de astă dată. Mi place a crede, că şi în viitoră inteleginţa română din apropiarea Isvâreloră Someşului va participa destule sentinţe d’a încurca şi respinge chiar şi pe cei ce i PARIStJ, 9 Ianuariu st. n — Foile anunţă, cuno.scâ legile şi şl cunoscă drepturile. Ce facă cu ce- câ noulu cabinetu va inaugura politica reforme-lalalţî?... Ex uno disce omnes. i, „ .. , ,M. , .... ~ , ’ __ ___ Inrn nvcintinc fnaro hi I ivdq nn ri 111 Ki»n lin tn nnonnnla Dr. Georgiu Ilea. TEATRU, MUS1CA, DECLAMAŢIUNE. Representaţiunea arangiată Joi, în 26 Dec. st. v., de societatea tineriloru comercianţi din Braşovu a avută ună succesă şi mai bună ca celă dîntâiu. Teatrulă a fostă loru practice, restabilirea echilibrului în financele statului, precum si împăcarea între factorii parlamentari. DIVERSE. Popa şi lupii — Cetimă în „Vocea Botoşanilortt bine cercetată. Representaţia s’a introdusă prin vodevi- j ţjnă preotă plecândă în cursulă acestei septămânî călare lulă ,Arvinte şi Pepelea« de V. Alexandri. D. I. Ză- jn satuifl unde locuesce, la o distanţă ca de vr’o 2 ore nescu a jucată pe Arvinte spre mulţămirea publicului des-voltândă şi multă umoră, şi decă amă voi să cjicemă ceva, de oraşă, şosâua laşiloră, a fostă întâmpinată şi încon-giurată de o cetă de lupi, şi numai cu multă greutate a ar fi că deghisarea nu ni se părea tocmai bătrânescă. descâlicaiă şi s’a putută acăţa de cumpăna unei fântâni, F6rte bine şi cu multă legeritate naturală a jucată d. N. Seniuţâ pe Pepelea. Elă sciu ţine publiculă în încordare cu istoria ciudatului cuiu, care îi rămăsese lui Pepelea în stăpânire, după ce ’şî vănduse casa sa lui moşă Arvinte, pe care în cele din urmă îlă prinse cu vicleşugă, luândă în căsătoriă pe Mândica. ce susţinea o ciutură şi se sui ast-felă susă ; calulă âncă a putută scăpa şi sosindă la casa preotului, preoteasa presimţi o nenorocire; dându-se alarma în sată şi mai mulţi săteni mergăndă în căutarea preotului, îlă găsiră în verfulă cumpenei, lără însă d’a putea scâte ună cuvântă, — dânsulu amuţise de spaimă. . . . Abia a doua cu asemenea interesă la alegeri şi întruniri, aducendă cu d-loră pe toţi alegătorii şi cu deosebire în anulă a- V. Săniuţa a adusă la mai mare valore caracterulă lui cesfa, cândă se voră efectul alegerile de ciclu. Dea Bagi Petcu, jucândă cu mai multă linişte şi cumpătare a cerulă să nu mă înşelă în credinţă, ci aceea credinţă să < voce’- D-ş6ra Elena Dimitriu, ca Adela, a sciută să po ne mântuiască. —i— Representaţia piesei »Ginerele lui Hagi Petcu", careţi put^ scrje pe hârtie cele întâmplate şi numai astfelă a urmată după vodevilulă bine succesă, a răuşită acum a j sătenii îşi putură esplica misterulă. doua oră multă mai bine. Debutanţii şî-au dată silinţa j * * a corăspunde şi mai multă cerinţeloră roluriloră sale. D, Unti aparată îngeniosă. — In Englitera s’a înven-i tată ună aparată îngeniosă, destinată a face mari eco-i nomii în serviciulă posteloră. Acestă aparată este aşe- CUM SE ESECUTĂ LEGILE LA NOI. Biserica-Albă, 1 Ianuarie st. n. 1886. . ... .ij . i i i • x n dată în biurourile de poştă, în gări, la Bursă şi în cele-alte anleze mai bine momentele dramatice ale rolului său. D. I * * v 1 6 ’ , ry» . .. «. . i locuri publice din Londra. Aparatulă este ună felă de Zanescu, ca prinţă Movilă, a documentată mai mare si- j ^ r . , . . . c . (pupitru cu două sertare; într’unulă se ţină carte poştale, garantă m jocă. I). Christescu a interpretată figura ori- p ^ „ . ,.Ux .x în cele-alte plicuri cu timbru. Este d’ajunsă d a pune ginală a Im Verdulescu cu aceeaşi dibăciă ca şi la prima b . representsţiă. D. Birea, prinţula Slefană Movilă, a sci- 'un0 >>enny intr’° mică «aură Asupra sertarului cu carte BQmnule Redactorii! Spre caracterisarea, cum se utO să esprime de astădatâ mai caldurosfl amiciţia eâtră! ^e,dru Cd ‘ndată să ese o cartă, şi duoi penctiii cel alţii esecutâ la noi, intre altele, disposiţiunile § iloră 29—40 yărulă său. IQ fine notămă cu bucuriă, că d. I. Duşoiu din art. de lege XXXIII ex 1871-, fiâ-mî permisă a Vă notifica următorulă casă, care nu este chiară controversă. jun. ca „Şloimă* a dobândită de astă dată ună deplină că . r, , . on x» ^ nnrt i succesă prin aceea, că n’a mai esagerată, publiculă i-a şi ■in rugarea cu data Budapesta 28 Maiu 1885 m am , . . ’ . ® ¥ • - • , ^ adres t eâtră comisiunea centrală electorală a eomitatu- muHumi{b ca aplause sgomotăse. Bine a rtuşitu şi d. Or- da-Arieşă, ca pre basa §-ului 9 din art. de lege ghidanu ca Schaferl. Observămă cu plăcere, că toţi de- ex 1874 să binevoiescâ a mă introduce în lista butanţii şî-au învăţată rolele perfectă, ceea ce a contri- ‘"ătonloru de deputaţi din comuna Indolă aparţinetore huită multă la succesulă splendidă ală representaţiei, des ,.ui i Turdei. pre care succesă dice şi ,Kronstădter Zeitg.« că nici upă acestă justă rugare, comisiunea centr. elect. * ^ . - prinse cu decisiunea nr. 7 ex 1885 dto 5 Sep- s a Putnl& aştepta dela nisce diletanţi. emvi‘ 1885, prin care—spre mai marea mea mirare, — j * 1 că nu locuescă de regulă (rendesen) în Indolă, I Duminecă în 29 Decemvre st. v. se va da produc-a aliniei a doua din §-ulă 38 art de lege XXXIII ţjunea musicală-declamatorică, în favorulă »Reuniunei fe- •* .'*;*- ml aelutasîtlaltk)08*™8 (Foljrilmod6 folyara°-J meiloră române, pentru ajutorarea Muvdoru slrace din Surprinsa de"'alâ'ta bunăvoinţa neasceplatâ, „u Braşovtt şi S5cele‘ în sala Gimcafului românO de aci. mi; ce se *»« că™ jelolheti meg), că dintre comunile, seu părţile de comuni j cuprinsă credernă că ’lă vomă pute împărtăşi cetitoriloră din cestiune, în care doresce a fi primită (melyikbe noştri. A urinată apoi esecutarea puncteloră programei »Potpouri“ulă română, *Bălce^cu murindă* şi ,,Re-sunetulău esecutate de musica militară au fostă primit. sertară pentru ca acesta să scătă afară ună plică. Pentru a nu se pune în aceste sertare nasturi în locă de monetă, pupitrele suntă aşezate astfelă în câtă să p6tă fi observate de supraveghiătorii săliloră. Fragile reginei Italiei. — E sciută, că regele Italiei Umberto e ună fărte cruţătoră capă de familiă. Despre economia regelui se comunică din Roma ună nou casă interesantă. La sferşitulă flă-cărui ană, regele obiclnuesce a socoti tăte cheltuelile casii. La socotâla din urmă a observată, că pentru deşertă să speseză prâ multă. După o cercetare mai consciinciăsă a eşită la ivelă, că pentru fragi prea multă să speseză şi că regina Margareta a dispusă, ca în tote (hld6» fără să ţină sâmă de anotimpuri, să i se aducă o farfuriă mare de fragi. Regele necunoscândă acâstâ pasiune a reginei, â cerută desluşiri m acâstă privinţă dela regina şi află, că regina niciodată n’a cerută fragi. Regele îndată a dispusă o nvestigare, în urma căreia au fostă demisionaţi mai mulţi funcţionari de curte. * * * kivân felvâtetni). Afară de acesta, cestiunea domiciliului o reguieză legile administrative din vigore şi anume: § ii 2—4 din art. de lege V ex 7876, dintre cari 8-ulă 2, . . . . .m,. **.*■, * tocă a roşia in favorul a rugârei mele, cu alâla mai cu marl aPlause- unele au 'rebuiţfl s« fi» desfl repetate vertosă. cu câtă eu pănă acum nu m’am aşezată per- Corurile sodaliloră, „Iarna’4 de Matilda Kugler,. ,,Hora!‘ manentă în altă comună pentru a renuncia la domici-liulă preavută. Împrejurarea, că din luna lui Noemvre 1867 am petrecută mai multă în altă locă. ca d. e. în Turda, Cluşiu, Budapesta ele., de câtă acasă, aici nu p6te veni în considerare, pentru că eu am fostă studentă şi încă nu mi-am terminată studiele. Pentru mine. între împrejurările actuali, singură domiciliulă locului natală şî ală tatălui meu este decisivă. Deci luândă în considerare, că nu numai domnii c eomilată voră fi sciindă legile, ci şi alţii, nevoindă a lâs.. să mi se eludeze dreptulă, care mi-lă dă legea, mii stă necesitată a lua calea, care mi-o indică §-ulă 50 an art. de lege XXXIII ex 1874; am apelată la fana regescă din Budapesta. In urma apelaţiunei mele Curia prin decisiunea urius , sub Nr. 6 ex 1885, în şedinţa din 25 Noemvre '885 (preşedint. Bela Perezel şi ref. Emeric Balâzs), din causa motiveloră produse a schimbată decisiunea respiuy/tdre a comisiunei centr. elect., şi a ordonată inducerea mea în lista alegătoriloră din comuna Indolă. jşa cum cerusem ă. Acâstâ decişiune mi s’a comunicată apoi diu pârlea comisiunei centr. elect. la 30 Decemvre 1885 prin decisiunea de sub nr 37 elect. ex 1885 dto Turda 22 Decemvre 1885 , notifieându-mi-se, că sub titlu de ono-raţiune (ârtelmisâg ezimen) sum introdusă în lista alegă-toriloră din Indolă de pre anulă 1886. Aşa der numai prin Curiă am putută ajunge să fiu alegătoră. Că, ce impresiune a făcută decisiunea Curiei la comitetă, n’o potfl sci; der la totă casuiă m’ar fi interesată forte tare, că 6re atunci, dâcă domnii dela comitatQ, cum era să Încerce odată vice-corniţele comitatului Caraşă-Severină, ţî pututâ apela contra decisiunei Curiei la ministerulă de interne, ce s’ar fi întâmplată?... Destulă atâta, că sistemulă şi curentulă actuală are \ de Porumbescu precum şi terţeîulă românO „Remâi cu mine4* de Bogler au.fostă esecutate binişoră şi aplaudate de publică. D-nu G. Filip a declamată bine versurile în memoria iui D. Andronic; er d-lui N Jugânaru i a succesă a însufleţi prin reuşita declamaţiune a poesiei ,,Arcadion“ de Creţianu publiculă, care a cerută să re-peteze ultimele strofe. După producţiune d. N. Săniuţă în numele societăţii tineriloră comercianţi, şi d. Diamandi Manole au dată espresiune simpatiei comercianţiloră pentru meseriaşii români. D-nu Diamandi Manole a accentuată în deosebi necesitatea de a se sprijini societatea acestora din tote părţile. SOIRI TELEGRAFICE. fServ. part. ală »Gaz. Trans.) BERLIN0, 9 Ianuariu st. n. — „Monitorului publică ună şiră de distincţi uni date demnitariloră Papei. Intre alţii i s’au conferită secretarului de stată, cardinală Iacobini, ordinulă vulturului negru. Monitorulu publică scrisdrea Papei Leo XIII, prin care-i conferă principelui de Bismark ordinulă lui Christă. Scrisdrea e adresată: măritului bărbată şi marelui cancelară, „escelso viro et magno cancellario.“ Papa mulţumesce în trînsa pentru că mijlocirea în cestiunea Carolinei, i s’a încredinţată lui, dându-i-se ocasiune de-a esecutâ o operă cores-pun i 111.60 i 139 70 873 -30:\25 296 80 5 94 10 03 62 05 i$6 75 Arendarea măcelăriri, proprietate a vecinătăţii din Prlimll'l -■ hei» , va av6 locti Duminecii în l'nnu 1880 st. n. în casa d*lui Ioană VI. :-i< 'kl ■f preşedintele vecinătăţii, la care se pot ‘ .. •» ' • ® Pi formaţiunile privitdre la acostă arendai--. - ^ 9 . s a . .£ UmaflOHÎI P m laee ne tprrninîi df». 3 uni. face pe termină de 3 ani. Brasovu 4 Ianuariu 1885. st. n. 3-3 In numele presedim vecinătăţii: Georg Weiss. Numere singuratice ă 5 cr. din „ Ga ■:< Transilvaniei'1 se potti cumpăra în ititunge.-lui I. GIIOSS. Cumandele din afara s§ efectu^ză promptu! „Pentru sesonulu de Carnevalu“ Toilete pentru mirese, halfi şi pentru strada se confecţion&ză după moda cea mai nouă, in timpulft celQ mai scurtă şi cu preţuri forte ieftine în Magazinulu cu articole de modă pentru Domne MTtnuu & «saBswcss’r ; lîrasovii, Viaţa mare ; Frignlă este invinsu! Impermeabile, pentru frigii şi umedelă apărălore de er oă Nou inventate, căldurdse, dese, moderne potrivite, pentru Domni şi D<5mne Jachete si ismene cart totodată recomandă marele loru depositu de Satin-Mervilie, Satin-Lgon, fi Atlasurî. Catifele de mătase şi Pluşu, Voille, Creppe. Gaziru şi Caşemiru negru, precum şi în tote colonie moderne. Matlaseuri spaniole Chantilly (Noutate)., Dentelle şi stofe oHentale şi Volanun late. Sortie de baiu şi eoentaille, fio A, chinille, pene, buchete cu auru şi argintă, Risurî, Marabu şi panglice, precum şi Ciorapi, Mănuşi de mătase în tote lungimile şi în tote colorile de seră cu preţuri forte solide. —= L.a cerere se trimită. mostre franco. =i=— ă fl. 1. 85. ă II. 1. 50. goţ-, -axţ! -£Î3S<=>- i-CB*;. Q O «9 -el»-. -cr»- .' Preparatele iccuitore, oficialii rccimoscwtc şi de 6Î1 orî premiate. Digestiunea derangeată, tuşea, slăbiciunea suntu suferinţe, pe cari preparatul ti. lecuitoru dela Iohann Hoff, Viena, Graben, Brăunerstrasse 8 este în stare a-le d el atur a radicalu. De aceea s&’şi memoreze sufe-rindulu acesta adresă. Redobândirea sănătăţii este grija fiecărui suferindă, aşa-deră va fi tu* turorti suferin^iloru binevenită punerea în vedere, precum că preparatele din Malz ale lui Iohann Hoff se bucură ca remediu nutritorti de cea mai mare şi generală aprobare. Acestea se întrebuint<$ză în multe caşuri de către medici Corifei şi multele succese de lecuirea digestiunei derangeate, a suferinţei organeloră de respiraţia, a slăbiciunei, a îmbunătăţirei sângelui şi a catarului intestinală suntu pentru suferiiuja unu raifimă de speranţă, şi în asemenea caşuri se nu întârdia cu întrebuinţarea preparate-lorti din Malz ale lui Iohann Hoff. Câteva estrase dintre raporturile de lecuire: 1.) Cu totă şederea mea în timpii de ernă la Nizza, mani ie-cuittt pe deplină de catarulă bronchială şi băla da gâtă, de cari am suferită duoi anî, numai după întrebuinţarea preparatelorti din Malz ale lui Iohaun Hoff, cari mî-au întărită apetitulu şi în genere starea sanitară. Franz Maly, Magazină de postavuri, Viena, Mariahilferstrasse 69. — 2.) Iudelungata mea suferinţă de flegmă, lipsa de apetită şi de somnă şi slăbiciunea de nervi s’au lecuită numai cu berea Dv. aşa numită Iohann HofFs Malzestract-Gesundheitsbier, şi Iohann Hoffs Gesundlieits-Chocho-lade. Viena, 24 Maiu 1884. Maiie de Baksai, Iohannesgasse 19.— 3.) Raportă de lecuire oficială, Viena, Spitalulă garnisdnei Nr. 2. Berea dela Iohann Hoff, aşa numită Malzestract-Gesundheitsbier, Malzestractu concentratu şi Iohann Hoff’s Malzestract-Gesundheits-Chocolade s’au probată la bălă de peptă chronice, la recovalescenţi după bole grele si la digestiune slăbită ca o bună medicină ajutătdre procesului de lecuire şi ca nutrimentă recreatoră şi plăcută. Dr. Lcef, k. k. oberstabsarzet. Dr. Porias, k. k. Stabsarzt. — Iohann Hoff, inventatomlă şî producătorul ă preparateloră din Malz posede fabrici în Viena, Stadt, Brăunerstrasse Nr. 8, în Berlin şi St. Petersburg, în totală cu 27,000 deposite de ven-cfare prin t6te părţile lumii. OBSERVARE. Tote anunţările pentru estracte din Malz suntu imitaţiunl, de cari s§ se fe-r6scă bolnavulu şi mediculQ. Preparatele din Malz veritabile ale lui Iohann Hoff trebue se porte marca înregistrată (Portretul*! inventatorului Iohann Hoff şi iscălitura Iohann Hoff). Preţurile loco Viena: Malzestract.Gesundheitsbier (inel. ladă şi butelii): 6 butelii jl. 3. 82, 13 butelii fl. 7. 26, 28 butelii fl. 14. 60, 58 buielii fi' 29. 10.— Malzestract concentratu 1 fiaeonîl fl. 1. 12, o jumetate flaconă 10 cr. — Malz-Cho-colade o jum. kilo I fl. 2. 4 0, II fl. 1. 60. — Brust-Malzbonbon în pungi ă 60 cr, 30 cr şi 15 cr. — Sub suma de 2 fl. nu se espedeză nimicii. Depositele principale: în Braşovil : Demeter Eremias. Bistriţa: la Co-l Nussbă-cher, —Bucuresci: Jul. EH. RissHotfer, F. Bruss, farmaciştii, Guszfav Rietz, Marti-novilz, — Sibiiu: C. Bugarski, 1. B. Misselbacher sen., Franz J ihn Sohne. — Me-diaştt: Cari Breckoer, — M.-Vâ-âi-hely: Max Bucher, Cari Huiflesz, — Sighi.şora : Franz Jos. Sehuster farm., los. B. Teutsch, — Sz. Szf.-Gyorgy; Bârabăs Fereticz farmaciştii. T6te depositele suntu autonsate pe îtru vânzare printr’ună afişă litografată în colori. 5 . c. i Ian. 10 Ian. 14 Febr. 14 Martie st. n. Nu este nimiefi mai bună, durabilă, eftină, caldă şi co modă, ca aceste nou inventate Haine de drnă practice pentru Dom şi D6mne, băeţi şi fetiţe, cari se află în colorile cenuşiu, maronii, dr:o ci vită închisă şi negre şi recunoscute de către persdne cu an torit? t< pentru 1. ) ,Elasticitatea pe fiecare corpu,* 2. ) * Conservarea temperaturei egale a corpului, * 3) „Economia altoru haine scumpe,u 4.) ..Eftinu, durabilu, fasonulu frumoşii, modernii.^ Cine are asemeni haine de ernâ este in timpă de e-nă celu mai bn.e -contra frigului, pentru aceia să nu cruţe nimeni mica sumă, căci t datoresce pen i conservarea sănătăţii. 800 bucăţi fuste pentru Dame, împletite, dese şi căldurose ca blana. ;u 3—5 vârp în colori pompose, bordure şi aplieaţiă frarjţu/.escă, mai’nainte 5 11. a rn mm ■ fi. 1.80 1000 bucăţi flanele de emu căldurose dm lână-Merino pentru Dom ii, Dom., . băi i' şi fete indispensabile h fl. 1.20. 1200 bucăţi ismene, lână Marino pentru Domni şi Domne â 11. 1.30 800 bucăţi căciuliţe frurnose „Arpâd-1 diu materiă încreţită ca pelea de raha i pentru Domni, Domne şi Copii, căptuşite cu vată şi cusute cu mătase, i cei/ Î.i5 1500 Duzine Ciorapi lungi pentru Dame din Merino, impermeabili, câiuirn mi’: ______________________şi vărgaţi în colori. 3 perechi fi. 1.35 c . 1500 Duzine Ciorapi bărbătesci din Merino, impermeabili, călduros! fini :u v£rg> colorate, 3 părechi fl. 1.20. Tote aceste haine de ernâ, în cea mai buna cualitate şi veritabile -e utlu sm gură şi numai, resp. de comandată la: FIlKEm %VIE]SÎJEJB Kleider-Exji Wien, Margavethen, Hundsthurmerstrasse 18/52. 3—6. Dumin. Admoniezu în contra tuturoi-ft altora