GAZETA RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA t BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unfl anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anâ 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERĂ: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE: O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu •« prlmeuou. — ■anuaorlpte nu te retrămltu. m 287. Vineri Sâmbătă, 28 Decemvre st. v. 1888. ?? Nou abonamentu la Gazeta Transilvaniei 6( V Cu I lanuariu 1886 si v., se începe un A nou Abonament A, la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţuiţi Abonamentului: Pentru Austro-Ungaria : pe trei luni 3 fl. >» Ş®se »» ® „ unu anii 12 „ Pentru România şi strâinâtate: pe trei luni 10 franoi „ ş6se „ 20 „ „ unu anu 40 „ Bugămă pe domnii abonenţi, ca săbine-voiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentulă, ca să nu se întrerupă espediţiunea Şiarului. Domnii ce se voră abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Abonarea se p6te face mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţilor^ de pân’acum li se recomandă a însemna pe cuponu numSrulu fâşiei sub care au primiţii (Jiarulii. Administraţiunea. Braşovti, 27 Decemvre 1885. Nu de multă amu reprodusă ună articulă a\ă farului „Neue freie Presse44 din Viena asupra Transilvaniei, care articulă a fostă scrisă negreşită la inspiraţiunea ministrului- preşedinte Vătjurămă în circulara secretă a filialei „Kulturegylet“-tului din Braşovă, ce amă dat’o publicităţii în numărulă trecută, că în capulă uneltirilorâ acestei reuniuni se .află însuşi inspec-torulă de scdle regescă ungurescă, va se (jicâ 0 creatură guvernamentală. D. inspectoră de scdle r. u. se sâmte chemată a lăţi vrajba şi ura între pacinicii locuitori ai acestui oraşă şi comitată, susţiindă grosolanulă neadevfiră, că „Maghiarii aici n’ară pute sS’şi eserciteze drepturile lorii legale din causa preponderanţei şi volniciei naţio-nalităţiloră nemaghiare“ şi timbrândă presa română şi săsescă de „antipatriotică44 şi „antima-ghiarâ.44 Şi acdsta aţîţare cutezătdre se întâmplă într’ună oraşă, unde locuitorii maghiari sunt mai cu sdmă meseriaşi, muncitori şi servitori, cari trăescă pe urma Româniloră şi a Saşiloră, ce formdză maioritatea" cea mare a populaţiunei. Este ddr metodă în uneltirile] „Kulturegylet44-iste, şi încă o metodă diavoldscă, care, precum vedemă, este practicată şi condusă de creaturele guvernului. Puţină speranţă avemă prin urmare, că guvernulă ar mai fi în stare a pune opritdre la rdtele carului maghiarisării violente, ce a pornită cu tdtă puterea aborului şovinismului modernă ungurescă spre abisă. O nouă agitaţiune s’a pusă în lucrare de cătră comitetulă centrală ală „Kulturegylet44.ului ardeleană, care are de scopă unificarea tutu-roră „Societăţiioră de cultură şi de scdlă maghiare44 din Transilvania şi Ungaria. Pentru a face acâstă Tisza. Corespondentul* pestanil al* numitei foi furiune a reuniunilort de maghiarisare, „Kultur- care Ta scrisă, este întotdduna fdrte bine informată despre intenţiunile şefului cabinetului ungurescă, şi de multe ori aflămă ceea ce vo-iesce d-lă Tisza mai curândă din „Neue freie Presse44, decâtă din „Pester Lloyd.44 Astfelă amă creijută, că şi de astădată va fi fostă bine informată , când a (Jisă, câ guvernulă ungurescă temându-se de o contra-acţiune a naţionalităţiloră a esprimată dorinţa, ca să nu se unifice societăţile de cultură maghiare, cum se plănuise incă de astă-vâră , amă crezută, că este o admonia- egylet44-ulă din Clnşiu a adresată cătră (J*are ună comunicată, în care ârăşî se’ncârcă a alarma publiculă maghiară cu sciri sensaţionale, cea mai mare parte neadevărate, asupra mariloră dimensiuni, ce le-ăr fi luată mişcarea naţionalităţiloră în Transilvania. Cam de ce calibru sunt aceste sciri alar-mâtdre, se p6te vedâ de acolo, că chiar şi din retragerea deputatului Dr. Carol Wolff, dela re-dacţiunea f6iei „Sieb. d. Tageblatt44, să face capitală, însinuându-se, că numai de aceea se re- Din peninsula balcanică. Scirile sosite în tjilele acestea din Serbia ne spună că regele Milană este stăpână pe situaţiune, că atfttă armata câtă şi poporulă sârbescă nencetată îşi manifestă devotamentulă pentru ţerâ şi dinastia Obrenovici. Deputaţiunî din diferite părţi ale ţării au declarată în numele eeloră ce au fostă trimise, că pentru ţeră şi dinastia îşi voră jertfi şi averea şi viâţa. Nu numai regele şi miniştri suntă hotârîţi a respinge în modulă celă mai energică ori ce cerere din partea Bulgariei privitOre la o despăgubire de răsboiu, ci întregă poporulă sârbescă. Dar chiar şi î’cele puteri, cari au sprijinită pe Bulgari, nu suntă favorabile unei asemenea cereri. Pe de altă parte, nota circulară a ministrului de esterne francesă, prin care se cere recunoscerea unirei, dăr în acelaşă timpă cere să i se asigure Turciei dreptulă să fortifice Balcanii şi să aşe că representă pe ţe- redacţia „Gazetei Transilvaniei . r v , , . . ranulă română cum se rescâiâ la cuvintele oratorului „irredentistă ‘ cnntra Unguriloră. Dară singura realitate le-a documentată miciloiă despoţî lugoşeni, câtă de greşită le-a fostă esplicarea, pentru că nici ună Română nu s’a resculată contra loră, ba nici că i-a trecută 6re-cuiva prin minte de a se ocupa cu asemenea idei. Investigarea începută contra pictorului Basiliu Hoşda în 20 Noemvre s. n. a. t. a durată mai multe 4'^? Pur_ tându-lă în fiecare 4‘ c^te 2—3 ori dela pretore (solgăbireu) la vicecomite şi totă aşa. Felă de felă de întrebări i s’an pusă cu intenţiune de a-lă »descoperi«, că 6re nu stă în legătură cu presupuşii »irredentistî“. Aşa între altele l’a întrebată: Că la ală cui îndemnă a făcută tabloulă? Cu ce scopă l’a espusă? Că nu stă în atingere cu vre-osocietate secretă? Că în România — dedreee amintitulă pictoră în anii trecuţi a petrecută mai multă t.impă în România luândă lecţiunî de pictură — pentru ce a fostă, şi cu cine a stată în legătură?... La aceste şi la multe alte întrebări, lucru firescă, acusatulă a răspunsă cu adevărulă: Că tabloulă l’a AFACEREA PICTORULUI HOŞDA, Lugoşu, 3 Ianuarie n. 1886. Domnule Redactoră! Cu respectă la afacerea pictorului Basiliu Hoşda din Lugoşă, despre care s’a scrisă în N-rulă 251 din 24 Noemvre st n. a. tr. ală preţuitei »Gazete,* ast,ă4î, după ce acestă afacere se vede a fi pe deplină terminată, pentru informaţiunea on. publică ce-titoră îmi iau voiă a Vă da următârele desluşiri: După ce tabloulă pictată şi espusă de d-lă Hoşda spre vederea trecătoriloră în galantarulă unoră prăvălii mai ântâiu in partea română şi apoi în partea germană a Lugoşului, a fostă confiscată la 20 Noemvre st. n. a. t. cu m\re satisfacţiune de românofagulă vice-comite Iakabffy. autorulă amintitului tablou numai decâtă a fostă trasă în judecată ca fâuritoră de icâne agitătore (izgato kepek), după cum le-a plăcuta a-lă învinovăţi micii despoţî din locă, precum şi organulă loră oficiosă »Krasso-Szorânyilapok.« După acâsta se luară apoi mai multe codiţe patriotice din capitală şi provinciă, cărora cu o deosebită pre dilecţiune le place a se ocupa de noi, şi mai alesă a în venla despre noi sciri cari de cari mai sensaţionale ş» tendenţiâse, presentândă pablicităţii lucrurile cu totulă almintrelea, decum în realitate s’au întâmplată, numai şi numai ca sâ ne compromită şi cu scopă de-a scusa societate, precum şi nici cu cineva din România, unde nu a petrecuta pentru de a face conspiraţiun! contra patriei sale — fiindcă e Română şi că Românulă nicţ când nu s’a făcută vinovată de atar! crime — ci a petrecută în România mai multă timpă pentru de a se perfecţiona în arta sa, luând lecţiunî dela ună măestru in pictură. In urmarea fasiuniloră acusatului şi după ce vice-comitele Iakabffy şi ceialalţl patrioţi patentaţi, din fidelele esplicări ale pricepăforiloră a venită la convingerea, că tabloulă confiscată nu învolvă în sine nici celă mai neînsemnată actă de conturbare a păcii intre diferitele naţionalităţi, oii agitare, şi după ce şi din capitala un-gurescă i s’a suflată în urechi viceeomitelui ca să fiă mai prudentă, să ne dea bună pace şi să nu ne năcă-jescă chiar acuma, când nu putemă vedâ lumea de năcazuri, a adusă în meritulă causei descrise următârea decisiune, pre carea o lasă să urmeze aici în traducere verbală : - Dela pretorele cercului Lugoşă. 4 dm 1885 Domnului Basiliu Hoşda, pictoră în Lugoşă. Iotr’o scrisă decisiune a viceeomitelui ţi se comunică spre sciinţă şi spre ulteriâră acomodare. Lugoşă, 12 Decemvre, 1885 Mârsovszky m. p. pretore cercuală. Nr. 24642 —;—^7777^— Dela vice corniţele Caraşă-Severinului. alp 1885 Referitoră la arătarea făcută cu data de 20 Noemvre s. n. 1885 Nr. 7545 în afacerea tabloului pictată şi espusă de Basiliu Hoşda în galantarurile mai multoră prăvălii din locă, pe basa protocolului susternută la acestă oficiu, mai departe din fasiunile pictorului, precum şi din trăsurile tabloului, am venită la aceea convingere: Că acestu tablou nu involvă în sine nici o criminalitate în întelesulu §-lui 111 din legea penală şi că nu s’a pictată şi espusă cu intenţiune de a conturba liniştea dintre diferitele naţionalităţi şi prin urmare nu aflu de lipsă — szuksSget nem lâtom — de-a susterne protocolulă luată la procuratura regheă. Prin acesta eşti provocată, ca tabloulă aflătoră în grije d-tale să-lă restituesci pictorului Basiliu Hoşda. cu observarea însă, că considerândă esplicarea ce au fă-cut’o ori ară putea-o face şi mai departe singuraticii asupra însemnătăţii acestui tablou, prin ceea ce s’ar putea conturba pacea dintre naţionalităţi, — pe viitoră — şi celă puţină pănă atunci, pănă când spiritele agitate prin proelamaţiuniie dăunătâre (kârhoztando) ale „Irre-dentei româneu nu se voră linişti: In virtutea dreptului meu de supraveghiare — ca la timpă să putemă împe-deca totă felulă de esplicări sinistre (fâlreertes) şi agitări provenitore din acestea —. oprescă (betiltom) espunerea publică atâtu a acestui tablou, câtă şi ală altuia de asemenea însemnătate pe teritorulă acestui Comitatu. Totodată pe lângă încunoscinţarea pictorului îţi aducă la cunoscinţă: Ca se opresci espunerea astorfelă de tablouri şi pe teritoriulă cercului d-tale, aventuală s$ le confisd şi protocâlele referilâre la astfelu de afaceri s& le susterni înedee pentru ulterioră procedere. Lugoşă, 10 Decemvre 1885 Emerik Iakabffy m. p. vice-comite. fică, Domnule Redactoră, acesta e deslegarea comediei înscenate din causa espunerei tabloului , Andrei Mureşanu“, făcută de d lă Hoşda. Din tâtă afacerea — despre care guralivii compatrioţi făcură atâta svonă — nu s’a alesă nimică mai multă, decâtă o nouă compro mitere a sateliţiloră d-lui Tisza, pe lângă cele multe din trecută. Să sperămă acuma, şi c-redă, că ar fi timpulă, că adversarii noştri din cele păţite voră învăţa odată şi’şi voră băga mintea în capă: Că minciuna nici odată nu va îngenunchia dreptatea şi că prin asemenea unei tirî mai rău îşi strică. Borgovanulu. TEA.TRU ŞI MUSICĂ. Duminecă sera s’a dată în sala redutei de aci re-presentaţiunea teatrală de diletanţi în favorulu ,,Reuniu-nei femeiloru române fl ce amă fostă anunţat’o. Pesa „La Turnu Măgurele* de Alexandri nu s’a jucată, din causa indisposiţiei unuia dintre diletanţi. In loculă ei s’a cetită ună prologă fârte bine reuşită în versuri com^ 1 pusă de d. profesoră Bârseanu privitoră la ,,râguşală,‘; care a fostă bine primită de publică. A urmată apoi comedia „Nu te juca cu draculău de lacobă Negruzzi. Berbeceanu iubesce pe văduva Zoe Castelli şi ca să afle dâcă şi ea îlă iubesce, pune pe amiculă său Timur să se prefacă că o curtenesce şi că o iubesce. Lucrulă se schimbă, ea prinde simpatiâ de Timură, acesta se ina-morâză în adevără de ea şi Berbeceanu, care s’a jucată cu dracu, rămâne păcălită. Condulici, servitorulă lui Timur, se îndrăgostesce de Măndiţa fata din casă a Zoei, făcută la propriulă îndemnă, deârece acesta îi este me- rămânendă Zarzavată vătafulă moşiei acesteia, care încă seria şi cu scopă de a-lă dona ca presentă de anulă nou „Casinei române1' din locă. L’a espusă însă cu scopă ca, vă4ându-lă trecătorii, să le atragă atenţiunea de a-şi comanda la dânsulă asemenea tablouri seu alte lucrări de pictură, fără c°a mai mică presupunere că va înaintea lumei măsurile escepţionale şi violente, îndreptate fi interpretată de unii în înţelesă greşită. Legături se- umbla după Măndiţa, cu oftulă la inimă. Eată ce scrie raportorulă lui „Kronst. Zeitg“ cu privire la acâstă re-presentaţiă: Representarea a fostă cu afâtă mai bună cu câtă cei mai mulţi jucători şi-au dovedita talentulfi loră de representare şi mai înainte cu alte ocasiunî. Pe când d-ş6ra Elena Demelriu a esecutată rolulă tinerei vă- GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 287. SOIRI TELEGRAFICE. fServ. part. alţi »Gaz. Trans.) NIŞtT, 7 Ianuariu. — (Scirea „P. Lld.“ Regele Milan şi generalul* Horvatovicî sosesc* aci în 8 Ianuariu. — Din isvor* demn* de credinţă se anunţă din Sofia, că agentul* diplomatic* austro-ungar*, Biegeleben, are se fiâ rechiă-matâ, ăr în locul* său are să fiă numit* conducătorul* consulatului austro-ungar* din Moscva, Burian. BERLINtT, 7 Ianuariu. — împăratul* Germaniei a primit* pe trimisul* special* austro-ungar*, Koller, în audienţă de adio. împăratul* l’a decorat* cu ordinul* „Vulturul* negru.“ PARIS, 8 Ianuariu. — Noul* cabinet* este format*. Preşedinte al* consiliului de minisrii şi ministru de esterne e Freycinet; ministru de interne: S ar ri en; ministru de finance Sadit-0 a r n o t; la instrucţia G o b 1 e t; la răsboiu Boulunyer; la marină: Aube; la justiţia: DemoU; la eomerciu: Locroy; la lucrări nopţii : 1. Prolog* ocasionalft pentru j publice Bai hau t; la agricultură Develle; la — felicitări 2. Representaţiune comică poşte: Granet. Ţările ce stau sub protectoratul* Franciei, ca Anamâ, Tonchinu, Madagascar, Kambodsa sunt* supuse acum resortului ministrului de esterne Freycinet. jduve cu graţia şi nobleţă, d-şâra Lucia Puşcariu a ucatO pe fala din casă cu-o încântătâre vioiciune şi isteţime. D. profesor* Bârseanu a dat* bună espre-sinne energicului caracter* al* lui Timur, precum şi d. P. a seiutO să esprime caracterul* snicios* a lui Ber-beceanu. Un* escelent* succes* a avut* rolul* d-lui redactor* Bobancu, ca „Zarzavat*.“ Acest* rol* e cea mai isbutită figură de caracter* a acestei piese şi cunoscutul* talent* pentru comic* al* d-lui Bobancu s’a dovedit* şi de astădată escelent*. D. Popescu a ese-cutat* corect* rolul* lui Condulicl. Orchestra d-lui Bran-dner a esecutat* intre pause frumâse arii românescl. — —0— Corulu vocalu românii din Biserica-Albă va aran-giâ Marţi la 31 Decemvre st. v. 1885 (12 Ianuariu st. n. 1886) în presăra de Sântul* Vasile (anul* nou) o serată în localităţile societăţii de cânt* germane dela «Burg* cu următorea programă: 1. »Marşul* cântăreţilor*« cor* bărbătesc* de E. W. Nejedly esecutat* de corul* vocal* român*. 2. ,Serenadă“ cor* bărbătesc* de Tudorfl de A* Flondor, poesiă de M. Eminescu, eşec. de cor. voc. român*. 3. »Gor* ţigănesc** din opera *11 Trovatore* de Verdi, eşec. de cor. voc. rom. şi acomp. pe piano de d-nul* W. Hnitka. — După acâsta urmeză: Germanii în Africa, representaţiune teatrală comică în două acte cu cântece de S. Wenzl, trad. în românesce de G. Strem-beiu. Persănele: Giorgiu Kolbe, Ernest Richter, ingineri germani. Erdmann. servitor* de cancelariă. Mawan-ketsi, vătavul* viţei Betsuanilor*. V mwauka, fiica acesteia. Matlatsa, dama de curte a acesteia. Zacomo, Upanda, ostaşi de viţa Betsuanilor*. Ostaşi de viţa Ma-wanketsianilor*. Locul* acţiunei: internul* Africei. Timpul*: presintele. In urmă se începe petrecerea cu joc* La metrul* anul* nou, cu cor* instrumental* costumat*. Bilete de intrare se află de vâncjare la d-nii: D. Bălănescu, N. Krestics şi A. Mina cu preţul* de 60 cr., âr sera la cassă cu 70 cr. Membrii ajutători ai corului au intrare liberă. Începutul* punct* 8 ore săra. —0— Corpul* învăţâtorescfl al* scâlei centrale grăniţă-rescl din Voi la va da Duminecă după Crăciun*, adecă în 10 (29) Ianuariu 1886, sera la 7 ore, o representaţiune teatrală în localitatea acelei scâle. — Se vor* re-presenta piesele următâre : I. Rusaliile. Vodevil* într’nn* act* de V. Alexandri. Personele: Domnul* Jonus Galus-^ cus, vechilul* moşiei şi profesorul* scolei din sat*, d-lfl Niculau Ludu. Tachi Răsvrătescu, sub-prefeet*, d-1* Georgiu Dobrin*. Tâdertt Buimăcită, vornic* de sat*, d-J* Niculau Pop*. Susana, nevasta lui, d-ra Maria Turtureaua. Vasile Veveriţă, fruntaş*, d-1* Gavrilă Pop*. George a Saftei, ţăran*, d l* Danile Catona. Un* jen-darmfl, d-10 Niculau Şerban*. Catrina, ţărani, ţărance. II. Vlădutulu mamei său -Bucâvna n’a învetată » " 9 şi umblă la însuratăa. Comediă într’un* act* de I. Lu-pescu. Personele: Vlăduţul* mamei, şcolar* de sat*, d-lfi Niculau Pop*. Iftimi SbârciogO, bătrân* pădurar*, d-10 Georgiu Dobrin*. Gostică Şoimescu, tânăr* boerâ, d-1* Nicolau Ludu. Savafta, mama lui ViăduţQ, d>ra Ana Borzea. Smărăndiţa, fiica lui Iftimi, d-ra Maria Tur-tureanu. — Ţărani, ţărance. După representaţiune va urma petrecere socială cu joc*. Preţul* înt.rărei e 60 cr. de persână; 1 fl. 20 cr. de familiă. Venitul* curat* e destinat* jumătate pentru elevii lipsiţi dela scăla din Voila, ăr cealaltă jumătate pentru învăţăceii aşezaţi la diferite meserii în Braşov*. Oferte mărinimâse, chiar şi în vestminte, se primesc* cu mulţămită şi se vor* cuita în public*. —0 Junimea ţerană din Galaţi (lângă Făgăraş*) va re- presenta MercurI 1 Ianuare 188 3 st. v. (13 Ianuare 1886) st. n. (în săra anului nou românesc*) în „Otelul* co- munal*“ din Galaţi, în folosul* bisericei cu scop* d’a . procura vestminte preoţesc!, următorele piese teatrale: V ' I. Rusaliile. Vodevil* într’un* act* de V. Alecsan-dîi. Persănele: Domnul* Jonus Galuscus, vechilul* moşiei şi profesorul* scolei din sat*, d-nulu Acsente Totoiu. Tachi Răsvrătescu, subprefect*, d-nul* George Dan. Toder Buimăcită, vornic* de sat*, d-nul* George Leanca. Susana, nevasta lui Tăderfl, d-na Victoria Aron*. Vasile Veveriţă, fruntaş*, d-nul* Ioan* Stiniguta. George a Saftei, ţăran*, d-nul* George Stinigută. Un* jandarm*, d-1* Ioan* Silimon* Dan*. Gatrina, ţărani, ţărance, d-şârele: E. Sorea, M. Stiniguta, M. Savu şi F. Neicu. II. Gâcă-gâcitârea mea. Gomediă cu cântece într’un* act* de Vasile Alecsandri. Personele: Pitarul* Sandu, boier* de 50 de ani, d-nul* George Leanca. Smărăndiţa nepdtalui, d-na Victoria Aron*. Tincuţa, vara Smărăn-diţei, d-ra Marina Stinigută. Florica, tânără ţărancă, d-ra Efrosina Sorea. Graur*, fecior* boieresc* din Mol dova, d-nul* Acsente Totoiu. Dame, ţărani, ţărance^ 40 cr., parter* 30 cr., în a doua odaie 20 cr. copii de scălă 10 cr. v. a. Bilete se pot* căpăta, în tăie 4’le*e în prăvălia d-lui A. Gepes şi săra la cassă Oferte mă rinimăse se primesc* şi se vor* cuita publice. După representaţiune va urma petrecere cu joc*. începutul* la 7 ore săra. DIVERSE. Necrolog*. — Emilia Nicola, fica advocatului Mateiu Nicola, în 23 Decemvre st. n, la 3 ăre din 4* după lungă suferinţă a încetat* din viâţă în etate de 17 ani. Rămăşiţele pămânîescî s’au aşe4at* spre repaus* etern* în cimiteriul* bisericei gr. orientale din Alba-Iulia în 25 Decemvre la 2 âre din 4** Fiă-i ţărîna uşdră şi memoria binecuvântată. ¥ * * Alegerea lui Grevy, — Când sârtea lui Grâvy era pendentă, în Elysâe nu s’a observat* nici o agitaţiune, lules Grâvy îşi făcea obicinuitele sale plimbări în grădină cu nepotul* său, adăpându’şl raţele japonese. După dejun* a jucat* şachO cu un* prieten* al* său; numai a-tunci a părăsit* şachulQ, când i-au venit* telegrame din Versailles. Telegrama i-a anunţat* agitaţiunea partidului drept*. După ce Grevy a cetit* depeşa, a dat’o celor* de prin prejurul* său, ca s’o cetescă. Când a seiutO resultatul* alegerei, s’a primblat* cruciş* şi curmeziş* prin odaia sa, după aceea s’a aşe4at* în fotoliul* său şi a 4*s*: »Pot* să spun* cu onâre, că am făcut* tot* ce am putut* pentru Franţa şi mă bucur* când văd*, că nisuinţele mele au îndestulii* dorinţele naţiei mele. De nu m’ar fi ales* din nou, atunci cu consciinţa liniştită aş* fi părăsit* Elysâe-ul*.« D6mna Grâvy s’a şi bucurat*, s’a şi supărat* de acâstă alegere. Mult* a plâns* şi i-a părut* rău, că bărbatul* său nu e mai tînăr* cu 10 ani, a adaus* însă, că ar fi mai bine să nu vor-bâscă despre aceea, ce în sârtea ei norocâsâ este supărăcios*. A sărutat* pe toţi, cari au venit* s’o feliciteze. Preşedintele pănă nâptea târ4iu a cetit* depeşele. Nici că s’a supărat* d’aceea, că 68 înşî au votat* pentru Brisson. Să crede, că preşedintele, cu ocasiunea realegerii sale, va graţia pe prinţul* Krapot-kin şi pe Louise Michel. * * * Omorîtornl* fiului seu. — In Petrnburgfi s’a dat* de urma unei crime îngrozitâre. «Journal de St. Peters-bourg“ despre acâstă crimă scrie următârele: înainte de asta cu vr’o patru ani, trăia în Petruburg* un* mare bogasier*, care şi-a dat* băiatul* de 12 ani în?r’unfi institut* de crescere de acolo. Tatăl* a iubit* fârte pe băiatul* său, căruia i-a testat* tâtă averea sa. Odată îi trăsni în cap* idea ca să se însâre a doua âră şi a luat* o tînără şi frumâsă fată, care în scurt* timp* ajunse să esercite o mare influinţă asupra bărbatului ei. In sfîrşit* bătrânul* cedând* insistărilorfl nevestei sale, şl-a nimicit* testamentul*, făcendu-şl un* alt* testament* în virtutea căruia, în casfl de mârte a băiatului, femeea să rămână stăpână asupra întregei sale averi. Nu mult*; după aceste muri bogasierul* şi tînăra vâduvă, cu câteva luni mai târ4iu, s’a măritat* după un* amant* al* ăutarl. Intrarea de persână: locul* I 60 cr., locul* II j ei, şi, aprâpe un* an*, nici nu gândise la fiul* ei vitreg*, care trăia în institut* fără de nici o îngrijire. Odată merse un* lacheu, îmbrăcat* în livrea roşiă, în inst-j tută, luă pe băiat* şi-l* duse la părinţii săi vitregi, câri l’au primit* cu afabilitate şi l’au admoniatâ, că aprâpe un* an* nici uu i-au visitat*. Trebuia să promită, că de acum încolo în t6tă Vinerea îi va visita. Băiatul* s’a ţinut* de promisiune. Băiatul* după tâte visitele suferea de durere da cap* şi de stomachO, acâstă durere o atribui mâncărilor*, cu cari nu era dedat*. Astfel* trecură mai multe luni, când în urmă, după 0 visită făcută părinţilor* săi vitregi, se bolnăvi rău şi în diminâţa următâre muri. După constatarea medicilor* a murit* din causa râcelei stomachului. Ga din întâmplare a eşit* la ivâlă, că muma vitredă, de câte ori a mers* băiatul* acasă, a gătit* mâncările cele mai delicate băiatului, din cari însă nimeni altul* n’a mâncat*. Acâsta, precum şi împrejurarea, că tînăra femeiă îndată după mârtea băiatului, a arătat* oficiului respectiva testamentul*, a deşteptat* bănuâla, că băiatul* n’ar fi muri!* de mârte naturală, ci otrăvit*. Autoritatea publică a dispus* desgroparea şi examinarea chimică a cadavrului. * * * 0 aventură noctnrnă. — Intr’o farmaciă din Pe-tersburg, într’una din nopţile trecute, s’a întâmplat* un* cas*, ce la început* părea a fi fârte misterios*. La o oră după mie4ul* nopţii de două ori se trase clopoţelul* cu mare violenţă. Provisorul* a deschis* uşa şi, spre marea lui mirare, a vă4ut* înaintea sa pe archiducele Sergiu şi Paulă în uniforma lor* de general* de geniu. «Şeful* d-tale e încă deştept*?« întrebă archiducele Paul*. — «Ba. S’a culcat* cu o oră nainte.« — »Ei bine, nu trebue să-l* trezescl. Depunem* la d-ta un* obiect* pe vr’o 2 âre, după care apoi vom* veni în persână.* După acâsta archiducele a luat* de pe pieptul* său o decoraţiune spaniolă, s’a suit* pe un* scaun* şi a aşe4at* decoraţiunea în saltarul* cel* mai de sus* al* scrinului. «S’o laşi aci ne atinsă pănă ce vom* veni îndărăt*.* Archiducii s’au depărtat*. Provisorul* îndată l’a sculat* pe şeful* său şi i-a povestit* caşul* de mai sus*. Poliţia a dat* adeseori farmacistului scrisori, pumnale etc. pentru esaminare, astfel* farmacistul* a presupus* că şi acum e un* asemenea lucru. Farmacistul* şi provisorul*, lucru firesc*, au lăsat* ne atinsă decoraţiunea. După o oră ârăşî se au4i su-netulu violent* al* clopoţelului. Abia a deschis* uşa, şi archiducele Paul* a intrat* repede în farmaciă, urmat* de o altă persână, ai cărei ochi erau legaţi cu o batistă de mătase nâgră. Acâstă persână, gâfâind* sări la scrin* unde era decoraţia, s’a suit* pe un* scaun*, a scos* decoraţiunea din saltar*, şi-a rupt* legătura de pe ochi şi cu decoraţia le-a predat* archiducelui. Jn-j tr’aceea, farmacia s’a umplut* cu un* public* elegant*, jce l’a aclamat* şi gratulat* pe antispiritistul* Bishop, jcare din o depărtare de două verste, a găsit* decoraţiunea. Bishop cu arehiducele Paul* a venit* în o | saniă, archiducele a mânat* caii, Bishop a arătat* însă ! direcţia. Geialalţl membrii ai societăţii în 40 de sănii |au urmat* pe archiducele şi pe Bishop. 1 * * alt } ^ 0 nouă maşină de cusut*. — Intr’o prăvăliă din | Berlin* se află espusă o maşină de cusut*, ce diferă ! fârte mult* de maşinele Singer şi Wehler-Wilson; pe i lângă alte calităţi superiâre mai are şi acel* avantagiu, I că zizăniturile cele diforme şi seci ale maşinei, nu se laud* de fel*, din causă că în dosul* maşinei se află şi o musică, cam ca o girondă sâu liră, a cărei sunet* armonios* şi puternic*, contrabalanţâză zizăniturile maşinei. Maşina e astfel* compusă, încât* nu lăsă nimic* de dorit*. Rectificare. Pe pag. 2 din nr. trecut* ai* »Gaz.,« colona 2-a, în şirul* 5-lea din jos* să se citâscă: ad-miraţiunea, în loc* de administraţiunea, âr în al* 14 lea şi 16-lea şir* din josfl:’representaţia, în loc* de representanţa. Cureidu pieţei Braşov^ din 8 Ianuariu st. n. 1886 Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.44 Vând, 8.48 Argint românesc . . . . . . » 8.38 8.42 Napoleon-d’orî . . . . . . . * 9.97 10 01 Lire turcescl . . * 11.26 * 11.36 Imperiali ....... . . » 10.22 * 10.32 Galbeni .... . . . . . * 5.90 » 5.94 Sensurile fone. «Albina* . . « 100.00 * 101.— Ruble Rusesc! ...... . . » 122.Va » 123.»/i Discontul* . . . « . 7—10 % Pe an*. Editor*: Iacobă Mureşianu. Redactor* responsabil*: Dr. Aurel Mureşiauu. L Nr. 287. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. (taraţii la bursa de 71eaa din 7 Ianuariu st. n, 18F6 Rentă de aură 4% . . . 100.90 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92 70 împrumutul)! căilord ferate ungare................150.70 Amortisarea datoriei căi-iorft ferate de ostd ung. (1-ma emisiune) . . . 98 80 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostd ung. (2-a emisiune) .... 126 90 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostil ung. (3-a emisiune) .... 120 50 Bonuri rurale ungare . . 103 60 Bonuri cu cl. de s.atare 1C3 60 Bonuri rurale Banat-Ti- mişd.................. 103 60 Bonuri cu cl. de sortarel03 60 Bonuri rurale transilvane 103.65 Bonuri croato-slavone . . 103 60 Despăgubire p. dijma de vinii ung.............98.25 Imprumutuid cu premiu ung....................118 00 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124.25 Renta de hărtiă austriacă 83 80 Renta de arg. austr. . . 84 05 Renta de aură austr. . . 111.40 Losurile din 1860 . . . 139.50 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 872 ~ Act. băncel de credită ung. 305.00 Act. băncel de credită austr. 239 30 Ârgintulă —. — GalbinI împărătesc! .... 594 Napoleon-d’or! ..... 1001 Mărci 100 împ. germ. . . 62 05 Londra 10 Livres ster linge 126.55 Bursa de BueureseX. Cola oficiată dela 23 Decemvre st. v, Renta română (5°0). ' Ren*a rom. a mort. (5%) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit tone. rural (7°/o) „ o (5%) - * » urban (7®/o) , (6%) • * » * (5%) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură contra bilete de bancâ . Bancnote austriace contra aură. 1885. Cump. vând. 87 88 91 92 83V, 84 Va 30 32 104 105 86 87 93 Vi 99 V» 82 83V, 1170 1199 16. 17 2.01 2.04 I Arendarea măcelăriei, ! proprietate a vecinătăţii din Priindfil (Solieiu), jva av£ loou Duminecă in IO Ianuariu 1886 st. n. în casa d-lui Ioană M. Burbea, J preşedintele vecinătăţii, la care se potă lua in-l formaţiunile privitdre la acostă arendare, ce se (face pe termină de 3 ani. Braşovu 4 Ianuariu 1885. st. n. In numele preşedintelui vecinătăţii: 2—3 Greorg Weiss. Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta I Transilvanieise potti cumpăra în tutungeria ! lui I. GBOSS. Cancelaria Negruţiu în Gherla — Sz.-TJjvăr deschidere de abonamsntă pe anulă Iiii la: „Amiculu Familiei.66 Revistă beletristică şi encielopedică-literară — cu ilustraţiunî. Va eşi în broşuri lunare de câte 31j2—4X|2 c61e; şi va publica poesii, romanurl, novele, schiţe, piese teatrali, studii sociali, articlii scienţifici, amănunte de instrucţiune şi distracţiune ş. a. Preţuiţi de abonamente pe anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — 1. n. plătibili şi în bilete de bancă şi în timbre poştali. „PREOTUL^ ROMÂNO.1 Revistă biseric&scă, scolastică şi literară. Va eşi în broşuri lunare de câ*e 23/4 —31/* c61e; şi va publica articlii din sfera tuturorfi sciinfelora teologice şi între a-cestea mulţime de predice pe dumineci, sărbători şi diverse ocasiuni, — mai departe studii pedagogice-didaetice şi scienţifice-literari. — PreţulQ de abonamente pe anulă în tregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei n. plătibili şi în bilete de bancâ şi în timbre poştali. ---Sf-rulfi I. se trimite gratis ori cui IA cere.- Abonanţii voru primi unele premii de valore şi’şi voru putea procura cu preţuri f6rte reduse tote opurile din ediţiunea nostrâ. —ss Colectanţii primesoă gratis totu alu oincelea esemplarft. Z-Z— 2 3 13 1 fl vrH O > tn 13 > 9Q 13 13 fl U £ fl >3 >fl Sh O O 3 > 3 ’u s fl 1) C3 > fl ţf >fl O C3 ’-fl O 13 O 'o o fl H O fl o ’fl >3 u 13 O «3 13 t-1 13 fl t» SD >fl fl § fl xfl • 1+4 "O fl fl fl fl 1 sS C O rO fl I o c3 rO *ce >13 or >fl O CL CD «5 a g p-i oo QO 3 3 3 fl >3 +3 3 CL >o5 03 O fl fl 3 m & tSJ <1 O P i—< E-^ 02 t—i S2Î <5 Mersulo trenuri lord Conspectulu bilanţurilorti brute, ale institntului de credită şi de economii „ARDELEANAu societate pe acţii în Orăştie, dela 1 Augustă 1885, până la 31 Decemvre 1885, DEBITU. fl. cr. C-tul, Mobiliar 465. 70 > Cassa 87,422. r6 > Depunerilord pentru fructificare 8.019. 77 > împrumuturilor!! pe cambii 59,230. — > Imprumuturilorfl pe hipotecă 4.760. — > ImprumuturilorQ pe Obligaţiuni cu cavenţ 2,790. - » Intereselor^ dela depuneri 37. 05 » Intereselor!! dela împrumuturi pe cambii 854. 51 > SpeselorQ de fundare 773, 10 > Salarului 318, — > Pro-Diverse 12,102. 45 fl. 171,273. 24 CREDITĂ. fl. cr. C-tul Acţiunilorâ 30.205. - » Cassa 83,789. 58 > Depunerilord pentru fructificare 30,281. 77 > Imprumutudlord pe cambii 10,550. — > Imprumuturilord pe hipotecă 17. - > Intereselord dela‘împrumufurI pe cambi’ 2,945. 77 > Intereselord » » > hipotecă 203. - > Intereseîord » » * obligaţiuni 111, 60 » SpeselorQ de fundare 800. - » Provisiunei 103. 16 > Competinţelord 150, 10 » Pro-Diverse 12,116. 26 fl 171,2 3. 24 OrSştie, la 31 Daemvre 1885. Dr. loanu Mihu, Aurel Popovici Barcianu directorii eseentivu.________________________comptabilfi, pe linia Predeal fl-Budapesta şi pe linia Teluşfl-^radfl-Hudapesta a calei ferate orientale de stată reg. aug. Predealfl-Budapesta Budapesta—Predealfl Trenă de peradne Trend Trend accelerat omnibus Trend omnibus Trend omnibus Trend j omnibus) Trend de persdne j Trend omnibus BucurescI 7.4c Viena Fredeală ( - ’ 12.5C 1.01 )i — » — Budapesta Szolnok Timişfi — — l.4( P. Ladâny Braşovfl f - 2.2: Oradea mare 6.22 10.51 2M > — Vârad-Velencse Feldiâra 7.01 il.lE 3.36 — F ugyi-V âsârhely Apatia 7.33 11.36 4îy — Mezo-Telegd Agostonfalva 8.01 11.51 4.47 — Râv Homorodd 8.4i? 12.23 5.42 Bratca Bucia Haşfaleu 10.10 1.19 7.37 . Sighişora | Elisabetopole 10.29 1.30 8.0! — Ciucia 10.39 1.37 8.21 — Huiedin 11.19 2.05 9.0" — | Stana Mediaşd Copsa mică Micăsasa 11.54 2.25 9 4.-i — Aghiriş 12 12 2.36 10.02 — Grhirb&u 12.56 — 6.20 — Nedeşdu ( ( Blaşiu 1.30 3.13 6.59 — Cloşiu Crăciuneld 1.45 — 7.15 — Teiuşft Aiudd 2.11 3.40 7.43 — Apahida 2.55 4.01 8.29 — Ghiriş ( ( Vinţuld de susfi Uiora 3.17 3.24 8.55 9.04 — Cneerdea 3.31 4.24 9 12 — Uiora Obirisă 4.09 4.49 10 23 — Vinţuld de ausd Apahida Claşin ^ Nedeşdu 5.36 5.56 5 58 12.32 12,59 8,00 Aiudd T«iuşd 6.58 6.08 — Crăciuneld 6.29 — 8.3 ii Blaşd Ghirbău 6.45 — 8.59 Micăsasa Aghiriştt 7.00 — • — 9.34 flopşa mică Stana 7.26 — — 10.16 Mediaşd Huiedind 7.48 7.14 — 11.04 Eiisabetopole Ciuda 8.28 7.43 — 12 17 8igiş6ra Buda 8.47 — — 12.47 Haşfaleu Bratca 9.06 — — 1.21 Homorod Râv 9.26 8.22 — 2.05 Agostonfalva Mezd-Telegd 10 01 8.48 — 3.08 Apatia Fugyi-V âsâxhely 10.20 — — 3.39, Feldiâra Vârad-Velinţe Oradia-mare i P. Ladâny ^ Szolnok 10.30 10.37 9.13 3.55 4.03; Braşovft \ 10.51 9.18 10.37 Timişd 12.37 2 58 10,31 12.07 12 51 4.45 8.22 Predealu ( ( Bnda-pesta 6 00 2.10 10.05 10.30 BucurescI Yiena | 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 0!)|' 6.05 — Nota: Orele de a6pte suntâ cele dintre liniile gr6se. — 7.1.' 6.47 { 45 10.37 3.4 1.44 5.21 5.33 6.4i 7.14 7,42 8.31 9.01 — 10 0 12 0: 10.16 1231 — 2.16 11.24 3,12 11.43 331 i 1.45 3.41 — 3.59 — 4.25 12,08 4.59 1 5.41 — 4.0) ■ 12.57 6.40 — 7.00 1.27 i ‘ 1.45 — 2.06 — 2.31 — 2.50 — 3.49 — 4.19 — 4.34 — 4.53 — 5.20 — n. ii 6.2C 8.0 J 7.ă* 9.11 11.4* 8.2: 11.26 2.31 — 1.2c1 - 9.45 2.0C 9.58 211 10- £6 2.34 11.36 3.18 12.li 3.41 — 12.43 4.01 — 1.31 4.26 2.56 5.08 — 3.29 5.27 — 4.0l 5.50 — 4.18 6.02 1 — 4.36 6.24 - - 5.05 6.43 -- — 7.03 — — 7.28 — — 8.51 — — 9.31 — — 9.43 — — 9.51 — — 9.58 — — 10.24 — — 10.44 - — 11,28 - - — 11.44 — —■ 12.18 — — 12.36 -- — 1.22 6.01 1.56 6,40 — 2.34 7.20 — 3.02 8-01 —■ 4.41! 10.05 — 5 301 11.02 — 6.03 11.3 — 6.35 12.14 — 7.14 1.09 .— - 1.50 — — 2.48 —. — 3.23 — — 4.56 9.4> Tipografia ALEXI Braşovu. Teiuşft- \ .• adâ-Budapesta jl Budapesta- &radft-Tetuşft. Trenfi Trenft Trena d€ 1 Trenă de 1 Trenfi Trenfi omnibus omnibus persăne persăne 1 accelerat i omnibur Teiuşft 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 Alba-Inlia 11.46 — 4 2 7 Budapesta i 8.05 "| 1.45 8 COI Vinţuld de joşi i 12.20 — 4.53 0 11.02 j 3.44 1140 Şibotă 12.52 — 5.19 uâvl.li9& i 11.12 4.02 12 00 0răş?ia • 1.19 — 5,41 ÂradA 337 7.53 6.25 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.18 — 6 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46 Braniclca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00* Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5 10 — 7.23 Gurasada 350 — 7.41 Conopfi 5.38 — 7.51i Zam 4.25 — U2 Bârzova 5.57 — 8.10, Soborşin 5.09 — 8,49 Soborşin 6.42 — 5.58 Rgrzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Gonopft 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56| Radna-Lipova 6.57 6.14 10 23 Ilia 8.01 — 10.17] Paulişă 7.12 6.30 IX 37 Rranicîca 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Aradft 8.10 7.32 11.32 Orăştiâ 10.10 — 12.24 2.39 12.00 4 51, Şibotă 10.43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 | 2.10 8.16 Alba-Inlia 11.19 — 1.40 Viena CC © O 6.05 Tetuşft 12 05 — 2.2 4 Aradft-Timiş6ra Simeria (Piski) IPetroşexaS Trenă Trenă de Trena de Trenfi de Trenfi Trenfi 1 omnlboa poraone persăne persăne omnlboa omnibus Arad ăi 6.00 12 55 8.25 flimeria 6 30 11.50 2.23 . Aradulă nou 6,25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00j Nâmeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7 53 1.19 3.491 Vinga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.40j Orczifalva 7.38 2.36 9.25 Oivadia 9.33 2.57 5.28| Memifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07! Timişfira 8.42 3.40 10.06 Petroşenl 10.43 4.04 6.89] Timfşdra-Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Trenă de Trenu de Trend Trenfi Trenfi Trenfi peradne persăne omnibus omnibus omnibus le pers -i Timişâra 6.07 12.25 5,00 Petroşeui 6.49 933 5 28 1 II 1 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7,27 <0.14 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Oivadia 8.06 10 54 6.4 V nga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11.97 7.35 Nemeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12 17 8 02 Aradulă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 44 Aradft 750 310 7.40 Simeria 10 53 1.35 9.15