BEDAOţlVNEA Şl AIMflNIOTRAŢIUltfEA > BBAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe and an<3 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni â fior. fiotaânia şi străinătate: Pe ană 40 fir., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULO XLVIII. SE PRENUMERA: la poşte, ia librării şi pe la dd. corespondenţi. AIUHOIUBILE: O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nefranoate na •• prlmeaoi. — Hanuaorlpta nu an retrimlM. m 286. Mercuri, 25 Decemvre st. v. 1885. până vineriUalrat"tel°r* B®rbă,tori nu va aPar6 f6mea şi cu frigulă, plânsetele copilaşilor^ şi vaetele mamelon! lorfi. Să nu pierdem îi însă curagiulă şi speranţa, că d<5ră ne va fi daţii şi noă odată a serba Crăciunulii cu inimă buna şi veselă. Depinde numai dela noi, dela a n6stră firmă voinţă şi ho-tărîre. Niciodată mai multă ca astăzi n’amă fost avisaţi la acâstă voinţă şi hotărîre, pentru că niciodată nu s’a cerută mai multă ca acum dela noi, ca noi prin noi să ne ajutămfi, luptândă în unire pentru ca drepturile nâstre, limba respectate în acestfi stătu. Adversarii noştri, văfjăndu că suntemii decişi a apăra dreptatea causei nâstre pănă în sfărşitu, voru trebui în cele din urmă să Braşovti, 24 Decemvre 1885. Când i-a fi daţii şi bietului Română dela pălele bătrânii orii Carpaţi, dela ţărmii Mureşului Arieşului, Someşului, Târnaveloru şi Oltului să serbeze şi elfi odată unii Crăciunii veselii, mulţumită şi fericita în casa sa, la vatra sa, în cer-culii familiei sale ? Ori dâră nu acâsta e <Ţua cca mare de bucuriă, când âugerii Domnului din ceruri au strigata: „pe pămentfi pace şi între âmenî bunăvoire ?u Nu este acâsta (Ţua mântu- inţii omenirei ferecate în lanţurile păcatului şi şi naţionalitatea nâstră să fia ale ignoranţei, când a răsărita popârelorfi lu mina cunoscinţii şi a libertăţii ? Aşa merge râta sorţii în acâsta vale a plân gerilorfi. Câte unuia îi este datfi Bă sufere mai-ţină sâmă şi de drepturile nâstre mulţii decâta alţii. Pâte i-a fostă mai greu pă-catulfi şi de aceea şi pedâpsa este mai grea. Dâr s. scriptură mai <Ţce, că pe care Dumnezeu îlfi iubesce mai multfi, pe acela îlfi cercă. Ce Nu domnesce 6re pacea pe întinsula teritoriu dintre Tisa şi Carpaţi, şi nu au<}inifi noi (Ţcându-ni-se pe fie care că numai bună voire să mai avemu, bunăvoire de a ne lăpăda de limba nâstră strămoşâscă, de datinele nâstre, de aspiraţiunile nâstre naţionale, c’ună cuvântă de totfi ce avemfi mai scumpă în acâstă viâţă şi atunci mai fericiţi âmeni ca noi nu vorfi fi între marginele imperiului, în care trăimfi? In adevărfi aşa ne vorbescfi mereu adversarii noştri politici. Să ne strîngemfi dâr şirurile şi avândfi cu-ragiu şi încredere în viitorii să nu ne dămfi în-dărăptfi în lupta legală pentru triumfului sântei nâstre cause. Semne de răsboiti. „Narodni Listyu publică cuprinsulfi scrisârei autografe a prinţului Alexandru, pe care are să i-o înmâneze Ţarului în Petersburgfi ataşatul fi militară, pe lângă Curtea din Yiena, br. Kaul-bars. „Prinţulfi Alexandru îşî esprimă în scrisăre supunerea şi mulţăm’rea sa şi rogă pe Ţarulfi să permită a intra din nou in armata bulgară oficerii rus! rechemaţi. Prinţulfi scrie apoi, că elfi nu se îndoesce, că Serbia are Ei pretindă dela noi bună- ■ Atenţiunea d’a reîncepe rhboiulu; de aceea elfi va folosi armistiţiulfi pentru complectarea şi sporirea armatei bulgare, pentru înarmarea şi echiparea ei mai bună şi mai cu sâmă pentru sporirea artileriei. Statulfi actuală alfi armatei bulgare numără 80,000 de âmenî, fără corpulfi Vidinului, care numără 15,000 de omeni şi care se va spori la 20,0 ;0 de omeni Armata care operâză contra graniţei sudice a Serbiei de asemenea se va spori la 100,000 de âmenî. După o cercetare specialii scienţifică din partea comisiunei militare internaţionale, armata Ni-şavei a Serbiei nu numără mai multă ca 45,000 de âmenî, ! cele două reserve sărbesci numără 2 >,000 de âmenî, prin voire, dâr unde este a lorii bunăvoire? Şi noi nici că li-o ceremfi pentru ca să şi părăsâscă limba şi naţiunalitatea lorii strămoşâscă, ci numai ca să nu strice limbei şi naţiunalităţii nâstre române, să respecteze ce e alfi nostru, lăsată dela Dumnezeu şi să nu mai câră dela noi lucruri, ce nu le-amfi putâ împlini nici când amii voi, pentru că sunt în contra firii omenesci şi a orânduielii dumnetjeesci. Pacea domnesce în ţâră, nu însă în inima|urmare Serbia în casulfi celfi mai favorabilii ar putâ o mâhnită a Românului. Elfi totdâuna a fostfi pune Bulgariei numai *70,000 de âmenî. celfi mai credincioşii patriei sale, a muncită şi ,Le Matin“ din Parisfi a primită următâ- şi-a vărsată sângele pentru ea. De ce să nu se rea telegramă din Londra cu data 28 Decemvre: pâtă bucura şi elfi de resultatele muncei sale,! De câtva timpii, în cercurile nostre politice circulă aşa cum l’a făcută Dumnezeu, cu limba şi cu's&omo*u^ despre o neînţelegere între Rusia şi Austria spiritulfi său românescfi? De ce numai atunci|A4t acestfi sgomotfi a luatfi unii caracterfi şi mai gravii să fiă admisă la folâsele ţării dâcă va comite pă-' catulfi de mârte de a se lăpăda de mama sa, care Ţa hrănită şi l’a crescută? | Austria a încheiaţii în Anglia multe contracte pentru furnitura materialului de răsboiu şi de muniţiunî, avândfi a se preda Austriei tâtă furnitura la sfârşitulfi lui Martie 1886. ţ)iarele din România ne comunică că paria mentulă a votată legea, care autorisâ a se recruta în anulă acesta nu 9000 ca păuă acum, ci 14,000 de tineri pentru armata permanentă, 3000 pentru călăraşii cu schimbulă, âr restulă pentru do robanţii cu schimbulă. Nu este, * pr,in aefelâ anfiu“e s’a i1ncorpo^ta ultima meni nu mai vrea să-la mai asculte a în 4* n* se sporescă suferinţele”. —0— Consiliulă orăşenescfi din AjudU a decisă, ca asu- . pra fiă-cărui câne să se arunce o anumită dare, cu sco-pulă, ca din acâsta să se formeze ună fondu de pensiune pentru funcţionarii comunali. Fericite timpuri amă ajunsă în statulfi ungară! —0— Comitatulfi Trei-scaunelorU a votată 5000 fl. pentru reuniunea ardelână de maghiarisare, aceşti bani se vorfi aduna printr’unfi aruncă de dare voluntarii. Bieţii Să-cui, cari stau destula de rău materialicesce, de sigurfi că nh vorfi felicita pe cei ce au votatfi aceea sumă de bani. —0— La îndemnulfi fişpanului Lonyay, s’a înfiinţata în Marmatia o reuniune de cultură maghiară, mai pe ro-mânesce de maghiarisare. Acâstă ideă au părtinit’o şi Românii neromânî „Mihâlka,” deputaţii „Mihâlyi” şi „Cziple.” —0— Oraşulfi Aiudu a hotărîtfi să adreseze dietei o peti-ţiune în contra proiectului de lege municipală şi să o râge a modifica mai mulţi paragraf! în interesulfi oraşe-lorfi cu magistrată regulată. Anume dreptulfi de alegere comunală să se acorde numai acelorfi indivit^î, cari au cualificaţiunea prescrisă prin lege pentru dreptulă de alegere la alegerile de deputaţi. —0— Comisiunea administrativă a comitatului Solnocu-DobSca a tractata deună4ile o adresă a comitatului Be-cheşfi pentru sprijinirea petiţianii, privitdre la susţinerea autonomiei municipale şi a ordinei electorale. Fişpanulfi Banffy-paşa propuse, ca adresa să se ia simplu la cu-noscinţă. Preotulfi gr. cat. din Gherla, lână George vorbi în limba română contra acestei propuneri, dâr paşa 110 întrerupse mereu si_JiLfee_H Nr. 286. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. cum se respectă în Ungaria libertatea vorbirei de cătră paşalele guvernului. —0— Duminecă în 29 Decemvre a. c. s. v. (10 Ianuarie 1886'j, cănd totdeodată se va ţinâ şi adunarea generală a despărţământului ală XII ală reuniunei învăţătoriloră români din ţâra Bârsei, în opidulă Codlea, se va aranja în sala primăriei opidane, în folosulă bibliotecei scâlei române gr. or. din locă, o petrecere cu următorulă programă: 1. însemnătatea şi folosulă bibliotecei şcolare.. 2. „Audiţî acolo*1, coră de bărbaţi. 3. „Sila**, poesie de C. Boliacă, declamată de şcolăriţa Elisa Comanescu. 4. „Chopin. Nocturne**. E-dur esecutată de violină de d nulă E. de Lemeni. 5. „Se pote făli Bomânulă cu numele seu11, temă de R. Popă. 6. „Cântece populare şi doine*', cărora trăescă ei ea meseriaşi, muncitori şi servitori şi fără de cari prin urmare n’ar fi în stare să cumpere nici măcară ună numără din „patrioticulă44 Moni-toră-codiţă ală filialei braşovene a Kulturegyletului necum să-lă aboneze: Filiala din comitatulu Braşovu a reuniunei maghiare de cultură din părţile ardelene. Nr. 64/1885. Filiala „reuniunei de cultură maghiară a părţiloră ardelene*4 din comitatulă Braşovului, desbătândă asupra stării Maghiariloră din acestă comilată cu diferite naţionalităţi, unde din causa preponderanţei şi volnicîei na-ţionalităţiloru, nici drepturile nostre legale nu le putemu esercita decâtu în măsură restrînsă, a decisă, că neapărată lipsă este aci de ună astfelă de (Jiară patriotică Friderică Falk din Berlină, unde scăla se începe la 9^ âre, şi Dr. Adolf Baginsky şi alţi mulţi medici recomandă cu tâtă căldura, ca scăla să se încâpâ iârna numai la 9 6re. Ar fi tare de dorită, ca şi autorităţile şcolare române, atâtă corpulă didactică câtă şi autorităţile supe-riâre, să ia măsurile necesare, ca scăla să se încâpă iărna diminâţa numai la 9 ăre. Acâstă {măsură raţională ar corespunde pe deplină recerinţeloră năstre şi raţionamen-teloră higieniee. CONVOCARE. Adunarea generală ordinară a despărţământului IlI-lea ală reuniunei învâţătoriloră Români gr. or. din districtulă ală X-lea, anunţă pe 4>ua de 30 Noemvre a. c. neputându-se ţine la terminulă menţionată se convăcă de nou pre 29 Decemvre a c. st. v. în localulă scălei gr. or. din opidulă Codlea. La acâstă adunare sunlă învingerile raportate în contra monumentului comemorativă, care a fostă zidită de cătră România în amin-tirea braviloră noştri ostaşi că(|uţi pe câmpulă de bătaiâ j Denunţămă acesta faptă guvernului, fiindă siguri că elă j va interveni, cerândă ca guvernulă Mai. Sale Regelui Mi- < lână să dispue a se repara monumentulă distrusă de. soldaţii sârbi.4* -0— Luni în 4 Ianuarie n., d. ingineră P. I. Frank a ţinută în reuniunea orăşeniloră şi industriaşiloră din Sibiiu o conferinţă despre ,,Industria de lemne în România.il —0— Cu ocasiunea 4'^ onomastice a D-rului Davidu i D-Vostre, sperămă câ veţi avâ bunătatea a împlini ru-i garea năstră. Rraşovă 1885 Decemvre. Cu deosebită stimă Szterenyi Iozsef m. p. Koos Ferencz m p. no tar â. inspectori şcolar u, consiliarfl reg. ca preşedinte. Care e ora cea mai potrivită pentru începerea învăţăturei ierna. Despre acâstă ceştiune fârte importantă ţinu doe-torulă I. Swarz o conferinţă instructivă în secţiunea higienică a colegiului doctoriloră din Viena şi a-rătă, că în seâlele populare şi elementare în lunile de ârnă este mai bine, ca prelegerile să se în-Starcevid, 30 Decemvre n. 1885, dâmnele din Agramateepâ în lunile de iârnă la 9 ore şi nicidecum la 8 ore. maghiară, care faţă cu pressa antipatriotică şi antima- esecutate pe fluerft de d-la D. Goia. 7. „Muncitorul,!"' f represeme pe Maghiarii comitatului B.aşovO, *1. ’ jrăgăraşă, Ternava mică, Ternava mare şi Sibuu. poesie de Sionu, declamată de scolarulă I. Tilea. 8.; După ce o fâiă patriotică maghiară cu astfelă de „DeşUptăte Române**, coră de bărbaţi. După produc- direcţiune şi scopă esistă deja de faptă, reuniunea pe ţiune urmâză petrecerea cu jocă. Inceputulă la 7 ore! acestă foiă, adică pe „Brassâ,44 care apare de trei ori pe[! , . .. D rp , . ,. * , A . .. La. Intrarea 50 or. de peiUna şi 1 fl. de familie. | a ales'o de jfiari atu seu oficialii. /dea- ,nv,,a^ a 1"* parte toţi P. Ţ. membri ordinari, fondatori r\c t , . , ... y x • • i i tificându susţinerea si întărirea acestui diaru cu căuşele Ş' ajutători ai ; cestui aespărţementu. Oferte marinimâse precum şi cărţi să voră primi cu mul-1 J. . .; > . r v r , nostre maghiare, — ,,KulturegyIet44-ulă se intârce cu m- Agendele : ţămită publică. 'credere la D Vâstră, rugându-vă să sprijiniţi moralicesce! . T „ , „ „ . ,, , . 0 jşi materialicesce foia nâstră, pe de-o parte prin aceea,! ja ® ^re a m* Parastasă 10 memoria Marelui Cetimă în „Telegrafulă:“ „Ni se comunică din Rus- ca s& binevoiţi a abona diarulu , Brasso*, pe de altă ' Archipăstortt Andreiu bar. de Şaguna şi a membriloră ducă, că soldaţii sârbi, înainte de a părăsi teritorulă parte, ca se respândiţl diarulu între cunoscuţii D Vostră.! decedaţi ai acestui despărţământă, după care va urma bulgară, au credută de cuviinţă să îşi răsbune pentru Avândă încredere în sentimentele patriotice ale •'invocarea Sântului Duchă. 2. La 10 âre deschiderea ° 7 T ’ T r n \7Ani«rt /%a "mi* «ttA u.mxtotAA » şedinţei prin preşedinte. 3. Desbatere asupra temei: »Disciplina în seâlă, în specie mijlâcele positive de a o j susţine.“ 4. Schiţă din viaţa şi faptele fericitului Archi- păstoră Andreiu bar. de Şaguna. 5. Cestiunea încassă-rei taxeloră dela membri 6 Propuneri eventuale. Din şedinţa comitetului iractuală, ţinută la 14 Decemvre 1885 în Zârneştî. Vartolomeu Bude, Nicolau Pană, preşed. notară. APEL0 la caritatea publicului Română. Nici ună stată nu 'şi frământă pânea de tâte 4dele a subsistinţii sale cu sudori aşa de crunte ca statulă învăţă toriloră români confesionali, pentru că remuneraţiu-nea nu-i corespun4St(5re osteneleloră şi recompensa fruc-teloră sacrificieloră loră sperâză că o voră gusta urmaşii de pe surcelele nepreţuite, crescute şi cultivate prin trân-sulă. Prin urmare, dacă lovesce vr’ună desastru pe cutare membru ală acestui stată de înaltă misiune în sî-nulă bisericei şi naţiunei, cu atâtă, e mai simţiîore lovitura nu numai pentru dânsulă, dâr şi pentru nâmulă nostru. Ună astfelă de desastru materială a îndurată şi colegulă nostru Gavrilă Aluaşiu docente gr. cath. română în comuna Babţa, în vicariatulă Silvaniei, prin trista întâmplare, că prin o inimă rău voitâre i-s’a prefăcută în cenuşă în tomna trecută totă strînsura de fână şi nutreţă, adunată spre ernarea viteloră câştigate cu sudârea cruntă ca să-şi pâtă susţină familia sa. Deci în numele .membriloră micuţi şi numeroşi ai acestei familii daunate, am onâre a apela la îndurarea on. Inteliginţă Române, a fraţiloră învăţători şi a bunului nostru poporă, pentru care asudămă, ca prin ofertele sale bănescî marinimâse să bine voiâscă a întinde mână ajută torc acestui dileră ală Naţiunei nâstre spre a-şi potâ scote din ârnă vituţele spre susţinerea şi crescerea familiei sale! Oferitorii marinimoşi să se îndure a trimite ofertele subscrisului, în Şim leulă-Sil van iei (Szilâgy-Somlyâ) p. u în locă. Şimlăulă-Silvaniei, la 2 Ianuariu 1886 st. n. Ioană P Lazară, învfiţât. de limba română la gimn. şi scotele locale. i-au oferită prin d-na Mazzura, soţia deputatului Dr. Mazzura,ună pahară de argintă cu inscripţiunea: ,,Ares- Dr. Swarz nu numai că a pledată cu tâtă resoluţiunea, că în lunile de iârnă să se încâpă prelegerile la 9 ore, tatului pentru patriă, Dr. Davidă Starcevicî, femeile croate j dâră in favorulă propunerii sâle citâză o mulţime de au-din Agramă, 30 Decemvre 1885.“ D-na Mazzura n’ajtorităţî medicale. Dr. Swarz arată, că pruncii cei mici fostă lăsată în închisore şi de aceea paharulă Ta predată [ prin mergerea la şcolâ la 8 âre suferă, atâtă în privinţa d-lui Antonă Starcevicî, unchiulă arestatului, ca să-lă dea! trupului, câtă şi a spiritului, mari stricăciuni. In amân- nepotului său. Asta’i o hună lecţiune dată Maghiaro-niloră, de femeile croate. —0— Duminecă sâra s'a dată în sala Redutei represen-tanţa teatrală de diletanţi în favorulă „Reuniunei femei lorii române44 de aci. Representanta a răuşită, publică a fostă în numără fârte mare. In numârulă viitoră vomă face o dare de sâmă. Cu acâsta ocasiune amintimă, că „Kronstădter Zeitung44 face o favorabilă critică. Uneltiri Kulturegyletiste în Braşovu. Punemfi sub ochii cetitoriloră noştri următârea circulară autografatâ a filialei de aci a >Kulturegyletului ardelână.44 Ea vorbesce destulă de elocventă şi n’are lipsă de nici ună comentară. Totuşi nu putemă să nu esprimămă administra-ţiunea nostră faţă cu zelulă ce-lă desvoltă d. Koâs Ferencz în împlinirea misiunei sale de inspectcţru de scole regescu ungurescu spre a învrăjbi pe pacinicii locuitori unguri ai Braşovului cu Românii şi Saşii de aici pe urma două privinţele pruncii suntă împedecaţi în desvoltarea loră naturală. Indâmnă medicii, ca să lucreze din tote puterile la autorităţile competente şcolare, ca să scape pe sărmanii prunci de calamităţile, la care suntă espuşi mer-gândii prea de diminâţă la şcoiă. începerea şcâlei cu âra a noua nu este nicidecum o perdere de timpă, din contră este cea mai mare binefacere pentru şcolari, câtă şi pentru învăţătoră. Dr. Schwarz citâză ca autorităţi în favorulă tesei sale pe Dr. L. Guilaume, membru ală co-misiunei şcolare din Neuenburgă, care 4icea încă în 1865 : Obiceiulă de a se începe scola iârna la 8 ore este pentru pruncii dela 7 pănă la 10 ani stricăciosă şi tiranică. Eu protesteză, 4*se Guitlaume. cu totă solemnitatea în contra pedepseloră, cari să aplică prunciloră ce vină diminâţa târ4iu, şi învăţătorii, cari pedepsescă pe acei pruncuţi, suntă adevăraţi tirani, pentru că pruncuţii de-o con-stituţiune delicată părăseseă cu anevoe aşternutulă loră şi au trebuinţă de odihnă mai îndelungată şi de ună de-jună întâritoră. Pruncii, dimineţa, de grija şcolii şi de frica învăţătorului alârgă încălcjiţî şi nemâncaţi la şcâlă} ceea ce atrage de multe ori relele cele mai mari. Dr. FOILETONU. Strigături din Ardeali. Din colecţia Jarnik-B ârseanu. Cine jocă şi nu strigă, Face-i-s’ar gura strâmbă, C’aşa-i jocu românescă Cu strigâtă ardelenescă, Gând l’au4ă mă ’nveselescă! * ţ)ică cine ce va vrea, Eu totă jocă pe voia mea.... Ori urîtă, ori frumâsă, Că e totă din viţa nâstră! Haide măi! * M’a mânată maica la jocă, Cremene şi focă! Să jocă fata cea frumâsă, Cremene şi iască! Dâr din trei cine le-a şti! Cea frumâsă care-a fi! Totă aşa copii! * Câte fete-să cu mărgele, Hop măi hop! Tâte-să drăguţele mele; Haide-aşa. măi! Câte fete-să cu cercei, Hop copile! Tâte aştâptă să le ceiu; Mână, mână, măi! * Pentr’ună pică de sărutată Tâtă noptea-am tremurată; Când am fostă la sărutată, Bună palmă-am căpătată...... D’aleo, Dâmne, ce păcată! * Cucuie Voinicule, Cucuţule porumbacă, Dâcă vrei să-mi fii pe placă, Nete4esce-ţi penele Ca mândra sprâncenele; Nete4esce-ţi codiţa Ca şi mândra cosiţa! Strigă, măi! * Cine dracu-a mai vă4ută Iepure vara cosindă, Iepurâică fână strângândă, Ciâra cu cioculă greblândă Şi baba de jocă fugindă! * La mândruţa jucăuşă E gunoiulă după uşă; La mândruţa ’n jocă bărbată Curtea nu e măturată; La mândruţa'n jocă voinică, Spală âla tu, pisică! * Fetele Sârmanele, Oră trimisă carte la curte, Că ele-să fete de frunte Ş’o vinită carte ’napoi, Că-să tâte nesce nevoi. ♦ Pe colea p’ângă pălană Mă ’ntâlnii c’ună bogătană; Bogătanu dice-aşa: Ia, muere fata mea, Că-ţi dau şese boi cu ea, Şâse sute de rai-i da Şi fata nu ţi-oi lua, Mie-mi trebui ţăsătâre, Fata ta-i scurtă ’n piciâre; Nu ajunge la tălpige, De nu i-oi pune cârlige! * Trecui valea satului La fata bogatului, Şi bogatu-mi dă avere Să iau fata lui muiere. Boii-să buni, vacile-mi placă, Dâr cu hâda ce să facă? * Săracă bârbăţelulă meu, Toţi âmenii 4ic0 că-i rău, Da-i omulă lui Dumne4eu.... Că de când m’am măritată, Nici o palmă nu mî-a dată, Numai capu mi-l’a spartă! * Spune-mi, mândră, — adevărată; De când badiu te-a lăsată, Tu cu câţi te-ai sărutată? Cu vre-o cinci Totă cu opinci, Cu nouă Cu cisme nouă, Cu 4ece Cu căpenege. * Câte stele lucitâre La ună locă cu sfântulă sâre Pentru mine stau să jâre, Că-să de trâbă fârte tare: Dâră luna hamişa pice, 4ău, că n’o jura, Că m’a văstă Miercuri sâra Prin grădină cu mândra!..... De-oi fi, Dâmne, vinovată, Vrednică suntă de spân4urată Pe pociumpă de pătrânjei Cu funii de tăieţei! GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 286. ' SCIRI TELEGRAFICE. fServ. part. ală »Gaz. Trans.) CLUŞIU 5 Ianuariu st. n. — Unulă din fundatorii institutului de creditii „Economultiw a declaraţii, că acestă institute va ave caracteră naţionalii.*) PARIStl 5 Ianuariu st. n. — Freycinet a primită însărcinarea d’a formă noulu cabinetă. Lista noiloru miniştri se va publică mâne. Programa noului cabinetu este: reforma budgetară; reforma administraţiei; protectoratulă asupra Ana-mului şi a Tonchinului. BELGRADtJ, 5 Ianuariu n. — Regele Mii an A a sosiţii erl sără aici acompaniaţii fiindii de generalulti Horvatovicl. Poporaţiunea Lista civilă a reginţii spaniole s’a regulată în modulă următoră: regina regentă primesce 7 miliâne franci, princesa de Asturia (clironâma tronului cea de cinci ani) 500.000 de franci, Infantele lsabella, Paz şi Eulalia, (surorile regelui reposată^ cea dintâiă 250,000 de franci, celelalte două câte 150,000 franci, Exregina lsabella 750.000 de franci, soţulă ei Don Francisco de Asisi 300.000 de franci, sora ei ducesa de Montpensier 250.000 de franci. Aşadâr Spania plătesce astădî la familia sa regâscă 10.300,000 de franci. Şi Francia ca republică de abia plătesce preşedintelui său ună milionă de franci. Care dintre amândouă ţările este mai fericită şi mai mulţămită, Spania monarchică său Francia republicană ? * * * 0 dramă în institntnlă de nebuuî. — Din Parisă se scrie, că deunăijile tînărulă fabricantă de mătăsăriă Barnard îşi serbâ cununia sa cu d-ş6ra Lidie Dubois. l’a primitu în modă festivă. Protopopulă Ilicîjîn vârstă de 18 ani. Intre canuniâ şi între prântjulă a adresată în numele consiliului comunală o'festi’ă, se vorbi tînărulă sotă cu mirâsa sa, să visiteze vorbire Regelui accentuându, că cetăţenii din | amândoi pe tatălfl lui, care se afla de $ece anI singură Belgradă totdâuna voră sta pe partea regelui j într’o celulă din institutulă de nebuni. Mirâsa se învoi Regelui. Regele Milană răspunse mulţămindă! şi când ajunseră la bătrânulă Bernard, îi asigură păzişi declarândă, că dânsulă şî în viitoră ca şi j târea, că bătrânulă e cu totulă liniştită şi de sigură se pănă acum va ţină susă stindardulă Serbiei şijva bucura văcjendu-şî rudele, deârece elă de săptămâni ală casei Obrenovici; elă aştâptă dela poporală ’ de <|ile istorisesce despre nuntă. Tînăra păreche intră Belgradului se fiă cu perseverenţă şi cu iubire în celulă şi, când mirâsa scâse din buzunarulă ei zaha-de jertfă, pentru că vâ^a Sârbiei să fiă scutită.• ricalele, ce i le adusese, nebunulă strigă deodată: >Tu Oraşulă e împodobită cu drapeluri. j eşti fea (ursitârea, zîna) cea rea, care m’a esilată aicea!“ Scirea că Ristici va întră în cabinetă e o apoi sări ca o fâră sălbatică asupra nenorocitei, începu tinţă condamnatdre. Deci, din aceste motive, acu satâr ea să se respingă necondiţionată/4 Trainice motive! * * * 0 femeiă locotenentă. — Cumcă trupele bulgare au fostă însufleţite pria eroismulă prinţului Alexandru, este cunoscută; e surprimţătoră însă când aflămă, că la ridicarea curagiului a contribuită multă o tânără damă, care a făcută întrâga espediţiune în uniformă de locotenentă. Acestă încântătoră locotenentă, cu faţă ca laptele, cu ochi mari, albaştri, şi cu o superbă taliă este o frumâsă berlinesă, şi cercurile de frunte ale oraşului imperială dela Spree pâte că nu au uitată încă pe încân-tătârea Aneta, căreia odată sublocotenentulă Alexandru de Battenberg îi făcea curte şi care, când acesta fă alesă principe, îi urmă lui la Sofia, renunţândă la angagiamen-tulă ce-’lă luase la ună teatru din Berlină. De când blonda berlinesă s’a distinsă în contra Serbiloră, tâte damele din Soţia o stimăză şi bărbaţii o găsescă mai frumâsă. Se şi numesce feciâra d’Orleans a Bulgariei. ♦ * * scornitură tendenţidsă- să o sugrume, pe când cu dinţii îi stâşiâ trupulă. La ------------ sgomotulă ce se născu, alergară din tâte părţile dmenî f Tocmai la încheierea foii primimu dure- şi 0 scăpară din mânile lui, după ce ea îşi perduse con-r6sa scire, că marele filoromână V e g e z z i | sciinţa. Mirâsa, în urma iritaţiunii, fu apucată de con- Ună nou fnrtă în Yiena. — In localulă de bijuterii din suuurbiulă Leopoldstadt în Viena, aprâpe de hotelulă „La mielulă de aură44 în strada „Prater“ului s’a întâmplată la 2 Ianuariu n. ună furtă. Proprietarulă prăvăliei, d. Iuliu Bellâk, avea în numita casă două localuri, unulă era destinată pentru manufacturi cu mă-runţişulă, celalaltă pentru manufacturi en gros. In localulă celă dintâiu întră astă sâră pe la 6 6re ună bărbată tânără şi ceru dela comiulă Henric Engel, care era de faţă, ună cercelă de aură pentru bărbaţi. Acesta îi arătă mai multe feluri, din care tînărulă îşi alese unu şi scâse, ca să plătâscă, o bancnotă de 5 fl. Pe când Engel, care era după tarabă, deschidea cutia, pentru ca să-i întdrcă restulă, îi dădu slreinulă o lovitură puternică cu pumnulă, în regiunea stomacului. Engel perijându-şi DIVERSE. ! Intrarea prinţnlai Alexandru ală Bulgariei înjechilibrulă, căcju pe spate. Streinulă vîrî iute mâna în Stăpânii lumii. - Omenirea este stăpânită de t2.Sofla ~ Vitala Bulgariei nu a cruţată banii, pentru cutia de bani şi luă suma de 200 fl. în hărtiâ, alergă împăraţi, 20 de Regi, 47 de Principi, 6 Mare-dud, 17,ca 86 Primâsfă !n modula cela mai măre'“ Pe ™lori°- —’ ----------------------------- ^ Sultani, 12 KhanI, 1 Vice-rege, 28 de preşedinţi şi o mare suW Prin |a SCI.jerea din Betleanu de pe colăna 3, In locă de trebâ pe cerşitoră, că dăeă e aşa săracă, pentru ce nu-şl, a?teptau pe învingătoră cu corone şi flori. Pe la 10 regresa nu întălnesee, să se cetâscă: regreta nu întâlnesce vinde sclavii? .Sennor., îi răspunse cerşitorulă ambi-.6re anuniară 8Unetele clo<>otelora bubuitula '"nuriloră ţiosă,» eu nu ţl am ceruta sfatulă tău, ci ţl-am cerută sosirea celora 0 j“m8tate de oră “ai ,â^iu eiemosinâ* intrară trupele în oraşă. Preşedinţa reuniunei femeiloră * * * 1 de bine-facere oferi mai întâiu prinţului învingătoră o Erire de secsă. - Acum câteva ura j“ ale poporaţiunii. Conducfulă ajunse la biserica de Francisca. Legea francesă fiindă formală In acâstă s?eti Kraljo Hade mini,trii au Caravelov în frunte pre-privinţă, oficerulă stării civile n a putută să mdeplinâscă. , ... . . 1±. ,. w dorinţa măşei, şi juna Paulina Francisca se va numi cum Prelatu mal lnaH' bisencesci cu Mitropolitula Paulă-Franciscă pănă ce tribunalulă va hotărî, ca copi-laşulă să devină fetiţă. * * * Nnmernlă şepte. — ,L’Intermâdiaire des Cher-cheurs* dă ună mare numără de esemple tiniJândO a demonstra rolulă celă mare jucată în afacerile omenesc!, aşteptau pe prinţă. La intrarea în biserică îi întinse Mitropolitula prinţului, după ritulă ortodoxă, crucea ca să o sărute, şi apoi s’a ţinută o rugăciune de mulţămită pentru întârcerea fericită de pe câmpulă de luptă. După ce s’a finită „Te deumli-ulă, încălecâ prinţulă ârăşî calulă său, şi plecă însoţită de suita sa la paiaţă. Aci pa- de numărulă şâpte, care a sfârşită pănă a avă ună aerăjla intrarea în grădină încungiurată de agenţii diplomatici, âre care cabalistică. Fără a mai vorbi de cele şâpte Le prejaţji bisericesc! de diferite confesiuni, de domnii primi prinţulă defilarea trupeloră sale. ale omului, şâpte păcate capitale, şâpte taine, şepte psalmi ai pocăinţei şi cele din urmă şâpte cuvinte ale lui Christă. Atâtă istoria popâreloră câtă şi istoria sacră este plină de asemenea esemple. Corabia lui Noe era Jerminată de şâpte 4'le» c‘ând începu potopulă, şi nu se opri decâtă în luna a şâptea, şâpte 4^e după corbă se dete drumulă porumbiţei, după şâpte (|he dela întârcerea ei plecă din nou, apoi după alte şâpte (JHe întreprinse ultima ei călătoriă; după şâpte ani de lucru Iacobă obţină pe Lia, şi după şâpte ani se căsători cu Raşela; Labană urmări pe .Iacobă şâpte (ţ'ls când îi apăru Dum-ne<|eu, Iâcobă se prosternă de şâpte ori înaintea lui Esau; Iosifă esplicâ visulă celoră şepte vaci grase şi celoră şâpte vaci slabe, anunţândă şâpte ani de indes-tulare şi şâpte ani de lipsă; în timpă de şâpte (Şile plânseră amicii lui lobă, circulaţiunea se face în şâpte 4ile după nascere etc. etc. Nou abonamentu la Gazeta Transilvaniei *) Ce sensă are acâsta scire a biroului de corespondenţe? Voră acum »patrioţii* să uneltâscă şi în contra instituteloră financiare şi economice fundate de Români? Red. Defilarea dură două âre. Trupele treceau pe dinaintea prinţului strigândă „Ura!44, âr prinţulă îi anima cu vorbe vesele. Tâtă 4iua întregă oraşulă a fostă splendidă împodobită şi musica cânta în tâte păr-ţile. Câtră sâră s’au începută focurile de artificii şi întregă oraşulă era splendidă iluminată. Tâtă sâra s’a jucată înaintea latului princiară jocuri naţionale de poporă. * * * Temeinicia, nu glumă! X. are procesă cu Y. Acestuia i se cere prin sentinţă judecătorâscă să jure. Acusatulă Y face recursă în contra sentinţei şi o înte-meiâza astfelă: »1. Mă miră cum judecătoria îmi dă mie jurământulă, mie, care mă aflu într’o stare de avere aşa de mare, mie, care am moştenită nu de multă o avere de 200,000 fr. 2, Necondiţionată judecătoria trebue să respingă pe acusatdrea, deârece trăescă în duşmâniă ne mai pomenită cu soţulă ei, care, deşi a absolvată drepturile de 13 anî, totuşi abia a dus’o pănă la postulă de practicantă, şi acusatârea a pornită procesă contra mea numai după ce bărbatulă ei a primită acestă postă, în speranţă că elă va influinţa şi esopera contra mea o sen- Cu I Ianuariu 1886 st. v., se începe nnA nou abonamente, la care învitămâ pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţul fi Abonamentului: Pentru Austro-Pngaria : pe trei luni 3 fl. „ şâse „ 0 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şâse „ 20 „ „ unu anu 40 „ Rugămit pe domnii abonenţî, ca s& bine-voiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentulii, ca si nu se întrerupă espediţiunea Şiarului. Domnii ce se voră abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţiloră de pân’acum li se recomandă a însemna pe cuponti numărulu fâşiei sub care au primită (J^aru^- Administraţiunea. Cursuiu pieţei BraşovQ “O din 5 Ianuariu st. n. 1886. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.43 Vând 8.48 Argint românesc .... . . » 8.38 k 8.42 Napoleon-d’orl . . . . > 9.96 * 9 99 Lire turcescl . . » 11.26 â 11.36 Imperiali . . » 10.22 % 10.32 Galbeni . . * 5.90 » 5.94 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.00 fl 101.- Ruble Rusesc! . . » 122.Va fl 123.»/, Oiscontulă . . . » 7—10 °/o pe ană. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactori responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 286. GAZETA TRANSILVANIEI 1886. dorsalii U bursa de Vleaa Bursa de Bueurescl. din 4 Ianuariu st. n. 1866 Rentă de aură 4% • • ■ 100 85 Rentă de hârtiă 5% . . 92 75 Imprumutultt căilorh ferate ungare................150.25 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de osttt ung. (1-ma emisiune) . . . 98.50 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 126 60 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de osttt ung. (3-a emisiune) ....---------- Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu d. de sertare 1C3 50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişti................. 103 50 Bonuri cu c1. de sortarel03 50 Bonuri rurale transilvane 103.75 Bonuri croato-slavone . . 103. — Despăgubire p. dijma de vină ung. ...... 98.— j Împrumut ulii cu prexniu ung.....................118 00 Losunle pentru regularea i Tisei şi Segedinului . 123.50 Renta de hărtiă austriacă 83 75 Renta de arg. austr. . . 8105 Renta de aură austr. . .111.35 Losurile din 1860 . . . 139 60 Acţiunile băncel austro- ungare................. 873 — Act. băncel de credită ung. 301.50 i Act. bănceî de credită austr. 299.90 I Argintulă —. — Galbinl | împărătesc! ..... 5.91 j Napoleon-d’ori............ 9 99 I Mărci 100 împ. germ. . . 61.95 | î Londra 10 Livres sterlinge 126.20 I Reni a română (5°0). Renta rom. amorţ. (,r>5/0) » convert. (6°/o) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/o) * 55 » (5%) ' » » urban (7%) . (0°/o) • * » * (5%) • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aură. ivre st. v. 1885. Cump. vând. 87 88 91 92 831/* 84V, 101 102 83 Vi 847. 95 96 88 89 79 807a 17. 17 . 2.01 2.03 Arendarea măcelăriei, proprietate a vecinătăţii din PmndtL (Seheiu), va avâ loeă Duminecă în IO Ianuariu 1880 st. n. în casa d-lui Ioană M. B urbea, preşedintele vecinătăţii, la care se potă lua in-' formaţiunile privitdre la acostă arendare, ce se face pe termină de 3 ani. Braşovu 4 Ianuariu 1885. st. n. In numele preşedintelui vecinătăţii: 1—3 Georg Weiss. MR"* Numere singuratice a 5 cr. din „Galeta i Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria i lui I. GROSS. Cancelaria Negruţra în Gherla — Ss.-Lfjvăr Nro. 15,198 1885. 1 - 3. Concursă! deschidere de abonamente pe amilii Iţii la: „Amiculu Familiei/4 Revistă beletristică şi enciclopedieă-literară — cu ilustraţiuni. Va eşi în broşuri lunare de câte —41),, c61e; şi va publica poesii, romanuri, novele, schiţe, piese teatrali, studii soţiali, articlii scienţifici, amănunte de instrucţiune şi distracţiune ş. a. Preţuiţi de abonamente pe anulă întregO e 4 fl. — pentru România 10 franci — 1. n. plătibili şi în bilete de bancă şi în timbre poştali. „PREOTUL!! ROMÂNti.“ Revistă bisericescă, scolastică şi literară. Va eşi în broşuri lunare de câte 23/* —31/* c61e; şi va publica articlii din sfera tuturoră sciinţelorfi teologice şi între a-cestea mulţime de predice pe dumineci, sărbători şi diverse ocasiunl, — mai departe studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî. — Preţuia de abonamenta pe anula în trega e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei n. plătibili şi în bilete de bancă şi în timbre poştali. ----N-rultt I. se trimite gratis orî cui ’ltk cere.- Pentru ocuparea postului de sergente majoră la poliţie, deocamdată 1 pe untl anii de probă, împreunat li cu unu salarii de 500 fl, — ca plată j sistemisată, pe lângă 20 fl. ca bani anuali de quartiră eventualmente i quartiră naturalii; mai departe pe lângă o montură odată pentru totdâ-| una şi pe lângă pauşalulu prescrisă de stătută pentru susţinerea mon-j turei — se escrie prin acesta concursă. Competenţii pentru acestă postă au să’şî documenteze sciinţele şcolare, cunoscinţele celoră 3 limbi ale patriei, cunoscinţele referinţelor^ locale, purtarea .morală, că nu au trecută peste etatea de 40 de ani şi I că corporalmente suntu pe deplină sănătoşi. | Competenţii, cari posedă rutina militară şi documentâză, că au servită la gendarmeria reg. ung. sâu ca suboficeri la armata c. reg. sâu la armata reg. ung. pentru apărarea ţârei, — au preferinţă. Petiţiunile instruate în susă citatulă modă au de a se aşterne subscrisului oficiu celă multă pănă la 14 Ianuariu 1886, după prânzii 5 6re, Abonanţii voru primi unele premii de valore şi’şi voru putea procura cu preţuri fârte reduse tâte opurile din ediţiunea nostrâ. —sî Colectanţii primesou gratis tottt ala cinoelea esemplartt. sr— 1 3. Braşovă, 31 Decemvre 1885. MagistraţiiIft or&şenescft. Mersulu trenimiorB pe linia Predeală-Bndapesta şi pe linia Teiuşă-Aradă-Budapesta a calei ferate orientale de statft reg. ung. Teinşâ- \ i ad ii- B n dapesta ii 1 Budapesta- Iradă-Peinşă. Trenu Trend Trenă de j Trenă de 1 Trenft Trenă omnlbus omnlbus peraone persdne accelerată omnibns Teiuşft 11.09 — 3.56 1 Viena 11.00 7.15 — Âlba-Inlia 11.46 — 4.2' Budapesta 8.0b 1.45 810 Vinţulă de josd 12 20 — 4.53 11.02 3.44 11.40, Şibofă 12.52 — 5.19 11.12 4.02 12 00 Orăştm 1.19 — 5.41 Aradă 3 37 7.53 5.26 Simeria (P.iski) 1.48 ’ — 6.08 | Gîogovaţă 4.13 — 6 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46 Bnmiolca 3.04 7.04 Paulişă 4,51 — 7.00 Ilia 3.36 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23; Gurasada 350 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4 25 — •'.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58, BSrzova 6.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Gonopă 6.18 — 9.49 Curasada 7.43 — 9.56, Radna-Lipova 6.57 6 U 10.23 Iiia 8 01 — 10.17 Pauliştt 7.12 6.30 15.37 Braniciea 8.21 — 10.38 Gyorok 7.2/ 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Gîogovaţâ 7.56 7.17 11.18 Simma (Piski) 9.05 — 11.23 Aradft 8.10 7.82 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24 Szolnok ■- 2.39 12.00 45 : Şibotă 10,43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de jo«â 11.04 — 1.2 2 Budapesta 7.10 | 2.10 1 8.16 Âlba-Inlia 11.19 — 1.40 Viena -J 8.00 6.05 Teiuşăi 12 05 — 2.24 Aradă-Timlş^ra ^Ineria (Piski) Petroşeni Trenii Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnlbus peradn» persdne persdne omnlbus omnlbus Ax*ad& 6.00 12.55 8.25 Ulmeria 6 31 11.50 2.2sf Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Strein 7.05 12.27 3.00Î Nămeih-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegft 7.53 1.19 3.49 Vmga 7.19 2 18 9.13 Pai 8 46 2.10 4.4G Orczifalva 7.38 2.36 9 25 Grivadia 9.33 2.57 5.28 Merczitalva 7.58 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 Tlmtşdra 8.42 3.40 10.06 Fetroşeui 10.43 4.04 6.39 Tfmişdra-Aradft Petroşenft—Wimeria (Piski) i Trenft de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă f persane persăne omnlbus omnlbus omnibus de pers.| 1 Timişăra 6.07 12.25 1 5 00 PetroşenI 6 49 9.33 5 28| Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.08 Orczifalva 6.51 1.84 6.07 Grivadia 8.06 10.54 b.4 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11.37 7.35 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12 17 8 02 Aradulă nou 7.40 2.64 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 44 Aradă 750 310 7.40 10 53 1.35 9.15 Predeală-Budapesta Bueurescl Predealu Timiştt Braşovtt Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodtt Haşfaleu Sigkişora Elisabetopoie Mediaştt Capsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciuneltt Teiuşft Aiudtt Vinţultt de sustt Uiâra Cncerdea Ghirisft Apahida Clnşin Nedeşdu Ghirbttu Aghirişti Stana Huiedintt Ciuda Bucia Braţe» R6v Mezd-Teîegd Fugyi-Vâsârhely Vărad-Velinţe Oradia-niare P. Ladâny Szolnok Bada-pesta Viena Trenă de persdne Trenă accelerat Trenă omnibns Trenă omnlbus 7.45 — ' — 12.50 — r — 1.09 — — 1.40 r — 2.27 6.22 10.51 2.55 — 7.01 11.18 3.38 7.33 11.36 4,17 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.01 — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.06 9.05 — 11.54 2.25 9 4? — 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.69 — 1.45 — 7.15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8,29 — 3.17 — 8.55 — 3.24 — 9.04 — 3.31 4.24 912 .— 4.09 4.49 1023 — 5.36 — 12.32 — 5.58 5 58 12.59 — 6,08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.3 ij 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7,43 — 12 17 8.47 — — 12.47 9.06 — — 1.21 9.26 8.22 — 2.05 1001 8.48 — 3.08 10.20 — — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.0 5 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12.59 — 2.58 12.07 4.45 8.22 6 00 2.10 10.05 10.30 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8.00| 6.05 — Budapesta —Predeală Trenfl omnlbus Trena accelerat Viena Budapesta Szolnok P. Laddny Oradea mare V ârad-V eleneze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratcn Buda Ciuda Huiedin Stana Aghiriş Ghirbttu Nedeşdu Clnşiu Apahtda ftkiriş Cncerdea Ui6ra Vinţultt de susă Aiudtt Teinşă Crăciuneltt Blaştt Micăsasa Copşa mică Mediaştt Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra Braşovă Timiştt Predeald Bueurescl Nota: Orele de n6pte sunttt cele dintre liniile gr6se. 6.47 f.O 37 1.44 5.33 1.2.0i 12.31 2.16 3.12 3.32 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 «.Oii 6.40 7.00 ■Iii 7.15 f .45 3.4* 5.21 “Oî 7.14 7.42 8.31 9.01 10 0J 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12.57 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.84 1.53 5.20 Trena omnibns Trena Trenă de omnlbus persdne 3.15 7.2P 8.27 9.45 9.59 10-28 11.36 12.10 12.43 1.31 2.56 3.29 4.0«, 4.18 4.35 5.05 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 2.34 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 “ITSS 6.24 6.43 7.03 7.£0 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.44 11,28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5.30 8.0 J tî.F 2.31 6.03 6.35 7.14 6.01 6.40 7.20f 8.01 10.051 11.02 11.3” 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56f 9.4< Tipografia ALEXI Braşovă.