BEDACŢI1INEA ŞI AOMUTINTRAŢIUSEA i BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,OAZETAM IESE IN FIECARE ţ)I. Pe unQ anâ 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi str&in&tate: Pe anâ 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI Si PRENUMERĂ: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE: O serii garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu te prlmesou. — ■anaaorlpte nu ae retrămltS. NI Luni Marţi, 24 Decemvre st. v. 1885. Nou abonamentu la „ Gazeta Transilvaniei Cu I lanuariu 1886 st. v., se începs unft nou abonamentik, (a care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţuiţi Abonamentului: Pentru Anstro-Ungarfa; pe trei luni 3 fl. n ş6se ,, 0 „ „ unu anu Î2 „ Pentru România şi str&inâtate: pe trei luni 10 franci „ şese „ 20 „ „ unu anu 40 „ BugâmU pe domnii abonenţî, ca să bine-voiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentulă, ca să nu se întrerupă espediţiunea tfiarului. Domnii ce se voru abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administraţiunea. Braşovti, 23 Decemvre 1885. Multe au scriau cu ocasiunea schimbării a-nului foile conlocuitorilor^ noştri de confesiunile apusene. Mai de aprâpe însă ne interesâză pe noi ceea ce tjică compatrioţii noştri Saşi din Ardâlă, cari, după atâtea desamăgiri şi loviri ce le-au întâmpinată din partea celoră dela putere, au ajunsă totuşi în cele din urmă la convicţiunea, că Românii nu numai că nu suntă ună periculă pentru esistenţa naţională a Sasiloră, ci din contră ună scută ală loră în contra maghiari-sării, de unde urmâză, că adevărata politică ar-delenâscă şi săsâscă pretinde, ca Saşii să mârgă în viitorii alăturea cu maioritatea poporaţiunii din Ardeală, âr nu cu maioritatea din Ungaria. fită ce (Jice „Siebenburgisch-Deutsches-Tageblatt44 în articululă său de anulă nou: „Maghiarisarea Sasiloră este ună lucru imposibilă, pentru acâsta elementulă maghiară în Ardălă este prâ slabă şi prâ ţăndărită, şi elă însuşi prâ ameninţată. Câtă timpă se află în Ardălă 600,000 Maghiari şi Săcui pe lângă 200,000 Români şi 200,000 Saşi, câtă timpă cei 150,000 de ţărani sasi vorbescă mai fără escepţiune limba română, fiindcă pretutin-denea trâiescă la ună locă cu Românii şi între Români, pe când totă aşa de fără escepţiune ei nu înţelegă limba maghiară, fiindcă în viăţa practică mai niciodată n’au lipsă de ea, nici vorbă nu p6te fi de posibilitatea maghiarisării acestoră ţărani.. Saşii ardeleni nu suntă Saşi din Zips, nici Slovaci. Şi să nu se uite, că opera de maghiarisare în oraşele din Zips — care încă şi a<}I e departe d’a fi îndeplinită — a începută deja acum 200 de ani, într’ună timpă când forţa principiloră absoluţi îşi împrumuta înfioră-torulă său braţă. „Nu maghiarisarea Saşiloră este grija nâstră cea mică. Dâr de ceea ce seriosă ne tememă este că guvernulu ne descompune şi ne desor-ganisâză începândă cu sfărâmarea organismului nostru politică şi chiar bisericescă.... Este tim-pulă să strigămă ministrului (Trefort): Hands off (josă mâna) de pe biserica şi scâla Sasiloră.... Ceremă respectarea dreptului şi promovarea intereseloră nâstre materiale şi culturale, fiindă acâsta o datoriă naturală a unei sănătâse politici a guvernului... „Noi nu atacămă, ci ne apărămă. A continua acâstă luptă câtă timpă durâză ataculu şi câtă timpă ne rămâne ună bună preţiosă, demnă de apărare, acâsta e o datoriă imperativă, categorică/4 „Kronstădter Zeitung44, făcândă o revistă a întâmplăriloră mai însemnate din anulă acesta în statulă ungară, (Jice între altele : „In cele dintâiu luni ale anului începură a-gitaţiunile pentru reuniunea de maghiarisare din Cluşiu, care caută să’şi ascundă adevărata sa tendinţă sub numele unei reuniuni de cultură maghiare. Saşii şi Românii ardeleni nu s’au lăsată a fi amăgiţi şi recunoscură tendinţa îndreptată directă contra loră. De sine se’nţelege, că o asemenea reuniune putea întâmpina simpatii. Când însă reuniunea de maghiarisare avă naivitatea d’a cere sprijinulă comitateloră săsescî-românesci Bistriţa, Sibiiu şi Braşovă, acâstă straniâ provocare fă respinsă cu indignare. Ministrului de interne îi trăsni în capă idea d’a anula respectivele hotăiîrl ale adunăriloră comi-tatense. Pressa maghiară vărsă focă şi pară asupra poporului nostru. „Trădători ai ţării4‘ fă celu mai cuviinciosu titlu, ce li se dete Sasiloră şi Româniloră pentru acestă actă de propriă apărare44. Vorbesce apoi de uneltirile maghiare, în urma cărora juriulă din Sibiiu s’a strămutată la Cluşiu. Amintesce nechibsuitulă pasă alu deputatului sasă Guido Baussnern, care nu s’a ruşinată a se face membru ală reuniunei de magbia-risare, provocândă în acelaşi timpă ună nou po-topă de înjurături maghiare asupra Sasiloră. Dar ceea ce e mai rău, (Jice „Kronst. Ztg.44, suntă atacurile guvernului asupra scolei, fortărâţa esis-tenţei naţionale. Ordinaţiunile ministeriale nu se mărginescă a introduce instrucţiunea limbei maghiare, ci pretindă chiar instrucţiunea în limba maghiară. Ministrulu merge mai departe, în contra legei îşi face două locuri în comisiu-nile scâleloră industriale din oraşele săsesc!. In fine îşi esprimă convingerea că, după cum tâte lucrurile au ună sfârşită, totă aşa şi şovinismulă maghiară va avâ ună sfârşită. Din peninsula balcanică. prinşi de spaimă şi ură contra BulgarilorO, car! n’au, cruţata nici o casă. Bucuresct, 31 Decemvre. Mai mulţi din acei ofi-ceri ruşi, cari la începutulă încurcăturiloră bulgare părăsiseră Bulgaria, s’au rentorsă în Bulgaria şi fără îndoială că vor8 reintra înarmata prinţului Alexandru care s’a împăcată cu Ţarulă. Gratulări de anuld nou. Deputaţii partidului guvernamentala, cu ocasiunea anului nou, au mersă în corpore la primuld-ministru Tisza, ca să-i gratuleze. Szontâg Pal, ca conducătorulă partidului, «Jise între altele, în discursuia său de felicitare, că de 10 ani, de când e în fruntea ţării acâstă partidă s’a luptată pentru întărirea ideii de stata maghiară. »E una astfelD de lucru idea de stata maghiară, ce nu se pâte subordina nici unei auctorităţî, şi trebue să-i fiă subordinată orice altă auctoritate; pentru incarnaţiunea acestei idei să-ţî dea D-(jeu putere, sănătate şi succesăl* (Eijen!). Tisza Kdlmdn răspunde că pentru întruparea ideii de stata maghiara e drepta că se luptă partidula liberala, der trebue să se admită, că şi ţăra întrăgă să însufleţesce pentru acăstă ideâ, cu tâte că sunta unii bărbaţi politici, cari pe altă cale voescă a aduce la depăra valâre acâstă ideă, — scopula însă e unulă şi ace-laşd. (Eijen!) Dela primula ministru Tisza, deputaţiunea s’a dusă la preşedintele parlamentului, Pechy Tamds, unde Max Falk, în numele partidului liberală, îlă felicităză şi-i do-resce succesă splendidă pe calea ce a apucat’o. Mai departe laudă Imparţialitatea preşedintelui, accentuândă, că de când stă în fruntea parlamentului, a dovedită o aslfelă de abnegaţiune faţă de desbaterile dietei, încâtă parlamentulD ungurescă pâte emula cu mai multe parlamente culte din Europa. Mai departe Gaz Trans.«. amă repro-mică schimbare/1 (Risticî e capulă partidei rusofile; se(dnsă o scire din .Ellenzâk*, cum că preotulă gr. cat. vede, că nenorocitulă răsboiu îmoinge pe Serbia ârăşî în \ Alexandru Popă], dm Birchişiu (comitatulă Ternavei braţele Rusiei. ___ Red.) i mici, protopopiatulă Sibiiului) ar fi fostă trasă în cer- ! cetare disciplinară, din causă că a ameninţată pe doj Constantinopolu, 2 lanuariu. Porta aşteptă sosirea unui amărunţită raportă dela Magid-paşa, pentru ca să intervină seriosă în tractările de pace sârbo-bulgare. In cestiunea rumeliotă puterile lucrâză mereu. Porţii ’i s’a dată a înţelege că ea, ca cea mai interesantă, să facă propuneri în acâstă privinţă. Sofia, 2 lanuariu. Marele Vizir a comunicata, că a invitată de urgenţă pe guvernulă serbescă să gră-bâscă cu numirea delegaţiuniloră sârbesc! pentru tractările de pace, Belgradă, 2 lanuăriu. (Soirea ,,N. fr. Presse“) Mâne începe schimbarea prisonieriloră. Adi au plecată din Belgradu la Nişă 800 de recruţi deja instruiţi. Belgradă, 2 lanuariu. In contra convenţiunei de armistiţiu, Bulgarii ţină ocupată Bregovo cu două companii, visitară erl podurile de peste Bregovo şi trimiseră în susulă şi în josulă Timocului patrule de re-cunâseere. Belgradă, 2 lanuariu. S’a constatată oficială, că Bulgarii au dusă cu ei tâte lucrurile bisericesc! din mănăstirea serbâscă Rzana, ba chiar din altară au luată ună pocală de aură. Temerile Bulgariloră, că poporaţiu-nea Pirotului va fi persecutată de autorităţile sârbesc!, este cu totulă neîntemeiată, deârece Pirotenii suntă cu- economî maghiari cu cuvintele: »Nu vrâu să cunoscă Unguri, nicî să sciu despre ei..., 48 a trecută..., de ar peri Ungurulă, ca să nu vâdă nicî unulă cu ochii; vă sucescă gâtulă, că mi-e sete de sânge ungurescă, vă vomă învăţa noi, câniloră de Maghiari!* Astăijl totă ♦Ellenzâk* publică o scrisâre a numitului preotă, prin care se desminţesce în modă categorică scirea de mai susă. Acestă scrisâre se’ncheie cu următârele cuvinte: »E rău a înverşuna inimile; să nu mă acuse nimeni cu denunţări nebasate. Pe mine, care am crescută în scâla maghiară, în spirită maghiară, care, ca curatoră ală scolei de stată din locă, facă servicii patriei mele, şi care deja de doi ani mi-am închisă scâla şi am trimisă pe băeţii noştri în scâla de stată«... Birchişiu (Biirkâs), 31 Decemvre 1885, subsemnată: Alexandru Pap, preotă gr. cat..«—Are cunoscinţă d. protopopă gr. cat. ală Sibiiului despre purtarea acestui preotă din protopopiatulă său şi dâcă are cunoscinţă, ceea ce credemă, ce paşi a făcută sânţia sa pentru ca să fiă pedepsită în modă esemplară, cum merită, acestă desertoră din âstea celoră cu sânta chiămare d’a lupta pentru binele poporului română? — —0— După cum comunică „Nemzet«, în anulă 1885 vr’o Nr. 285. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. 100 de preoţi gr. or. români au ceruttl, prin 6şpanî, subvenţiune dela stată. Dintre 8ceştia s’au subvenţionaţi 78 de preoţi. „Nemzet44 nu vrâ să spună, că ipaiori-tatea acestoră necredincioşi representanţl ai lui Crhistosă stă bine materialicescd. —0— linerii comercianţi de aci voră repeta representatiunea Comediei în 2 acte de V. Alexandri: „Ginerele lui Hagi Petcu", căreia îi va premerge representarea Comediei într’ună actti „Arvinte şi Pepeleade V. Alexandri: Joi în 26 Decemvre a. c., în salal redutei.r Inceputulă precisă 7Va âre sera. Bilete — preţurile cunoscute — se poţi lua Marţi 24 c. în librăria D-lui N. I. Ciurcu şi Joi săra la cassă. Venitulă acestei representaţiunî este meniţi jumătate pentru îmbrăcarea invăţăceiloră români săraci dela meserii, şi jumătate .'pentru crearea unui fondă spre ajutorarea tinerilorO comercianţi în caşuri de nenorocire. — Succesuli frumosă, ce l’a avuţi prima re-presentaţiă a tinerilori comercianţi, >ne face să sperămi că şi a dona representaţiă, la care s’a adausă încă o piesă, va fi tot 0 aşa de bine cercetată. —O— D-li Dr. Karl Wolff, conducătoruli fâiei naţionale săsescl din Sibiiu «Siebenburgisch-Deutsehes-Tageblatt,* fiindi aleşi directori aii „Cassei de economii44 din Sibiiu, îşi ia rămasă buni dela conducerea numitei foi, printr’uni articula publicată în ea, după ce 12 anî a apăreţi cu zeii neobosită drepturile naţiunei sale şi a combătută inegalităţile guvernului ungurescă. Regretămă retragerea d-lui Dr. Wolff dela conducerea fâiei. Ac-tuatuli conducăloră ală foii, în loculă d-lui Wolff, este redactorulă responsabilă de pănă acum, d. Heinrich Hăner, care împrejurare dovedesce, că fâia nu-şî va schimba caracterulă ei oposiţionali şi direcţiunea politicei ei. —0— Societatea sodaliloră români din Braşovu va arangia Mercur! în 25 Decemvre, în (jiua de Crăciună, în sala otelului Nr. 1, o producţiune şi petrecere colegială împreunată cu cântări şi declamaţiuni esecutate de membrii societăţii după următorea programă: 1. 9Potpouri române", musica militară. 2. In memoria lui D. Andronic,« versuri de N. Cismărescu, declamate de d-nulă G. Filip. 3. „Iarna", de Matilda Kugler, coruli sodaliloră. 4. „Bâlcescu murindă", musica militară. 5. Terţet: Rtimâi cu mine", de Bogler. 6. *Areadionu «, poesie de G. Greţianu, declamată de d-nulă N. Jugănaru. 7. „Hora“, de Porum-bescu, corulă sodaliloră. 8. „Resunetu", musica militară. După producţiune urmeză dansă. Inceputulă la 8 ore săra. Bilete (intrare de persănă 1 fl.) se potă căpăta la cassă la D. D. Eremiasă şi la librăria d-lui Nicolae Ciurcu. — Dorimă ca producţiunea sodaliloră români să fiă câtă mai multă încuragiată de publică, căci e vorba de a se sprijini copii săraci muncitori din venitulă ei. Principiele şi politica „Tribunei44. II. Amil (Jisă, că vomă cercetă cum se face, că „Tribuna44 în cestiuni mari şi principiare aprobă şi desaprobă totă ce aprobă şi desaprobă foile adversarilor ii noştri. E fdrte greu lucru a află unii firă drecare, ce lâgă articulii „Tribunei.44 Vorbăria sâcâ a acestei foi este pănă acum neîntrecută în analele Ziaristicei române şi străine. De multe-ori se gă-sescii în unulil şi acelaşi articulii atâtea contra-<}icerl şi aiurări dela temă şi dela obiectă, în- câtăj cetindulă, omul ii nu mai scie în cele din urmă ală cui este. Unii lucru însă se vede din tdte că urmă-resce „Tribuna44 cu multă consecvenţă. Din vorbăria săcă, cu care crede ea că pdte ameţi lumea şi împăingini ochii publicului românii, iese la ivâlă misiunea specială şi principală a „Tribunei44 de a face pe poliţaiulu în mijloculă Românilor ă ardeleni. „Amil luaţii. Z^ce egL angajamentulU de a combate pe toţi cei ce arh voi să propage între Români tendenţe, cari compromită buna reputaţiune a poporului românii. („Tribuna44 nr. 285 din 1885.) Mai întâiu remâne secreţii dela cine a luată „Tribuna44 acestă angagiamentă, alu doilea este imposibilă d’a se sci totă ce pdte ea înţelege sub cuvintele: bună reputaţiă, este acdsta reputaţia politică, literară, economică, militară, morală, re-ligidsă ori socială? Epitetulă „bună44 e fdrte e-lastică, ceea ce unulu află că-i bună, altulă gă-sesce că-i rău. De pildă totă ce găsimu noi, ceşti dela „Gazetă,44 că ar fi mai priinciosă pentru reputaţia nâmului românescă, adversarii noştri declară de „compromiţătoră44 şi „periculosă.44 Ddcă apărămu şi nutrimă nisuinţele de libertate ale poporului română şi ddcă prin urmare îlu îndem-nămă la luptă curagiosh şi energică cu tote mij-locele legale, foile maghiare ne declară de „trădători de patriă,44 ne impută, că amă păta onorea naţiei ndstre şi că amă propaga „spiritulă revoluţionară.44 Acdsta se întâmplă nu numai astăcjl, ci s’a întâmplată şi atunci, ilcând nici pomenire nu era încă de „Tribuna.44 Deosebirea este, că atunci avdmă de a face numai cu adversarii declaraţi ai ndmului nostru, pe când a^I se mai alătură la falanga duşmană şi „Tribuna/4 care a luată angagiamentulă de a combate „spiritulă revoluţiunară44 între Români şi care „mai bine vrea să suferimă decâtă să ne punemu în conflictu cu spiritulă conservatoră ală timpului nostru“ („Tribuna44 nr. 188 din 1885); „Tribuna,44 ddcă nu află aici în ţdră turburători contra cărora să-şî afirmeze misiunea de poliţaiu. trece graniţa şi-i caută printre Românii ardeleni pribegi din România strigândă câtă o ia gura, că „i r e d e n t i ş t i i“ „se ridică contra ordinii legală stabilite,44 că bdla socială (sic!) a iredentismului a cuprinsă inimile junimii ndstre.44 (Tribuna nr. 285 din 1885), şi că ea, „Tribuna,44 abia mai pdte birui de-a susţine buna reputaţiă a poporului română. ^ Altă pildă. N’amă aurită ca vr’ună Maghiară să fi cutezată vr’odată a susţind în mijloculă poporului său, că lupta de independenţă a Maghiariloră dela 1848 şi propaganda revoluţiunară, ce au făcut’o emigranţii unguri pănă la 1866 şi ce-o face a<}î Kossuth (}i de (Ji prin scrisorile sale, ar compromite „buna reputaţiă44 a ndmului ungurescă. Eată prin urmare câtă de deosebite potă fi vederile în privinţa aceea, că ce e „bună44 şi ce „rău44 în politică. O fdiă ca „Tribuna44, care numai de erl alaltaeri a eşită din gădce, ar trebui să se în- grijdscă înainte de tdte de propria ei reputaţiă^ Ddr se vede, că prin angagiamentulă său ea se crede absolvată de acdstă îndatorire de căpeteniă şi se’ngrijesce numai de „buna reputaţiă44 a poporului română. Ca tendenţe, cari compromită acdstă bună reputaţiă citdză „Tribuna44 în articolulă ei din Nr. 285 (1885) între altele: „reflectarea la ajutorată unui stată străină44 şi „încercarea de a respinge totă prin violenţă violenţa ce ni se face.“ Câte tendenţe de felulă acesta se mai sâmte în specială chiămată „Tribuna44 a le combate nu ne spune, ddr fiindă vorba de „buna reputaţia44 amă face rămăsagă, Zece contra unu, că colegii noştri voră fi de firma credinţă, că noi cei dela „Gazetă44 vrându a demasca politica de angagiamente a „Tribunei44 compromi-temă „buna reputaţiă44 a poporului română. l£tâ ddr câtă de estinsă este basa de operaţiune a „Tribunei44, şi se nasce întrebarea, ddcă în ceea ce privesce „reflectarea la ajutorulă unui stată străină44 sdu „încercarea de a combate violenţa prin violenţă44 nu cumva conturbă cei dela „Tribună44 cerculă de competinţă ală pro-curoriloru regescl unguresc!. Ddcă „Tribuna44 s’ar mărgini a 4*ce? că ea a primită dela drecine ună drecare angagiamentă de a denunţa în publică pe „toţi cei ce ară voi să propage între Români, spiritulă revoluţionară,44 acdsta ar avd celă puţină ună înţelesă, ddr a voi nu numai să-i denunţe şi să-i respingă, ci să-i şi „pedepsdscă44 („Trib.44 nr. 285 din 1885) acdsta — ierte-ne d-loră — credemă că se ţine de competenţa procuroriloră şi a tribunaleloră. Şi aşa ajunserămă şi la pdtra scandalei. De ce e vorba în articululă „Tribunei44 nr. 285 din anulă curentă? E vorba de nisce demonstraţium ce au fostă înscenate de câţiva Români ardeleni. Unde? La noi în Arddlu, Bănată ori Ţera ungurdscă? — Nu, ci în afară, în statulă română vecină. Acum, după ce constatată este de însăşi foile maghiare oficidse, că nici o legătură n’a esistată între aceste demonstraţii şi între Românii ardeleni, nici chiar, cum însinuă „Tribuna44, între emigraţii noştri şi între radele şi amicii loră de aici, a sosită momentulă ca să putemă şi noi esamina cu tdtă seriositatea şi obiectivitatea cestiunea acestoră demonstraţi uni şi atitudinea „Tribunei44 faţă cu ele. REFORMA ADMINISTRATIVA ŞI NAŢIONALITĂŢILE. Solnocu-DobSca, la 30 Decemvre 1885. In 28 1. c. s’a ţinută o adunare estraordinarâ a comitetului comitatensă. Pănă ce ’mi voiu pute câştigă t6te datele necesare despre decursulă acelei adunări, deocamdată facă cunoscută on. publică o întâmplare din acea adunare, care ne arată, cum stămO acjl cu lăudata libertate de cuvântă. Erâ la desb ilere o decisiune a comitetului permanentă faţă de o adresă a comitatului Bâkâs în favOrea autonomiei comitateloră, ce ar fi a se-presenta dietei. Gomisiunea permanentă decisese să se iea simplu la cunoscinţă. Faţă cu acâsta, d-lă Andreiu Med a n u, cunoscutulă distins Română dm părţile Chiorene a făcută propunerea, sâ se iea la cunoscinţă cu părtinire (părtolă tudâsui). — Deşi nu suntemă multă ani- FOILETON U. colutoi: eulese în Giobanca şi Ciobăncuţa de Grigore Crăciunaşd. Sabina. Se r6gă Domnului Dămne Se r6gă Galbina*) peniţa Fata facioriţa Pe ea să o suiă Susă cu vânturile. Eră se rugară Pe ea s’o cobdră Unde jocă, Petrecă Stoluri de voinici Mai mari şi mai mici Ş’ună voinică de ţâră Din jocă se plecară De josă o luară De colbă o sudară Pănă lăcrămară. Elă o îmbărbătară: Eu până te iau Nu sâ te ţiu până, Da să te facă domnă, Să fii dOmnă ’n curţi Stăpână la slugi. Femeia pribigă. Crişule, Crişule, Cistrai*) domnuţă bună, Apă cam repede, De ai fi vorbitoră Cum eşti mergătoră, Eu te-aşă întreba N’ai vă(jut-o ba? Coita de nevastă’ G’ună fiuţă în braţe Crânga de braseu G’ună pruncă în belceiu, Bat’o focu bată Mintea blăstâmată, Fi-o focu fiă Mintea cea sglubiă Gă ea şi-o lăsată Părinţii din sată, Gasa şi o curte Şi bărbată de frunte, Plugă cu şâse boi Şi plugăraşl doi, O turmă de oi, Păcurăraşi doi. *) Se pare că cuvântulO «Sabina* în decursultt seclilord s’a prefăcuta în «Galbina*. 1 Maica ostaşului română. Cam pe lângă mare Dai corindemă D6mne Pe drumulă celă mare Unde ’şî trecă Petrecă Stoluri de voin.cl Gu cai pogănicl, ’Nainte le ieşia Cotarea bătrână Cu cujeica*) în brâu Cu fusulă torcândă G’ună colacă de grâu C’o cupă de vină. La voinici când stară-; Din vină închinară, Din colacă îmbiară, Din graiu cuvântară: N’aţî vătjută, văzută Dragă fiuţulă meu ? Şi de l’am văZutfi Nu l’am cunoscută. L’aţI putută cunosce C’a lui chivără I tăiată ’n săgâtă Cam pe ochi lăsată Şi peptariulă lui Solvii pescelui ’) >Gistrai< e identică cu cuvintele «acâsta este*. *) Cugejcă egalâ furcă. Kr. 285. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. ipaţi, nicî pentru alegerea oficialiloră comitatensî, precum s’a pracîisată faţă de noi Românii — 4*se d-sa — precum nicî faţă. cu sistema denumiriloră ce are să se întrolucă prin proiectul»! de reforma administraţiunei n’avemă nici o încredere totuşi încâtă comitatulă Bâkâs apfirâ autonomia comitateloră, care frebue să fiă scumpă luturoră, să luămă adresa ei spre sciinţă cu părtinire* După o scurtă replică din partea fişpanului (comitelui suprema), care n’ar vrea pentru o lume să se decidă ceva ce n’ar plăcea colo susă, a {inutil o vorbire mai lungă tnembrula comitatensO, l o a n Q Georgiu, despre autonomia comitateloră în faţa noului proiectă de reformă administrativă. A fostă însă continua întreruptă de comite şi în fine i a retrasă cuvântulă dicândă, că nu vor-besce la obiectă deşi publienlă îla asculta cu atenţiune, fia să se v&jă încâttt a fostă îndreptăţită la acesta d-lă lişpană din notiţele ce le am la mână dau acea vorbire publicităţii cre^ndtt totodată, că va fi de interesă publică. Ilustre d-!e comite supremă! Onorată adunareI In anulă 1874 partida oposiţiunală cu programa aşa numită i»punctele bihor ene,« la care aparţineaţi mai toţi cei ce 1 vă aflaţi astătji în fruntea afaceriloră ţărei, prin o întorcere de frontă din partea conducătorului ei, a făcută fusiunea cu partida înţeleptului Deak. Vechii gardişti şi campioni ai partidei deaehiane, lăsândă în casa loră nouăle elemente, au păţit’o precum spune fabula despre arieiulă lăsată, care după ce a fostă lăsată în casa sobolului şi s’a încâltjită a începută a se întinde împingândă afară pe proprietarii. »Veteres migrate co-lonî, novi advensre.* Aeâslă formaţiune nouă, luându-şi numele de partidă liberală, de 10 ani guvernâză, ţâra rîn modă liberală** precum se laudă. Decă vomă considera însă, il. domni, acestă liberalismă după efectele lui, ne vomă face o ideă fârte slabă despre liberalismă. »Lucus a non lucendo.* Pe tote terenele amă vâtjută numai reacţiă şi scurtarea libertăţiloră. In specială să ne întrebămă, ce s’a întâmplată cu autonomia comifatelorO ? Comitatele, »murulă de apărare ală constituţiunei.* In timpulă acestui „liberalismă*1 autonomia comi-tateloră s’a redusă şi restrînsă mereu si acum după ună decursă de 10 ani i se trage olopotulă de morte. Acestă clopotă, care sună atâtă de lugubru, mai alesă pe la § 54, este proiectulă de lege pentru reforma admiaistraţi-unei cpmitatense. Ore este cu putinţă ca ună guvernă liberală să vină c‘ună asemenea proiectă? S'a făcută o mişcare în tâtă ţâra îndată după eşirea la lumină a acestui proiectă. „Hanibal ante portas,“ absolutismulă mascată ne e la uşă, e parola «Jilei pretutindenea. Cqmitatulă Bekes ne provocă să ne pronunţăm»! în faţa acestui proiecta pentru autonomia comitatensă. Şi într’adevără, il. domni, acâstă lege proiectată ni se presântă ca o maşină guvernamentală, cu menirea ca cetăţânulă numai prinţr’ânsa se trăâscă să se mişce şi *ă răsufle. Comitelui snpremă i se dă o putere neţărmurită în afacerile comitatului în t.6te direcţiunile pănă la justiţiă. Tâte şi toţi au să fiă supuşi comitelui supremă, care în tdte are dreptă de inspecţiune şi a-mestecă, şi de aceea f6rte cu’ dreptă 4*ce ună bărbată maghiară: „amestecarea fişpanului în tdte şi puterea lui face ilusoriă autonomia** (P. N. 19 Dec. a.) Acestă comite supremă atâtă de puternică în joşii adecă în co-mitată, e cu totulă supusă în susă, adecă faţă de ministru, care ca să-i fiă pururea sub controiă, îi pune la spate ună secretară ca să’lă urmărescă pasă de pasă. Mai încolo corniţele supremă capătă puterea de a denumi jumătate funcţionarii din comitată, şi ca o umbră de autonomia se lasă şi unele alegeri, dâr acâsta faţă cu omnipotenţa comitetului supremă rămâne umbră: „Autonomia s’a redusă aşadâr la cestiunea personală a câtorva posturi.** (idem). Astfelă, ill. domni, nimeni nu va pută să trăâscă sg se mişce şi să resufle decâtă prin acâstă maşină guvernamentală ; de aceea aflu tare adevărată ceea ce ^ică bărbaţii politici din oposiţiune, că scopulă acestei reforme e susţinerea la domniă a stăpânitoriloră cj'tei încă pe Căpenâgulă lui Spuma laptelui. Voi de Fiţi vede Spuneţi-i aşâ, Că holdele-i tdte ’Să cdpte şi răscdpte Şi vină paserele Şi ducă spicurile, Vine cidra nâgră Duce claia ’ntrâgă, Vine corbu negru Duce stogu ’ntregu. Şi viile’i tdte ’Să cdpte şi rescdpte, Şi vină porumbii Şi duci! strugurii, Vine cidra nâgră Duce viţa Inlrâgă, Vine corbu negru Duce păru ’ntregu Trei păcurari. Trei păcurari Hoi Lerui Ddmne La o turmă de oi Le mână la munte La cele mai multe ’Nainte le iasă Mândră şi frumdsă Fata de maiorii Cu gulere galbină. vr’o 10 ani înainte. Şi cine o ar pută trage acesta la îndoială? Domnia e dulce, şi celă ce a ajunsă la dânsa cu jertfe, ce nu va face ca să se susţină la densa? — Şi In adevără, celă ce va voi să iea parte la viâţa pu blică, vrândă nevrândă, va trebui să se aşeije în şirurile guvernamentaliloră, căci la din contră omnipotenţa comitelui ilă va ajunge, ilă va eschide. Puterea ce i se dă comitelui supremă faţă de jus ţiţiă e de o consecinţă şi mai desastrdsă. Se vorbescâ aci bărbat ulii politicii maghiară mai susii citată: »Corniţele supremă va folosi procesele politice pentru a face politică.* 4'ce elă. Mai râmase ill. domni, ca să se pună îngriji de câştigarea aceloră mijldce prin a căroră prudenţă şi inţelâptă întrebuinţare să pdtă odată ajunge la limanulti fericirii, ţinta întregului genă omeneseti. O naţiune va desvoltâ cu atâtă mai mare activitate in acâstă direcţiune, cu câtă va avâ mai firmă convingere despre aceea: că — pe lângă starea materială — cultura morală şi spirituală este condiţiunea sine qua non a vieţii şi înflorirei sale. Ţinemă a crede, cumcă astăiji acâstă convingere este adâncă înrădăcinată în sinulă na ti unei române, iu- In mâna comiţiloră supremi cheile temniţelor!) ca să p<5ift birea cătrâ limba slrăm0^9că _care InBacără cu vioi. închide pe toţi, cari voră face altă politică, decâtă cum . . . . M „ e politica dânşiloră. ciune în inima flăcărui Română adevărată — puterea Intrebândă cu grijă bărbaţi distinşi maghiari, carejsa pe carea na putut o înfrânge nici câta ne- este scopulă acestui proectă s’a arătată cu degetulă asu-: norociriloră milenare şi devotamentulă cătră totă ce este pra naţionalităţiloră âr pressa oficiâsâ spune pe faţă., eft bună, sunlă prognosticulă acestei nobile convingeri. acâsta se face din causa naţionalităţiloră: »pentru ce tocmai în Ungaria poliglotă?* nu mai trebuesce esplicată (Kol. Kozl. 20J21). Acestă tonă, acâsta armă, acestă Vitregitatea timpuriloră n’a permisii Românului a’şi manifesta acâstă convingere. A cede însă usque ad in- argumentă suntă vechi în mâna celoril dela guvernă, j finitum vitregităţiloră, ar însemna: a comite unii viţiu, a Acesta e tonulă şovinismului, prin care voescă a abate ; arăta că în noi nu este putere de viâţă, a ne omorî în- atenţiunea maghiarimei dela dura realitate. Acâsta e o armă vechiă, folosită cu şanse şi efectă, de câte ori în vre-o causă se lovescă de opiniunea publică maghiară. Resonabilă şi moralii lucru este 6re din partea unui guvernă ală ţ^rei, ca de câte ori nu mai e vorba de restrîngerea libertăţiloră cetăţenescl, se presente naţionalităţile înaintea rassei maghiare ca o jertfă cu bună mirâsmă şovinistică? Lasă să judece on. adunare. Şi acâsta se face înaintea Europei în timpulă când leulă britanică e gata a tinde mâna de pace Irlandiei şi a-i face dreptate spre onârea lui şi a umanităţii. Naţionalităţile din Ungaria au fostă şi suntă multă neîndreptăţite, căci neobservându-se nici chiar legea de naţionalitate, faţă cu dânsele e în vigdre domnia arbi- j triului. — Faţă cu acestă proiectă una e ce ne con trariâză mai tare, căci devenindă lege s’ar face imposi- .şine şi după mârtea nâstră a lăsa ună nume demnă de dispreţuia naţiuniloră vii — după 4>sa unui clasică Romană : »Ună populă, ce prin sine se pierde, se omâră, Prin fii sei cei vitregi, prin viţiulă ce lă cobâră, Ună populă ca acela nu-i demnă ca să trăiască, Prin viâţa lui insultă mândria omenâscă! Şi cândă în umilinţa, de care e cuprinsă, Cea mai din urmă ratjă, de viâţă i s’a stinsă, Elă piere şi a lui mârte regresă nu întâlnesce, Ca totă ce n’are viâţă, şi nu mai trebuesce « Ună semnă dâră esterioră se cade să dea viâţă acestei convingeri a Româniloră în genere şi in specie ală aceloră din nordulă Transilvaniei, care să fiă ună testi- bilă să vină în grabă la cârma ţării alţi bărbaţi de stată, moniu pentru dânsa şi înaintea generaţiuniloră viitdre. cu prevedere, prudenţă şi dreptate politică, cari înţele- ■ ^re aceea comisiunea subscrisă, conformă conclusului genaă lipsele ţârii m locă de reacţiă se se presenteze . M a a , . lja „I¥ ou ramuri de finiefl. - Altmintrelea, d-torfl, sS se solă loattt de Sunarea generală a despărţământului ală XII ală Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română, ţinută în Betleană la 15 Augustă n. 1883 s’a simţită îndatorată a lua iniţiativa la continuarea „începutului făcută deja** a unei biblioteci, care va purta numele: »Biblioteca romândscâ a comunei bisericescl gr aci ună lucru. Poporulă română e aşa de vigurosă, în câtă tâte măsurile ce s’ar mai îndrepta în contra lui nu poiă fi în stare să-lă abată dela iubirea limbei şi naţionalităţii lui, precum şi dela pretenţiunea şi dreptulă de a ave terenă de desvoltare liberă în acâstă patriă iu bilă. Prin multe vecurl furtunâse a trecută acestă po*; poră paşirându-şî limba şi datinele străbune şi în se-!60*- din Betleană*1 pe sema unui considerabilă numără cululă ală 19-lea ni se presentă reîntinerită, mai mândru, de suflete române din juru si din Betleanu — devenită şi mai vigurosă. Cu stările actuale e neîndestulită dâr 1 acum de curândă şi reşedinţa unei filiale a .Kulturegy-viitorul!) nu şi-lă teme poporală româna Căci, se 4ica|,et..u|ui _ f a ; invita prin ac&ta cu cea mai aci cu ună altă bărbată maghiară (in Nagy-Varad, I x .x xl, x * . . .. .. f „ D A v 24/12): .După cum ne învaţă istoria lumei, esistă o Ne-1Înflăcărată căldură pe toţi 51 singuraticii fraţi Români, pe mesă, care pe cei asupriţi îi eliberâză, âră pe asupritori' P*. L d- d. autori, onorabilele Redacţiunî, pe tdte corpo- îi persecută, dâcâ aceştia nu se deştâptă la timpulă său şi nu se întorcă pe o cale mai drâptă.* Fârte corectă s’a esprimată bărbatulă politică maghiară despre consecinţele acestui proiectă devenită lege: »dâcă reacţia a^î, mâne va merge mai departe şi va deş raţiunile, bibliotecele române, bisericele şi scolele nâstre ca să binevoiâscâ a ne sprijini şi ajutora prîn dăruirea de cărţi, foi etc. în acâstă direcţiune. Fraţi Români! Acum ori niciodată uniţi în cugete, tepta naţiunea din somnă, atunci guvernulă cu comiţii j uniţi în simţiri să prindemă de cârne plugulă Românis-săi supremi şi cu juijii legaţi guşba, va putâ începe ade-'mului şi între hotarele legii se brezdămă de-a lungulă şi vărata campaniă contra libertăţii ungare.* (P. N.)“ ;de-a latulă câmpulă culturei românesci, ce ne stă înainte. Acâsta e vorbirea, care după mai multe întreru- Q eni*te ori ună bană sacrificată pentru cultura acestui peri a fostă curmată de corniţele supremă. Dâcă nici ' în tonulă acesta moderată nu e posibilă a vorbi, apoi, nu sciu ce se (jică, ori doră n’a fostă la obiectă? APELG. câmpă, cu ună pasă ne va apropia mai multă de zeni-tulă nostru, căci sciută este cum că: »Sântulă sacrificiu ală ’nalteloră virtuţi Elă singurii numa fnaltă pe populii căŞuţiY1 *). Betleană, Decemvre 1885. Fraţi Români! .înainte!* Acâsta este devisa se-clului în care trăimă. Dâcă aruncămă privirile ndstre în ori şi care parte, observămă nisee semne învederate din cari putemă conchide, că trăimă într’o epocă, care cu totă dreptulă se p6t.e numi epoca civilisaţiunii şi a culturei progresive. Nu esistă naţiune — pătrunsă de spi-ritulă evului domnitoră — care n’ară medita şi nu s’ar Unulă cuvânta: Asta oi lua. Cei doi cuvânta : Tu d o vei lua Noi te-omă săgetâ Şi te-omă îngropa In staură de oi In jocuţă de mei, Fluerulă celă dragă Ţi l’omă pune stâgă, Fluerulă celă dulce Ţi l’omă pune cruce. Comisiunea administrat6re a bibliotacei. SCIEI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.) PESTA, 4 Ianuariu. — Ucigaşulă şi jă-fuitorulu femeei Teresa Lămpi, crimă comisă în (Jiiia de 30 Decemvre, s’a descoperită în persdna vestitului spărgătoră de case Sigmund Walaschek, care s’a şi predată în mâna justiţiei. BELGRAD0, 4 Ianuariu. — Ca delegată pentru tractările de pace s’a numită ambasado-rulă serbescă din Londra, Mijatovicî. Crisa ministerială s’a resolvată; cabinetulă Garaşanin va râmânea chiar şi după încheiarea păcii. Atji se aştâptă sâ sos^scă regele. Voiniculu adormită. Peste negrii Hoi da Leru şi a nostă Dâmne Leru. Codrişorî Mândru sore de răsare, Ba ala că nu-i sore Că-i ună pomă mândru’nflorită, Da la umbra pomului Este-ună voinică adormită Cu murguţulă priponită, Murgu pasce şi rânchează Voiniculă dorme, visâză, Murgu din graiu şî-o grăită: Scâlă scâlă, domnuţă bună, Că de când ai adormită Frânulă meu o muce^ită Căpăstru o putrezită Potcdvele o ruginită. BERLINtT, 4 Ianuariu. — Serbarea jubileului de 25 de ani, de când împâratulă Wilhelm este rege ală Prusiei, a decursă conformă programei. *) Celelalte 4'are românesci naţionale suntă rugate a reproduce acestă apelă. Ofertele mărinimâse se voră cuita pe cale 4'aristică şi suntă a se adresa d-lui Grego-riu Puşcariu, parochă; ori bibliotecarului Simionă Moldo-vană în Betleanu — Bethlen — Comitatulă Solnocă-Do-bâea în Transilvania. Notaruli*. Editoră: Iacobă Mureşiann. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiann. ! I j 3 I I J Nr. 285. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. 1 Oursulft la bursa de Vlena Bursa de Bucuresci. Cursîffu pieţei Braşovy -i din 2 Ianuariu st. n. 1886. Rentă de aură 4°/c • • • 100 95 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92 90 hnprumutulă căiloră ferate ungare................150.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 98.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... 126 90 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) ....---------- Bonuri rurale ungare . . 103 25 Bonuri cu cl. d6 s .rtare 1C3 00 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................103.00 Bonuri cu cl. de sortarel02.50 Bonuri rurale transilvane 103 25 Cota oficială dela 19 Decemvre st. v. 1885. Bonuri croato-slavone . . 103.— Despăgubire p. dijma de vină ung...............98.— Imprumutuiă cu premiu ung....................117 90 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.60 Renta de hărtiă austriacă 83 85 Renta de arg. austr. . . 84 05 Renta de aură austr. . . 100.80 Losurile din 1860 . . . 139 30 1 Acţiunile bănceî austro- ungare................. 873.— Act. bănceî de credită ung. 307.00 I Act. bănceî de credită austr. 301.40 ! Argintulă —. — GalbinI [ împărătesc! ..... 5.93 i Napoleen-d’orI.......... 9 99 | Mărci 100 împ. germ. . . 61.95 ( Londra 10 Livres sterlinge 126.10 Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) * „ „ (5%) . » * urban (7%) * • > (6%) • » (B°/0) • - Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aurii contra bilete de bancă . Bancnote austria ce contra aură. Cump. 86 91 831/* 103 85 Vi 97 80 17. 2.00 vând, 87 92 84Va 104 86V. 99 Bl1/* 17 2.02 din 4 Ianuariu st. n. 18>-6 Bancnote românesc! .... Cump. 8.42 Vând 8.4* Argint românesc » 8.38 . 8.42 Napoleon-d’orî . * 9.95 * 9 99 Lire turcesc! • 11.26 » 1136 Imperiali * 10.22 • 10 32 | Galbeni » 595 » 5.98 [Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.00 k 101.- i Ruble RusescI » 122.V> » 123.*/, Discontulă ... * 7—10 •/• Pe ană. MPT* Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potît cumpera în tutungeria lui I. GROSS. Ofp[f eătură bunău ca DARO PENTF.U CRĂCIUNU ŞIANULU NOU! Premiatele Vinuri de dealurile transilvane ale lui K. Teutsch, Sighiş<5ra pentru Braşovă la J. L. & A. HESSHAIMER, Unii coşii eleganţii ca darii: Sortimentă fl. cr. 1. 6 butelii marî VinQ de masă, în două calităţi alese 4. 65. II. 6 but. mari VinO roşu şi albă pentru deşertă în şase cualitâţi fine 5. 10. III. 6 but. marî Vină albă şi roşu pentru deşertă în patru cualitâţi suprafme 8. 39. IV. 6 but. marî Vină albă pentru deşertă, ' • V »Perle din bogata combrâ a delurilorfi transilvane44 9. 55. 'Tf r' W Pentru comande este suficientă arătarea sortimentului în cifre romane. Comandele din afară se efectu&să promptă cu rambursă. 3-3, 12, i9; 23 D. v. Ca dar de Crăciun si (Anulă nou Ceasornice de auru pentru Domni şi Domne Remontoir, asemenea ceasornice de argintii pentru Domni şi Domne Remontoir, precum şi lan-\ ţurî de aurit pentru ceasornice de dame se aflăjl | de vânzare ia ceasomicaru, opticianu şi meca-nicianu lOSIFVT BOTH, strada Poştei Nr. 601 | Anunţămu pceloru onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonâ la f6ia ! ndstră de aici încolo câ avemu încâîn reservă numeri dela începutulă anu-i lui 1885, prin urmare potu să aibă colecţiunea întregă. I Administratiunea »Gaz. Trans.» MersulO trenunlora pe linia PredealA-Budapesta şi pe linia TeluşA-AradA-Budapesta a calei terate orientale de stata reg. nng. Teiuşft- t radft-Budapeista Budapesta- Ştradft-Teluşft. Trenă Trena Trena de I ! Trenfi de Trenă Trenă omnibus omnibus persăne persdne accelerată omnibns Teiuşft 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-lulia 11.46 — 4.2" Budapesta 8.05 1.45 8<0 Vinţulă de josă 12,20 — 4.53 Szolnok ! ArAdA 11.02 3.44 11.40, Şibotă Orâştia 12.52 1.19 — 5.19 5 41 11.12 3 37 4.02 7.53 12 00 5.?5 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — 619 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.461 Braoicîca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Iiia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5 10 — 7.23 Gurasada 3 50 — 7.41 Gonopă 5.38 — 7.51 Zam 4 25 — ‘U2 Bârzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Gonopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 10.23 IKa 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicîca 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11-18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Aradâ 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12.24 KcaIuaI ( 2.39 12.00 ! 4 5* Şibotă 10.43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 ! 8.16 Alba-lulia 11.19 — 1.40 Viena — 8.00 6.05 Teiuşft 12 05 — 2.94 Aradft-Ttaaişdra Simeria (Piski) Petroşeul Trenă omnibus Trena do pers6ne Trena de persâne Trenă de persdne Trenă omnibns Trenă omnibus AradA 6.00 12 55 8.25 Simeria 6 33 11.50 w 2.23, Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00) Nâmeth-Sâgh 8.50 1.46 8.54 Haţegtt 7 53 1.19 3.49 Vinga 7.19 218 9.13 Pui 8 16 2.10 4.40 Orczifalva 7.38 2.36 9.23 Crivadia 9.33 2.57 5.28 Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3 35 â07l Tiuftlşdra 8.42 3.40 10.06 Petroşeul 10.43 4.04 6.^9 Timişdra-Aradft Petroşeul—Simeria (Piski) Trenă de Trena de Trena Trenă Trenă Trenă pers6ne persăne omnibus omnibus omnibus de pers. Tlmisftra 6.07 12.25 500 Petroşeul 6.49 9.33 5 28 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 727 10.14 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 6.4; Vmga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 H 87 7.35 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 653 Haţegă 9.31 12 17 8 02 - Aradulă nou 7.40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 44 Arftâă 7.50 310 7.40 Bimerit 10 53 1.35 9.15 Predeală-Budapesta BucurescI — Predoalu Timişă Braşovă Feldidra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişrira Elisabetopolc Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teinşfi Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cneerdea Ghirisft Apahida Clnşin ( Nedeşdu Ghirbău Aghirişă Stana Huiedină Ciuda Bucia Bratca Rdv Mezd-Teîegd Fugyi-Yâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare F. Ladăny Szolnok Buda-pesta Viena Budapesta—Predeal A Nota: Orele de ndpte suntă cele dintre liniile gr6se. Trenă de persdne Trenă ! Trenă accelerat | omnibus ' Trenă omnibus Trenă omnibns Trenă accelerat Trenă omnibus Trentt de persone Trenă omnibus 7.45 _ Viena — 7.15 — — — 12.50 — Budapesta 6.47 i.45 8.15 6.20 8.0) — 1.09 - Szolnok 1037 3.41 7.Z9 9.11 11.4f — — 1.40 — P. Ladăny 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 _ 2.27 — Oradea mare 5.33 6.41 — 1.28 ... 6.22 10.51 2.55 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 7.01 11.18 3.38 — - Fugyi-V âsârhely — — 9.59 211 — 7.33 11.36 4.17 — Mezo-Telegd — 7.14 10.28 2.31 — 8.01 11.51 4.47 ■ R6v — 7.42 11.36 3.18 — 8.45 12.23 5.42 Bratca — — 12.16 3.41 — 10.10 1.19 7.37 , Bucia — — 12.43 4.01 — 10.29 1.80 8.0 i — - Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — 10.39 1.37 8.21 , Huiedin — 9.01 2.56 5.08 —. 11.19 2.05 9.05 — Stana — — 3.29 5.27 — 11.54 2.25 9 43 Aghiriş — — 4.00 5.50 — 12.12 2.36 10.02 GhirbSu — — 4.18 6.02 — 12.56 — 6.20 - - Nedeşdu — — 4.36 6.24 — 1.30 3.13 6.59 —— — 10.0 \ 5.05 6.43 -- 1.45 — 7.15 12,05 10.16 — 7.03 — 2.11 3.40 7.43 Apahida 12.31 — — 7.26 — 2.55 4.01 8.29 Ghiriş 2,16 11.24 — 8.51 — 3.17 — 8.55 — ţucerdea | 3.12 11.43 — 9.31 — 3.24 — 9.04 _ 3-32 11.45 — 9.43 — 3.31 4.24 9.12 Ui6ra 3.41 — — 9.51 — 4.09 4.49 10 23 Yinţulft de susă 3.50 — — 9.58 — 5.36 — 12.32 — Aiudă 4.25 12.08 — 10.24 — 5.56 5,58 12.59 — Temşft 4.50 12.22 — 10.44 -- 6.08 6.08 — 8.00 Crăciunelă 5.41 — — U,28 - - 6.29 — — 8.34 Blaşă 6.0'? 12.57 — 11.44 — 6.45 — — 8.59 Micăsasa 6.40 '— — 12.18 — 7.00 — — 9.34 Oopşa mieă 7.00 1.27 — 12.36 -- 7.26 — — 10.16 Mediaşă Sţ-fld 1.45 — 1,22 6.01 7.48 7.14 — 11.04 Elisabetopole 2.06 1.56 6.40 8.28 743 — 12 17 Sigişdra — 2.31 — 2,34 7.20 8.47 — — 12.47 Haşfaleu — 2.50 — 302 8.01 9.06 — 1.21 Homorod — 3.48 — 4.41 10.05 9.26 8 22 — 2.05 Agostonfalva — 4.19 — 5.30 11.02 10 01 8.48 — 3.08 Apatia — 4.34 — 6.03 11.3“ 10.20 — — 3.39 Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 10.30 _ . 3.55 . /• — 5.20 — 7.14 1.09 10.37 9.13 — 4.06 Braşovă ^ — — — — 1.50 10.51 9.18 10.37 — Timişă — — — — 2.48 12.37 10.31 12 59 _ - ( — 3.23 2 58 12.07 4.45 8.22 Fredeală | — — — — 4.56 6.00 2.10 10.05 10.30 Bucuresc! — — — — 9.4f 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 00 6.05 — Tipografia ALEXI Braşovă.