BEDACŢIUNEA ŞI ADHIimT RAŢIUNEA i BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unft anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI, i SE PRENUMERĂ: ANULO XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN CITJRIL E: O serii garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nsfranoate nu sa prlmeaofl. — Manutorlpte nu ae retrimită. m 284. Duminecă, 22 Decemvre st. v. 1885. Nou abonamentu la y, Gazeta Transilvaniei Cu I lanuariu 1886 st. v., se începa iiuft nou abonamente, la care învitămâ pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţulft Abonamentului: * Pentru Austro-Ungaria : pe trei luni 3 fii. >» Ş©se „ 0 „ „ unu anu î2 „ Pentru România si străinătate: 9 pe trei luni 10 franci ş6se „ 20 „ „ unu anu 40 „ BugămU pe domnii abonenţî, ca să bine-voiască a-şî reînoi de cu vreme abonamentulă, ca să nu se întrerupă espediţiunea Şiarului. Domnii ce se voră abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administratiunea. însă prinţulă Alexandru nu merită încrederea Rusiei şi chiar şi ală Muntenegrului. Urmarea de aci este ună atunci de ce să se depărteze ea de hotărîrile ce le-a luată cu atâta prudenţă. Cedândă Rusia, ar consolida — erbi se consideră aci ca neîntemeiate. &ma, oă prinţului Bulgariei i-ar fi destinata din Guvernum a hMăritfl să na rgspuni}ă |a asemenea ata. partea Ţarului ordinulă „sf. George.“ O asemenea distincţiune în adevără ar da de scire curî, de şi posede tote mijldcele d’a dovedi, că Sârbii raportâză lucruri cu totulă greşite. Se pare chiar că urbietorbi, că împăcarea între Ţarulfi şi! masacrarea a 3 Kmeţî şi 50 ţgranî nu s’a întâmplată prinţulă Bulgariei e săvârşită. Faima nu s’a a-jPe ,e,'iloriu bulgaro, ci la Piroto, şi cade în spinarea deveritfl pănâ acum, dar pentru aceea sosiră dela'SSrbilor0’ nu a Bulgar,lorfl. - Adjutantulă principelui, . . . . . .‘Marino v care a tostă rănitd în lupta dela Shvniţa, loscva unu şiru de articull importanţi, scnşl de . , , . .x ... . . * " v ’ ? j unde a comandată aripa dreptă, a murită in urma ră- influentulti politicu rusu Katkov, în <}iarulti sâu, ’ nilorQ „Viedomosti“, cari articull se ocupă de atitudi- nea Rusiei în cestiunea unirei Bulgariloru. Katkov pune următdrea dilemă: său că Rusia are încredere în prinţulu Battenberg, său nu are încredere In casulă dinteiu, cabinetulâ rusescti n’are nici o causă de a nuri concede ceea ce’i vorft concede alte puteri; numai să nu ne cărâ nici ună felă de compensaţiune. Daca Petersburgu, 31 Decemvre. „Novoje Vremja1, e de părere, că dacă unirea Bulgariloră nu va aduce după sine nouă complicaţiunl, Rusia se va învoi la schimbarea actualei stări a Rumeliei ostice. ,,Graşdanin“ încă băiată nu se ştie pănă acum nimlcă. Voiu cerca însă a 1 mă informa, şi vă voi da amănunte „Sfîrşindă vă laşii să cugetaţi la sârta ce este re- înstrumenteloră musiceloră militare şi începă să esecute arii deosebite în corii instrumentală După producţiunî va urma dansă, er la 12 ore o cuvântare festivă şi felicitări de anulă nou! Programa se va compune şi se va Cor. ord. —o— Productiune musicală-declamatorică. — Duminecă 9 în 29 Decemvre v., se va da o producţiune musicalâ- SOIRILE PILEI. vădă ei că legea nu ci pentru cine ni- Adunarea generală a oraşului TimişOra a hofă-rîtă să facă o representaţiune în dietă, prin deputatulă Balthasar Horvat, pentru apărarea autonomiei municipale şi cu privire la noulă proiectă de lege municipală. — I-au apucată fiorii şi pe „patrioţii e numai pentru cine se gălesce, meresce. —0— ■ Deputatulă Gabriel Ugron publică în „Egyetârtes44 ună apelă în afacerea convocării unui congresă ală Să cu il oră. Apelulă este adresată îu prima liniă viee-şpaniloră din comitatele săcuescl, ca aceştia se ia iniţiativa convocării congresului, în care să se desbatâ a-supra mijldeeloră, prin cari s’ar pute îmbunăţăţi starea materială şi spirituală a comitateloră săcuescl, acâsta sentinelă în spre Ostă —o— Ni se scrie din Galaţi, lângă Făgăraşă, cu servată nenorociţiloră creştini, supuşi otomani, cari nu J declamatorieăf în favorulă Reuniunei femeiloră rontâne, suntă siguri nici de averi, nici de copii, nici chiar de penţru ajutorarea veduviloru sSrace din Braşovă şi Să-viaţa loră din partea administraţiunei otomane şi a ban- ceje jn m^a Qimnasiului română de aici. Preţulă lo-diţiloră. curiloră: Balconă şi fotoliu 70 cr., bănci în parterre 50 cr., loc de stat pe balcon şi parterre 40 cr., bilet de studenţi 25 cr. Biletele se pot procura la librăria d-lui N. I. Ciurcuşi sera la cassă, dela 5 6re pănă la 6lJ2 6re, — Demnele din comitetă, ne împărtăşescă totodată şi următorea interesantă programă a pieseloră ce se voră esecuta cu acăstă ocasiune: 1. Discursă ocasională. 2. „Imnă naţională44 de G. Stefănescu, coră esecutată de elevi, acompaniată de orchestră. 3. „Copila română 4, poesiă de I. Vulcană. Declamaţiune. 4. a) „După tine rătăcescă“ romanţă de Gr. Tănăsescu b) „Mândruliţâ dela munte,“ de G. Stefănescu. Canto cu acompaniament0 de piană.u 5. „Ună devotamentă44 poesiă de Andreiu Mureşianu. Declamaţiune. 6. Impromptu op. 90 Nr. 2 de Franz Schubert. Piano-solo. 7. D-moll Nr. 5 de Ferdinant David. Piano şi violină. 8. „Coconulă Eftenie Bârzoi o Bârzuenî dela Bârzueneştî“ şanşonetă comică de I. Pascaly. — Inceputulă la 7 6re sera. — Sperămă, că publiculu română va îmbrăţişa cu căldură acăstă întreprindere a domneloră nostre ce are ună scopă atâtă de nobilă şi binefăcătoră contribuindă astfelă la sporirea fondului Reuniunei pentru văduvele sărace. Direcţiunea poliţiei din Vie na a interesă întrebuinţarea la baluri a consfumeloră călugăresc!, precum şi a celoră vătămâtâre moralităţii. —O — Aflămii că în 4^e^e 18 şi 19 1. c. s’a făcută în comitatulă Târna vei mici vânătăre mare, pe sâraa — cum se 4>ce — a „Varmeghii.44 La vânătăre a luată parte fişpanulă Bethlen Gâbor cu sateliţii lui şi mulţime de puşcaşi; poporulă din Cetatea de baltă şi giură, cu puterea gendarmiloră, în 4> de serbătore şi de târgă, a fostă silită a lăsa biserica şi târgulă şi a cu_ triera pădurile Craifalăului, Şomfalăului, Velţului, Boia. nului şi a Cetăţii de baltă. S'au puşcatâ mulţime de iepuri şi câteva vulpi. Asta-i era culturei maghiare! Scola de statd în Cetatea de baltă. Perirea ta din tine Israile. Onorată Redacţiune! In comuna Cetatea de baltă pruncii şcolari a tote patru confesiunile se instruâză prin ună învăţătoru maghiară, deocamdată într’o casă închiriată ca scOlâ de stată — pănă ce în viitoră se va rr , diea edificiu de scolâ; şi pentru ca stimatulă publică ce-titoră şi toţi cei interesaţi să cunoscă mersulă afaceriloră şcolare a Româniloră din acăstă comună — din trecută şi pănă în presinle, — cum şi aceea, că: cine e culpabilă şi cui este a se imputa grozava nepăsare şi neac-tivitate, cari suntă causa înfiinţărei acelei scole — binevoiţi — Vă rogă — a publica istoriculă următoră: Pe la început ulă anului 1878 ună Inspectoră reg. ung. de sc6!e, cu numele Daniel Mârton, âmblândă în visitaţiunea s’a j.scolastică s’a abătută şi prin Cetatea de baltă, unde nu a aflată nici ună învăţăme ită, —după ce s’a întorsă în Sighişoră la reşedinţa s’a, — îndată — pe ambele senate scolastice parochiale oficiosă le-a provocată, ca în timpulă celă mai scurtă, să se de-chiare în modă protocolară, că: află-se ori ba în posiţiune de a-şl ridica şcălă cu caracteră confesională după programă? a o prevede cu mobiliarulă necesară şi cu învăţătoră cualificată şi dotată după prescrisele legii? şi acesta, pentru că, la casă de imposibilitate, statuia să potă de timpuriu intreprinde paşii necesari, relativi la înfiinţarea unei scăle de stată?» in urma acelei provocări aJministratorulă parochiei gr. catolice (pe atunci ambele parochii române, gr. orientală şi cea gr. catolică, erau vacante) a celebrata sino-dulă parochială, in care — considerându-se miseria şi puţinătatea poporului gr. cat. (abia 41 familii — jumătate Ţigani — cu 10—15 prunci de toţi, în etatea in- { datorată a frecventa schia) şi văzând u-se absoluta impo- I sibilitate de a-şl redica scolă cu caracteră confesională , şi încă după cum pretinde legea învăţământului — s’a I hotărîtă, ca să invite pe gr. oriantalî'la o conferinţă sinodală, în care — dâcă s’ar pută înţelege — să se unifice în privinţa învăţământului scolastică şi să încerce a afla [modalitatea şi mij'ocele, prin care împreună să-ş* edifice o scâlă corăspun4ăt6re legiloră. La 27 Augusta 1878 administratorului parochială gr. cath. i-a succesă a face să se ţină o şedinţă plină a ambeloră sinâde parochiale, în carea s’a şi făcută unificarea; — cu ocasiunea unificării s’a luată ună proto-colâ şi s’a făcută ună instrumentă de dotaţiune docen-tală; — intr’ună punctă din acelă protocolă se 4i°c: .Greco orientalii cu gr. catolicii împreună şi cu puteri unite îşi voră ridica scâlă corăspun4âtore legiloră, la care poporulă de ambe confesiunile — în viitoră — va ave dreptă egale.* — Şi ârăşî: „Pentru ocuparea staţiunei de învăţătojă — atâtă acum la începută câtă şi în vii- FOILETONU. Ocuparea şi maghiarisarea peninsulei balcanice. (Fine din Nr. 280 alti »Gaz. Trans.») In numerii 278, 279 şi 280 ai ,Gazetei« amă făcută o dare de semă despre cuprinsulă halimalei d-lui Szekrânyessy din care se vede, că şoviniştii maghiari nu credă asigurată esistenţa elementului maghiară, decâtă dâcă Ungaria îşi va mula hotarele la Marea adriatică, la Balcani şi la Marea negră, sub pretexta, că acolo au fostă hotarele lui Ludovică cela Mare. Păcată că d. Szekrânyessy şl-a lucrată „Cartea de visuri44 în limba maghiară, care extra Hungariam este limbă mortă. In modulă acesta i s’a luată străinătăţii posibilitatea d’a’şî petrece câteva momente şi în acelaşi timpă d’a biciui cum se cuvine asemenea insanităţi „patriotice,44 căci, vorbindă la adecă, rareori se semnalâză vr’o lucrare seridsă de literatură, sciinţă şi artă eşită din condeiu de maghiară nâoşfi. Totulă e spoială şi decă o M-me Adam seu ună Angelo de Gubernalis — după mari jertfe aduse de Maghiari — şi-au luată sarcina puţină măgulitore d’a face comerciu amuulantă cu spoiala şî lăudăroşiele maghiare, cu atâtă mai rău pentru dum-nâloră, căci pe 4* ce merge se dovedesce, că marfa este falsă. Asta o sâmtă Maghiarii, şi de aceea, dâcă din când în când mai apare câte o lucrare originală ca a lui Szekrânyessy se ferescă d a o face cunoscută străină tălii, pentru că sciu, că nu-i aştâptâ decâtă bobârnace. Noi, cari suntemă obicinuiţi a au4i lăudăroşiele „patrioţiloră44 noştri, pe fiecare 4* Şt pe fiece oră, s’en-jţelege că nu putemă da nici raăcară ună bană frântă j pe ele şi, decă de rândulă acesta ne-amă ocupată cu „Cartea de visuri44 a d-lui Szekrânyessy, pe care şoviniştii o voră considera ca ună „mărgăritară14 de „literatură politică44, amă satisfăcută curiositâţii unora, cari t şî-au esprimată dorinţa d’a cunâsce cuprinsulă acestei lucrări, care e espresiunea cea mai fidelă a şovinismului nebună de care se folosescă cei dela putere ca să pâtă | ţine mai uşoră în freu poporulă maghiară, care e şi elă J destulă de scurtată în libertatea sa şi destulă de es-I ploatată de cei ce-lă îmbată cu apă rece. j Distinsulă foiletonistă ală „Românului44 Gionu, care 1 încă îşi esprimase dorinţa d’a cunâsce ună asemenea I giuvâeră de „literatură,44 de sigură va fi găsită intere-| sântă povestea Fătă-Frumosului ungurescă, care, încă-i lecândă odată pe bătrânulă Balcană, va ţinâ cerulă cu umărulă şi va oferi îndărătniceloră popâre „necivilisate14 | mere din grădina „Dumne4eului ungurescă,44 merele „ci-t vilisaţiei şi culturei maghiare.14 j Dâr civilisaţia ca civiiisaţia, căpătuiala e lucru de căpeteniă. Câţi magnaţi unguresc! nu suntă ad.*, cari 1 suflă în buze şi n’au nici macară mângâierea d’a mai fi- gura în parlamentulă din Pesta; câţi jurişti maghiari umblă pe drumuri necăpătuiţî, căci statulă nu mai are nici ună oscioră de roşă pentru ei. Şi frumosă le-ar maj sta ca voivo4l în peninsula balcanică îmbrăcaţi cu şalvari încălţaţi cu iminei şi „calpacă14 ungurescă în capă. Atunci 4âu, nu s’ară mai 4ice „extra Hungariam non est vita.4 D-lă Szekrânyessi nu numai că visâză, dâr visâzâ „practică44 ca să iasă şi pentru dânsulă vr’ună voivodatâ câtă de mititelă barem!. Cine scie dâcă fratele lui de cruce, d-lă Tisza, nu ’lă are deja pe listă ? Pentru ca-sulă acesta, amă avâ şi noi câteva esemplare â la Mol-dovân Gergely, pe cari i amă pute recomandă d-loră şo-viniştî, ca sâ-i aibă în vedere la noua organisare a peninsulei balcanice, căci suntemă siguri că ei s’ar mulţămi şi cu câte nnă mititelă paşalîcă. Gluma la o parte, (dâr Maghiarii totă au profitată ceva dela Jidovi — direcţiunea rentabilă a visuriloră loră. Şi credinţa biblică despre o turmă şi ună păstorii voră sâ-o esploateze şoviniştii maghiari, numai în folosulfl loră. Când se va întâmpla minunea ca peninsula balcanică să ajungă sub calpaculă maghiară, după ce va scăpa cu totulă de fesulă turcescă, noi 6menî cu mintea săng-tosă nu putemă prevedâ, aşteptămă ca totă d-lă Szekrânyessy să ni-o spună, elă care este hipnotisată şi are darulă profeţiei. Atunci când se voră realisa visurile lui „patrioţii41 îlă voră pune negreşită între profeţii sfintei scripturi şi acâsta se va întâmpla: când va face plopulQ pere şi răchita micşunele! Nr. 284. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. tarii când va deveni vacaută — se va publica concursă in vr'o fâiă scolastică bisericâscă, or! în vr'ună altă tjitiară, ca d. e. „Gazeta Transilvaniei/* — Şi în instru-mentuiCt de dotaţiune, după ce in punctele din începută se specifică lâfa învăţătorului ş. a. în puncttilă ultimă se (Jice: „T6te acestea emoluminte le vomă presta unui învăţătoră fără o-tebire de religiune, fiă gr. orientală or! gr. catolică, numai să fiă Română de nascere, şi cuali-ficată după cum cere legea şi care va posede cunoscinţa limbei germane or! maghiare, va fi preferită.“ Aceste t6te au fostă bune şi frumâse dară au rămasă numai pe hârtiă şi în realitate nimică bună şi fru-mosă, pentru că greco orientalii, ca poporă numărosă presta 149 familii, n’au respectată cele cuprinse în pune tele stipulate în ,‘actulă de unificâre şi in instrumentulă de dotaţiune, ci fără de nic! ună concursă — la recomandarea oficiului loră protopresbiterală, au luată de în-văţătoră pe unu Petru Popă (gr. or.) din Cucerdea română, omă necualificatu şi fără de nic! ună documentă, care — de câteva or! fiindă admoniată pentru negli-genţa şi purta rea-i necorăspun(J6tore — după câteva - Iun! s’a depărtată din comună fără de a spune cuivav şi după câţiva an! — avăndfi contractulă în mână — atâtă pe gr. orientali, câtă şi pe gr. cath. i’a încurcată într’ună procesă, care i’a costată spese multe şi numai prin sentinţa tablei r. u. s’a nulificată. — Asta a fostă odată aşa; — apoi de a se apuca de lucru la edificarea scălei, nici poveste, căci 4'ceau e': „Avemă noi prea destule năcasurî, nu să mai facemă şi scolă, şi apoi de unde se mai plătimă şi la învăţătoră leafa de 200 fi. v. a. pe ană?;* — Acesta le-a fostă răspunsulă, când gr catolicii n’au voită să subscrie contractulă încheiată cu învăţătorulă lacobă Lunca Seleudeanu şi i-au provocată să se ţină de cele cuprinse în actulă de unificaţiune. --In 1879/80 âr fără de nic! ună concursă, fără de voia şi consensulă gr. catoliciloră — cari n’au voită a subscrie contractulă — au luată învăţătoră pe unu Ia-cobă Lunca Seleudeanu, care odiniâră studiase la Blaşiu pănă în a doua clasă gimnasialâ, şi pentru purtarea ilegală a fostă dimisă cu: „Consllium abeundi,** — acesta — pe lângă lâfa — nu de 200 fi. v. a. ci de: 1 ferdelă de bucate pentru ună pruncă, şi de: 20 crucerî dela cei fără de prunc! — a purtată serviciulă de în-văţătorfl din 1879/80—1884/5 şi în acesta periodă lungă de anî, a făcută f6rte puţină progresă în ale învăţământului, pentru că — cu stăpânulă său (preotulă pe tune! gr. or. Ioană Rusu) fârte desă era dusă în călătoria la nămurl (la Topliţa, la S. Reghină, la târguri şi acasă la Ida mare şi Teaca,) Eramfi de părere şi ne nutreamă cu sperarea, că: noulă alesă protopresbiteră gr. orientală Nicolae Todo-rană, — după ce-ş! va ocupa scaunulă protopresbiterală — nu va întârzia a se îngriji de bunăstarea scâleloră în întregă traetulă său şi în specială va stărui cu putere a promova şi a ameliora învăţământulă şcolară în comuna sa, unde funcţionâză ca parochă. — In părerea nâstră ne-amă întărită fârte, când amă văzută, că senatele scolastice parochiale gr. orientale şi gr. cath. din locă sub presidiulă ambiloră protopopi gr. or. şi gr. cat. la 14 Iuniu a. c. s’au întrunită de nou a doua âră la o confe ‘inţă sinodală pentru a se înţelege şi unifica în privinţa învăţământului scolastică. — In aceea conferinţă — cu învoirea şi a întregului poporă de ambele confesiuni — s’ahotărîtO totă aceea, ca şi în conferinţa dela 27 Augustă 1878, cu aceea diferenţă, că gr. catoliciloră faţă cu fiitârea scOlă nu li s’a concesă nic! ună altă dreptă decâtă să Iucre, să alerge şi să contribue întru totă egală cu gr. or. pănă ce se va fini scâla, asemenea şi în viitoră la susţinerea ei şi a învăţătorului. — Intr'ună puncta dm protocolulă sinodului acestuia se cea> că nu ’şî voră mai trimite pruncii spre a-i instrui lacobă pentru că în timpă de 7 anî n’a făcută nici ună sporă. S’au trimesă inspectorii scolastici gr. orient, şi gr catolică din casă în casă pentru a îndruma pruncii să mârgă la sc*61ă în casa lui Badogae; 7—8 ău fostă toţi pruncii, cari au începută a frecuenta scâla românâscă. Pe la mijloculă lunei curente trimisulă inspectorului reg maghiară de scâle a visitată şi scâla română în care au lipsită tâte aparatele şi recvisitele necesare la învăţăiftântă (masa, băncile, tabla, table parietale, mapa, globulă, cărţile de instrucţiune — tâte au lipsită; pe Ia-cobă Lunca — ca pre ună necualificată şi fără de nici ună documenta şi care n’a sciută spune nici câtă lâfă are pentru funcţiunea de învăţătoră — la oprită de a instrui mai departe pruncii, dându-i termină de 14 4*le pentru a produce documentele necesarie şi contractulă încheiată cu representantele bisericescă, în care să se vâ4ă şi lâfa pentru învăţământă. — lacobă Luca s’a rugată de protopopulă Todoranu, să-i facă contractă şi să-i spună, că: ce lâfă are ca învăţătoră; pentru cutezarea acâsta a fostă alungată cu cuvintele: »afară cu tine numai de câteva 4ile eşti învăţătoră şi ’ţî trebue plată, ca-răte din casa mea* I In urma acestora, judele comunală pe basa ordinului primită a dată poruncă s8 mergă pruncii la scolă, şi altă scolă nu este decâlu cea de stătu. Aşa în pre-sente pruncii frecuenUză scâla de stătu. Din acestea convingă-se ori ş> cine că: cine e culpabilă? şi cui este a se impută indiferentismulă şi neac-tivîtatea, cari suntă causa acestui rău fârte mare? Unu vecinii. BIBLIOGRAFIA. Din Iaşi se adresezâ publicului română urmâtorulă apelă: Ună comitetă, compusă din mai mulţi specialişti şi amatori ai diferiteloră ramuri ale arteloră frumâse, s’a decisă a redacta în Iaşi ună 4iar° cu titlulă BAmi-culu Arteloru,« care va aduce cele mai nouă scrieri de valâre, recensiunî, poesii, dări de sâmă asupra mersului teatrului, concerteloră, exposiţiunilorfi, diverse etc. asupra arteloră frumâse atâtă din ţară câtă şi din străinătate. Avândă corespondenţi în întrâga Bucovină şi Transilvania, în Viena, Berlină, Bruxella, Dresda, Parisă şi Roma, acâstă revistă devine indispensabilă ori cărei familii, dândă şi ştiri asupra modeloră din curentă. Ediţiunea constă din o elegantă broşură în quartă formată, ce conţine 20 pagini; ilustraţiani 4tâtă ale arliştiloră câtă şi ale distinşiloră amatori Români din ţâră, precum şi din străinătate din diferitele ramuri ale arteloră frumâse, precum şi composiţii musicale originale. Apare regulâtă la 1 şi 15 a fie-cărei luni, începândă dela 1 Ianuarie 1886. Ilustraţiunile şi tiparulă noteloră suntă esecutate în Berlină. La finitulă fiecărui ană se pune onorabili-loră abonaţi la disposiţiă o anvelopă fârte frumosă şi luesosă lucrată, pentru legatulă celoră 24 broşuri din cursult^ anului. Costulă abonamentului pentru Iaşi şi ţâră: Pe ună ană 20 lei, pe Va ană 10 lei, pe trei luni 5 lei. Pentru străinătate pe ună ană 10 fl. v. a , pe l/a and 5 A- v. a- Puindu-vâ în vedere conţinutulă interesantă ală acestei lucsuriâse ediţiunî, care devine o adevărată comâră a fiecărui prietină ală literaturei şi arteloră frumâse, va sta gustului şi culturei sciintifice a fiecărei familii totdâuna ca celă mai bună ajutoră. Costulă abonamentului sâ binevoiţi ală trimite prin mandată poştală cătră subsemnatulă, care este datoră a elibera o chitanţă de abonamentă, timbrată după lege. Totodată D-nii abonaţi suntă rugaţi de a trimite adresele D-loră bine lămurite. Pentru administraţia şi redacţia revistei tAmiculu Arteloru.« Nicu F. Meşederu, Iaşi, Strada Primăriei. * Fabulele lui Demetriu Gichindealu în traducere nouă din originalulă sârbescă ală lui Dositeiu Obradovicî de Ioană Russu, parochulă Aradului. —Aradă, 1885 tipografia diecesei române gr. or. Despre acâstă carte scrie Gion în »Curierulă literară» ală „Românului * următârele: Revină asupra interesantului volumăj datorită pa-rochului Aradului păr. lână Russu, pentru a felicita d’o parte şi a critica de alta pe Jabonosulă literată română din Timişâră. Şi’lă voiu felicita pentru grija şi amănun tele cu care a lucrată biografiia lui Dositeiu Obradovicî. E într’adevără una din cele mai bune şi mai interesante biografiii de âmeni, de scriitori de mâna a doua, din câte, pănă acum, am cetită în limba română. Biografulă nu s’a mărginită, cum se face de obiceiu, a ne da locuia nasceni, felulă studieloră, două-trei întâmplări capitale din viaţa eroului său şi pe urmă anulă şi loculă morţei sale; din contra, în cele 38 de pagîne dela în-ceputulă cărţei sale, Dositeiu apare ca viu, âr diferitele tribulaţiunl ce a întâmpinată în accidentata lui viâţă se înfăţişâză cetitorului în modulă celă mai adimenitoră. O astfelă de biografiâ nu numai că dă cetitorului ună capitală mai mare de cunoscinţe asupra omului a cărui biografie se face, şi asupra epocei în care elă, a trăită, dâr mai are şi ună merită: acela de a te face prietenulă lui, de a-lă iubi şi de a trăi câtva timpă in ţâra şi printre amicii şi inamicii lui. Pâr. Ionă Russu ne arată bine şi într’o limbă destulă de uşâră tâte fasele prin care a trecută Dositei Obradovicî Erau mulţi, mai cu sâmă în ţările Orientului, de felulă lui Obradovicî în secolulă XVIII. N’avâu tată, n’avâu mamă; nici o legătură de iubire nu-i mai ţinea în loculă nascerei; au4iau că în cutare ţâră viâţa e mai frumâsă şi mai alintată de natură şi de împrejurări. Fără pică de îndoială apucau pe uscată ori pe mare, pe josă ori în căruţe, cătră acea ţâră, fără să-şi pună înainte nici una din numerâsele greutăţi, ce se ridicau înaintea călătorului d’acum o sută de anî. Credâu că au să ajungă cu aceiaşi naivă siguranţă, cu care mai anii trecuţi ună modestă neguţătorii din Câmpulungă plecase numai cu limba lui şi cu vr’o câţi va galbeni în pungă la New-Iorck, unde se oprise frate-său cine scie în urma câtoră vijeliâse împrejurări; dela Constantino-pole neguţătorulă nostru începuse să întrebe, dâcă mai e multă pănă la New-Iork şi ajungândă la Anversă, cu greutate a putută fi încredinţată, că nu e acolo New-Iorck. Legaţiunea română din Parisă unde ajunsese din calea întârsă dela Anvers, naivulă Câmpulungeană l’a trimisă în ţâră. întocmai, dâr mai eu norocă, căci scia limbi străine, făcea şi Dositeiu Obradovicî. Basinulă Mediteranei, Turcia, Italia, Germania şi România, astfelă le-a visitată învă-ţândă şi trăindă din ce în ce mai bine. La noi a fostă în Moldova bine primită de familiile Balş şi Ghica, Obradovicî dela noi moştenesce amintirile cele mai plăcute. Lui Leonă, din familia Ghiculesciloră moldoveni, episcopă ală Romanului, Obra-dovicl îi dedică una din lucrările sale, o traducţiune după Germanulă Zolikoffer. De altmintrelea, cu câte 20, 10 şi 15 ani mai înaintea venirii lui Obradovicî în Moldova, câţi străini dela Apusă şi dela Răsărită nu se aciolau, unii pentru a face parale, alţii pentru a se români pentru totdâuna, în ţările române dela Dunăre. Dela Linchou (Lenş) neguţătorulă marsiliez şi pănă la abatele de Hauterive, trecendă prin Simianfi, La Roche, Gian-Pietro Nagny, Ruffină, Carra şi mai târ4iu acelă Constantină Stamati republicană la târtă şi partisană înflăcărată ală principie-loră revoluţiunei francese din 1789, toţ! au găsită în ţările române la Domni sâu pre la casele boieriloră cea mai generâsă ospitalitate, ajutârele cele mai stăruitâre. Spaţiulă nu ne permite astă4l a intra în mulţimea amânunteloră, ce ne procură mai cu deosebire colecţiu-nile documenteloră academiei din Bucurescî asupra tu-turoră acestora străini, din cari mulţi fură folositori ţărei dâr şi mulţi păgubitori şite duşmani turbaţi ai nâ-mului românescă. Obradovicî nu era de ferile acestea. Era unu simplu câlătoră care trecu şi stete în România pentră că fu bine găzduită şi bine plătită; plecă pe urmă în Germania, ridicată pe susă de mania lui de călătorii continue. Amă fi voită ca păr. Ion Russu să ne fi dată după acâstă completă şi interesată biografiâ a lui Dositeiu Obradovicî, una în aceeaşi măsură şi cu aceleaşi daruri şi pentru Gichindeală. Nu o avemă şi ne pare rău. După prefaţă, urmâză câte-va probe prin care păr. Ionă Russu arată lămurită cum că Cichindeală în ale sâle FilosoficescI şi Politicescî prin Fabule moralnice învăţături nu a făcută decâtă a traduce p’alocurea infidelă sâu trunchiată lucrarea lui Dositeiu Obradovicî, şi ea din alţi autori copiată mai cu sâmă în părţile de discuţiuul morale. După aceste două studii, păr. Ionă Russu traduce testulă lui Obradovicî. Stilulă e destulă de curgă-toră şi nu se cetesce cu greutate. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.) CLUŞIU, 2 Ianuariu. — In urma otrăvirii 'cu şoreciâică (arsenică), trei servitori ai traficantului Pejelle au murită, alţi doi s’au bolnăvită, ,fiindu-le viâţa în periculă. | PETERSBURGtl, 2 Ianuariu. — Din parte ; oficiâsă se comunică, că Rusia n’are nicidecum Jintenţiunea d’a lua iniţiativa pentru reîntrunirea conferinţei ambasadoriloră în Gonstantinopolă. i POTSDAM, 2 Ianuariu. — Princessa Vil-helm s’a bolnăvită de pojară: j ATENA, 2 Ianuariu. — Raportulă ministrului de râsboiu comunică, că în timpulă de faţă stau sub arme 73.000 de ârnenl şi 1800 oficeri; , despre înarmări 4ice raportulă că se continuă neîntreruptă. | -------------------------- i DIVERSE. Istoria unei fete frumâse. — Louise Marteau, făta frumâsă a unui comerciantă, a cetită, la 15 Maiă, ună anunţă, într’o fâiă, prin care se caută o tineră fâtă ca cusătorâsă. Fâta sciricindă după persâna, care caută o cusătorâsă, a aflată, că o Domnă din societatea înaltă ar avâ lipsă mare de ea. Fâta lucră vr’o 4 săptămâni-într’o 4> vă4u 2 tineri în odaia laterală. Nu multă după acâsta, Dâmna i-a dată ună pahară de laqueur, de care ! a cuprins’o ună somnă greu. Când s’a tre4ită s’a aflată într’ună paiaţă din Milană, cia prisonieră a unui conte jtînărfi. Contele fu unuia din cei doi tineri, pe cari Louise i-a vâ4ută în Parisă in 4'ua când a băută liqueur-ulă De atunci au păzit’o cu stricteţă şi numai acum, înainte 1 de Cfăciună — când contele s’a dusă afară să’i cumpere ! vr’ună dară de crăciună — şî-a găsită ocasiune fâta, !ca să fugă. îndată s’a dusă la Parisă şi a făcută încu-1 noscinţare tribunalului despre acâstă istoriă romantică. | Editoră : lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşiann. Nr. 284. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. (Jurau! â la buraa de Viena din 31 Decemvre st. n. 1885. Rentă de aură 4% . . . 101.35 Rentă de hârtiă 5% . . 92.— Imprumutulfi căilorfi ferate ungare................150. — Amortisarea datoriei căilor fi ferate de ostfi ung. (1-ma emisiune) . . . 98.40 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung. (2-a emisiune) . . . . 126 90 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung. (3-a emisiune) . . . .110.75 Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu cl. de sortare 1C3 00 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi.................103.00 Bonuri cu cl. de sortarel02.50 Bonuri rurale transilvane 103.25 Bonuri croato-slavone . . 103.— Despăgubire p. dijma de vinfi ung...............98.— Imprumutulâ cu premiu ung.....................118 15 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.10 Renta de hărtiă austriacă 83 75 Renta de arg. austr. . . 84.— Renta de aurii austr. . . 110.70 Losurile din 1860 . . . 139 20 Acţiunile băncel austro- ungare ................. 872 — Act. băncel de creditfi ung. 30150 ! Act. băncel de creditfi austr. 300 — I Argintulfi —. — Galbin! I împărătesei ..... 5.97 j Napoleon-d’ori........... 9.98 j Mărci 100 împ. germ. . . 61.90 Londra 10 Livres sterlinge 126.— Bursa de BueurescX. Cota oficială dela 19 Decemvre st. v. 1885. Cump. vend. Renta română (5°„). 86 87 Renta rom. amor! (5°/0) 91 92 > convert. (6°/0) 83 V» 84V, împr. oraş. Buc. (20 fr.) — — Credit fonc. rural (7%) 103 104 * » (b°/o) ■ 85Vi 867. » » urban (7%) 97 99 . (6%) • — — • . » (5°/.) • 80 817. Banca naţională a României — — Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 17. 17 Bancnote austriace contra aură. . 2.00 2.02 Gursidu pieţei Braşoyo i din 1 Ianuariu st. n. 18f 6. Bancnote românesc! .... Oump. 8.42 V6nd, 8.48 Argint, românesc.................. » 8.38 • 8.42 Napoleon-d’orî.................... » 9.95 » 9 99 Lire turcesc!..................... * 11.26 » 11.36 Imperial!......................... » 10.22 » 10.32 Galbeni........................... » 5.95 » 5.98 Scrisurile fonc. «Albina* . . » 100.00 » 101.— Ruble Rusesc!..................... » 122.— » 123.— Discontuiă ... » 7—10 % pe anii. Numere, singuratice a 5 or. din „ Gazeta Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS. Preparatele lecuitdre, oficialii recunoscute şi de 03 ori premiate. Digestiunea derangeată, tuşea, slăbiciunea suntu suferinţe, pe car! prepa-ratulă lecuitoră dela Iohann Hoff, Viena, Graben, Brăunerstrasse 8. este în stare a-le delătura radicală. De aceea să’şî memoreze sufe-rindulă acestâ adresă. Redobândirea sănătăţii este grija fiecărui suferindă, aşa-deră va fi tu-turoră suferintjiloră binevenită punerea în vedere, precum că preparatele din Malz ale lui Iohann Hoff se bucură ca remediu nutritoră de cea mai mare şi generală aprobare. Acestea se în trebui nţ^ză în multe caşuri de către medici Corifei şi multele succese de lecuirea digestiunei derangeate, a suferinţei organeloru de respiraţia, a slăbiciunei, a îmbunătâţirei sângelui şi a catarului intestinală suntu pentru suferinzi ună ratjimă de speranţă, şi în asemenea caşuri să nu întârzia cu întrebuinţarea preparate-loră din Malz ale lui Iohann Hoff. Câteva estrase dintre raporturile de lecuire: 1.) Cu t6tă şederea mea în timpă de £rnă la Nizza, m’am lecuită pe deplină de catarulă bronchială şi bdla da gâtă, de cari am suferită duoi ani, numai după întrebuinţarea preparateloră din Malz ale lui Iohaun Hoff, cari mi-au întărită apetitulu şi în genere starea sanitară. Franz Maly, Magazină de postavuri, Viena, Mariahilferstrasse 69. — 2.) Iudelungata mea suferinţă de flegmă, lipsa de apetită şi de somnă şi slăbiciunea de nervi s’au lecuită numai cu berea Dv. asa numită Iohann Hoffs Malzestract-Gesundheitsbier, şi Iohann Hoff’s Gesundheits-Chocho-lade. Viena, 24 Maiu 1884. Maiie de Baksai, Iohannesgasse 19.— 3.) Raportă de lecuire oficială, Viena, Spitalulu garnisdnei Nr. 2. Berea dela Iohann Hoff, aşa numită Malzestract-Gesundheitsbier, Malzestractfi concentratu şi Iohann Hoff’s Malzestract-Gesundheits-Chocolade s’au probată la b61ă de peptă chronice, la recovalescenţi după b61e grele şi la digestiune slăbită ca o bună medicină ajutătdre procesului de lecuire şi ca nutrimentă recreatoră şi plăcută. Dr. Loef, k. k. oberstabsarzet. Dr. Porias, k. k. Stabsarzt. — Iohann Hoff, inventatorulă şî producătorul ă preparateloră din Malz posede fabrici în Viena, Stadt, Brăunerstrasse Nr. 8, în Berlin şi St. Petersburg, în totală cu 27,000 deposite de venerare prin t6te părţile lumii. OBSERVARE. Tote anunţările pentru estrade din Malz suntfi imitaţiunl, de cari sS se fe-râscă bolnavulfi şi mediculO. Preparatele din Malz veritabile ale lui Iohann Hoff trebue se porte marca înregistrată (Portretulfi inventatorului Iohann Hoff şi iscălitura Iohann Hoff). Preţurile loco Viena: Malzestract.Gesundheitsbier (inel. ladă şi butelii): 6 butelii fl. 3. 82, 13 butelii fi. 7. 26, 28 butelii fi.I. 14. 60, 58 buielii fi• 29. 10.— Malzestract concentratu 1 flaconu fi. 1. 12, o jumetate flaconă 10 cr. — Malz-Cho-colade o jum. kilo 1 fl. 2. 40, II fl. 1. 60. — Brust-Malzbonbon în pungi â 60 cr, 30 cr şi 15 cr. — Sub suma de 2 fl. nu se espedeză nimicu. Depositele principale: în BraşovQ: Demeter Eremias, Bistriţa: la Cari Nussbă-cher, —Bu uresci: Jul. Ed. Rissdorfer, F. Bruss, farmacistă, Gusztav Rietz, Marti-novilz, — Sibiiu: C. Bugarski, I. B. Misseibaeher sen., Franz Jahn Sohne. — Me-diaşă: Cari Breckner, — M.-Vâsârhely: Max Bucher, Cari Hufflesz, — Sighişăra : Franz Jos. Svhuster farm., los. B. Teutsch, — Sz. Szt.-Gyorgy; Bârabâs Ferencz farmacistă. T6te depositele suntă autorisate pentru vânzare printr’ună afişă litografată în colori. 2 - 5 la 20 Dec. 3 Ian. 10 Ian. 14 Febr. 14 Martie st. n. CumancLele din afară se efectuăzâ promptă. I „Pentru sesonulu de Garuevalfi“ Toilete pentru mirese, bală şi pentru stradă se confecţionăză după moda cea mai nouă, în timpulă cela mai scurtă şi cu preţuri f6rte ieftine în Magazinulu cu articole de modă pentru Dâmne & [ Braşovu, Piaţa mare ~ cari totodată recomândă marele loră deposită de Satin-Mervilie. Satin-Lyon, si Atlasuri. Catifele de mătase şi Pluşu, Voille, Creppe, Gaziră şi Caşemiru negru, precum şi în tâte colorile moderne. Matlaseuri spaniole Chantilly (Noutate), Dentelle şi stofe orientale şi Volanurl late. Sortie de baiu şi eventaille, flon, chinille, pene, buchete cu aurii şi argintă, Rişuri, Marabu şi panglice, precum şi Ciorapi, Mănuşi de mătase în tote lungimile şi în tâte colorile de sSră cu preţuri forte solide. -= La cerere se trimită mostre franco, s- Orologler şi Optic în IBraşo-sru., stracLa, Vămei Nr. 2 (în josfi de biserica catolică) îşi recomândă depositulu seu bine asortată de oro-loge de busunaru helveţiane de aură şi argintă, de orolâge de părete eu pendulă şi cu rame de totă specia, precum şi catene de aură şi argintă pentru orologe de busunaru, apoi jocarie diferite şi unu mare asortimo-ntă de mărfuri Optice precum: oche lari, zwickeri, ochianuri, Binokles şi Binokluri etc. şi multe alte obiecte de cca mai bună calitate pe lengă preţuri forte moderate. Reparaturi şi orl-ce comande se voru esecuta prompt solidfi şi pe lSngă garanţiă conscienţiosă. Orl-ce lucru cornandatO, la cas sg nu convină se pri. mesce înapoi fără nici o perdere. Asemenea cump&ră şi schimbă ori e obiecte ce se ţină de acesta specialitate Frigulă este invinsu! Impermeabile, pentru frigii şi umetjelă apârătore Haine de er»ă Nou inventate, căldurdse, dese, moderne, potrivite, pentru Domn! şi D6mne Jachete si ismene ă fl. 1. 85. ||| a fl, 1. 50. Nu este nimică mai bună, durabilă, eftină, caldă şi comodă, ca aceste nou inventate Haine de d mă practice pentru Domni şi Ddmne, băeţi şi fetiţe, cari se află în colorile cenuşiu, maronă, drap, civită închisă şi negre şi recunoscute de către persdne cu autoritate pentru 1. ) .Elasticitatea pe fiecare corpu,* 2. ) «Conservarea temperaturei egale a corpului,* 3) „Economia altoru haine scumpe," 4.) „Eftină, durabilă, fasonulă frumoşii, modernă." Cine are asemeni haine de ernâ este in timpă de ernă celă mai bine apărată în contra frigului, pentru aceia se nu cruţe nimeni mica sumă, căci o datoresce pentru conservarea sănătăţii. 800 bucăţi fuste pentru Dame, împletite, dese şi căldurăse ca blana, cu 3—5 vărg\ în color! pompăse, bordure şi aplicaţia franţuzescă, mai’nainte 5 fl. acum numai fi.1.80. 1000 bucăţî flanele de erna caldurose dm lânâ-Merino pentru Domnii, Domne, bâeţî şi fete indispensabile â fl. 1.20. 1200 bucăţi ismene, lână Mări no pentru Domni şi Domne â fl. 1.30 800 bucăţi căciuliţe frumose , Arpâd ‘ din materiă încreţită ca pelea de Astrahană, pentru Domni, Domne şi Copii. Ccăptuşite cu vată şi cusute cu mătase, numai/. 1.25-1500 Duzine Ciorapi lungi pentru Dame din Merino, impermeabili, călduroşî, fin! şi vărgat! în colori. 3 perechi fi.. 1.35 c . 1500 Duzine Ciorapi bărbătesci din Merino, impermeabili, călduros!, fini cu vergi colorate. 3 pârechi fi. 1.20. Tote aceste haine de ernă, în cea mai bună cualitate şi veritabile se află singură şi numai, resp. de comandată la: FEKETE’s Klefder-Sxport, Wien, Margarethen, Hundsthurmerstrasse 18/52. 2—6. Dumin. Admoniezft în contra tuturora altoru de asemene oferte. r/if.-ioiţrv BOLNAVILOR!! 14-20 de plumânî şi gătii, ofticoşii, şi celoru cari suferă de Asthma se face cunoscută, că pentru bdlele indicate folositdrea „Tlieîi Homeriana(( se p6te procura ca ve-| ritabilă numai directă prin subscrisulă. Broşura respectivă se tri-O mite fără spese şi franco. Ună paehetu cu 60 grame Homeriana, suficientă pe 2 r}ile, costă 70 cr. Admoneză contra eumpărărei a plantei Homeriana oferită de tbte celelalte firme, fiindu constatată de nendevărată. PAUL HOMERO in Triesi (Austria). Descoperitorulu şi preparatorulu unicei veritabile plante „Ho-meri ana.“ (m5gg(inî5aî@gO@!! Tipografia ALEXI, Braşovă.