RKDACţlITNEA ŞI A D9fIN ISTKA'Ş'IUN EA : BRAŞOVtî, piaţa mare Nr. 22. GAZETA** IESE ÎN FIECARE pi. Pe u n Ci a n fl 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe auâ 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. se PRENUMERA: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ASUHOIUBILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorleorl nefranoate nu ae prlmeaou. — lanusorlpte nu ae retrimită. 282h Vineri, 20 Decemvre st. v. 1885. Nou abonamente la „ Gazeta Transilvaniei". Cu I lanua-iu 1886 st. v„ se începe untt nou abonamente. la care învitămu pe toţi onoraţii amici t şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţulfi Abonamentului: | Pentru Austro-Ungaria: i pe trei luni 3 fl. Ş , I >t şâs© „ 6 „ „ unu anu 12 „ | Pentru România şi str&in&tate: pe trei luni 10 franci „ ş6se ,, 20 ,, „ unu anu 40 „ i Rugămă pe domnii abonenţi, ca să bine-voiască a~şî reînoi de cu vreme abonamentulti, ca să nu se întrerupă espediţiunea tfiarului. Domnii ce se voră abona din nou si binevoăscă \ a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. «Administraţiunea*. Braşovtl, 19 Decemvre 1885. Tabla regâscă (curtea de apelă) din Târgulă-Mureşului a judecată filele acestea două delicte politice: afacerea advocatului Patiţa din Alba-Iulia şi a învăţătorului română din Cluşiu. Pe | celă din urmă Ta achitată, âr pe celălaltă l’a j condamnată Tabla reg. la o amendă în bani de i 150 florini. I Scimă că prima instanţă, judecătoria de cercă din Alba-Iulia, a fostă condamnată pe ad-i vocatulu Rubină Patiţa la arestă de 6 săptămâni, pentru că primindă cu posta 20 de esemplare din romanulă originală „Horeau, apărută în Iaşi, , a vândută 17 esemplare din acestă opă „de cuprinsă duşmănosă patriei. “ Amă arătată îndată după ce s’a publicată acâstă sentinţă, împreună cu motivele ei, că mai alesă nu s’a putută dovedi râua intenţiune a advocatului Patiţa, nu s’a dovedită nici că cartea a fostă oprită, nici că cuprinsulă ei e în adevără vrăjmaşă statului. Amă accentuată cu acea ocasiune tendenţiositatea, ce amă aflat’o în împrejurarea, că judele din Alba-Iulia a alesă pedâpsa cea mai aspră pentru d-lă Patiţa şi n’a făcută întrebuinţare de împuternicirea ce i-o da legea ca să-i prefacă măcară pedâpsa arestului în pedâpsă bănâscă. Ourtea de apelă a fostă mai umană decâtă judecătorulă din Alba-Iulia, şi a schimbată pedâpsa de arestă în pedâpsă bănâscă; dâr fost-a şi mai drâptă tabla regâscă? Ne pare râu, că trebue să negămă acâsta. Amă fi aşteptată cu dreptă cuvântă, ca tribuna-lulă superioră din ţâră să nu se lase a fi influ-inţată nici măcară ună singură momentă de cu-rentulă vrăjmaşă naţiei românesc!, a căruia victimă e şi advocatulă Patiţa. Unde este râua intenţiune a acestuia? Prin aceea c’a împărţită câteva esemplare unoră şcolar! ca să le eetâscă în ârele libere, ce a păcătuită ? unde rămâne dovada caracterului primejdiosă ală opului? Scimă, că „Istoria revoluţiei lui Horiaw a fostă concâsă, chiară din partea ministeriului, în urma reclamăriloră autorului ei. Romanulă „Ho-reaM e scrisă pe basa documenteloră din acâstă istoriă. Ce periculă putea elă dâr cuprinde pentru statulfi ungară? Nu este îngrozitoră lucru a pedepsi pe ună cetăţeană, cu purtare nepătată, cu-o amendă atâtă de mare, pentru că a vândută bona fide câteva esemplare din acelă opă? Amă dori să avemă întrâga sentinţă a tablei regesc!, pentru ca să n . putemă da părerea asupra ei, în deplină cunoscinţă de causă. Dacă însă Tabla a crezută, că trebue se facă o concesiune curentului predomnitoră, prin condamnarea memorată, atunci nu şi-a ajunsă scopulă. Cei ce mereu strigă în contra Româniloră nu suntă mulţămiţ! nici cu pedâpsa de 150 fl. dată advocatului Patiţa, ei susţină, că acâsta este prea uşâră pentru elă, şi facă imputări tribu-naleloră, pentru că nu urmărescă cu mai mare severitate totă ce se petrece în sînulă naţiunei nâstre, pentru că or! ce ar face sâu ar scrie ună ! Română pentru naţia sa, este declarată de pe-riculosă statului. Speramu, că Curia, supremulă tribunală se va sustrage tuturoră acestoră imputări, achitândă cu totulă pentru acusată, aşa precum cere dreptatea. | Din peninsula balcanică. j Belgradu, 29 Decemvre. Două companii de voluntar! bulgari, rămaşi în localităţile de'a graniţă, şi jautorităţile bulgare au constrînsă poporaţiunea să facă servicii de • transportă. Ună despârţământă de vo-Jluntarî şerb! va ocupa mâne Pirotulă, ca să cu-! reţe teritoriulă sârbescă de inimică. — Scirea dată din | isvoră bulgară despre o luptă a trupeloră sârbesc! cu ' ună escadronă de gendarmî bulgari cu ocasiunea ocupă-| rii Pirotului se desminte oficială. Din contră trupele bulgare au rămasă în Pirotă peste timpulă fixată, dâr la ! provocarea autorităţiloră sârbesc! s’au retrasă. I Pirotu, 29 Decemvre Abia acum se cunoscă amă-I runte înfiorătăre despre jafurile Bulgariloru. între alţii, |doi Cehi, dr. Valenţa şi farmacistulă Syrucek au ] fostă totală jăfuiţl, deşi mai ’nainte prinţulă Alexandru I locuise la celă dintâiu. Mobilele lui Valenţa şi alte obi-Jecte au fostă totală nimicite. I Belgradu, 29 Decemvre. Aspectulă Pirotului e fdin cele mai triste, pare că ară fi poposită în elă cete de Cerchezi sălbatici. Pe lângă jâfuirea interiorului case-iloră, au spartă ferestrele, au stricată uşile şi sobele. Unele case au arsă cu totulă, altele au fostă distruse. Clopotele dela biserici s’au luată josă şi diferite obiecte din biserici au dispărută. Din spitale s’au luată paturi, rufe ş. a. şi archivele tuturoră autorităţiloră serbescî s’au arsă. Prinţulă Alexandru a dăruită 5000 fr. pentru săracii Pirotului. Ună străină de distincţiune, care a călătorită dela Sofia la Nişă, gspune, că dela Slivniţa pănă la Pirotă zacă jură împrejură 6menî şi cai morţi, pe când în Serbia dela Pirotă încolo nu se vede nici ună cadavru. Ambulanţa englesă de pe lângă răniţii şerbi încă s’a plânsă contra Bulgariloră. Petersburgu, 29 Decemvre. (Scirea ,,Pol. Corr.“) In opiniunea publică a Rusiei ca şi în diplomaţiă domnesce convingerea, că cestiunea bulgară se va resolva fără complicaţiunî. Aspiraţiunile poporului bulgară se voră aduce în armoniă, dacă nu cu spiritulă, celă puţină cu litera tractatului din Berlină. Ţinerea unui congresă se consideră în PetersburgO ca nemotivată. Oonstantinopolu, 29 Decemvre. (Scirea „Pol. Corr.“) In cercurile dătătăre de tonă de aicea se consideră ca nemotivată îngrijirea esprimată, că concediarea maseloră de trupe grămădite la graniţele turcesc! [ar avea ca urmare neplăceri. Din contră s’a constatată, că după terminarea râsboiului ruso-turcă s’au concediată 300,000 de 6menî fără să se fi întâmplată ceva. Bulgaria îşi încuartirâză oştirea sa de 77,000 de 6menl în diferite oraşe ale Bulgariei, care va sta sub arme în totă timpulă câtă va dura armistiţiulă. Cu (jece supună pe Grăvy voinţii sale, dâcă Grăvy prin tactulă său şi prin apucăturile sele înţelepte, -0— —0— Alaltaeri a avută locă ună duelă între d-nii Barbu sciă să se emancipeze de sub tutoratulă lui Gambetta.! Vrancea) Ş’ Al. Djuvara. La primele lovi Mărtea lui Gambetta a fostă o mare lovitură pentru re- turI sch,mbate> d- Barln Stef. (dela Vrancea) a fostă publică, pentru că îndată a începută reacţiunea monar- uSorb r&nită la brată. Lupta a continuată încă câteva chistă să ’şl ridice capulă, şi între membrii camerei au minute Pănă ţâ«d marîorii vă^ândă obosiţi pe comba începută discordiile. Camera căuta pe orice guvernă să’lă taD^ *‘au °Pr‘t^< hărţuăscă şi să’lă facă imposibilă, dâră Grăvy totdeuna r ' ... „ . x n • i .v . »Le Journal de Saint-Petersbourg* anunţă, că d. N a ţinută republica susă şi tare. Francia a luată parte „ , , . . , . ® . . ...... , 1A.„ A .... Oreţulescu, ministrulă plempotenţiară ală României pe activă la tăte actele internaţionale, atâtă in politica eu- . ’ __ ’ _ w , n . ... , „ . * ■ iw t". » .. . . . lângă M* S. Impăratulă Rusiei, a primită qilele trecute ropână, câtă şi colonială. Francia sub preşedmţa lui , , , „ ’ . T; . ... . . ... \ . diploma de membru onorofică ală Universităţii imperiale Grăvy a făcută mari progrese pe calea libertăţii, intro- v ducândă reforme salutare şi liberale pe terenulă instrucţiunii şi ală politicii eclesiastice. Grevy a văzută totdâuna în modulă ai tuală de alegere : scrutiniulă de liste, ună periculă pentru guvernulă din Petersburgă Deva, 29 Decemvre 1885. Stimate D-le Redacloră! Câtă de cumplită terori* republicană, de aceea s’a şi opusă timpă îndelungată sâză şoviniştii Maghiari pe însuşi conaţionalii loră, se acestui modă de alegere. Chiar la alegerile din tomna P^te deduce şi din împrejurarea, că în timpulă din urmă acâsta era p’aei să triumfeze monarchiştii. , mai tăte afacerile pnbiice, au ajunsă pe mâna unoră Sub Grăvy a câştigată Francia Tunesia şi Mada- omeni, fără de nici o greutate în vieţa politică şi că în gascară şi nu ne îndoimă că şi cestiunea Tonchinului se adunările municipale, precum şi în cele ale representa-va resolva într’ună modă avantagiosă pentru Francia. ţiuniloră orăşenesc!, majoritatea membriloră preferă a se Grăvy, Aristidulă fraccesă, după mărtea lui Thiers a ur- abţine şi a lăsa, ca câţî-va omeni uşori se decidă cele mată în tăte după acestă mare bărbată. Numele său mai mornento«e cause de interesă publică, numai din nu era aşa de cunoscută ca ală predecesorului său dâră simpla causă, că au văzută, cum că orî ce luptă pentru caracterulă celă nepătată precum şi hărnicia sa au făcută dreptu şi dreptate este deşertă. Şoviniştii, prin organele de astăzi este respectată de tătâ lumea. Grâvy este re-, ce le stau la disposiţiune, au curagiulă a trage la indo- publicană cu trupă şi cu sufletă, dâra mai presusă de, fală cele mai sincere şi cele mai bune şi legale nisuinţe, tăte este celă mai constituţională şi va căuta şi de aei astfelă că ămenii de trebă în locă de a întâmpina obiec- încolo să ridice numele şi vâtja Franciei numai prin li- tivitate, suntă espuşî la suspiţionărî şi în cele din urmă, bertăţile cele mai mari constituţionale şi republicane. In j resultatulă e totă acela, ce voră şoviniştii, fiindcă suntă persăna lui Grevy ete incomodă republicalisrnulă şi ade- * sprijiniţi de susă, prin urmare tălă lupta constituţională văratulă constituţionalisă. .devine ilusoriă. ------------- \ Etă cum se păte esplica causa, pentru care din SOIRILE DILEI. j 600 representanţî municipali şi 80 orăşeneşcî, în adunări ^ * j generale abia se înfăţişeză 20—25 şi 10—20 de membri Precum se aude, Maiestatea Sa va visila Ardălulă ^ şi aceia apoi decidă cum vreau şi ce vreau, cu ocasiunea eserciţieloră militare dela Turda şi Murăş- j Da, căci decă se şi află ici şi colo câte ună Ma-Oşorheiu. jghiară seriosă, justă, conciliantă şi ecvitabilă, care în câtă atjî mâne şi şăgârţii (învăţăceii) de pantofari servitărele în conversaţiunile loră voră desbate „idea stată maghiară,“ când toţi şi tăte resuflă numai de idJ acâsta atunci este evidentă, că la noi în ţâră grasâzâ bălă cumplită, care va avă urmări păte forte trişti odată. Ca să vă arătă, cum a ajunsă „idea de stată ghiară“ acuma şi în desbaterile adunării generale a presentaţiunei orăşenesc! din Deva, nu am decâtă raporteză pe scurtă despre deeursulă adunării de eri, (Va urmă,) —0— Cabinetulă română s’a constituită sub preşedinţa d-lui I. C. Brâtianu astfelă: D-nu Ferechide la externe; d. Eug. Stătescu la justiţiă; d. Nacu la finance; d. Sto-lojanu la agricultură, comerţă, industriă şi domenii; d. Radu Mihaiu la lucrări publice ; d. generală Fălcoianu la răsboiu; d. Ioană Brâtianu la interne; d. M. Sturza la culte şi instrucţiune. —0- Ni se scrie din Tirimia mare, de lângă M.-Oşorheiu, caşuri concrete îi face atenţi pe conaţionalii săi, că nu este bine, justă şi oportună a viola sâmţulă celoră cu cari au trăită şi au să trăiescă, acela devine suspiţionată şi huiduită pănă când seu să dă plainicu, seu să retrage de bună voiă din luptă, ca să nu deviă urgisită în publică înaintea acelora, cari nu cunoscă împrejurările. Astfelă este fărte naturală, că lupta puţiniloră Români este îndoită de grea âr resultatulă lupteloră se pole prevede uşoră. De când cu născocirea „ideii de stată maghiară.“ şoviniştii au câştigată ună terâmă* o cu data 23 Decemvre n.: »Situaţiunea poporului în păr- bastilâ şi mai sigură. Unde dreptatea e aşa de învede- ţile năstre e cu totulă desperată. Sărăcia e peste măsură mare, căci în anulă 1884 cucuruijulă (păpuşoiulă) nu s’a coptă, âr în vâra anului acestuia o grindină de mărimea ouăloră de găină a nimicită nu numai cucuru-4ulă, ci chiar şi grânele, ce erau căpte, ba în parte chiar şi secerate şi aşezate pe câmpă în clăi. In urma acestora potă să (fică, că nu este familiă care să nu trăescă numai din cumpărată; însă cumpărarea^este forte grea, căci nefiindă tergă pentru fructele nostre economice, ni s’a luată mai totă posibilitatea de a face bani. Dări grele, năcaz! multe şi poveri ne mai suportabile pe umerii bietului poporă. In faţa acestoră stări desperate, îşi pă-răsescă bieţii omeni casa şi moşiora loră, se despartă de părinţi,- de fii, de fraţi amici şi surori şi iau lumea în capă. Din mica nostră comună au emigrată pănă acum în România la 30 de capi de familii. 0 împrejurare ca acăsta trebue să inspire griji seriose ori cărui rată cum ai prinde-o cu mâna, acolo se folosesce arma cea mai din urmă, arma ideii de stată maghiară şi victoria şoviniştiloră e mai multă ca sigură faţă cu acelă argumenta amuţescă tote argumentele şi şoviniştii reesă învingători. Decă însă arma „ideii de stată maghiară“ s’ar folosi numai în luptele din regiunile mai înalte şi de omeni cu trecere şi despre cari cu totă drept ulă poţi presupune, că prieepă însemnătatea acelei „idei,“ — atunri ai mai ce a* mai 4f°e» — d®r c^nd v«4‘ Ş* au^î, cum atjî şi copii de scolă si câţi semidocţi se fo-losescă de acea espresiune, — când eşti în strîmtârea d. Ioană Brâtianu, care a purtată ună răsboiu, fără ca Principiale şi politica „Tribunei“. * Pentru ca şi cetitorii noştri să afle, cari sui principiele şi care este politica „Tribunei,“ pi nemu sub ochii loră unulu din cei mai prăa articuli ai acestei foi, asupra căruia vomă revei cu deamăruntulă. In Nr. 285 dela 2 (14) Decemvre „Tribuni cercetâză legătura ce esistă între o enunţiare lui „Pester Lloyd“ despre reforma adminişfyl tivă şi între declararea d-lui Brâtianu cu privii la espulsaţî. In urma stărei nesuferite de aid — (fice ea — au emigrată mulţi în Românii şi este lucru fdrte firescu că aceştia propagă acol mânia loră şi îşi dau silinţa să influinţeze pi litica ţării în sensu antimaghiară. „Noi n’ami aprobată niciodată asemeni silinţe“ dice „Tribuna1 şi apoi continuă aşa: Este de sine înţelesă, că prin acesta ne-amă pus| în conflictă cu unii dintre fraţii noştri emigraţi în Ri mânia, ba chiară şi cu o parte mai mică a publicului nostru de aici. Ne-a părută forte rău de acâsta, nu ne putâmă abate dela programulă nostru, în cai amă luată angageamentuiă de a combate pe toţi cei ar voi să propage între Români tendenţe, care oomproi mită buna reputaţiune a poporului română. Er reflectarea la ajutorulă unui stată vecină ira dăză o asemenea tendinţă. $i din mijloculă fraţiloră noştri emigraţi se propagau) chiară şi alte tendenţe de felulă acesta. Erau între dânşii unii, cari credeu, că folosindu-s de relaţiunile intime, pe cari le au cu rudele şi cu amicii] loră de aicr, voră pută produce între noi o mişcan] destulă de puternică, pentru ca să faeemâ încercarea a respinge totă prin violenţă violenţa ce ni se face. Spre a propaga spiritulă acesta, au profitată di aniversarea răsco’ei dela 1784. Eramă şi noi pătrunzi de importanţa, pe care a avut’o acea răscolă în iston nostră şi doriamă să se serbeze centenarulă ei. nu în* pentru ca să propagămă intre Români pornirea de face şi ei astăcjî, curn au făcută părinţii loră acum sută de ani, ci pentru ca să ne aducemă cu toţii aminli de miseria, din care ne-amu ridicată, de greutăţile prii care amă trecută, să ne dămă semâ, câtă de primejdios! este a da cursă liberă porniriloră duşmăndse şi să bine-cuventătnă memoria bârbaţiloră, cari au stată în fruntei acelei triste mişcări, der au fostă prea slabi spre a pute stăpâni massele turburate şi au căzută jertfă greutăţilor! timpului loră. Binecuventândă der memoria celoră jertfiţi, ami iccentuatu cu totă adinsulă, că dreptate s’afâ cută prin jertfirea loră. Mai mulţi s’au indignată în faţa acestei mărturisiri făcute de noi. Ne-a părută forte râu, der astă^L pe la finele seulului XIX şi în m jloculă Europei nu putemă admite, ă nu se tace dreptate, când se esecută la porunca puterii legală instituite toţi aceia, cari răstornâ ordinea legală. Dreptate s’a făcută, când s’au pusă în furci cei 13 martiri ai Maghiariloră la Aradă: acâsta le place tuturor ă Româniloră să o admită. Dreptate s’a făcută şi atunci, căci a fostă esecutată Horia şi Cloşca: şi acâsta trebue să o admitemă cu toţii. Ne-amă compromite in faţa lumii moderne, decă n’amu admite o; mai multd, am fi trădători faţă cu nemulă nostru, dâcă am lăsa s{ străbată în massele poporului convingerea, că şi aşa se potă resolva conflictele sociale, cum Horia şi Cloşca ao voită să le resolve. Românulă trebue să scie bine, câ acela, >-:-re se ridică contra ordinii legalii stabilite, trebue să se fi împăcată cu gândul, că orî învinge, orî more în furci. Şi dâcă se găsiau cu tote aceste între noi âmenî, cari se încutnătau a propaga spiritu’ă revoluţionarii, trebuia să presupunemă, că ei suntă omeni în totă puterea cuvântului, cari s’au împăcată cu gândulă acesi» şi suntă gata să primescă tote consecuenţele înoumătării loră. Când au răspândită dâr proclamaţiuni, prin cara ne chiamă la luptă contra ordinei legale cu dinamita, cu omorulă şi cu incendiulă, ei trebuiau să scie, că ori isbutescă, ori are să-i ajungă mâna dreptăţii. Amă fostă cu tote aceste fdrte uimiţi, când ne-a sosită scirea, că guvernulă României i-a lovită cu cea mai aspră dintre tote măsurile, de care pote fi lovită ună Română. Cu atâtă mai mare ne era uimirea, când amă găsiiă în lista espulsaţiloră şi pe unii, cari sciamă cu tătă positivitatea, că nu au luată parte la lucrarea iiredentistă, ba o combăteu din răsputeri. Măsura era însă luată de ună guvernă, în fruntea căruia stefea d’a nu mai scăpa de „ideea de stată maghiară^ nicî pe stradă, nicî în locuri publice de repausă şi nici în dis- sâ fi luată o singură măsură escepţională: pe acestă om trebuia se lă doră şi pe elu măsura, pe care o ia, acest cusiuni juridice şi de admin,staţiune, când adecă ai dejf6rte Eulernice de a jţ atăttt de neînduraitt acum, in a face, cu lucruri şi treburi de tăte dilele, când „ideea | timpă de pace. Şi de aceea amă aprobată măsura, de stată maghiară a devenită atâtă de vulgarisată în*!prin care se salva buna reputaţiune a nemului nostru, Nr. 282. GAZETA/TRANSILVANIEI 1885. Mulţi dintre fraţii noştri de preste Carpaţî, ba chiar !*i unii dintre cei de aicî. s’au indignaţii în faţa acestei aprobări. Ne-a păruiă ftirte rău, dar tiu paternă şi nu putemă admite, că se ptite ea cineva să provoc©. în mijloculă Româniloră la omoră şi la încendiu, fără ca să fie respinsă şi pedepsită. Noi luămă programulă nostru în seriosă şi nu ne abatetnă dela elă. De sigură însă, că luămă prin acăsta şi ună anga-geamentă ftirte greu. Cestiunea e forte clară pusă: orî este orî nu este cu putinţă, ca prin bună îuvoială să ajungemă la resol-verea conflictului dintre noi şi Maghiari. Noi susţinemă că este cu putinţă. N’avemă decâtă să ne unimă cu toţii, să ne afirmămă cu ttită hotărîrea şi să aşteptămă o situaţiune priincitisa pentru noi, in care forţa împregiurăriloră îi va sili pe Maghiari să caute prietenia ntistră şi să şl-o câştige cu preţulă cuvenită. Aicî trebue să nisuimă, aici trebue să ajungemă, şi deeă nu vomă ajunge aici, suntemă compromişi, suntemă politicesce morţi şi vine rîndulă acelora, cari susţină că numai nrin vărsarea de sânge, precum (jlice Kossuth, se pote resolva conflictulă dintre noi şi Maghiari. Analogă cu angageamentulă, pe care l’amă luată noi, e şi acela, pe care l’a primită faţă cu poporulă română d-lă Ioană Brătianu, când a luată măsura de ex-pulsare. Prea bine a făcută, când i-a expulsată pe „irredentişti*, dăr prin acăstă espulsare căuşele „irredentismuluP n’au fostă înlăturate, băla socială ală cărei simptomă era prochmaţiunea, nu a fostă vindecată, ! Jrredentismulă* elă însuşi nu a fostă alungată din inimile junimii române. Nu pote să vindece d-lă I. Brătianu acesta, nu ptite înlătura căuşele »iredentismului*, nu pote să ue ajute nouă nimică, căci nu vree şi nu trebue să se amestece în trebile ntistre. Dăr ceva p6t.e d-lu I. Brătianu şi ceea ce ptite e şi datoră a face: să spună adevărulă, pretutinde-nea, unde se cuvine şi totdâuna, când isedăoca-si u n e. Acăstă datorie ’şî a împlinit-o d-lă I. Brătianu răs-puntjendă la interpelaţi unea ce i s’a făcută. „Am expulsată, —a ţfisă d-sa,—pe autorii proclamaţiunii, pentru ca săscutescăpefraţii loră rămaşi acasă, cari sufără persecu ţi uni'4. Acăstă mărturisire supără cercurile, pe care le re-presentă „Pester Lloyd“ şi le supără mai alesă as-tă aslfelB. sa dovedita după multe esperunţe, cumcâ gândă spiritulă de ordine şi alipirea cătră tronă. au în ttită privinţa o desvoltare ftirte spornică faţă de Nu mai vorbimă de preteestele ce ni se caută spre a ne bănui şi trage în judecată, nu mai vorbimă de bieţii preoţi puşi în lanţuri şi duşi cale lungă spre a fi toţi pomii, cultivaţi şi nobilitaţî pe cale ordinară.^— Nici odată să nu se ţină omulă orbişă de ună soiu anumită să şi-lă procure, — pomişorî slăbuţi, strâmbi, aruncaţi In temniţe alâtorea cu fâcâlorii de rele, nu vor- bstrânici nu ţI c& 6la soiulB dorim în esemplare bimă de alţii, ci chiar de noi înşine, cari amă combă- , „ ; . w ... , v , . , tută fără de nici o reservă tendentele de resvrătire, de frum6se Ş1 puternice, atunci mai bine te lasă de soiulă noi, cari ne-amă pusă atAtă de adeseori în conflietă cu unii dintre fraţii noştri, peiîtru că condamnamă aceste favorită şi alege numai’pomişorî tari şi frumoşi de orî-ce soiu îţi va plăcă, pe aceştia vei altoi apoi mai târziu soiulă dorită. — Secţiunea recomandă [acesta mettidă spre deosebită considerare. IV. Scrierile periodice ale secţiunei pe viitoră se voră pune în circulaţiune şi spre scopulă acesta se împartă membri în grupe. — O ftiiă periodică pune la disposiţia membriloră spre cetire C. Schuster. V. Cestiunea grădinei pomologice se va pune la ordinea (Jilei spre pertractare în şedinţa proximă, care va fi ca totdăuna în a doua Marţi din luna viittire (12 Ianuarie n. 1886) ia 4 ore p. m. în casa sfatului. tendenţe, chiar noi amă fostă persecutaţi. Pressa maghiară întregă a tăbârîtă asupra ntistră identificându-ne cu „irredentiştif4, pe cari îi combăteamă, 9.95 * 9 99 Lire turcescl * 11.26 11.36 Imperiali 1 * 10.22 » 10 32 Galbeni ....... , l 5.95 » 5.98 Scrisurile fonc. »Albina» • * 100.00 * 101.- Ruble Rusesc! . • * 123 — » 123.— Oiscontulă 7—10 °/„ pe ană Editoră: lacobă Mnreşianu. fţarlgftfnril rfljrif>nanV:u »■ ....... A " * Nr. 282. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. OortnlA la bana de Vleaa Bursa de BueurescK. din 30 Decemvre st, n. 1885 Cota oficială dela 17 Decemvre st. v. 1885. Rentă de aură 4°/o . . . 101 25 Rentă de hârtiă 5<>/0 . . 92 50 Imprumutulă căiloră ferate ungare................149 50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.40 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 126 90 Amortisarea datoriei căilor fl ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 110 75 Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu cl. de s; rtare 1C3 00 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................103.00 Bonuri cu d. de sortarel02 50 Bonuri rurale transilvane 103 25 Bonuri croato-slavone . . 103 — Despăgubire p. dijma de vinii ung..............98.— ImprumutulG cu premiu ung....................118 20 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.20 Renta de hărtiă austriacă 83 45 Renta de arg. austr. . . 83.75 Renta de aurG austr. . . 110.59 Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile hănceî austro- ungare................. 872 — Act. băncel de credită ung. 305.00 Act. băncel de credită austr. 299 10 Argintulă —. — GalbinJ împărătesei............ 5.97 Napoleon-d’orl........... 9.98 Mărci 100 împ. germ. . . 61.95 Londra 10 Livres sterlinge 126. — Renta română (5°n). Renta rom. amort (5°/0) * convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) * » » (5°/o) - » » urban (7°/0) , (6%) • • (B°/0) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » * Naţională Aură contra bilete de bancă . Bancnote austria ce contra aură. Cump. 87 91 83 Va 30 103 85V. 97 81* 1180 16. 2.00 vând 88 92 84Va 32 104 86Vx 98 B1V3 1200 17 2.04 wmm—m—mmmmm—mam—mKm—mmammm * Forte ieftinu de ven^are este o cassă de bani Nr. 4, de Friedrich Wiese, în piaţă Nr. 90, I Etagiu, Uşa 6. 3—3. MF* Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieise potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS. Magazinu de haine bărbătescî Totu feliulu de haine bărbătescl elegantb şi solidb lucrate conlecţionâmâ în magazinul A nostru după comanda şi după jurnalele cele mai nou6. Totodată recomandăm marele nostrn depositu de stofe indigene şi streine pentru rocuri, pantaloni şi giletci cu preţurile cele mai eftine şi rugărnă onor. publica a ne onoră cu comande câtă mai numerdae. ^ ^ unţa v a Cu distinsă stimă A. Schwarze & Bartha. Uliţa Vămei Nr. 11. AnunciurI în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond H. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se a c 6 r d ă următdrele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori . io°i(1 n îl V 5— 8 n ..... • 15°i« ii 11 îl 9—11 ii ...... • 20‘|o ii îl 11 12—15 ii ..... . 30°|. i> 11 1) 16—20 ,, ..... • ^oi Dela 20 de repeţiri în susă • 50°|# Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă în- voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu. Anunţămu aceloră onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonâ la fdia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea intrigă. Administratiunea »Gaz. Trans.» Mersulu trenuri lor 0 pe linia Predealft-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradii-Budapesta a calei terate orientale de stată reg. ung. Predealil-Budapesta Trenii de peradne Trend j Trend accelerat ! omnibus Trend omnibus BucurescI Predeală Timişă Braşovfl Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişâra Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiaştfv Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cncerdea Ghiristt Apahida Claşin Nedeşdu GhirbGu AghirişG Stana Hoiedină Ciuda Bacia Bratca Râv Mezâ-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny 8zolnok Buda-peata Viena 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10,10 10.29 10.39 11.19 11.54 n 12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.56 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30 10.37 10.51 12.37 2.58 6 00 6.35 3.00 10.51 11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1.37 205 2.25 2.36 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 5 58 6.08 7.14 7.43 8 22 8.48 9.13 9.18 10 31 12.07 2.10 2.45 8 00 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4.47 5.42 7.37 8.0 Î 8.21 9 05 9 4.-10.02 6.20 6.59 7.15 7.43 8,29 8.55 9.04 912 10 23 12.32 12.59 10.37 1.2 59 4.45 10.05 10.50 8.00 8.84 8.59 9.34 10.16 11.04 12 17 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.0 i 8.22 10.30 Budapesta—î*reilealîi Trenii Trend omnibus accelerat Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GliirbGu Nedeşdu Clnşin Apahida Ghiriş Cncerdea Uiora Vinţulă de susă Aiudă Teiaşft Crăciunelă Blaşă Micăsasa Copşa mică Mediaşă Slisabetopote Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora /' Braşovft ^ Timişă Predeală BucurescI 6.05 Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile grâse. 6.47 10.37 1.44 5.33 7.15 145 3.4; 5.21 Trend Trend omnibus de _______j persdne Trend omnibus 3.15 12.0* 1231 2 16 3.12 3 33 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 fi 09 6.401 7.00 -Iii ăîl 7.14 7.42 8.31 9.01 10.0* 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 1257 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.20 7.29 6 27 9.45 9.59 10.28 11.36 12.1( 12.43 1.31 2.56 3.29 4.0 4.18 4.36 5.05 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 2.34 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.02 6.24 6.43 7.03 7.20 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.4* 11.28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5 30 6.03 6.35 7.14 8.0 J lt .4* 2.31 6.01 6.4-0 7.20 8.01 10.051 11.02 11.3 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.4< Teiuşft- l > adâ-Budapesta Budapesta- %ra