TRANSILVANIEI. BEDAOţlVNEA IŞI AUMUflSTBAŢICNEA t BRAŞOVff, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE J?I. Pe unâ aufl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Ko mânia şi fltrftinfttatc: Pe an fi 40 fr.. pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII SC PRENUMERA: Ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate na aa prlmetou. — ■anuaoripte nu •• retrimltâ. m 28i, Joi, 19 (31) Decemvre. 1885. Nou abonamentu la „ Gazeta, Transilvaniei Cu I lanuariu 1886 st. v., se încep3 uutt nou abonament;'!, la care învitămd pe toţi onoraţii amici şi sprijinitor! ai foiei nostre. Pretai fi Abonamentului: l Pentru Austro-Ungaria s pe trei luni 3 fl. „ şâse ,, 0 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi str&in&tate: pe trei luni 10 franoi „ şâse „ 20 „ „ unii anu 40 „ RugămiX pe domnii abonenţî, ca să bine-voiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentulti, ca să nu se întrerupă espediţiunea Şiarului. Domnii ce se vorti, abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. «Administraţiunea'. Braşovti, 18 Decemvre 1885. Amti semnalată în numărul Ci trecută fiasculă cumplită, ce trebue să-lu recun6scă acum însuşi foile unguresc!, în ceea ce privesce resultatele gănei întreprinse în contra Româniloră ardeleni din incidentulă faimdsei proclamaţii. Punemă astăzi sub ochii cetitoriloră o corespondenţă, care ilustrâză destulă de elocventă faptele guvernanţiloră noştri, dâr ne arată totodată şi greşelile şi păcatele acelora din sînnlă nostru, cari prin purtarea loră nedămnă facă numai ca duşmanulă să sporâscă. 6tă cores-pondanţa amintită: Din comitatulă Albei-inferiâre, 27 Decemvre 1885. Comitatulfl nostru cela clevetită ' de foile maghiare ca »iredentista«, nici adi nu este cruţata de cătră cei ce conducă administraţiunea şi justiţia, şi în tota locuia se caută noda în papură. Cum s’ar pută justifica altfelă dinaintea lumei maltratările 4>lnice, de cari sufere popo-raţiunea română în acesta comitata românesca? Fiesce-cărui nădrăgara şi plugara de rassă ungurâscă, ii este permisa a denunţa pe conlocuitorul a său Româna, şi organele statului fără scrupuia arestâză pe Romănula denunţata, pentru ca mai în urmă după cercetare de luni, dovedindu-se falsitatea acusării, bietula orna să se eliberăze fără ca mai departe să aibă cineva grijă de a infunda gura denunţianţilora. A păţit’o parochula din Mesentea în urma unei asemeni false denunţări, căci călătorinda la Zlatna în cause de afaceri private, aci fără nici o causă fu încătuşata şi maltratata mai rău decât a vestituia bandita Rozsa Sândor când fu prinsa. Apoi nevinovăţia lui fiind dovedită, i s’a data drumula. Poftima o scenă din viaţa asiatică ! In filele de t6mnă doi vecini din comuna Oiesde, aprâpe de A.-Iulia, veninda ambii dela marturiă (tărga de săptămână) din opidula Teiuşiu câtră casă, povesteau câte vercjî şi uscate cum fac*a omenii vinoşi după o 4* de petrecere. Unu'a era Româna — celalalta vecina ungura dăr ambii plugari de sorte. Fiesce-care îşi lăudă puterea neamului său, şi în urmă Romănula se esprimă, că ela singura nu se teme de 10 Unguri seu Români. Omuia acesta fusese soldata şi înaintase în armata îm-părătâscă la graduia de sergenta şi-la chiamă Dumitru Crişianu, trăind a acum ca plugara în comuna sa natală. Cei doi vecini alte sfetji nu avură, dăr nici nu se bătură, ci ambii ajungând a în sata s’au dusa la locuinţele lora. Nu trecură 48 de 6re şi bietula Româna fără veste fu prinsa de gendarmî, dusa la solgăbirău în câtuşi, şi de aci apoi la tribunaluia din Alca-Iulia, unde cu mare dora fu primita în temniţă ca una mare agitatora. Le trebuesca domnilorO noştri astfela de caşuri, chiara ca şi domnului ministru Tisza gogoriţele, căci altmintrea — fără de aceste apucături — ajunga a fi superflui. L’au ţinuta pe bietula oma preste 4 săptămâni în {rinsăre fără nici o vină numai pentru salutea închipuită a statului maghiara, in care pentru noi ceşti-lalţl * străini* nu mai este loca decâta în temniţele pu-turăse şi nesănătose. Din aceste esemple se p6te convinge lumea civi-lisată, cumeă aici suntema dincolo de Urala. Europa cea bătrână va trebui să se mire, că o părticică din ea a trecuta în alte regiuni ale lumei, pentru că spre Orienta nu a putută pune o strajă mai bună, decâta una neama, care prin şovinisma combate resultatele culturei apusene şi chiara pe anteluptătorii acelei culturi voesce să-i nimi-câscă prin intrigă şi silă. Dâr cu t6te opintirile presei maghiare cursuia asiatica ala afacerilora în ţâra ungurâscă a ajunsa la cunos-cinţa acelora naţiuni culte europene, cari îşi vora socoti de-o pată a lăsa ca în Europa să se potă întâmpla urmăriri nedrepte ale unui popora râvnitora de cultură şi, după sângele sâu, erou în fapte. âuntema striviţi de acesta antagonisme naţionala susţinuta cu baioneta gendarmului, dâr e departe ca inima n6stră se o pătă şoviniştii ucide Totă pressa maghiară cu calumniele ei aruncate asupra nostră şi tota aparatula pusa de câtră putere contra nâstră nu va pute să ne nimicâscă, căci noi n'amfk perita nici chiarâ sub Hunii vechi. Precum vedema din jurnalistica maghiară, menită pentru cismarl, precum este >Budapest« şi altele de so-iuia acesta, din t6te înlâmplările voesca a face capitala de urmărire. S’a numita preşedinte la tribunaluia din Alba-Iulia domnula Gabriel Henter, fostula fişcaia (pro-curora reg.) şi îndată s’a bucinata cumcă ,,Românii din comitatuia acesta jălesca.4* Acâsta este una neadevăra, căci Româniloră puţina le impune că cine este preşedinte de tribunala, noi numai buna aplicare a legilorD o poftima şi ferirea judecătorilora de şovinisma, care însă | deja înainte de § 54 a proiectului pentru nimicirea au-, tonomiei comitatelora şia independenţei judecătorilora— la noi de multa şi-a «jucata halaripula.* Pentru ardeleni § 54 a fosta superflu, căci noi Vamă avută în praxă de mai mulţi ani, şi ce va urma este reservata numai opo-jsiţiunei maghiare din propria Uugariă. Să vă fiă de I folosa! Dumnezeu să le dea ceea ce ne-au socotita nouă! j Noi Românii suntema, in ceea ce privesce solidaritatea, cea mai bună trâptă la atari nesocotite demersuri ale Ungurilora şoviniştî! Din sînula nostru s’au crescută o mulţime de 6menl culţi la aparinţă — însă fără sâmţa. Avema o mulţime de bărbaţi crescuţi din familii românescl, ba chiara cu ajutăre naţionale, cari nu susţină causa poporului cu atâta mai puţina apărarea naţională contra loviturilora îndreptate cu vehemenţă asupra j unui sâu altui luptătora. Avema în sînula nostru vipere veninose, cari pentru interese mârşave se vândă contrarilora şi le servesca de instrumente spre a nimici chiar pe anteluptătorii causei proprie; câta pentru ceilalţi, cei de bună credinţă, ei tâca înfundaţi şi aşa nimeni nu sare în apărarea celorU ameninţaţi şi prigoniţi. In urma urmelorU acolo vomU ajunge încâtU puţinii luptători vorU trebui să îngenunche chiarU pentru purtarea acâsta a âmenilorU noştri. Nu ne strică noul şi luptei nostre antagonistii noştri atâta, pre câtă daună se causâză prin hşitatea unora 6menî crescuţi la ţîţă românâscă. Fără de trădarea răutăciâsă a unorU amfibii miserabile sârtea nâstră ar avâ mai vesele colori, şi contrarii nu ar avâ curagiu de a ne strivi. Pe voi vă nimiciră a urei răutate Şi orba neunire etc. etc. Aceste versuri arU trebui scrise pe uşa flăcărui Româna pentru ca să vâdâ relele porniri, pe cari au umblata şi umblă a(ji în mâcjăcji — însă nu vrâu să le pricâpă. Denunţarea, căciulirea şi apoi ura de frate, âtă cu ce se hrănesca vulpile naţionale. In Roma vechiă s’a eschiămata „quousque tandem“ ? La noi n’ayiui striga, căci forula lipsesce, şi cei puşi in frunte suntă pasivi faţă cu ori-ce mişcare, ba unii tragă cu ochiulă câtră cei suspecţi. De străina dâcă lovesce, — nu ne d6re aşa de lare, căci suntema pregătiţi, dâr când sângele tău este î rădâtora — jertfa devine ilusoriă! Cercurile influente în căuşele nostre naţionale trebue să ochieze pers6nele, trebue să fiă cu atenţiune la mişcările acelora, cu care voesca a se conţelege. Ama avuta caşuri, că 6menî de trecuta naţionala s’au pusa n înţelegere cu persâne obscure, ba chiar contrare causei comune. De unde acâstă neorientare ărzănă? Simplu din causă, căci nu voima a consolida solidaritatea, şi tota una ne este no ă cu cine lucrăma. J>in peninsula balcanică. Belgradă, 28 Decemvre. Autorităţile sârbesc! au intrata eri după amâiji In Pirota. Pirotuia oferă acum una aspecta forte trista, căci oraşula este aprâpe cu to-tula devastata Trupele bulgare au luata cu sine tota ce avea numai ceva preţa; chiar marele clopota din turnula catedralei l’au luata. Locuitorii spună că devastarea oraşului s’a întâmplata mai cu sâmă după ce a plecata comisiunea militară din Pirota şi după ce con-jdiţiunile armistiţiului erau deja cunoscute. încă în ulti-imula momenta, imediata inâinte de plecare soldaţii bul-jgarî devastau ca nisce vandali. Aceeaşi s6rte o avură j şi satele dinprejura. Locuitorii constată, că armata bul-jgară încă mai de multa timpa a fosta lipsită de mijl6-cele de traiu şi că starea sanitară în şirurile ei a fosta în urma acâsta de tota rea. Sofia, 28 Decemvre. (Scire a „Agenţei Ha vas«:) Sârbii au comisa una acta agresiv tt şi au violata condiţiunile armistiţiului. Statuia majoru generala bulgara ţinându-se strînsa de condiţiunile stipulate, a lăsata în Pirota la plecarea trupelora una jumătate escadrona de gendarmăriă pentru ca să susţină ordinea până la sosirea autorităţilora administrative sârbesc!, cărora avea să li se predea oraşula. Sârbii însă, cu tota terminuia de cinci (jile prevăzuta în condiţiuni, năvăliră în Pivotă, puşcară asupra călăreţilora bulgari şi răniră doi din ei. Comandantula bulgara s’a retrasa cu trupele bulgare, jdupă ce a protestată. Nota bulgară, în care să descrie acesta fapta, a fosta predată representanţilora puterilora ; guvernula bulgara pretinde în acâstă notă să i se dâ din partea Serbiei o satisfacţia eclatantă. Conslantinopolă, 28 Decemvre. — In sînula popo-raţiunei este lăţită credinţa, că actuală crisă se va tră-găna până la primăvâră şi că atunci va urma o acţiune a puteriloră. — In timpula din urmă a data Grecia unele declaraţiuni liniştitore prin representantula său, cu tâte astea însă în cercurile guvernului turcesca, âmenii sunta convinşi, că cabmetula din Atena nu va putâ re-sista multa timpa presiunei ce-o esercită asupră-i mişcarea poporală. Constantinopolu, 28 Decemvre (scire a lui »N. fr. Presse «) Marele Yiziră a răspunsa la o întrebare a prinţului Alexandru că înalta Portă s’a adresata la marile puteri sprijininda pretenţiunea bulgară în privinţa unei despăgubiri de rhboiu din partea Serbiei. Intr’o altă notă Porta se râgă de puteri să-i răspundă neamânata la nota premergătâre privitâre la soluţiunea ces-tiunei rumeliote. Anglia a promisa, că va sprijini cererea Pârtei şi va stărui să se conchiame conferenţa, pentru ca să se reguleze situaţiunea provinciei autonâme pe basa notei circulare franeese. Este chiar probabila, că Turcia va conchiăma camera representanţilora de mai înainte pentru regularea cestiunei Rumeliei orientale. Constantinopolă, 28 Decemvre. — Actualula preşedinte alb consiliului administraţiunei datoriilora publice d. Caillard, a presentata în 15 1. c. marelui vizira Kia-mil-paşa una memoriu, în care îi atrage^ atenţiunea că este necesara de a se apăra interesele creditorilora statului turcesca faţă cu actuala soluţiune a crisei bulgare şi de aceea este de lipsă a se pretinde ca să se plătâscă tributulă bulgaro, ca Bulgaria să ia asupră-şî partea corăspuncJStâre a datoriei de stata şi ca Rumelia orientală se contribue pe fiecare ana o sumă anumită la plutirea acestei datorii. Nr. 281. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. 1 Petersburgu, 28 Decemvre. — Nu se dă cretJS unoră astfelă de vprbe, n’au ajunsă însă nicî c’unft pasă mântă în cercurile bine Informate faimei despre căletoria prinţului Alexandru la Petersburgă. Se accentuâză, că prinţulă Alexandru, care scie câtă de mari suntă sim-patiele guvernului rusă şi mai alesă ale curţii pentru elă, nu se va espune la o primire rece, pentru care nu Tar putea despăgubi manifestaţiunile eventuale ale cercu-riloră slavofile. Restabilirea buneloră relaţiunl ale prinţului Bulgariei cu cartea rusâscă trebue să se facă pasă de pasă şi să urmeze de sine din mersulă eveneminte-loră; nu e de lipsă ca prinţulă să facă ună pasă în persână, mai alesă nu ună pasă pripită, care uşoră s’ar pută interpreta rău în Rusia şi în altă parte. Discursultt d-lui Brătianu. Sub acestă titlu scrie „Egyetârtâs" dela 29 Decemvre următârele: „Discursulă, ce l’a ţinută ministrulă-preşedinte ală României Brătianu în Sonată, pâte să desilusioneze pe acei daco-români sanguinicl, cari cărcă în afară cen-trulă gravitaţiunei. .,Nu ne amestecămă în luptele pe cari DVâstră le aveţi dincolo de CarpaţI cu Maghiarii şi cu Saşii,“ acestă răsunetă vine din Bucurescî pentru Va- mai aprâoe de scopurile loră. Noi vedemă faptulă prudenţei politice în aceste es-pulsărî, Românii ar putea lua de admoniare seriâsă acele espulsărî, ca să nu mai agUeze. Bine ar fi decă şi gu-vernultt italiană ar procede cu aceeaşi lealitate faţă cu aceia, cari sunt în Italia representanţii irredentei.« SOIRILE piLEi. Ni se scrie din Cetatea de Baltă, că volnicia no-bilimei şi a cercuriloră administrative a ajunsă la culme. Pământurile ţăreniloră se iau cu silă prin administraţia comitatensă şi se dau nobilimei. In Micăsasa s’a aşezată ună conte maghiară sărăcită, şi solgăbirăulă a poruncită notarului de acolo, ca ţăranii s8-i lucre mica lui moşia în cinste. ,,Decî, ar fi timpulă ca conducătorii naţiunei nâstre să se îngrijescă mai tare de turma loră, după care trăescă“ — sfârşesce corespondentulă plângerea sa. —0— In 22 Decemvre s’a arestată în Alba-Iulia ună câ-lătoră din România, care venise aci avândă trebuinţă de câţiva lucrători şi de ună conducătoră pentru o maşină din România. Optă 4‘le a petrecută acestă individă în Alba lulia fără a se pute legitima înaintea poliţiei cu lahii noştri. Şi noi n’avemă nici o causă a presupune, că acestO r&mnetfi nu e sincerii, că nu i-au «.răspunsă pas-porlulă receruW, din care causâ, după cum ne spune faptele. Posiţia şi relaţiile României o îndrumâză la a-acâstâ politică. E stată mică, care nu numai că se pe- riclităză dacă nutresce sentimente inimice faţă de vecinele puteri, ci e nevoită să câştige amiciţia şi protecţia acelora. Bine, cj*ce Brătianu, că generaţiunea, care astărji e la putere în România, multă s’a luptată, multă a răbdată, multă a suferită, numai ca să ajungă acolo, unde se află astă<|t. Nu e de multă, decând România şî-a redobândită independenţa, acestă independenţă nu trebue periclitată din simpla causă, pentru că eâţl-va âmenl cu idei grandomane din Ardeală, nu potă dormi liniştiţi de visurile gloriei daco-române. „Noi nicî că amă vă(Jută vr’odată vr’ună periculă eminentă în mişcările ardelene, de aceea, că România ar pută cuceri dela noi Ardâlulă, său de aceea că ne-amă teme că astfelă s’ar pută schimba relaţiunile politice, cum ne arată unele charte folosite în unele scoli apăruţii în formatulă ei mărită, ori, ddcă nu m] fi neapărata, chiar nici atunci. “ Cine nu va pufni de rîsă citindă aceste cuvinte ? Mici de inimă mai trebue să fiă colegii noştri dela „Tribuna" dâcă răspundă astfelu la nisce seriâse cuvinte ca ale nâstre. Probabilă că între dânşii, sâu între amicii d-loră, să fiă şi de aceia, cari să măsure valârea celoră ce se scriu într’o f6iă cu cotulă şi să dea mai mare greutate răs-punsnlui, care va apară în „Tribuna44 cu „formatulă mărită.“ Probabilă că cu formatulă va cresce şi curagiulă celoră dela „Tribuna" de-a sta de vorbă odată seriosă şi cu colegii loră dela „Gazeta Transilvaniei," nu numai totă cu colegii dela „Nemzet" „Pester Lloyd" şi „Peşti Naplo.“ Deocamdată constatămu cu părere de rău, că colegiloră dela „Tribuna" nu le dă mâna a răspunde sinceră la seriăsa şi frăţâsca năstră interpelare şi acăsta ne insuflă mari temeri cu privire la atitudinea loră viităre şi la „angagiş mentele", ce susţinu că le-au luată. Şi pentru viitoră e puţină speranţă, căci „Tribnna" 4'ce că va răspunde numai dâcă va fi „neapăratul Ei bine vomă face să fiă neapărată. 0 vomă sili să ne răspundă, dându sâmă înaintea publicului română despre atitudinea ei, precum este datoria oricărui organu, care vrea să trăcâ în lume de organă cinstită. In Martie a. c. amă declarată colegiloră dela „Tribuna44, că nu sâmţimă nici o plăcere a dis- „Kolozs. Koz.“, a fostd arestată. —0— ,.Egyetârtes“ află că în Blaşiu s’a luată iniţiativa înfiinţării unei casse de economiă. —0— Cu 1 Ianuariu 1886 se va deschide postă nouă în comuna Miheşulă de Gâmpiă, comitatulă Turda—Arieşd, cu^a cl| eL i'amh sfătuită, ca pe viitoră, s pentru comunele: Balda, Velcheriu. Şăulia şi Miheşă. | bage^ tdne de sâmă cum scriu şi ce^ scriu. Din ___q , Martie păn’acum amu tăcută şi nimeni nn va ... . * . ^ /i i • 7 • .o,. ’ dice, că nu le-amă lăsată timpă de îndreptare. Ni se scrie, că m ţmutu.ă Osorheiului (Târgu Mu-; J ’ lA .. - ivi , r j r * ... . * 7-a \ ■ Insă denşu mai alesă de-o bucată de vreme iureşului) grasezâ diftenta intre copii. j , Y. ^ , nr-** q câce se porta ca şi când sar ana aici in Ardâlu i într’unu sată pustiu, îmblătindă mereu la frase La 25 Decemvre n., Va trece încă o bucată de vreme, până ce le va veni i lucrători au murită. Astăcjl putemă adauge, că în mo-| Nu wformatulă mărită" este care importă din în minte politiciloră români să se apuce de astfelă de menfu^ esplosiunei, în minâ se aflau 1100 de lucrători, pUnc^ de vedere ală interesului naţională, ci ati-întreprinderi, deşi suntă şi de acei ultraiştî, a căroră dintre cart 800 au scăpată, parte teafăn, parte răniţi tudinea., principiele şi modulă de luptă ală unei pofte se întindă pănă aci. Şi dacă tocmai aceşti ultraiştî I u?or^ > 300 de inşi au murită. foj. şj arului „Zastava* raportâză din i , ... . .. . Petersburgă convorbirea ce a avut’o cu generalulă Ig- ţâre întrebări cu privire la atitudinea ce a ob- a. 4 ,, • i A „ . natiev Etă unele părţi din acâstă interesantă convor- servat o( ea mai alesu faţă cu causa nâstră arde-' lenâscă, în timpulă din urmă. D<$r în locu de a rSspunde cu aceeaşi serio-\ ol , V’amfl ff® că voiu visita ,Pe am„ieula t"'“roril sitate Şl obiectivitate, „Tribuna" aduce in legă- va primi încWâ ca pe 0 ve,.he cuno,c,nţă, mai cu să,ni, tură articlulă nostru c ună articulă bisericescă oă dânsulă primesce bucuroşii pe oricare slavă, chiar ală „Telegrafului Română," în care e vorba de decă n’ar fi aurită niciodată de numele lui. îndată ee ună osă de roşă, de „tipografia" ş. c. 1. şi face m6 presentaiu ia palatulă generalului, portarulă mă cula sfârşită următârea observare: , noscu că sunt Sârbă, şi fără ca să mă mai întrebe cine ‘ sunt şi de unde viu, anunţă îndată prin telephonă pe „Noi cu tâte âceste nu vomă răspunde acum la lacheulă generalului, că a venită unu Slavă care voiesce cele două enciclice, ci abia după ce „Tribuna« va fi apă-' să vatjă pe contele. Nu trecură nicî două minute şi la-rutu în formatulă ei măriţii, ori decă nu va fi neaperatu c‘heulă răspunse totă prin lelephonă : Contele râgă pe chiar nici atunci. Lăsămă se trăcă sfintele serbătorî, căci i Gaz. Trans.) BELGrRADtJ, 30 Decernvre.—In urma unorii raporturi oficiale, Bulgarii îndată după retragerea Sârbiloră din ţinutulă Vidinului începură a urmări poporaţiunea sârbăscă de acolo, au făcuta represalii contra ei. Bătrânii satului din Cape-tanevo, Smedană şi Bregovo, împreună cu alte cincizeci de persdne au foştii măcelăriţi. Mare parte a locuitoriloră fugă în Serbia rugândă pe Şerbi de a le da ajutorii. MADRIDtT, 30 Decemvre. — In urma unoră faime neconfirmate s’ar fi descoperita o conjuraţiune a căreia scopu este proclamarea Regelui Portugaliei ca Rege alii Spaniei. DIVERSE. Ună pretendentă la tronnlă Spaniei. — Acum cft-teva (file, şetulă cabinetului, d. Sagasta, eşindă dela con-siliulă de miniştrii, se întorcea acasă. In momentulă pe când se cobora din trăsură, ună omă, cu o înfăţişare umilită, purtândă ună costumă de postavă americană şi avândă pe capă o pălâriă măle, s’apropiâ de dânsulă şi-i Zise: — »Sosescă dela Albatace pentru a da Escelenţei Văstre acâstă scrisore. Vă rogă d’a lua cunoscinţă de ea, şi mâne, Vineri, voiu veni ca să iau răs-punsulă.< D. Sagasta luă scrisdrea şi, după ce o citi, înţelese că modestulă locuitoră din Albacete nu era nici mai multă nici mai puţină decâtă pretendintele sceptrului lui San-Fernando, şi care cerea să fiă pusă câtă mai cu-rândă în posesiunea lui. Pentru a susţinea pretenţiunile Zice că este regele steleloră, ceeace îi dă dreptulă d’a şedea pe primulfi tronă care se află vacantă pe pământă. Aflândă la Albacete, reşedinţa sa regală, că tronulă Spaniei nu mai era ocupată, vine să ia posesiunea lui Acâstă secţiune şi-a ţinută a 8-a şedinţă în aeeslă f şi aşteptă să i se dea câtă mai neîntârziată. D. Sa-ană la 8 Decemvre a. c., partieipândă ună numără forte ! gasta, întelegândă nebunia acelui omă, ilă sfătui să se mare de membri. Şedinţa acesta din urmă a anului' întorcă la Albacete, adăogândă că corona a fostă tră-1885, ca şi unele dintre cele'precedente, este o viă do-j misă Ia Alcade, pentru ca acesta s’o dea moştenitorului vadă despre crescerea continuă a întreprinderiloră porno [ tronului ei cu totă solemnitatea cuvenită. Pentru a se logice, despre zelulă înfocată ală membriloră spre ajun-jdaj acelui nenorocită pretendinte, îngrijirile decari avea nevoiă, d. Sagasta îlă încredinţa la doi aginţl ai ordinei publice, însărcinaţi, în casă de opunere, de a-lă conduce într’o casă de sănătate din apropiere de Madridă. + * SECŢIUNEA POMOLOGICĂ a reuniunei economice din comitatulu Braşovului. A PELU cătrâ onoratulă publică română! O corporaţiune asemenea unui individă, în întregă decursulă esistenţei sale, să nisuesce pe de o parte, ca să-şi asigure în modă deplină acestă esistenţă, âr pe de altă parte, câtă mai multă să devină folositâre nâmului de âmeni din care şi ea face parte. Astfelă societatea de lectură „Petru Maioră*4 a ju-nimei române din Budapesta, încă din primele (file ale esistenţei sale nici ună momentă nu a perdută din vedere aceste scopuri, făcândă totă ce a fostă în putinţa unei societăţi, compusă din puteri tinere, din puteri neprobate şi din diferite părţi ale ţării nâstre, dâr unite în aceleaşi credinţe şi aspiraţiunl. încă din primii anî ai esisţenţei sale, societatea năsfră s’a ocupată cu idea de a tipări cu litere latine Istoria pentru începutulă Româniîoră în Dacia, de „Petru Maioră,“ ală cărui nume ea cu mândriă naţională îlă părtă. Idea însă în anulă 1883 a devenită realitate, ti-pârindu se „Istoria etc. lui Petru Maioră“ în 2000 esem-plare — fipsându-se preţuia pentru ună esemplară broşurată 2 fl. er pentru unulă legată 2 fl. 50 cr. — fiindă convinşi de folosulă intelectuală, dândă în mânile publicului română ună opă de o vafore nedisputabilă — devenită deja rară — âr pe de altă parte vomă putea scăpa societatea nâstră de crisa banală în care a ajunsă în decursulă aniloră din urmă. Tipăriudu-se „Istoria lui Petru Maioră,*4 societatea a emisă liste de abonamentă în diferite părţi ale nâstre, însă durere, forte puţini ne-au ajutată în seopulă nostru âr partea cea mai mare nici pănă astăzi, pe lângă reclamă, nu ne-a trimisă listele de abonamentă. Amă făcută apelă la publiculă română şi pe cale Ziaristică, însă deşi ne dore trebue să o spunemă că şi de astădată cu puţină, ca să nu Zicemă, chiar nimică resultată, căci societatea şi de presente dispune mai bine de 1000 esemplare, aşa încâtă nici spesele tipăririi nu au incursă. gerea scopuriloră seeţiunei. Vomă arăta deci pe scurtă decursulă aceleia. Martin Horvath din Grizbavă a. pusă înainte spre studiare şi gustare următdrele soiuri de pâme: 1. Reinette aurii de Blenheim cu mieZă pocnitoră, fină şi Contesa Edla. — Despre originea şi viaţa văduvei forte aromatică, — 2. Parmaine englesesci iernatice, cu- j regina a Portugaliei, a contesei Edla n. Elisa Heusler, o noscute ca forte nobile. — 3. Mere numite cardinalulă (Ddmnă, care a avută ocasiune să conviă desă cu re-inflăcărată, escelente, — 4. Rambour portocaliu, forte gina, scrie următârele date interesante: Tatălă contesei mari şi gustdse. — 5. Reinette de Canada, mere de pri- j a fostă fiulă naturală ală unei dame aristocrate. Călă-mulă rangă. — 6. Reinette de Ananas, mere fine nobile. | torindă odată prin Elveţia, s’a cunoscută cu o forte fru- — 7. Reinetfele lui Bauman, mere forte recomandabile.! mdsă femeiă elveţiană, care era fiica unei familii avute — 8. Mere albe de rosmarină, mici fine. — 9. Pere de]şi inteligente, şi pe lângă tâte protestările mumei sale, ale untului, iernatice, forte delicate. — Carol Schuster a luat’o de soţiă. După aceea s’a dusă în Boston cu pune înainte mai multe soiuri de mere, între cari „tă- ■ nevastă-s’a. Acolo i s’au născută două fete vestite de mâiosulă turcescă'4 (turkischer Muskateller) forte fină, şi j frumseţa şi talentulă loră. Cea mai mare fotă a fostă aşa numitulă „Burgermeister 4 erăşi mără forte bună, j Elisa. Din causa falimentului unei bance tată-său şl-a II. Secretarulă seeţiunei Wilh. Morres prelege \ perdută tâtă averea. Făta cea mai tineră, nu multă despre „celă mai bună timpă de a planta pomii" după: după mârtea tatălui ei, s’a măritată după ună Croesă ideile pomologului Gaucher din Sfuttgart. Gaucher spre ] americană. La proprietăţile sale grandiose, ducea ună seopulă amintită recomândă cu totă resoluţia timpulă, luesă regescă. Elisa, care era cu multă mai mândră dela mijloculă lui Octomvre peste totă ierna, der numai j decâtă să se râZime pe sprijinulă surorei şi ală cumna- când e iărna lină şi în pământuri stempârate, nu reci şi j tului ei, s’a decisă să mârgă în Europa şi ca cântărăţă nici apătose. Pomii se despdiă de frunZă, rădăcinele li j la vr’ună teatru. Cu o trupă de opere cântă în Milano, se scurtă şi se plantâză in modulă obicinuită. Avanta-] Parisă şi Viena. In Viena, la anulă 1858, Aprilie în 8, gele — după multiplele esperienţe — se susţine a fi ur-jpăşi mai ăntâiu pe scenă în opera Rigoletto. Foile vie-mătorele: j neze, în criticele loră de atunci, despreţuiau multă vo- 1). Plantatorulă mai alesă la plantaţiuni mai mari] cea ei, însă era cu recunoscinţă faţă cu diligenţa şi ta-dispune de mai multă timpă la plantarea de tâmnă şi I lentulă ei dramatică. Frumseţea ei însă era admirabilă iârnă decâtă la cea de primăvâră; ba încă la cumpără- j şi Viena întregă a admirat’o. Elisa ca din întâmplare tura de tdmnă a pomişoriloră p6te căpăta uşoră mate-1 ajunsese în Lisabona. Substituindă o actriţă bolnavă rială mai bună. 2) . Pomişorii stau mai bine şi remână mai prâs-peţl tâmna decâtă primâvâra, mai vârtosă la transporturi şi la întârzierea plantării pomişoriloră scoşi deja din pământă. 3) . Mugurii dormitori suferă mai puţină decâtă cei crescători. 4) . Nu e de lipsă udatulă ca la plantatulă de pri-măveră, unde de multe ori abia ’lă poţi birui; pămân-tulă rămâne prâspâtă şi înfânată, pomişorii suntă mai sănătoşi în elă (în pământă); pe când primâvâra pămân-tulă se face bruşosă (grunjosă) şi închide comunicaţiunea cu aerulă atmosferică. 5) . Pomişorii începă vegetaţiunea de timpuriu, pentru că îşi formâză deja prin Ianuariu şi Februariu callus, îşi adaugă rădăcini şi au peste totă ună pasă înainte faţă de plantarea de primăvâră. (Va urma). din teatrulă »Carlo* de acolo, juca rolulă Aprodului din »Balulă mascată41 ală lui Verdi. Cu amabilitatea ei încântă totă publiculă şi răpi inima regelui Fernando, care văZând’o a eselamată: „numai mortă o voiu lăsa, trebue să-mi fiă soţiă.“ Cum a Z'8^» aŞa a făcută. D-şora Heusler s’a înălţată la rangulă de contesa de Edla, şi Dom Fernando, care atunci era de 53 anî şi care dela anulă 1853 a fostă văduvă, la 10 Iunie 1869 a luat’o de soţiă. Pănă la sfârşitulă vieţii lui, trăiră fericiţi. *) Onoratele redacţiunî ale foiloră române suntă rugate a reproduce acestă apelă! I Gurstdu pieţei Braşovii din 30 Decemvre st. n. 1885. Bancnote românescl . . . . Cump. 8.42 Vând . 8.48 Argint românesc .... . . » 8.38 4 8.42 Napoleon-d’orî ...... . . » 9.94 k 9 98 Lire turcesel . . * 11.26 » ' 11.36 Imperiali . . » 10.22 \ 10 32 Galbeni . . » 5.95 % 5.98 Scrisurile fonc. »Albina* . . * 100.00 * 101.— Ruble Rusesc! . . » 123.— # 123.— Oiscontulă . . . » 7—10 ®/„ pe ană. Editoră: lacobâ Mnreşiann. Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 281. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Oursulft Ia bana de Viena din 29 Decernvre st. n. 1885, Rentă de aură 4°/0 . . . 100 75 Rentă de hârtiă 5% . . 92 25 ImprumutulQ căiloră ferate ungare................149 50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 98.30 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... 126 90 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 110,50 Bonuri rurale ungare . . 10H 50 Bonuri cu cl. de s; îtare 1C3 00 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................103.00 Bonuri cu cl. de sortarel02 50 Bonuri rurale transilvane 103 50 Bonuri croato-slavone . . 103 — i Despăgubire p. dijma de j vină ung...............98.— .» Imprumutulă cu premiu J ung.................... 117 70 j Losurile pentru regularea | Tisei şi Segedinului . 123.20 j Renta de hărtiă austriacă 83 25 I Renta de arg. austr. . . 83 55, Renta de aură austr. . . 110.25 j I Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile băncel austro- j ! ungare.................. 870 ~ ţ Act. băncel de credită ung. 302.50 j i Act. băncel de credită austr. 297 20 Argintulă —. — GalbinI împărătesei.............. 5 97 i Napoleon-d’ori............. 9 98 . Mărci 100 împ. germ. . . 61.90 | Londra 10 Livres sterlinge 126.— ! Bursa de Bneuresd. Cota oficialii dela 16 Decemvre st. v. Renta română (5°„). Ren*a roşa, amor*. (?>%) * convert. (6°/*j împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) • „ „ (5“/o) ■ . . urban (7#/«J . (6*/.) > (5%) . . Banca naţională a României Ae. de asig. Dacia-Rom. < » * Naţională Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aură. 1885. iu mp vânC 86 V. 87 Va 91 92 83»/, 84Vi 30 32 103 104 86 87 97 98 80 81 1180 1200 16. 17»/, 2.00 2.04 | Forte ieftină de veneţare I este I o cassă de bani j Nr. 4. Jde Friedrich Wiese, în piaţă Nr. 90, I Etagiu, I Uşa 6. MB** Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se pota cumpăra în tutungeria lui 1. GBOSS. O picătură bună“ ca DARO PENTRU CRACIUNU Şl ANULU NOU! Premiatele Vinuri de dealurile transilvane ale lui J. R. Teut sch, Sighişdra pentru Braşovă la ./. L. & A. HESSHAIMER. U n ă c o ş ă elegantă ca dar ti: Sortimentă fl. cr. I. 6 butelii mart Vină de masă, în don& ealilăţî alese 4. 65. ■ 11. 6 but. mari Vină roşu şi albă pentru dese* tă în şase cualităţî fine 5. 10. III. 6 but. mari Vină alba şi roşu pentru de seria în patru cualităţî suprafine 8. 3 \ IV. 6 but. mari Vina alba pentru deşerta, «Perle din bogata comdră a dGluriloră transilvane“ 9. 55. IC* Pentru comande este suficienta arătarea sortimentului în cifre romane. Comandele din afară se efectueză prompta cu rambursă. £_3, 12, 19, 23 D. v. Anunciur! îu pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se a e 6 r d ă următdrele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori . io°|0 n ii D 5— 8 ii ..... . 15°|« ii t j ii 9—11 n ..... • 20°|o ii 11 ii 12—15 ii ..... . 30°|o iy îl ii 16—20 ii ..... • 40°|o Dela 20 de repeţiri în susă • 50°|o Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se făcu în- voirî şi reduceri şi peste cele însemnate mai susa. Anunţămu acelora onoraţi cetitori, cari vora binevoi a se abonâ la f6ia ndstrăde aici încolo că avema încă în reservă numeri dela începutula anului 1885, prin urmare pota să aibă colecţiunea întregă. Administratiunea «Gaz. Trans.» Mersulu trenuriloru pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia Teiuşă-Aradă-Rudapesta a calei t era te orientale de statft reg. ung. Predeală-Budapesta BucurescI Trentt Trentt accelerat peraone Trenă omnlbus Trenil omnlbus —---------7.45 Predeală Timişă Braşovă Feldiâra ( ( Agostonfalva Homorodă Haşfaieu Sighiştira Elisabetopoie Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cncerdea Ghirisft Apahida Clnşiu | Nedeşdu Ghirbău Aghirişă Stana Hniedină Ciucia Bucia Bratca Râv Mezâ-Telegd Fugyi-Vâsărhely Vărad-Velinţe Oradia-mare P. Ladăny Szolnok Buda-peata Viena ( ( l — — 12.50 — — 1.09 — — 1.40 — __ — 2.27 6.22 10.51 2.55 7.01 11.18 3.38 7.33 11.36 4.17 8.01 11.51 4.47 8.45 12.23 5.42 10.10 1.19 7.37 10.29 1.30 8.01 10.39 1.37 8.21 11.19 2.05 9 05 11.64 2.25 9 Ar 12.12 2.36 10.02 12.56 — 6.20 1.30 3.13 6.59 1.45 — 7.15 2.11 3.40 7.43 2.55 4.01 8.29 3.17 — 8.55 3.24 — 9.04 3.31 4.24 9.12 4.09 4.49 10.23 5.36 — 12.32 5.56 5.58 12.59 6.08 6.08 — 6.29 — — 6.45 — — 7.00 — — 7.26 — — 7.48 7.14 — 8.28 7.43 — 8.47 — — 9.06 — — 9.26 8 22 — 10 01 8.48 — 10.20 — 10.30 — — 10.37 9.13 — 10.51 9.18 10.37 12.37 10.31 12 59 2.58 12.07 4.45 2.10 10.05 6.35 2.45 10.50 3.00 8 00 6.05 8.oq 8.34 8.591 9.34 10.16 11.04 12 17 12.4? 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.06 8.22 10.30 Budapesta—I*redeală Viena — Budapesta 6.47 Szolnok 10.37 P. Ladâny 1.44 Oradea mare 5.33 Vârad-Velencze — Fugyi-Vâsărhely — Mezo-Telegd — Râv — Bratca — Bucia — Ciucia — Huiedin — Stana — Aghiriş — GhirbSu — Nedeşdu Clnşin | — 12.05 Apahida 1231 Oluri ş 2.16 ( Cncerdea ^ 3,12 3.32 Ui6ra 3.41 Vinţulă de 3asft 3.50 Aiudă 4.25 Teinşfi 4.50 Crăciunelă 5.41 Blaşă Micăsasa 6.40 Copşa mică 7.00 Mediaşă Elisabetopoie — Sigişdra — Haşfaieu — Homorod — Agostonfalva — Apatia — Feldidra — Braşovă ^ Timişă Prede&lă | — BucurescI 7.15 — — 1.45 3.15 6.20 3.4 i 7.29 9.11 5.21 8.27 11.26 6lî — 1.28 — 9.45 2.00 — 9.59 2 11 7.14 10.28 2.3 i 7.42 11.36 3.18 — 12. U 3.41 — 12.43 4.01 8.31 1.31 4.26 9.01 2.56 5.08 — 3.29 5.27 — 4.0 5.50 4.18 6.62 — 4.36 6.24 10.0* 5.05 6.43 10.16 — 7.03 — — 7.26 11.24 — 8.51 11.43 — 9.31 11.45 — 9.43 — 9.51 — 9.58 12.08 — 1024 12.22 — 10.44 — — 11,28 12,57 — 11.44 — — 12.18 1.27 — 12.36 1.45 — 1.22 2.06 1.56 2.31 — 2.34 2.50 — 3.02 3.48 — 4.41 4.19 — 5.30 4.34 — 6.03 4.53 — 6.35 5.20 — 7.14 — h1 — Notat Orele de nâpte suntă cele dintre liniile grdse. Tipografia ALEXI Braşovă. Trentt omnlbus 8.0J 11.4R 2.31 6.01 6.40 7.20 8.01 10.05 11.02 11.3‘ 12.14 1.09 1.60 2.48 3.23 4.56 9.41 Teiuşft- \î adft-Budapesta Budapesta» Iradft-Teiuşft. Trentt Trentt Trentt de Trentt de Trentt Trentt omnibns omnlbus persdne persdne sccelerattt omnlbus Teiuşft 11.09 — 3.56 i Viena 11.00 7.15 — Alba-Iulia 11.46 — 4.27 Budapesta 8.06 1.45 8 * U Vinţulă de josă 1220 — 4.53 11.02 3.44 114)1 Şibotă 12.52 — 5.19 ijZvIIIOIk ' 11.12 4.02 12 00 Orăştia 1.19 — 5.41 AradA 337 7.53 6.26 Simeria (Piski) 1.48 — “6D8" Glogovaţă 4.13 — o 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46 Branicica 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5 10 — 7.23 Gurasada 3.50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — *.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşia 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conopâ 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6 14 1023 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicica 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Aradft 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12.24 2.39 12.00 455 Şibotă 10.43 — 12.53 OZUIIIUK \ 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 1 8.16 | Alba-Inlia 11.19 — 1.40 Viena - 1 8.0 ) | 0.05 1 Teiuşft 12 05 — 2/>4 AradA-Timişăra Simeria (Piski) Petroşani Trentt Trentt de Trentt de Trentt de Trentt Trentt omnlbus peradui* persone persdne omnibns omnlbui Aradft 6.00 12.55 8.25 Simeria 6 30 11.50 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 705 12.27 3.00 Nămeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7 53 1.19 3.49 Vinga 7.19 2 18 9.13 Pui 8 46 2.10 4.40 Orczifolva 7.38 2.36 9.25 Crivadia 9.33 2.57 5.28 Merczilalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 TimişAra 8.42 3.40 10 06 Petroşani 10.43 4 04 6.S9 TimişAra-Aradft Petroşenl— Simeria (Piski) Trentt de Trenu de Trentt Trentt Trentt Trentt persdne persdne omnlbus omnibua omnibns de pers. TimişAra 6.07 12.25 5 00 Petroşani 6 49 9.33 5 28 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7 27 10 14 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10.54 6.4' Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 H.B7 7.35 I N&neth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12 17 8 02 - Aradulă nou 7.40 2 54 7.24 Streiu i 10.16 12.58 8 44 1 AradA 7.60 3.10 7.40 Simeria | 10 53 1.35 9.15