,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)l.
Pe un fi an fi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România ţi str&infitate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
--------------------■_____IU.	----
ANULU XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
8orl«orT nefranoate nu te prlmecou. — Hanuaorlpte nu «a retrfimltfi.
H5 280

Mercuri, 18 (30) Decemvre.
1885.
Nou abonamentu
la
3 Gazeta Transilvaniei66.
Cu I lanuariu 1886 st. v., se începs tiu ii nou abonament A, la care~învitămâ pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţnlă Abonamentului:
Pentru Austro-Pngaria 5
pe trei luni 3 fi.
» Ş^se „	0	„
„ unu anii 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi „ şâse „ 20	„
„ unii anii 40	„
Rugămă pe domnii abonenţî, ca să bine-voiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentulă, ca să nu se întrerupă espediţiunea Ziarului.
Domnii ce se voră abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
«Administraţiunea'.
Braşovti, 17 Decemvre 1885.
In cele din urmă vine şi organul0 scrisă unguresce ală d-lui Tisza, „Nemzet“ din Peşta, şl mârturisesce prin cifre şi date judecătoresc!, că g6na şi larma înscenată din pricina proclamaţiei pretinsei „irredentew nu a avutu nici ună temeiu. Trei Români însă — ne spune acăstâ f6iâ — totă se mai află în arestă preventivă.
Se’nţelege, trebuia să mai ţămână câţiva închişi ca să nu se dea pe faţă dintr’odatii bla-mulă, ce şi l’au atrasă organele administrative şi judecătoresc! din Ardălă prin nisce urmăriri trase de pără, şi lipsite de ori-ce fundamentă. Trebuia să mai fiâ reţinuţi câţiva, fiind-că încă nu s’a votată noulă proiectă de lege ală d-lui Tisza asupra iurisdicţiuniloră, şi încă mai au lipsă guvernanţii de gogoriţa „irredenteiu, ca cu ajuto-rulă ei să facă mai uşoră propagandă în favd-rea primirei noueloră măsuri reacţiunare.
Caracteristică pentru atitudinea guvernului în acăstă afacere este, cum dmenii d-lui Tisza, fişpanii şi vice-şpanii din comitatele locuite de Români îşi dau pe întrecute aerulă, că au salvată interesele statului faţă cu uneltirile pretinsei „irredente.“
Aşa a voită să se laude şi viceşpanulă comitatului Albei-inferi6re, în şedinţa comisiunei administrative din luna curentă. Elă a raportată adecă înaintea acestei comisiuni — precum suntemă informaţi — că i-ar fi succesă a suprima turburările „irredentiste“ în comitată. Membrnlă comisiunei, advocatnlă Pavai Vajna Elek, luândă ouvântulă a arătată câtă de ridiculă este afir-\marea viceşpanului după ce dovedită este, că nici cea mai mică turburare nu s’a întâmplată în întregă comitatulă, şi a pretinsă ironică, ca să se constate, că viceşpanulă n’a putută suprima ce n’a esistată.
In urma acestui energiosă discursă ală numitului advocată ungură s’au văzută siliţi viceşpanulă cu fişpanulă Albei-inferi6re a recundsce, că în acestă comitată nu s’a întâmplată nici o turburare, necum vr’o revoluţiă şi că trimiterea de trupe împărătesei la Ighiu şi la Zlatna s’a făcută numai pe basa unoră denunţări mârşave.
Campania întreprinsă cu scopă de a descoperi la ordină mai înaltă „în modă artificială trădători de patrîă,“ a făcută aşadâr, cum ve-demă, pe t6tă linia ună teribilă fiasco.
Chiar din jmijloculu adversariloră noştri se redică 6meni, spre a da pe faţă adevărată va-16re a „meriteloru,w ce şi le-au câştigată fişpanii, viceşpanii şi procurorii regesc!, urmărindă pe bieţii Români de prin comitate.
Nimică nu p<$te documenta în modă mai eclatantă sâmţămintele ce le nutrescă cei dela putere faţă cu poporulă română, şi purtarea politică a acestui poporă, ca resultatele gdnei înscenate din incidentulă proclamaţiei desă memorate.
Lumea neparţială va sci să judece pe care parte este lealitatea şi adevăratulă patriotismă.
Din peninsula balcanică.
Sofia, 26 Decemvre. După defilarea trupeloră, prin ţnlă Alexandru intră în paiaţă, unde mulţămi corpului diplomatică adunată acolo, pentru că a onorată armata cu presenţa loră. Oraşulă este împodobită sărbă-toresce cu stăgurl şi se observă pe faţada edificiului ministerului de răsboiu, pe lângă stindarde bulgare, şi stindarde rusesc!. Astă sără e iluminaţiă.
Sofia, 27 Decemvre. Ună ordină de <ji ală prinţului cătră trupe <Jice: ,Ţăra a fostă deşertată a<Jî de nimică, ce năvălise în ea în modă trădătoră. Vitejia şi abnegaţiunea, ce aţi dovedit’o, a avută ca recompensă, că aţi învinsă armata sârbâscă şi aţi făcută să ve admire şi să recunâscă tâtă lumea, că sângele strămoşiloră voştri, a învingătoriloră Bizanţiului, curge şi în vinele v6stre.« ,
Belgradu, 27 Decemvre. Seirile împrăştiate deunăzi despre revolte în armata sârbâscă şi că generalulă HorvatovicI a ordonată esecutarea mal multoră soldaţi suntă curate invenţiunl. Spiritulă în rândurile tru-peloră este escelentă.
împăcarea prinţului Bulgariei cu Ţarulă face progrese. Ordinulă de <ji ală prinţului dată în (filele acestea cătră armată a făcută în t6tă Rusia o impresiune escelentă, âr prinţului Alexandru i se recundsce o deplină dibăciă diplomatică, care’i va ajuta la ajungerea scopu-riloră sale. Misiunea generalului W o i c i k o ff e cunoscută. Pe de altă parte se <Jice, ,că St oi Iov, trimisulă bulgară în Petersburgă, la însărcinarea prinţului ar fi raportată la Sofia, că t6te mergă după dorinţă şi că silinţele sale aştâptă în curândă ună resultată favorabilă.
Ce privesce nota circulară a Porţii dela 13 Decemvre n., în care rugă puterile să ia o înţelegere în cestiunea rumeliotă, cele mai multe guverne au răspunsă. Mai multă a produsă mulţumire în Constantinopolă răs-punsulă lui Salisbury, care a declarată că Anglia va rămânea credinciosă politicei sale de apărare a intereseloră turcesc!, întru câtă acestea stau în armoniă cu interesele europene, şi că guvernulă englesă se va sili să ajungă la o înţelegere cu puterile, spre a se resolva imediată cestiunea rumeliotă. Rusia şi Germania şi-au esprimată părerea de rău, că până acum nu s’au putută înţelege puterile în acâstă privinţă, şi au adausă, că o interven-ţiune armată în Rumelia, în starea actuală a lucruriloră nu e nici cu cale nici posibilă. Ce a răspunsă Austro-Ungaria şi Italia nu se scie încă, dâr se presupune că voră fi răspunsă cam totă în sensulă cabineteloră din Berlină şi Petersburgă. Francia se (Jice că s’a esprimată în favdrea unirei, dâr cu ârecare condiţiunl favorabile Turciei.
SOIRILE PILEI.
Sub titlulă „Român dolgok az Itâlo Tâblân* (Afaceri române la tabla regâscă), „Ellenzâk* scrie următâ-rele despre afacerea advocatului Rubină Patiţa: • Pentru răspândirea unui romană antipatriotică şi antinaţională. cu titlulă „Horea“, a fostă acusată advocatulă din Alba-Iulia Rubină Patiţa. Autorulă romanului e Florantină, profesoră la liceulă de stată din Iaşi, care probabilă, pe basa povesteloră unoră agitatori de aicea, a compusă acâstă petecitură, ală cărei erou este călăulă
epocei triste din anulă 1784, Horea, acelă rebelă cunoscută prin ferocităţile sale*. Apoi reproduce pe scurtă unele pasage ale romanului, şi ’şl sfârşesce articululă sentinţa judecătoriei din Alba-Iulia, prin care Rubină Patiţa este condamnată la 6 săptămâni arqgţă. Rubină Patiţa a apelată contra acestei sentinţe la tabla regâscă, care, considerândă nepătata viâţă de pănă acum a condamnatului, a schimbată arestulă cu o amendă de 150 fi. v. a. Condamnatulă a apelată la Curia regâscă. — Cum vedemă, nu e speranţă să se ’nsdrăvenâscă »Ellen-zâk< nici în anulă viitoră.
—0—
Au(jimă, cu multă plăcere, că clubulu domnişâreloru nâstre de aici, care îşi continuă activitatea sa şi în anulă acesta cu tâtă seriositatea, a decisă a juca Duminecă în 22 Decemvre piesele: »Nu te juca cu draculă* de Iac. Negruzzi şi ,La Turnu Măgurele < de V Alexandri. Cre-demă, că publiculă nostru va sprijini şi acâstă represen-taţiune întocmai după cum merită, mai cu sâmă, că piesele ce se voră juca suntă unele din cele mai drăgălaşe din mica noslă literatură dramatică. Joculă, după personele angajate, credemă de asemenea, că va mulţumi aşteptările publicului.
—0—
Suntemă informaţi, că ună studentă dela gim-nasiulă romano-catolică din locă ar d furată 34 fl. dela ună birtaşă de aci şi că se află în cercetare. Nu înţele-gemă pe »Codiţa patriotică,“ cum de nu denunţă ună asemenea faptă, pe când cu neadevăruri despre studenţii români şl-a sciută murdări colânele?
—0—
Conferinţele literare de aici se voră termina în săptămâna acâsta şi ună nou ciclu se va începe în postulă Pasciloră. Pănă când vomă face o dare de sâmă despre tâte conferinţele, amintimă numai, că atâtă d-lă Dr. G. Baiul eseu şi d-lă prof. N. Pi Iţi a şi-au desvoltată cu multă succesă temele ce le-au tractată. Joia viifdre va fi ultima conferinţă a ciclului acestuia şi anume d. prof. I. C. Panţu va vorbi despre „Popula-rita t e.“
—0—
In 15 (27) Decemvre sâra cătră 9 6re au fostă în gura ţîgăniei Popea Pitişiu şi luonă Bărberiu atacaţi de cătră Constantină Buştea cu atâta furiă, încât Q Ioană Bărberiu în urma mai multoră lovituri de lopată căpătate, transportată fiindă în spitalulă civilă, a murită erî la 3 ore şi jumătate după amâtfi. Motivulă acestui faptă ar fi fostă cearta, ce a avut’o Constantină Buştea cu cei doi amintiţi cătră 8 6re în acea sără în cârciuma lui Zavitsa Istvan din Scheiu 1361.
—Clin 19 ale curentei se petrecu în parlamentulă italiană, cu ocasiunea unei interpelaţiunl cătră ministrulă de instrucţiune, o scenă furtundsâ. Pe când ajunsese tu-multulă la culme, sări de odată din fotoliu actualulă ministru de esterne, contele Robi liant, care mai înainte fusese ambasadoră italiană la Viena. Acestă no-viţă parlamentaristă nefiindă dedată cu astfelă de scene dădu cu pumnulă în masa ministerială şi strigă câtă îlă luâ gura: „Acâsta totuşîjje pre multă!“ Aceste cuviujte turnară oleu pe focă. Deputaţii din tote părţile năvăliră asupra băncii ministeriale şi ameninţară cu pumnii pe ministru. Se auriră strigăte: »Afară cu ministrulă austriacă ! La Viena îndărâptă! Aici nu-i parlamentă austriacă! Noi nu suferimă preponderanţa mtnisterială. Ori sâ-şi câră ertare, ori să se care de aici.4' Contele Robillant sta încremenită şi nu putu grăi ună cuvântă, atâtă a fostă de impresionată de acâstă scenă turbulentă. Numai după vr’o <jece minute se putu potoli tu-multulă şi apoi se continuă mai încolo şedinţa. Infocatulă diplomată Robillant altă dată îşî va lua bine sâma şi nu va mai fi atâtă de impaţientă, ceea ce nici nu se po-trivesce cu caracterulă unui diplomată, căruia nu-i este permisă să-şi âsă din sărite.
—0—
După o scire din L i s s a b o n a, au începută tratări pentru căsătoria prinţului de coronă ală Portugaliei cu cea mai mare fată a contelui de Parisă.
*
Nr. 280.
DIN BUCOVINA.
Fundulu Moldova, Noemvre 1885.
Domnule Redactoră! Cetindă noi mai multe înştiinţări din renumita »Gazeta Transilvaniei*, prin care se luminâză intrâga lume română, printr’însa să răsipeseă cele mai multe fapte rele, şi să întemeiăză lucruri bune, creZendă că cu aşa ceva se potă muia inimele celoră nebăgători de sâmă şi opri manile loră dela mai multe rele şi nedreptăţi, ne-amă încercată şi noi a face acestă pasă, ne-amă socotită şi noi a da la vederea lumii necazurile şi nedreptăţile nostre, ce nu mai înceteză domnii, conducătorii comunali, a le face, ci pe (p ce merge le diregă mai înspăimântat ore şi ne ţină pe toţi opin-carii sub jugulă robiei, socotindă că dâcă suntemă noi ţăranii fără învăţătură nu ni se cade mai multă, fără a se gândi că pâte legile sunt făcute şi pentru noi opin-carii. Vă<Jându-ne noi aşa dară forte primejduiţi întru t6te, amă socotită întru noi, ore tânguirile opincariloră nu s’ară primi în on. .Gazetă*. De aceea Vă rugămă pe dumniavâstră, Domnule Redactoră, ca să tipăriţi în • Gazetă* tânguirile năstre, că dâră se voră feri conducătorii noştri de a ne cârmui numai pentru binele loră, şi că d6ră amă pută să ne bucurămă şi noi de legi, ără pentru că noi suntemă omeni fără multă ştiinţă, şi ne-fiindu-ne cu putinţă de a vă scrie cum se cuvine, vă ru-gămă pe Dumniavâstră ca să ne staţi întru ajutoră şi ca ună naţionalistă bună să faceţi t6te chipurile de a tipări însciinţările nâstre după cum veţî afla de bine.
Suntemă siliţi a vă comunica ceva despre ocârmui-rea din Fundulă Moldovei, mai alesă despre averea comunală, căci credemă cu toţii că din alte comuni nu se mai aude astfelă de lucruri!
De aceea vomă vorbi despre antistele (primarulă) comunală, despre poporă, despre împrejurările cu Jidanii, despre chiveraisela averii comunale, eră mai pe urmă ne vomă interesa de fote cele ce se lucră în taina cea mai mare de câţiva d. deputaţi din cornitetulă comunei*) Fun-1 dulă Moldovii.
D-lă I. Mereheşiu care este acuma antiste comunală în Fundulă Moldovii mai bine de 20 de anî, credemă că este unulă din cei mai prefăcuţi, care scie aşa de bine a învârti şi a desvârti, aşa că nu pricepe nîcî unulă cele ce se lucră şi se miră toţi de atâta isteţiă şi vicleniă a acelui omă. Eră tâte ce se facă, tetă nu le face singură ci cu ajutorulă altoră doi deputaţi din care unulă cearcă, altulă rupe şi celălaltă astupă urma.
Să nu ne întâr(Jiemă însă cu prelungirea vorbei ci să o luămă pe scurtă. D-lă antistă este unulă din cei ce din faţă te linge, eră pe din dosă te frige; elă e şi fârte iubitoră de păhară dulce, la care se zăboveşce cu Zilele întregi şi cu nopţile prin cârşme cu cei de-o plăcere cu densulă. Ba ce Zică, când se întâmplă de pote amăgi şi pe unulă din ceialalţî, care n’ar voi să petrâcă timpulă de-o nâpte întrâgă prin cârşme pentru orice preţă, de dânsulă nu pote scăpa altfelă decâtă numai cu cuvinte împroşcătOre; ără care nu cuteză a’lă împroşca pentru că-i d-lă antiste, aşa unulă zăboveşce cu dânsulă pănă ce găteşee paralele din pungă, apoi după ce merge acasă şi vede că în punguţă şuâră vântulă, deschide ochii şi privesce ce a făcută. Dâră ce folosă, că-i prea târZiu, şi aşa le urmeză la toţi pe rândă, astăZI la unulă mâne la altulă, şi de aceea în Fundulă Moldovei se facă cele mai mari beţii, şi cele mai mari cruZtmî.
Sfântă este aceea Zi lăsată de bunulă DumneZeu, în care să nu fiă antistele comunală în cârşmă cu vr’ună jurată său cu vr’ună deputată comunală, şi aşa îi urmeză întregulă poporă dela mică pănă la mare. In alte comune se pedepseseă beţivă dimpreună cu cârşmarii, cu pedepse în bani seu cu închisâre, deră în Fundulă-Moldovii nici nu se pomenesce aşa ceva, ba din contră îsă lăudaţi şi bine vorbiţi de toţi.
Poporul ă sărăceşte pe Z‘ ce merge, cea mai mare parte suntă datori pe la Jidani, sătulă e acuma bucşită de Jidovi, unde mai înainte era numai unulă care ţînea arânda sâu cârşma, eară acuma suntă la 30 de Jidovi
*) Membrii ai comisiuDei comunale aşa numitulfl: Gemeinde-ausschuss. — Red.
GAZETA ^TRANSILVANIEI
1886
cu familii, şi dintre aceştia cu greu s’ar găsi unulă, care să n’aibă rachiu de vândută. Din aceşti Jidovi cea mai mare parte au casele loră, păduri, vite şi moşii cumpărate de veci, c’ună cuvântă îsă gospodari, eară din gospodarii creştini cei mai buni apucându dru-mulu beţiei acuma’sîi lucrători şi cărăuşi jidoveşcî.
Ore preotulă antistele, şi cu bravulă învâţâtoră nu ară pute să scOtâ pe poporă din foculă beţiei? Ore nu s’ar pută nîcî într’ună felă mijloci ca să se răscumpere bietulă poporă din mâna Jidoviloră? De bună samă că dumnialoră se voră scutura Zicendă că ce poţi face cu ţăranii ăştl proşti, după cuvântulă dumilorsale. Nouă ne pare forte rău de poporaşulă celă tânără şi fragedă, care aşa rătăcoşce de tare, de se întunecă şi se îngrâpâ de vii. Ore n’ar fi bine să ţie scâlă cu fetele şi ficiorii, despre gospodăria şi despre foculă beţiei? Ore n’ar fi bine să facă pentru tineretă o odaiă de jocă lângă sc61â*) unde să fiă tineretulă privită de cei bătrâni, şi ferita de tâte locurile cele otrăvitâre ale cărşmiloră ? Ore în Fundulă-Moldovii nu s’ar pute face ună cabinetă de lectură, seu măcară o mică bibliotecă pentru tineretă, care a eşită din scolă, că în sărbători şi Duminecile totă ar mai ceti şi pote că n’ar uita ce au învăţată.
FOrte ne pare rău că tineretulă rătâeeşce ca fiărele, că începu a nu respecta, nici pe betrânl, nici pe mai mari, ba mai că nici pe preotu. Şi Ore a cui vină să fiă asta? Ore a tineretului? Ba noi credemă că nu, şi Ore de ce ? Dela locurile cele mai înalte s’a hotărîtă ca Duminecile şi sărbătorile să se ţiă scOlă cu tineretulă. Ore să face asta în Fundulă Moldovii?
Da, dreptă că se face, dâră câţi din tineretă se strângă la scOlă ? Asta-i mare întrebare. Pentru că tine-retulă nu-i silită la aşa ceva. Bravulă învăţătoră şi-ar

privinţă chiar as’âZî, când esterminarea ne este decretat^ în tOte părţile şi când nevoile şi greutăţile suntă ne mai suportabile. Amă păcătui Z*c^n(^^ic^ nu ma^ avGmtt bărbaţi luminaţi, avemă dâr le lipsesce energia şi sufle-tulă mare spre a pută învinge obstaculele.
Ca tribută ală recunoscinţei faţă de multă regre-tatulă Metropolită vină a Vă comunica, că în Z*ua Andreiu după terminarea serviciului divină, s’a celebrată parastasulă prin asistenţa a 7 preoţi, fiind de faţă ună publică fOrte numărosă. Totă în aceea Zh sera, corpulă învăţătorescă aranjase o producţiune literară în folosulă bibliotecei scâlei. Abslragândă dela reuşita producţiunei, constata faptulă plăcută după informaţiunile primite, că suma baniloru îutraţî este de 36 fi., care se va folosi pentru procurarea de cărţi.
Astfelă zeloşii Români d’aci au dovedită că ’şl sciu aprecia nu numai bărbaţii loră binemeritaţi, dâr totodată şi institutulă loră de cultură, scOla, dându-şl obo-lulă cu plăcere pentru binele şi proprietatea ei.
Menenius.
Cu privire la schimbările ce s’au făcută în directoriulti, institutul Iii „Albina4* primimu din Sibiiu următârea comunicare:
Sibiiu, 23 Decemvre 1885 La institutulă de credită şi economii „Albina*4 se
va Introduce cu începerea anului viitoriu ună arangia-
da sufletulă pentru tineretă, aşişderea şi Sfinţia sa şî-ar mentă nou în conducere. Precum amă văZută din con-
da tâtă silinţa, dâră ce folosă că la asta ar trebui sâ fiă j cursulă publicată şi în acestă Ziarfi, s’a sistemisată la sprijiniţi de antistele comunală, pentru că tineretulă I jnstitUtQ ună postă de secretară, care s’a îndeplinită prin
alerga mai degrabă la nebunii	la scdlă. Dară antia-	Bologa, sialemisarea acestui postă dovedeşte,
fele nici nu se întereseză de tineretă, ce-i pasă lui că-i .	.	..	°	.......... .	.	,	.Y ’
tineretulă bună sâu râu, seu ce folosă îi aduce? Şi Sfinţia sa nu pote să-şi deşchiZă gura asupra antistelui, că vedlj
că afacerile acestui institută au ajunsă la o desvoltare îmbucurătâre, şi că direcţiunea se îngrijesce de timpuriu,
ca să aibă sucrescenţă pentru tâte posturile, ca la ună casă neprevăzută, să nu vină in perplexitate, cum venise după mort ea primului său directoră Visarion Romană.
dumnialoră îsă cumătri, şi decă ar îndrăsni aşa ceva, apoi nu sciu cum ar fi cu cumătria.
Nu nu, nu se pote face cu ţăranii ăştl proşti nimică,
după cuventulă domniloră conducători, dară pentru cele,	„ . .	.	.
ce’să în folosulă dumilorsale să pâte face cu proştii orîjTotîi acuma sa îndeplinită în modă definitivă şi postulă şi ce, şi pentru cele ce le vină în punga dumilorsale, j de directoră, alegându se advocatulă de astâZ’- ală insti-dară pentru binele poporului nu se pâte face nimică. De tufului, dl. Parteniu Cosma, de directoră esecutivă. ne <}ic0 nou« opincari proşlt nu ne supărămO pentru că j Creda nu va fi f4ră interesa pen(ru ublicula una-i şi dreptă, că ne lasâmă aşa incălicaţi de condu-}	v ^
călorii noştri cei răi? Şi ore de ce o facemă asta? cetdoră a cunâsce fasele prin cari a trecută acestă post
Pentru că suntemă cu totulă lipsiţi de învăţătură. De aceea vai şi amară de orbulă care încape pe mâna eon-ducătoriului flămândă.
Opincarii.
Silişte, 6 (18) Decemvre 1885.
La tâte popârele conscie de misiunea loră, din timpii cei mai vechi pănă în Ziua de astâZL aflămă ună cultă deosebită ce s’a ridicată în onârea bărbaţiloră mari. Acestă cultă, neimpusă prin torţă, ca-o espresiune viuâ a sentimenteloră de recunoscinţă şi adoraţiune,’s’a privită totdâuna ca espresiunea cea mai tare a demnităţii naţionale.
Ună astfelă de cultă, între multe alte părţi, vâZui săverşindu-se şi aici de cătră corpulă învăţătorescă întru pia memoriă a marelui archiereu Andreiu, carele în decursă de 27 anî prin muncă grea şi stăruinţe mari pe tristele ruine ale trecutului ne-a reedificată metropolia de aZb încoronându-o cu ună constituţionalismă frumosă şi liberală, carele a Insuflată viâţă şcâlei ţomâne şi carele ne-a scosă din umbră la lumină.
Durere, acelă bărbată providenţială în sînulă bise-ricei gr. or. române nu ’şl mai află sâmână în nici o
*) Scriitorule înţelege aici pote o scolă Froebeliană
dela mârteă fostului directoră (11 Maiu a. c.) pănă as-tăZG deci ca unulă, care mă credă a fi bine informată Vă comunică urmâtorele:
încă în Z'ua repausârii lui Vis. Roman, direcţiunea, ca să nu stagneze afacerile institutului nici pe ună mo-mentă, în modă provisorissim a substituită de directoră pe advocatulă său P. Cosma, carele în urmarea oficiului său, purtată spre deplină mulţumire în 8 ani de Zile» mai bine era iniciată în tote afacerile institutului, acesta însă numai cu espresa condiţiune a primită conducerea, ca celă multă cu finea acelei luni se fiă absolvată de dânsa. Avândă institutulă filială in Braşovă, âr acâsta avendă în frunte pe directorulă său d. I. George Ioan, a fostă lucru naturală, ca direcţiunea se ducă în centru pentru conducere pe conducătorulă filialei, ca pe celă mai înaltă funcţionară ală său. Astfelti s’a şi întâmplată, şi d. I. George Ioan a fostă instituită la 1 luniu a. c. de directoră provisoriu la centrală, după informaţiunile mele, pe timpă de ună ană.
Fiindă pe 17 a corentei convocată o şedinţă ple -nară a direeţiunei (la care participă şi membrii externi) pentru alegerea secretarului, d-lă directoră interimală s’a folosită de ocasiune, şi din considerare, că afacerile în Braşovă se desvoltă din Z* în Z'\ cunoştinţele d-sale locali, ca ale unuia care tâtă viaţa şî-o a petrecută în
FOILETON U.
Ocuparea şi maghiarisarea peninsulei balcanice.
(Urmare.)
* E nespusă de mare dorulă ee-lă arde pe d. Szekrânyessy de România, pentru că, Z*ce e'h Ungaria în totă casulă are lipsă de ea. Părerea lui e, ca Ungurii să caute a câştiga astfelă România, încâtă să nu se mai deslipâscă de ei, pentru că politica bărbaţiloră de stată ai României nu e onestă, ci rafinată şi pe lângă asta mai e şi mare diferenţă de idei între ei; aşa Cogălni-ceanu e mare rusofilă, pe când Brălianu face politică oportunislă.
0 îngrijire ce cuprinde pe autorulă este, că în peninsula balcanică suntă în nascere state nouă slavice, care se scutură de stăpânirea turcâscă. Dâr are o speranţă că Ungaria totă va câştiga, şi annme la delimitarea hotareloră sigură se voră ivi neînţelegeri între aceste state.
Dar fiorii ce scutură pe marele strategă de ocupare şi maghiarisare, când se gândesce că să ocupe Balcanii, şi nici măcară Ungaria nu e maghiarisată! Prin urmare la lucru, la maghiarisarea ei, şi presiunea aces-1
,teia să fiă aşa de puternică, încâtă contra-pressia să fiă nimicită în embrionă, strigă elă, fără să se gândâscă, că mai curândă se voră întorce apele la isvorulă loră, decâtă ca Ungaria să fiă numai maghiară. Şi de geaba se provocă la România, când Zi°e: „Trebue să mărtu-risimă, că România cea mereu batjocorită de noi, în cursă de 20 de anî, a românisată tâte elementele streine din ţâră, aşa încâtă aZî Grecii, Jidanii, Bulgarii, Alba-nesii, Sârbii ş. a. cu fală rostescă cuvintele: .Sunt Română!» Deosebirea e, că România lase pe fiecare să fiă ce vrea, Ungaria silesee pe fiecare să fiă ce nu vrea.
Ca devisă şi autorulă acestoră năsdrăvănii are pe cunoscuta „Divide et impera!* Turcia e pe dâgă de morte. Cine suntă adevăraţii ei prietini? Anglia şi Austro-Ungaria. Prin urmare aceste două state să împartă Turcia. O trăsură caiacteristică a Maghiarului, cum înţelege prietinia!
O mare piedecă e pentru Unguri »0mladina«, care lucrâză pentru unirea tuturoră elementeloră slave. »Om-ladina* e puternică şi multe isprăvi a făcută pănă acum, prin urmare trebue nimicită şi astfelă să unâscă Ungaria sub sceptrulă ei tâte popârele slave, şi încă acum că mâne va fi târZiu.	Asta-i părerea d-lui Szekrâ-
nyessy.
D. Szekrânyessy are mari planuri, ce-i dreptă;
vrea să facă o Maghiariă câtă o Germaniă sâu Italiă, şi încă repede, acum, pănă nu se formâză contederaţiunea balcanică sub tutela Rusiei, căci atunci se duce pe copcă elementulă maghiară cu Ungariă cu totă. Elă aştâptă dela Andrassy şi Tisza să ocupe Balcanii, şi să unâscă pe Slavii din sudă sub sceptrulă regelui maghiară, âr nu ei de sine să se unâscă într’ună stată, precum a făcută România, Italia (şi Germania, şi încă înaintea ochi-loră Ungariei. AuZî îndrăsnâlă! Bree!
După ce îi trage o bură bună oposiţiei maghiare, trece autorulă la părerea unora, că ar trebui restabilita • status quo ante* în Turcia, adecă o Turciâ cum a fostă înainte de răsboiulă din urmă cu Rusia. Dâr d. Szekrânyessy nu vrea, pentru că atunci rămâne Ungaria fără Balcani. Şi apoi aceştia în totă casulă tre-buescă ocupaţi, pentru ca astfelă să se socotâscă Ungurii cu Ruşii pentru Şiria (Vilâgos.) Dâr lucru naibii, ar fi în stare autorulă să se ia de capă şi cu Austria. Balcanii fiindă vechi teritâre ,ungureşti,“ parte integritâre a Ungariei, odată cu capulă n’are să lase aceste părţi Austr ei.
Şi cine are sâ asigure aceste isbânZî? DumneZeulă Ungariloră! Puteam să moră şi să nu sciu că esistă şi DumneZeu ungurescă, care a încredinţată poporului său misiunea d’a maghiarisa Orientulă şi d’a propaga cultura occidentală — de care Ungurii suntă tobă — ce-
Nr. 280.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
fjfraşovă, ocupându-se eminamente totă cu afacerile comerciale a pieţei de acolo — suntă indispensabile pentru afacerile filialei, s'a rugaţii, ca s8 fia dispensaţii de conducerea centralei si sS-şt reocupe loculu de directorii alii filialei. Astfelă a fostă necesitată direcţiunea a curma provisoriulfi înainte de espirarea anulai. Timpulă intrăm în funcţiune a noului directorii se va decide altădată, când apoi încetândă funcţiunea sa de advocată, îşi va ocupa noulă postă, âr d-lă I. George Ioană se va re’nt6rce la filială, ca acolo să-şi validiteze bogatele sale cunoscinţe, şi unulă şi faltulă în folosulă întregului. Dumnezeu să le ajute!
TEATRU ROMÂNO DE DILETANŢI.
Representaţiunea, dată Sâmbătă săra în sala Redutei de cătră tinerii comercianţi români de aci a avută ună succesă neaşteptată. S’a jucată ,.Ginerele lui Hagi Peteu“ de V. Alexandri. Prinţulă Radu Movilă, ruinată cu totulă materialieesce în urma unei vieţi desfrânate, ia de soţiă pe „Adela‘‘ fiica avutului bogasieră Hagi Pe teu. Viâţa însă nu ’şl-o schimbă.
-Hagi Petcu, îngrijată de atâta risipă, schimbă foia, începe a-lă slrînge în chingi pe gineresău, care în urma jertfelor ă şi bunătăţii ini mei Adelei, promite că se va îndrepta şi se pune pe lucru la moşia ce i-o scapă din mânile creditoriloră Verbulescu, amiculă lui Hagi Petcu. Ună „Hagi Petcu“ eşită în lume, cu aspiraţiunl d’a ajunge senatoră ca d. N. Săniuţă, fiulă, îţi place oricând să-lă veifl. Jocul şi mişcările de scenă ale d-sale merită mare laudă. D-ş6ra Elena Demetriu ne-a înfăţişată câtă se p6te de bine pe »Adela *, în costume forte elegante. Scena pentru d-sa nu maieceva străină, căci nu pentru prima 6ră a debutată, joculă îi este naturală, nesilită şi forte simpatică. D. Zânescu, prinţulă „Radu Movi'ă*, s’a ţinută în rolulă său câtă se p6te de bravă. D. Chris-tescu ne-a înfăţişată celă mai fidelă ţipă de bogasieră; nici că se putea mai naturală, credeai că în realitate vecjl pe •Verbulescu.- D. Birea a jucată rolulă lui •Ştefană Movilă,* vără cu prinţulă Radu, purtândă elegant uniforma de roşioră şi interpretându-şl rolulă său de amică binevoitoră cu multă succesă. Mai amintimâ pe d. Duş o iu, care a făcută bine pe jidanulă-creditoră Şloimă producândă multă rîsă şi pe d. Orghidană (ca Şafer), care asemenea s’a purtată bravă, şi ambii ar fi avută ună succesă completă dâcă nu ar fi esagerată puţină. Rolele mai mici le-au jucată cu succesă d-şăra Oct a via Baboianu, d-nii N. Navrea, I. Bombănă şiLupană — D-ş6rele Demetriu şi Baboiană au primită buchete frumâse dela tinerii comercianţi. — Din impresiunea cea bună ce ni-au făcut’o representarea piesei ni-au deşteptată >bombard6neIe bulgăresc! *, cari dâcă ar fi durată până la primăvârâ de sigură ar fi adusă la desperare pe Sârbi; — pe noi ne-au lăsată indiferenţi.
SC1EI TELEGRAFICE.
VERSAILLES, 28 Decemvre —Congresulă pentru alegerea preşedintelui republicei a fostă deschisă a<Ţf după amâ<Jl sub presidiulă d-lul Leroyer, preşedintele senatului. Erau de faţă mai toţi senatorii şi deputaţii. îndată după deschidere monarchiştii au făcută propunerea să se amâne congresulă, voindă a împedeca astfelă actulă de alegere.
Preşedintele răspinse propunerea că congresulă e chiămată numai spre a alege, nu spre a desbate. Sgomotă teribilă urmă după
aceste cuvinte. Deputaţii monarchiştî se îmbul-sescă spre tribună unde se îneaeră cu huissierii (uşierii). Cassagnac striga: „Asta’i ca la tergă!“ T<5te încercările de a restabili liniştea rămaseră multă vreme zădarnice.
In fine preşedintele isbuti a pune întrebarea, dâcă congresulă voiesce a face alegerea- Maiori tatea precumpănitdre declarându-se pentru, se făcă alegerea preşedintelui Republicei. Din 589 voturi a celoră de faţă 457 votară pentru Jules Grâvy, 68 pentru Brisson, 14 pentru Freycinet, 10 pentru Delaforge, 27 pentru candidaţi diferiţi, 13 bilete erau albe. Astfelă Jules Grâvy fă alesă ârăşl de preşedinte pe timpă de şâpte ani.
Brisson refusă a reconstrui cabinetulă. Probabilă că Freycinet va fi însărcinată cu formarea lui.
MADRIDtT, 29 Decemvre. — Canova del Castillo, mulţumindă pentru alegerea de preşedinte ală camerei, recomandă deputaţiloră a fi cu alipire cătră Regina-regentă.
PIROTtT, 29 Decemvre. — Trupele bulgare au devastată Pirotulă cu desevărşire. (?) Regele Sârbiei a dăruită în numele prinţului de corână 5000 franci pentru poporaţiunea Piro-tului. In ţinutulă Pirotului s’a întrodusă starea de asediu.
MULŢĂMITĂ.
Societatea de lectură „Petru Maiorii * a junimei române din Budapesta îşi esprimă mulţămita şi recunos-cinţa sa, faţă de Domnii diletanţi din (Lugoşă, pentru suma de 36 florini 98 crucerî, ce au binevoita a-o dona societăţii, ca venită ală unei petreceri aranjate de d-loră în Lugoşă. Asigurându-i de stima nâstră (Jicemă: *dâe Dumnezeu ca şi pe viitoră să ne putemă ajută unii pe alţii în calea spinOsă ce laolaltă avemă de a-o percurge. — In numele societăţii:
Drd. Emil de Puscariu,	Sierbanii,
vice preşedinte.	secretar.
DIVERSE.
Necrologtt. — Matea Ivacîcovict, consilieră mont. r. u. în pensiune, după ună morbă greu şi îndelungată, în etate de 74 ani, la 25/13 Decemvre 1885 la l/a^ P-m. şl-a dată sufletulă în mânile Creatorului. Osâmintele defunctului s’au aşetjată la repausulă eternă Duminecă în 27/15 Decemvre la 2 Ore p. m. după rilulă gr. or. sârbă în cripta familiară din Biserica-albă.
Fiă-i ţârîna uşOră!
Defunctulă este fratele fostului Metrop. rom. gr. or. şi mai târziu patriarehă sârbescă în Carloviţă. Lăsă-mântulă face cam 200,000 fl. v. a. La lăsâmântă suntă interesaţi şi Românii.
*
• *
Necrologti. — Ludwig Horstmann, medică practică şi comunală în FeldiOră, MercurI în 23 Decemvre 1885, în etate de 62 ani, a reposată în urma unei paralisii de inimă. Imormântarea s’a făcută Vineri în 25 Decemvre 1885 în cimitirulă gr. or. din FeldiOră.
Fiă-i ţârîna uşOră 1
*
* *
Untt dară. — In St. Petersburg o damă de curte a ţarinei s’a măritată. O surprindere generală a cau-sată darulă trimisă de ţarulă Alexandru miresei. Da-rulă a fostă o scumpă oglindă de Veneţia, pe cadrulă căreia erau gravate următOrele cuvinte: »De când a încetată temerea mea, am începută să trăescă.
loră 9 miliOne de Maghiari în Orientă, maghiarisându-lă Intregă. Unde pui apoi avuţiile ţăriloră balcanice, minele de aură şi de argintă neesploatate! Balcanulă e o adevărată mină de aură. Vorba e numai că e păzită de dracu şi nu e bine să te joci cu elă, asta n’o scie au-. torulă.
TOte ca tote, dâr când îi vorbescl de trialismă d-lui Szekrânyessy, se învârtesce ca o sfârlâză şi se lo-vesce de tOte zidurile. Atâtă ar mai trebui, să fiă şi Croaţii tari şi mari, si atunci rămasă bună, elementă maghiară! Aşa ceva nu trebue să sufere Maghiarii. Asemenea închipuiri nebunatice au şi Românii, ei vreau Dacoromâniă. Ca să scape Maghiarii de asemenea spaime, trebue ca. îndată ce părţile balcanice voră fi aGexate Ungariei, să grăbâscă cu maghiarisarea. Ăsta-i gustulă Maghiariloră şi fiecare face după gustulă său. Negreşită, a scOte la lumină o carte plină de insanităţi e nnă gustă — şi încă specială maghiară. Autorulă şl a f&cută chefulă.
E interesantă planulă de organisare a ţăriloră balcanice anexate Ungariei, forma guvernării loră. Autorulă ar fi pentru absolutismă, dâr fiind că nu se potrivesce cu instituţia constituţională a patriei mame şi pentru ca Ungaria să contopescă aceste ţări, mai potrivită ar fi feudalismulă evului mediu. Prin urmare ţările balcanice să fiă voivodate, âr voivocjl numai şi numai aristocraţi
imaghiarl. Pentru lucrările publice, voivozii ară avea să secvestreze tote moşiile preoţesc! şi călugărâscl. Negreşită, că fiindă limba maghiară şi rassa maghiară cea mai cultă — în lună — limba oficiOsă în noua Maghiariă trebue să fiă cea maghiară. Câtă pentru funcţionari, vasalii corOnei ungurescl n’ar suferi, suntă destui Maghiari cari umblă pe drumuri şi juriştii s;au îmulţită atâtă de multă, încâtă statulă nu mai are să le dea funcţii. Cu alte cuvinte, e vorba de o căpătuială patriotică cu pre-ţulă sudOrei Nemaghiariloră, întocmai ca şi a<JI în Ungaria actuală.
Ce privesce religiunea »cultivatulă* cleră maghiară se va sili să’i unâscă pe toţi în credinţă. Până una alta însă, până ce poporulă s'ar mai cultiva, d. Szekrânyessy stâruesce pentru absolutismă , şi acelora, cari cjică că voivozi guvernândă absolutistieă uşoră s’ar rescula contra constituţiei, le răspunde: »Sâ contribuimă la înavuţirea Ungariei, la maghiarisarea tuturoră elementeloră străine, şi aşa fârte uşoră va suporta ţera năşiră chiar şi absolutismulă.*
Autorulă încheiă printr’o încuragiare fanatică şi şo-vinistică îndemnândă la ocupare şi maghiarisare.
(Va urmâ.)
Ambiţiâ americană. — »Cine a fostă omulă celă dintâiu?1' întrebă ună profesoră umericană pe învăţăceii săi. — „George Vashington," răspunseră aceştia toţi deodată. — „Nu e aşa; omulă celă dintâiu s’a numită Adamă.1' — „Da!“ răspunseră învăţăceii cu dispreţă, „dâcă d. învăţătoră ia în considerare şi pe cei din alte ţărl.“
* *
*
Oasele domnitâre. — Căsătoria regelui Fernando, a cărui mârte a fostă anunţată, cu dona Maria II, pusese pe tronulă Portugaliei casa de Saxa-Coburg-Gotha. In privinţa acâsta este ciudată d’a vedâ, că cea mai mare parte a dinastifloră domnifăre suntă străine ţăriloră în care domnescă. In Englitera, cu regina Victoria, are să dispară casa Brunsvick-Hanovera pentru a face loch casei Coburg-Gotha, care domnesce asemenea în Belgia. Rusia este guvernată de casa Holstein-Gottorp, ramură a unei mari familii germane, din care o altă ramură, aceea a Odemburgiloră, domnesce în Danemarca, şi care pretinde că se cobâră — ca şi casa regală a Saxoni ei — din renumitulă Witikin, adversarulă lui Carolă celă mare. Grecia are ca suverană pe ună Oldemburg. împăratule Austro-Ungariei este din casa francesâ Lorena. Alfonso XII era din familia Bourboniloră, şi Svedia a adoptată ca familiă domnitâre pe descendenţii lui Bernadotte. Regele României este din casa Hohenzollern-Sigmaringen. In fine Olanda este sub sceptrulăf unui Nassoviană de origine germană. Prusia, Bavaria, Saxonia, Italia, Serbia şi Muntenegrulă suntă singurele state din Europa creştină, cari au suverani de origine naţională. Se mai adaugemă pentru a termina, că cu mârtea împăratului Brasiliei, se va stinge casa de Bragance, de origine francesă. Celă care îi va urma va fi corniţele d’Eu, fiulă prinţului de Joinville.
*
* *
Ună scandalu la consulatulă italiană dela Parisă.— ,Le Soir«, dela 18 Decemvre, scrie următ6rele: ,Pala-tulă consulatului Italiei, din stradă Vezelay Nr. 4; a fostă alaltăieri teatrulă unoră scene de violenţă, ală că-roră autoră, ună supusă italiană, Francisco Roşa, n’a putută fi arestată decâtă cu fârte mare greutate. Roşa, ună tînără înaltă, bine făcută, în vârstă de vre-o două-(jecl de ani, cu părulă blondă, bine îmbrăcată, se pre-sentâ acum două ia consulatulă Italiei: — »Sunt în Franţa de vre-o 6 ani, 4>se elă, şi eserciteză profesiunea de zugravă de case. Ceră dâr ca să fiu reîm-patriată cu banii cosnulatului. Când funcţionarulă la care se adresă îl făcu cunoscută, că reîmpatriarea trebuia făcută cu preţulă pe jumătate, Roşa se înfuriâ. Elă declară, că voiesce ca t6tă cheltuiala de reîmpatriare să privâscă pe guvernulă italiană, şi la refusulă ce i se făcă, elă strigă: — Ah, aşa mergă lucrurile, ei bine, îmi veţi da peste cheltuielile de călătoriă, de unde nu, stau aci şi nu mai părâsescă acestă locală.* Intr’adevără se şi aşecjâ pe o bancă, pe care stătu dela 11 âre diminâţa până la 5 6re sâra. In acelă momentă trebuiau să-lă isgonâscă, pentru ca să închidă cancelaria. Roşa, arun-cându-se atunci asupra Omeniloră de serviciu, le dete la fie-care câte o lovitură şi sfărîmâ tâte obiectele ce-i căzură în mână. Respinsă până în stradă, elă adună pietre şi noroiu şi aruncă pe marca italiană atârnată la intrarea în consulate. Sparse de asemenea şi câteva ferestre. In fine sosiră doi agenţi ai poliţiei, cari voiră să pună capătă acestei scene scandalOse. Roşa reuşi să scape din mânile loră, după o luptă crâncenă, şi o luă la fugă. Sâra, generalulă Menabrea, ambasadorulă Italiei, semnală taptulă prefecturei poliţiei. Sergenţi fură postaţi in apropiere de consulatulă italiană şi erî de dimi-nâţă Roşa, care se înfăţişă cu aceeaşi atitudihe ca şi în ajună, fu arestată de patru .agenţi, cărora de astădată nu le mai opuse nici o resistenţă. In cursulă cjilei ma mulţi ItalianI, întărftaţî fără îndoâlă de cătră dânsulă, veniră la consulată să reîncâpă aceleaşi scene. Ei fură imediată arestaţi. După cererea consulului însă, ei au fostă puşi în libertate. Numai singură Roşa va fi urmărită.
Cureulu pieţei Braşovu
din 24 Decemvre st. n. 1886.
Bancnote românesc! . .	. . Cump. 8.40	Vând	8.46
Argint românesc ....	. . » 8.35		8.40
Napoleon-d’orî		. . * 9.94	*	9 98
Lire turcescl		. . • 11.26	a	11.36
Imperiali		. . > 10.22	•	10.32
Galbeni		. . * 5.95	»	5.98
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 100.00		101.—
Ruble Rusesc!		. . * 123.—		123.—
Discontulă . . .	» 7—10 °/o P©	ană.	
Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
1
si
<1
|
îji
i
%
iii
f!
# j

j
M
Nr. 280.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oorculft la bursa de Viena
din 28 Decemvre st. n. 1885.
Rentă de aurfi 4°/0 . . . 100 05 Rentă de hârtiă 5°/0 • ■ 92.30 împrumutată căilorfi ferate
ungare................119 50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 98,30 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 126 50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 110 80 Bonuri rurale ungare . . 103 25 Bonuri cu cl. d6 s rtarelC3 00 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................103.00
Bonuri cu d. de sortarel02 50 Bonuri rurale transilvane 103 50
Bonuri croato-slavone . . 103. — Despăgubire p. dijma de
vină ung...............
Imprumutulă cu premiu
ung.....................117
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123. Renta de hărtiă austriacă 82 Renta de arg. austr. . .	83
Renta de aură austr. . .110. Losurile din 1860	. . . 139
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 870
Act. băncel de credită ung. 302. i Act. băncel de credită austr. 297 ! Argintulă —. — Galbinl
{ împărătesei............... 5
I Napoleon-d’orl............ 9
i Mărci 100 împ. germ. . . 61.
| Londra 10 Livres sterlinge 125
Bursa de BueureseX.
Cota oficială dela 14 Decemvre st. v. 1885.
98.—
60 | ■20 j
15 ! 55, .25 j 25 !
95
75
97
90
95
25
/•)
Renta română (5°0).
Renta rom. amorl. (5°/
» convert. (6 0/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit tone. rural (7%)
n »	(5%)
•	» urban (7%)
,	(6°/0) •
»	(5%) • •
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	* Naţională
Aurfi contra bilete de bancă . Bancnote austria ce contra aurfi.
Cump.
87
91
83*/.
29
102
867,
97
80
1140
17.
2.00
vând.
88
92
847,
31
104
877,
98
81
1160
187!
2.04

a
a
-o
«e


O
+3
O
u
c3
S ’S
* « •*H -JJ +3 O
*
•03
O
O
a
n
.U
ei
o
Tî
Cft
CC
<
o.
>
ce

=2
<
ca
a>
£3___* cC rt ctf
^	•	cn +£*
rj a c
>«s ” "z .5 ts t . c c ■— ■5 s«3 2 «!. SŞ
^§<2 | c S -g
S'ral’gd g> i E *0 aşi o
«j f .
* I* <3 “'ca 2-o . .a ks *
w M a 12 "3 o «*	55
o £ vV > o <* î. ®C.5 en
S'JCJ
O.P 3
r

13 20 !
EOLITAVILOIUJ
de	i
plumânî şi gătii, ofticoşii,	I
şi celoră cari suferii de Asthma se tace cunoscută, că pentru bălele 1 indicate folositărea „Thea Homeriana^ se p6te procura ca ve- | ritabilă numai, directă prin subscrisulu. Broşura respectivă se tri- A mite fără spese şi franco. Ună pachetă cu 60 grame Homeriana, o suficientă pe 2 costă 70 cr. Admoneză contra cumpSrărei a plantei Homeriana oferită de t6te celelalte firme, fiindă constatată | de nendevărată.	g
PAUL HOMERO in Triest (Austria). I
Descoperitorulu şi preparatorulă unicei veritabile plante „Ho- I meriana.“	jj
......i...,....,.mi...............
Fnblicaţinnea gremiulni farmaciştilor»
din Braşovn.
Conformă conclusului gremialu din 12 Decemvre a. c., tăte farmaciile din Braşovă cu începere dela 1 lanuariu 1886 se voră închide în lunile din ărnă, adecă dela 1 Noemvre pănă la ultima Mart ie ale fiecărui ană, sera la 9 6rc. Pentru lunile dela 1 Aprile pănă la ultima Octomvre s& mănţine ora de închidere, ca mai ’nainte adecă 10 ore s6ra. Se înţelege de sine, că la casur! de trebuinţă stau tăfce farmaciile şi după ora de închidere în fiecare momentfi la disposiţia On. publică.
Braşovfi în Decemvre 1885.
Gremiulu farmaciştiloru
3—3	din Braşovu
prin Caro Iu Sehuster.
_______________________________________________preşedinte.______
Anuntămu acelorQ onoraţi cetitori, cari vorii binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avemii încă în reservă numeri dela începutulii anului 1885 prin urmare potu sSaibă colecţiunea completă.
MersulR trenuriiorQ
pe linia Predealil-Budapestu şi pe linia Te!aşă-lradil-Bndapesta a calei ferate orientale de statft reg. ung.
Predeal A-B udapes ta
Budapesta—PredealA
BucurescI
Predeală
Timişfl
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodfi
Haşfaleu
Sighiştira
Elisahetopole
(
(
(
(
(
(
Mediaşfi
Copsa mici
Micăsasa
Blaşiu
Crăciuneia
Teinşft
Aiudfi
Vinţulfi de susfi
Ui6ra
Cacerdea
Ghirisft
Apahida
Cluşiu	J
Nedeşdo
Ghirb&i
AghirişG
Stana
HuiedinG
Ciacia
Buda
Bratca
R6v
Mezd-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Yârad-Yelinţe
Oradia-mare |
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Viena >
Trenft de ersdne	Trend accelerat	i Trena omnlbus	Trena omnlbus
	500	7.45	_
—	9 45	12.50	—
—	9.47	1.09	—
—	10.11	1.40	—
—	10.44	2.27	—
6.22	10.51	2.55	—
7.01	11.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	—
8.01	11.51	4.47	—
8.45	12.23	5.42	—
10.10	1.19	7.37	—
10.29	1.30	8.01	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	9 05	—
11.54	2.25	9 4li	—
<9.12	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7,15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8,29	—
3.17	—	8.55	—
3.2î	—	9.04	—
3.31	4.24	912	—
4.09	4.49	10.23	—
5.36	—	12.32	—
5.56	5 5«	12.59	—
	6.oă	—	8.00
6.29	—	—	8.3 i
6.45	—	—	8.59
7.00		—	9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	12 17
8.47	—	—	12.47
9.06	—	—	1.21
9.26	8 22	—	2.05
10 01	8.48	—	3.08
10.20	—	—	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13	—	4.0 >
10.51	9.18	10.37	—
12.37	1031	12 5-)	—
2 58	12.07	4.45	8.22
6 00	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50	—
3.00	80')	6.05	—
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vâxad-Velencze
Fugyi-VâsârheJy
Mezo-Telegd
R6v
Bratca
Buda
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
Ghirbfeu
Nedeşdu
€luşiu	|
Apahida
fihiriş
Cncerdea	^
Uiâra
YinţulG de susG
Axudtt
Teiaşi
Grâciunelfi
Blaşă
Micăsasa
fiopşa mică
MediaşG
Elisahetopole
Sigiş6ra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
Braşovă
Predeală ^
Bucuresd
Nota: Orele de u6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
Trend	Trena Trena	Trena	Trona
omnlbus	accelerat omnlbus	de peradne	omnlbus
6.47	7.15	3.15	î	-
	l .45		6.20	8.£T
10.37	3.4	7.29	9.11	11.40
1.44	5.21	A27	11.26 1.28	2.31
5.33	6.41	—		
—	—	9.45	2.00	
—	—	9.59	2 11			
—	7.14	10.28	2.31				
—	7.42	11.36	3.18			
—	—	12.K	3.41		.
—	—	12.43	4.01	. -T
—	8.31	1.3!	4.26			
—	9.01	2.56	5.08		.
—	—	3.29	5.27			
—	—	4.0	5.50	
	—	4.18	£02	
—	—	4.3fi	6.24	
—	100	5.05	6.43	
12.05	10.16	—	"03	—
1231	—	—	7.26	—
2.16	11.24	—	8.51		
3,12	11.43	—	9.31		-
3.32	11.45	—	9.43	—
3.41	—	—	9.51	—
3.50	—	—	9,58	___
4.25	12.0*	—	10.24	.—
4.50	12.22	—	10.44	. -
5.41	—	—	11.28	. _
6.0°	n 57	—	11.44	_
6.40	—	—	12.18	—.
7.00	t.27	—	12.36	—
	1,45	—	1.22	6.01
—	2.06		1.56	6.4(
—	2.31	—	2,34	7.20
—	2.50	—	3.02	8.01
—	3,48	—	4.41	10.05
—	4.19	—	5 30	11.02
—	4.34	—	6.03	11.3
—	4.53	—	8.35	12.14
—	5.20	—	l.U	1.09
—	5 3	—	....	1.50
—	6.07	—	—	2.48
—	6 32	—	—	3.23
—	7.30	—	—	4.56
	11.35		! 		9.4<
Tipografia ALEXI Braşovă.
Teiuşft-1 radfr-Bndapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşft.			
	Trenfi.	Trenfi	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnlbus	omnlbus	persfine		persdne	acceleraţii	omnlbus
Teiuşft	11.09	—.	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Inlia	11.46	—	4.2T	Budapesta	8.0o	1.45	800
Vinţulă de josă	12.20	—	4.53		11.02	3.44	11.40
Şibotă	12.52	—	5.19	iSzOlQOK / V	11.12	4.02	12 00
Orăşîia	1.19	—	5.41	Aradft	3.37	7.53	5.25
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	6 19
Deva	2 35	—	n*39	Gyorok	4.38	—	6.46
Braniclea	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
Iiia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5 10	—	7.23
Gurasada	350	—	7.41	Conopă	5,38	—	7.51
Zam	4,25	—	*.12	Bârzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
BSrzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopfi	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 28	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Braniclea	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9 05	—	11.23
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24
Sznlnnk (	2.39	12.00	45*	Şibotă	10.43	—	12.53
(	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16 |	Alba-Inlia	11.19	—	1.40
Viena	“ 1	8.00	6.05 1	Teiuşft	12 05	—	2.24
Aradft-Timişftra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenfi	Trenfi de	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnlbus	persfine	persfine		pers6ne	omnibos	omnibus
Aradft	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 30	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7.03	12.27	3.00,
Nâmeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	3.49
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifâlva	7.38	2.36	9 25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczitalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
fîmtşdra	8.42	3.40	1006	P etroşeiil	10.48	4.04	6.89
Timiş6ra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenfi de	■ Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
	persfine	persfine	omnlbus		omnlbus	omnibus	de pers,
Timişftra	6.07	12.25	5 00	Petroşenl	649	933	5 28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	727	10.14	6.08
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.4
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	H ?7	7.35
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12 17	8 02
- Aradulă nou	7 40	2 54	7.24	Streiu	10. i 6	12.58	8.44
Aradft	7.50	310	7.40	Simeria	10 53	1.35	9.15