BIOiqnUÎEA ŞI ADMIBriSTRAŢIUNEA i BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE IN FIECARE ţ)l. Pe unfl anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anti 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSI ANULU XLVIII. S£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AN UNO IU B IL E: 0 serii garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu te prlmeaoO. — Banusoripte nu ae retrămltu. VP 279. Luni Marţi, 17 (29) Decemvre. 1885. Braşovâ, 16 Decemvre 1885. Nimicii nu e mai condamnabilii în politică ca superficialitatea; nimicii nu p<5te să strice mai multă unei cause, fiă câtă de drăptâ şi sântă, ca nechipsuirea şi nepriceperea, ori lipsa de principii şi şovăirea cel orii ce să semtă chiămaţl a o apăra. Politica e o grea meseriă. De aceeâ şi este aşa de greu a face bună politică, mai alesă în nisce împrejurări cu totulă estraordinare cum suntă acele, în cari trăimă noi Românii asupriţi; politică rea dimpotrivă întâlnimă cu carulă pe t6te potecele. Dintre toţi însă de sigură aceia facă politica cea mai rea, cari, cu voiă ori făr’ de voiă, dau arme în mâna duşmanului, ca să p<5tă strica causei asuprite încă mai multă, decâtă şi aşa e în stare şi în posiţiune să strice. Aşa au făcută unii din sînulu nostru din nenorocire şi faţă cu incidentulă proclamaţiei pretinsei „irredente". In locă să observe reserva şi seriositatea, ce era de sine impusă fiecărui Română ardeleană bine simţitoră în acâstă fatală afacere, a căreia ivire ne-a surprinsă şi pe noi tocmai aşa cum a surprinsă pe adversarii noştri, au mai turnată oleiu pe focă înverşunândă şi mai tare foile maghiare asupra nâstră prin ne-chipsuiţele şi netimpuriele loră espectorârl asupra proclamaţiei. Aceşti confraţi ai noştri s’au purtată atâtă e „bine" şi „corectă" combătândă proclamaţia, ncâtă ei înşişi s’au adusă în prepusă, că ară fi urzitorii ei. Dâr calea valea, acâsta ar mai merge cum ar merge şi amă pută să-le <}icemă numai: cum aţi sărată aşa a-ţl mâncată. Este însă vorba e ceva mai multă, e vorba de reputaţiunea politică a Românilorâ ardeleni fi aci trebue si vor-timă seriosă. Confraţii noştri din cestiune se totă fălescă, ei ară fi chiămaţl să „apere" reputaţia nămu-ui românescă; cu părere de rău însă vedemu şi ne convingemă din ce în ce mai multă, că din jreşâlă în greşălă cadă şi în locă să-o drăgă nai tare o strică. clamaţiei, aceeaşi confraţi să scrie ună neadevără o monstruositate ca acâsta: „Proclamaţiunea irredentistă a fostă cea din urmă din consecuenţele fierberii produse în societatea nâstră prin conferinţa dela Budapesta. Acum după espulsarea din România a autoriloră acelei proclamaţiuni şi mai alesă după cele petrecute în senatulă României cu ocasiunea interpelării făcute în cestiunea espulsăriloră acum scimu cu toţii ce se pâte si ce nu se pdte între 6menl cu mintea întrâgă, ce trebue si ce nu trebue si voimă. („Tribuna" Nr. 283 din 1885.) Politică este, lucru cu sfată, cuviinciosă şi leală este ca în faţa agitaţiuniloră şi aţîţăriloră neîntrerupte ale pressei maghiare, nisce âmenl cari pretindă a „apără" reputaţia nâ inului românescă, să se folosâscă de espresium nesocotite, cari să fiă citate apoi ca „piese justificative" contra nâstră de oficioşii dela „Nemzet" şi „Pester Lloyd"—cum s’a întâmplată din nou (jilele aceste ? Nu le-a fostă destulă confraţiloră noştri, că prin astmenî nechipsuinţe au dată prilegiu la strămutarea juriului dela Sibiiu la Cluşiu? Ce mai voră? Voră să ne insufle credinţa că le facă cu premeditare? f£tă tâte ieikoff pe lângă prinţulă Alexandru ală Bulgariei, ce scrie corespondentul!!: , Precum sunt Informată de cătră o persână ce stă în relaţiunl cu ambasada rusă, generaîulă Woieikoff duce o scrisâre autografă a Ţarului cătră prinţulă Alexandru. Prin cuprinsulă ei se înlătură ultimele diferenţe dintre Petersburgă şi Sofia şi prinţulă Alexandru se pri-mesce ârăşî în graţia stăpânitorului tuturorfi Ruşiloră. In cercurile române din contră se amintesce împrejurarea că generaîulă Woieicoff şi înainte de începerea ultimului răsboiu ruso turcă fusese însărcinată cu o misiune specială pentru peninsula balcanică şi conchidă de aci, precum şi din împrejurarea că Woieikoff a ridicată dela ună institută de bancă de aci o mare sumă de bani, că nu-mitulă generală n’are a-şl împlini numai rolulă de îmâ-nătoră ală scrisârei, ci că are şi însărcinarea d’a da lămuriri în privinţa nouei atitudini a Rnsiei faţă cu Bulgaria în casulă când tractările de pace ară rămânea fără resultată. Deârece aci se pună forte puţine speranţe în restabilirea unei linişte durabile în peninsula balcanică, se privesce generaîulă Woieikoff ca o pasăre ce anunţă furtuna unui răsboiu în anulă viitoră. Turburârile din Ardealtt. Din peninsula balcanică. Belgradu, 26 Decemvre. Trupele sârbesc! au părăsită erl după amâcjl teritorulă bulgară^ imediată le urmară trupele bulgăresc! şi ocupară teritorulă deşertată M * . r, .*.«.*** , frica ce-o produse proclamaţia, pănă la Bregovo, cu t6te că acăstă procedere a!(. . y . . .. A . . _ .. z . „., hune, de omoruri şi tăciunarn in urma îrredentei. Orga- Bulganloră este o vătămare a punctului 2 şi 3 _ _ ___ _________ ____ . ___ . » din convenţia armistiţiului, care hotărăsce, că trupele Sub aeestă titlu răspânditulă (Jia™ maghiaru „Budapesti Hirlap" publică ună importantă raportă din Cluşiu de următorulă cuprinsă : Pe basa cercetăriloră terminate deja, se potă judeca mai seriosă turburârile iscate în Ardeală în urma procla-maţiunei irredentei române ivită pe furişă din România. Istoria Transilvaniei ne dă desluşiri de ajunsă faţă cu acăstă tristă afacere; ne espiică iritaţiunea cea mare, şi Foile vorbiau de revolu- ţării au să-lă ocupe numai după cinci (file. Despre a-câstă flagrantă vătămare a convenţiunei armistiţiului se comunică următârele: comandantulO armatei sărbesci dela Timocâ s'a plânsă de acăstă vătămare a armistiţiului de cătră Bulgari şi trimise pe şefulă statului maioră ală armatei Timocului Ia Bregovo, ca să întrebe pe ofi- j cerulă bulgară, pentru ce elă a ocupată ţărmulă Timo«i cului, fundă acăsta contra convenţiunei? Oficerulă a răspunsă, că are ordină în privinţa acăsta şi va rămânea acolo, câtă timpă voră sta la ţărmulă Timocului şi ante-posturile serbesci. Când oficeru’ă serbescă îi 4,sej Sărbii conformă convenţiunii ar fi avută dreptulO să ră mână până la amă(JI pe teritorulă bulgară, oficerulă bulgară tăcu. Cu totă acăstă protestare verbală, antepos-turile bulgare rămaseră la ţărmă, pe când Bregovo fu ocupată de trupe de liniă bulgare şi de miliţii. Totă Amil tăcută păn’ acum fiind-că aşa ne im- aşa anunţă comandantulă regimentului 13 activă, care urneau împrejurările; acum însă după ce foilejPără^i Adlieh erl la amâtjî, că trupele bulgare intrară oficiose maghiare declară afacerea cu proclama- ia de terminată şi încă terminată în favârea nputaţiei politice a poporului nostru, trebue să ae dămu sâmă de atitudinea ce-au observat’o şi imediată în oraşă şi anume cu trupele regulate. Acăstă vătămare a convenţiei de armistiţiu din partea Bulgari-loră a provocata nespusă ferbere. Sofia, 26 Decemvre. Deşertarea Pirotului se face în ordine. In unele puncte s’au întâmplată ciocniri noii şi alţii în acostă afacere şi de urmările ei. între anteposturile sârbesc! şi bulgărescl, şi s’au dată şi Politicii şi cu cale a fostă ca într’ună mo-lentă, când adversarii noştri erau în cea mai luare fierbere şi ară fi fostă în stare să împle emniţele cu noi, nisce confraţi, cari se gerâză ta „apărători" ai reputaţiei nâstre naţionale în lofotă monarchiă, să scrie astfelă: ,A putută „irredenta" să fiă ună moftă, il$r totdâuna numai ună moftă fârte primejdiosă iuţea să fiă, ear acum este o adevirată calami-ate, fiindcă nu am luată din timpă cu destulă btărîre măsurile profilatice, ca să combatemu icestă contagiu otrăvitoră. („Tribuna" Nr. 04 din 1885.) Politică şi lucru chipsuită este, ca în faţa lărturisiriloră contrariloră, că nimică compromi-■torâ nu s’a putută descoperi pentru Români, Bl urma cercetăriloră pornite din pricina pro- împuşcâturl din amândouă părţile, dâr fără o seriâsă însemnătate. Atji a intrată prinţulă în Sofia în fruntea a 12,000 de âmenl, fiindfi primită printr'o mare manifestaţia patriotică. S’au ridicată arcuri de triumfă. Ora-şulă este împodobită cu stindarde. In sunetulă clopo-teloră sosi principele înaintea arcului de triumfă dela intrarea în oraşă, buchete de flori i se deterâ. înaintea palatului au defilată trupele, în catedrală se ţinu serviciu divină. Corpulă diplomatică a asistată la acâstă manifestaţia. Belgradu, 26 Decemvre. In Serbia se află peste 3000 prisonierl bulgari, dintre cari numai în Belgradă 2596. Constantinopoli*, 26 Decemvre. Părta pretinde ca delagatulă bulgară pentru încheiarea păcii nu pdte fi admisă decâtă ca adjunctă ală lui Madjid paşa. O corespondenţă din Bucuresct, adresată c^iarului »P. Ll.‘; se ocupă de misiunea generalului rusă Wo- nele publice spre vindecarea răului şi liniştirea spiriteloră au luată măsurile cele mai energice. Aceste măsuri au insuflată încredere şi au prevenită răului. Cercetarea în contra popiloră valachl înaintea tribunalului din T. Mureşului n’a scosă nimică la ivâlă. Ei Iau primită proclamaţiunile prin postă, după cum le-au primită mai mulţi, chiar şi unii din partida guvernului-Afacerea cu dinamită din comitatulă Alba-inferioră n’are nici o lăture seriâsă, deârece s’a mai întâmplată ca âmenii să fure dinamită spre a putea prinde pescl. N’a avută deci acâstă afacere nici o legătură cu irredenta. Mai suspectă ar fi să fiă bătaia din cârciuma dela Vidolă dintre Trăscăienî şi Ocolişenî, însă cercetarea a făcută şi aic destulă lumină. Arestaţii au fostă liberaţi, şi cercetarea contra loră se face numai pentru deteriorare de avere străină. In acâstă cârciumă, s’au sfădită Ungurii cu Românii şi au ajunsă la bătaiă; Trăscăienii o au luată la să-nătâsa fără nici o apărare; Românii au rămasă în cârciumă şi judele a stricată unele obiecte, ce i stăteau în cale, apoi a mersă acasă. S’a constatată în urmă, că Românii au fostă cei insultaţi. Irredenta n’a avută nici o legătură cu acâstă afacere. Ataculă contra scriitorului din Murăşă-Ludoşă este crimă hoţâscă, însă e comisă de nişte servitori, cari n’au avută cunoscinţă de mişcările irredentiste, căci ei aprâpe întrâgă viâţa ’şl-au petrecut’o în câmpă ca păstori. Cercetarea nu s’a putută termina, deârece Komâromy din causa raneloră sale încă nu pâte fi luată la interogatoriu. Causa cu cantorulă din Cluşiu, după câtă sciu încă nu e decisă definitivă. Judecătoria cercuală l’a condamnată la 8 dile închisâre pentru ameninţare, elă însă a apelată. După cum se aude nu de multă s’a pusă în lucrare o causă de procesă a irredentei. In Ceagz au arsă a-partimentela a doi economi unguri — se susţine că fo-culă a fostă pusă. Solgăbirăulă a avută neprecugetarea a raporta fără nici o judecată şi fără a avâ indicii, că s’a pusă focă în urma irredentei. S’a făcută aspră cercetare la faţa locului. Comisiunea a aflată, că economii Unguri locuindă între Români, casele Româniloră tocmai aşa au fostă periclitate, ca şi acele ale Unguriloră. De-altmintrelea resultatulă acestei cercetări este încă necunoscută. Nr. 279. GAZETA TRANSILVANIEI După cele dise şi după cunoscinţele mele în procesele pentru >irredentă* sâu participare la ea în Ardeală nu s’a adusă nici o sentinţă condamnatâre; cercetările de pănă acuma n’au putută constata nici o participare a Bomâniloru. Desbaterea asupra Ton chin ului In şedinţa dela 24 1. c. a camerei trancese vorbi ministrulă de răsboiu Campenon contra deşertării Tonchinului, asta ar dovedi slăbiciunea şi nestatornicia Franciei. Frică de vr’ună răsboiu continentală n’are. Francia e bme organisată pentru defensivă. Bonapartis-tulă Raoul cŞice, că Francia o va păţi cu Tonehinulă ca şi cu Mexiculă. Francia trebue să se gândâscă adî, că nu e în culmea puterii. Ale arestă. Condamnatulă a apelată la tabla regescâ din Murăşă Oşorheiu. Tabla l’a achitată.—A rămasă de ruşine Ellenzăk. —0— Luni în 30 Decemvre v. la 9 6re înainte de amâ4I va fi alegere de protopresbiteră ală tractului Agnitei. Representaţiunea teatrală dată de tinerii comercianţi români Sâmbătă săra a avută bună succesă. Mâne v&mă face o dare de sâmă. —0— Balulu dată în săra de 28 Noemvre în Romanii, în folosulă musicei regimentului 14 de dorobanţi, a avut deplină succesă. Dâmnele militare, care făceau onorurile salonului, au fostă atâtă de prevenitâre şi amabile in conducerea seratei, încâtă publiculă a fostă încântată. După o dare de sâmă a d-loră Elena Gr o za, Natalia Dona şi Maria B o t e a n u, s’au încassată pe bilete 800 lei, & o donaţiune de bună voiă de 20 lei, cu totulă 820 lei. Subrăgându-se cheltuelile de 142 lei, s’au înaintată d-lui comandantă ală regimentului respectivă 678 lei. —0— Atragemă atenţiunea cetitoriloră asupra articulului privitoră la mila împerăUscă. —0— 0 mare esplosiune de mine s’a întâmplată 4ilele aceste în Mardy, Anglia. In timpulă esplosiunei 400 de lucrători se aflau în mină, dintre cari aprdpe 100 as murită. Tipografă, librăriă şi foiâ bisericescă-scolară în Caransebeşă. Salutămu cu sinceră bucuria, importanta circulară a Pr. Sânţiei Sale episcopului Io ani Popasu, dată în Caransebeş!! în 30 Noemvre a. c., prin care se pune temelia unei activităţi literare a Româniloră din acostă diecesâ, ce dori mă se fiă câtă mai roditdre şi folosit6re neamului românescă, recompensă, ce-o merită pe deplină fapta nobilă a Prea Sânţiei Sale. Etă cuprinsulă circularei: »Una dintre trebuinţele cele mai adâncă şi de multă simţite ale clerului, învăţătorimei şi ale poporului diecesei nâstre a Caransebeşului a fostă înfiinţarea unei tipografii şi librării diecesane. Astă4b când se scrie cu fulgerulă şi se călâtoresce cu iuţeala vântului; astă4î când numai acelă poporS pdte compta la trăinicie şi la ună viPoră mai fericim, care scie sâ se folosâscă de multele îmbunătăţiri făcute omenimei prin întărirea arteloră şi a seiinţeloră; astâcăpăţîn6se,« încâtă mai uşoră intră funia ancorei prin urechile acului, decâtă „cultura şi civilisaţia maghiară» în capetele lord. Dâr ce-i pasă autorului de îndărătnicia acestoră neamuri! Are elă acă de cojoculă loră, are să le cucerâscă şi maghiariseze — pe hârtiă negreşită. Prin urmare totă pe hârtiă să-lă urmărimd mai departe. Eld nu-şl pâte închipui ce sfântă patriotică a pu- tută îndemna pe Austro -Ungaria să ocupe Bosnia-Erţe-govina şi astfelă să-şî aprin4ă paie pe capă cu Serbia şi Muntenegru! Trebuia ocupată Serbia mai ântâiu. Dâr omulă nostru nu desperă. Nu i vorbă, starea internă a Turciei e sdruncinată, der chipă de mântuire totă e. Ungaria să întărâscă poporulă turcescă, der nu prin mărirea teritorului lui, ci din contră micşorându-lă. Cam pociiă modă de întărire! Destulă că d-lă Szekre-nyessy e de părere să înfiinţeze Ungurii ună puternică stată albaneză, care nu numai loră le va fi spre folosd ci şi Turciloră; er pe aceştia să i adune la ună loed ca uşoră sâ se p6tă apăra. Ba încă şi mai multă sâ facă Ungurii, să lupte împreună cu Turcii pentru retrocedarea Karsului şi Batumului de eătră Rusia. Dar vorba Ţiganului, asta’i asta măi Rumânico! Cum s’ar putea face acăsta? Ministrulă de esterne să asigure pe Unguri, că Prusia nu va apăra nici morali-cesce nici fisicesce pe Ruşi. Ungurii să caute a slăbi legăturile ce esistă între Prusia şi Rusia, şi iuruşă! asupra Ruşiloră, ală căroră jugă voră încerca să-lă scuture şi simpaticii, prieteni ai Unguriloră, Polonii. In asemenea casă ar fi o greşâlă a nu răsboi cu Rusia. »Mai vine apoi în ajutoră şi sciinţa strategică a braviloră, genialiloră şi isteţiloră noştri honve4î, cari ne asigură isbândă,» 4*ce autorulă. TOte ca tdte însă, Balcanii îi zacă la inima autorului. Şi ce bună ocasiune îi se oferă Ungariei acum, când în Rusia suntă la o putere conservatorii! »Putemă înainta fără nici piedecă la Balcani; neîntrebândă pe nimenea, neîngrijindu-ne de nimenea şi neuitându-ne la nimenea, să concentrăm!! o parte a trupelord ndstre la Braşovti, şi prin România sj întrămă în Sofia." Şi să nu credeţi că d-lă Szekrânyessy n’ar fi voi* ni cosă, pentru câ e fricosfi. Elă s’ar bate cu Ruşii, d& răsboiulă Crimiei, în care atâtea oştiri aliate abia a înfrântă puterea Rusiei, îi cam bagă mari frichi în osd Şi apoi Rusia în totă casulă trebue bătută, ca să n anexeze Bulgariei Pirotulil, Nişulă şi Vranja rupându-k dela Serbia. Ce privesce pe acăsta, e coruptă şi demo-ralisată, cu armată cu totă, care e nedisciplinată şi mOle, ca nici o altă armată, asta a dis’o şi împâratulă Alexandru II cu ocasiunea răsboiului ruso turcă. Fiindl deci răsboiulă cu Rusia inevitabilă, trebue purtată acum când Rusia are ună ţară panslavistă |şi când cei dio Petersburgă se gândescă la ocuparea unoră părţi din Turcia şî la unirea tuturoră Slaviloră sub ună singurii domnitoră. De se va amâna răsboiulă, mai târtjiu tre-cândă guvernarea Rusiei în mânile ţârei, adecă când nu va mai fi autocrată, totă felulă de intrige se voră ţese contra Ungariei. Nu sciu cum se'ntâmplă, că s’a schimbată boerulfl, Si place că s’a ocupată Bosnia şi Herţegovina, dar tre* GAZETA TRANSILVANIEI 1885. tfr. 279. aceste stabilimente: tipografia şi librăria suntă înfiinţate spre bucuria ndstră a tuturora. Deci fiindcă totă darulă se pogâră de susă dela Părintele luminiloră, înainte de t6te chemămă binecuvântarea şi ajutorulQ Atotputernicului Dumnezeu asupra acestei întreprinderi, şi încredinţându-o scutului său celui prea înaltă, totdeodată esprimămă recunoscinţa şi mul ţumita n6stră tuturoră aceloră bărbaţi luminaţi şi devotaţi binelui şi prosperării bisericii şi scolei n<5stre; cari au conlucrată la ajungerea nobilului scopă. Rămâne acum, ca pe aceste tinere aşe^ămintei tipografia şi librăria diecesană, care suntă creaţiunea nostră şi proprietatea clerului şi a poporului din diecesă, să le cultivămă şi să le sprijinimă, ca ele chiară in interesulă nostru propriu să crâscâ, să înflorâscă şi să prospereze. De aceea venimă a pofti şi a ruga ferbinte pe prea-onoratii părinţi piotopresbiterl şi administrator! protopres-biteralî. pe onorata preoţime, sinâde, comitete şi epitropii parochiale. pe domnii directori, profesori şi învăţători ai instituteloră şi scâleloră nâstre confesionale, mai departe pe toţi literaţii şi cărturarii noştri de orice eondiţiune şi stare, în fine pe bunulă nostru poporă primitoră de totă ce este bună. nobilă şi folositoră, ca toţi aceşti factori puternici, cari constitue diecesa se îmbrâcişeze cu căldură şi. s$ păriiniscă întreprinderea nâstră. Aşteptămă deci cu deplină încredere dela toţi, că tdte trebuinţele de tipărituri, formulare, protocâle, cărţi permise prin legi şi ordinaţiunî, hârtie etc. le voră procura dela înfiinţata tipografiă şi librăriă diecesană cu atâtă mai vertosă, că preţurile voră fi moderate şi că profitulă materială — căci celă spirituală nici nu-lă paternă preţui — se va întrebuinţa la timpulă său ărăş numai pentru scopuri mai înalte bisericescl şi şcolare ale clerului şi poporului dreptcredinciosă română din eparc-hia Caransebeşului. In fine nu putemă a nu face cu deosebire atentă pe onorata preoţime, sinăde, comitete şi epitropii parochiale, precum şi pe onorabilulă personală didactică la împrejurarea, că în privinţa preţuriloră şi altoră detailuri voră urma din partea consistorului diecesană încunos-ciinţări din casă în casă prin circulare separate, şi că cu conlucrarea organeloră consistoriale, apoi a personalului didactică dela institutele nâstre teologică şi pedagogică diecesane şi a altoră bărbaţi literaţi, cu începutulă anului viitoră 1886, se va eda o fâie bisericiscă, şcolară, economică şi literară, a cărei programă se va publica în deeursulă lunei lui Decemvre a. c. Impărtăşindă la toţi binecuvântarea nâstră archi-erâscă, sunt ală d-v6stre voitoră de totă binele. Ioană Popasu, m. p. episcopii. MILA IMPERĂTESCĂ. (Iscălirea unei resoluţiuni de onore şi a unei petiţiunî de desondre.) Vineri în 13 Decemvre s’a ţinută comitelulă pro-topopescă ÎI ală Braşovului. Intre alte’e s’a făcută din partea unui membru ală acestui comitetă o interpelaţia în cestiunea milei împărătesc*. D-lă protopopă I. Petrică dandă cuvântulă d-lui interpelantă, acesta şî-a desfăşurată interpelaţia cam în chipulă următoră: On. Comitetă Protopopescă I Scimă cu toţii că între însărcinările impuse sinodului şi prin urmare şi comitetului protopopescă este şi apărarea moralităţii şi a vâ-Zei bisericesc!; astfelă eu fiindă informată că în acestă protopopiată s’au comisă fapte, cari suntă menite a ştirbi onârea Româniloră şi a bisericei, mă vădă îndemnată a vorbi astătjî într’o cestiune, carea credă că va fi de totă interesulă pentru D-V6stră, car! ca şi mine sunteţi re-presentanţl ai comuneloră bisericescl din acestă protopopiată. Este vorba de mila împărătâseă. Nu voiu mai aminti fasele prin care a trecută acâstă cestiune, nici hotărîrile, ce le-a luată sinodulă archidiecesană în acestă privinţă, dâr voiu aminti ună singură lucru. Cu data 17 Maiu şi 25 Maiu, anulă 1884, s’a publicată în diferite cjiare nisce dechiaratiunî, atât o din protopopiatulă I, câtă şi din protopopiatulă II ală Braşovului, în care tâtă preoţime» arată prin argumente seriose, că modulă de împărţire a milei împărătesei este ună actă care vatămă biserica nostră, şi astfelă iscălindă toţi preoţii acăstă resoluţiune, declară solemnelă că nici unulă nu se va înjosi a primi ajutorulă acesta. Pe mine pentru astădată mă intereseză resoluţiunea luată în protopopiatulă II ală Braşovului. Acolo se tjice: că »deorece normalivulă ministerială este în contrazicere cu resoluţia împărătâseă din 29 Maiu 1861, că prin acestă normativă se vatămă autonomia bisericei, l’a dechrată ca ună actă înjositoră pentru biserică, şi a răspunsă, că până acum nu i s’a dată ocasiune ca să se întelnescă cu numitulă preotă, der la proxima convocare a comitetului protopopescă va veni cu scirî positive-Mirarea si indignarea, ce a arătat’o d-lă protopopă Petrică îi face ondre. Interpelantulă, luândă cu satisfacţiune la cunoscinţă acestă răspunsă, a mai esprimată unele temeri, cari re-sultă din relaţiunile de aprope ce le are preotulă Nic. Frateşă cu consistorulă şi în acâstă împrejurare vâtjândă ună mare periculă, face propunerea, ca cestiunea să se aducă şi la sinodă ca punctă separată, şi din sinodă să i se dea numitului preotă, ună votă de desaprobare. că posiţia archiepiscopului şi a consistorului se degra-dâză la rolulă unui birou de informaţiunl, câ e de temută că se va face abusurl, şi în fine avândă în vedere că consistorulă voră face paşii necesari la locurile competente pentru revindecarea acestui dreptă, preoţimea din acestă protopopiată declară, că la întâmplare când paşii făcuţi de autorităţile nâstre bisericescl, nu voră avă re-sultatulă dorită şi înaltulă regimă ară persista pe lângă umilitorele condiţiunl cuprinse în normativulă ministerială, renunţă la acelă ajutoră.« Urmâză iscăliturile tuturora preoţitoră din protopopiată. Acestă resoluţiă, scimă cu toţii, că a făcută forte bună impresiune între Români. Dâr ce se întâmpla? — Nu de multă vreme, cam prin Octomvre anulă acesta, prin 4iarele germane şi române din ţâră am cetită între acei preoţi, cari au fostă atâtă de slabi, încâtă au luată ajutoră de stată, şi numele preotului Nicolae Fra-teşă din Sân-Petru. Lucrulă, sunt convinsă, că nu vă va surprinde, căci cu toţii sciţi, că pănă a^i nu s’a des-minţită acâstă scire. Onorata comitetă! Nici n’ară fi de lipsă ca să mai (Jică ceva la acâstă scandalâsă cest»une, ar fi de ajunsă să pună faţă în faţă iscălitura preotului N. Frateşă cu acâstă scire, pentru ca însuşi să fiă pentru noi mortă moralicesee. Pe câtă de bună impresiune a făcută acea resoluţiune preoţâscă, pe atâiă de rău a impresionată şi a jignită simţulă fiecărui Română scirea din urmă. Nu trebue ca cineva să fiă Română ca să se simtă jignită, pote fi chiar ună Neromână, destulă este ca să afle, că cineva a iscălita o resoluţiă, ca cea din 25 Maiu a. c., şi că totuşi a petiţionată după ajutoră, şi-şi va face convingerea cu ce telă de omă are de a face. Nu ;faţâ de acei păstori ai sufleteloră vorbescă, cari fiindă slabi de duehă, ei de voia loră să dau în opinia publică, ca nisce nemernici, căci dacă chefulă loră este d’aşa de-a se face imposibili la Români, noi n’a-vemă decâtă să-i compătimimă. Lucrulă este destulă de tristă pentru naţiune. Mai tristă, şi chiar revoltâtoră pentru noi, este când cineva iscălesce cu drâpta o resoluţiă ca cea din 25 Maiu, âr în Octomvre cu aceeaşi mână iscălesce celă mai înjositoră actă pentru ună omă de carac-teră, iscălesce petiţiunea pentru mila împărătâseă. De aceea, lăsândă la o parte diversele scirî ce cir-culâză faţă de acâstă tristă insinuaţiune, întrebă pe d-lă protopopă, că are scire de aceea că preotulă din Sân-Petru, Nic. Frateşă, a luată, sâu ba ajutoră de stată şi» ală doilea, dacă nu a luată de ce nu a desminţită în monitorulă oficială din Pesta acâstă scire, âr dâcă a luată» fâcut’a d-lă protopopă vre-ună pasă faţă de acâstă întâmplare — In comitetă era indignare generală şi sub acâstă indignare d-lă protopopă, care a fostă iniţiatorulă fru-mosei resoluţiuni din 25 Maiu, a condamnată casulă şi APELt. Concetăţeni Români! Vă este cunoscuta, că se află o mulţime de copii de română aşezaţi Ia meserii aci în Braşovă de *Aso-ciaţiunea pentru sprijinirea învâţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşi.» Aceşti copii suntă de totă sârmanî şi fără de nici ună sprijină de acasă, suntă lipsiţi pănă şi de vestmintele cele mai neapărată de lipsă I Puţinele mijloce bănesci, de care dispune Asociaţiunea, suntă cu totală insuficiente pentru a provedea pe toţi aceşti năpăstuiţi ai sorţii cu tâte vestmintele de cari au trebuinţă, şi acâsta cu atâtă mai vârtosă, cu câtă ea astăZi — în urma oprirei scălei române de meserii din partea guvernului ungurescă — este silită se întrebuinţeze cea mai mare parte a modestului său bugetă pentru plătirea de taxe şcolare la scolele de meserii străine, ce suntă siliţi să le cerceteze astăZi toţi învăţăceii meseriaşi români, şi pentru procurarea recuisiteloră de scâlă de cari au trebuinţă. Concetăţeni Români! »Comitetulă Asociaţiunii pentru sprijinirea învăţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşi, în ne clintită sa credinţă în »Solidaritatea* Jce unesce şi trebue să unâscă astăZi mai multă decâtă [oricând tâte elementele sociali ale poporului română | întru a face bine, îndrăsnesce şi de astădată a apela la [înaltele D-Vostre sentimente de caritate rugându Vă se contribuiţi la adăpostirea lipsiţiloră învăţăcei meseriaşi contra întemperiiloră asprului anutimpă în care ne aflămă, [fiecare cu ce Vă voră dicta nesecatele D-V6stre senti-j mente de caritate şi de compătimire omenâscă, fie cu bani, fie cu vestminte vechi! Ajutândă aceşti elevi sâr-1 mâni. contribuiţi a se forma din ei în celă mai scurtă I timpă bărbaţi români de bună speranţă. I Concetăţeni Români! Nu pregetaţi a da o mică parte numai din ceea ce puteţi da fiecare şi multe la-crămî ce curgă încă astăZ' voră înceta de a mai curge mâne! Braşovă, 2 Decemvre 1885 Comitetulfl Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşi. Bariolomeiu Baiulescu, Ioanu Bozoceanu, preşedinte. secretară. SCM TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.) PESTA, 28 Decemvre. — Faţă cu comunicările foiloru esterne despre arestări în massă, ună comunicată ală lui „Nemzetw constată, că din causa proclamaţiei „României irredente“ pănă acnm au fostă arestaţi cu totulă 14 persdne, dintre care 8 au fostă imediată puse pe picioră liberă, âr 3 se află acum în arestă preventivă. (De ce se mai chinuescă bieţii 6meni, când gu-vernulă scie bine, că nu suntă vinovaţi în afacerea proclamaţiei? — Red.) BELGRADfl, 28 Decemvre. — Scirea, că Garaşanin ar fi unulă din membrii nemulţămiţi ai partidei progresiste şi că s’ar fi dată de urma unei intrige ţSsute, se desminte oficială ca fiindă neîntemeiată. buescă anexate Ungariei, pentru că oştirea maghiară şi-a vărsată acolo sângele, nu cea austriacă. Adecă să ne fiă vorba în taină, autorulă consideră oştirea română, care a înfrântă pe cei revoltaţi, ca oştire maghiară, sub firma căreia vrea să ocupe întrâga peninsulă balcanică cu sângele altora, şi popârele d’acolo să le facă accesibile cul-turei maghiare. »Dacă vomă dobândi, Z'ce eld» atunci Ungaria lui Ludovică celă Mare ârăşî se va vedea în charta Europei, âr’ de vomă perde, atunci acâstă Datriă ţi-e lâgănulă şi morruântulă, care te cresce şi te’ngrdpă; cu ună mormântă naţională Europa va fi mai avută.» Lucru naibii, că d. Szekrânyessy nu se mulţămesce ca hotarele Ungariei se fiă pe la Lom-Palanca şi Sofia; îi e doră de băi de mare, ar vrea să se scalde în Marea Neagră — de nu s’a îneca. „Mai târZiu să ane-xămă cordnei s-lui Ştefană şi pe România. Anexarea României acum e prea timpuriă, dar după ocuparea şi orânduirea Balcaniloră, România sâu ni se va supune de bună voiă, sâu trebue s’o anexămă.“ Cu armele însă nu’i dă mâna se facă acâsta autorulă, elă are ună plană subţire, e şiretă ca Ţiganulă, când fiind găsită în grădină Z>cea că vântulă l’a aruncată. Aşa se Z'că şi Ungaria, că civilisaţia şi cultura maghiară o-a aruncată în România, după ce va maghiarisa Ardealulă prin reuniuni şi prin crearea de scoli maghiare şi atunci „România vâZândă puterea nâstră espansivă şi cultura nâstră accesibilă, ne va fi ahatulâ nostru fidelă şi în urmă s’ar anexa de bună voiă Ungariei.“ Pănă atunci însâ trebue ca Ungaria, sub masca pretiniei, se tragă pe sforă pe România. — ertemi se espresiunea, dar acesta e planulă celă „subţire^ ală autorului. Şi sciţi de ce îi arde ca ună jară inima după România ? Pentru că „Ungaria are mare nevoiă de cele 200,000 baionete ale României, care nu trebuescă despreţuite, mai alesă dela ocuparea Plevnei.“ Sârmanele baionete, baţjocurite pănă la Pievna, mare preţă mai au! Şi’i trebuescă neapărată d-lui Szekrânyessy şi speră că, Ungaria ocupândă hotarele ei naturale — Balcanii, România s’ar arunca de bnnă voiă în braţele aceleia. Se ocupă apoi autorulă de afacerile interne ale României, de politica esternă a ei, de cestiunea Bassa-rabiei, aşa precum a lămarit’o d. Cogălniceanu in întrunirea din sala Mânu. Trece apoi la poporulă bulgară care, Z*c<î e^> e celă ma> vitală dintre rassele slavice, şi în urmă la poporulă croato-slavonă, care e celă mai cultă. Dâr îlă apucă durerea de inimă şi varsă lacrime patriotice, când vede autorulă, că influinţa maghiară nici nu se observă în Croaţia şi că guvernulă nu păşesce cu energiă la maghiarisarea acestui mărgări tară ală coronei S-tului Sţefană. Să-lă lăsămă aZI să plângă. (Va urmă.) SOFIA, 28 Decemvre. — In localităţile N o-voseloşiKrivofea a fostă la 25 c. o n o-uă încăerare Parlamentarii şerbi au declarată înaintea comandanţiloră bulgari, că Sârbii amăsurată armistiţiului să voră retrage. Dar Serbii, ocrotiţi de negură, au deschisă fo-culă asupra Bulgariloră, rănindăună oficeră şi câţiva soldaţi. Publicaţiunea gremiului farmaciştilor din Braşovâ» Conformă conclusului gremială din 12 Decemvre a. c., tote farmaciile din Braşovă cu începere dela 1 Ia-nuariu 1886 se voră închide în lunile din ârnă, adecă dela 1 Noemvre pănă la ultima Martie ale fiecărui ană, sera la 9 ore. Pentru lunile dela 1 Aprile până ultima Octomvre să mănţine ora de închidere, ca mai nainte adecă 10 ore sera. Se înţelege de sine, că la caşuri de trebuinţă stau tote farmaciile şi după ora de închidere în fiecare momentă la disposiţia Onor. publică. Braşovă în Decemvre 1885. Gremiulu farmacistiloră, 2—3 din Braşovu prin Caroltt Schuster. _______________________________preşedinte.__________ Editoră: Iacobfl Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu. Nr. 279. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Ouraalii la bursa de Viena din 24 Decernvre st. u. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 100 — Rentă de hârtiă 5°/0 • • 91.60 împrumutul^ căilorfi ferate ungare................ 149 50 Âmortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98 00 A.mortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 126 — âmortisarea datoriei câi-lorfl ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 110 20 Bonuri rurale ungare . . 10H 25 Bonuri cu ci. de sortare 1C3 00 Bonuri rurale Banat-Ti- mişft.................103.00 Bonuri cu cl. de sortarel02 50 Bonuri rurale transilvane 103 25 Bonuri croato-slavone . . 103 Despăgubire p. dijma de vinO ung.................98 împrumutata cu premiu ung.....................117 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 Renta de hărtiă austriacă 82 Renta de arg. austr. . . 83 Renta de aurii austr. . . 109 Losurile din 1860 . . . 139 Acţiunile băncel austro- ungare..................872 Act. băncel de credita ung. 299, Act. băncel de credita austr. 294 Argintulii —. — Galbinî împărătesc!.............. 5 Napoleon-d’orI.............. 9 Mărci 100 împ. germ. . . 61, Londra 10 Livres sterlinge 126 60 j | ooi 95 .20, 90! 50 60 98 98 95 25 Bursa ele Bueuresci. Cota oficială dela 14 Decemvre st. v. 1885. Renta română (50„). Reni a rom. amorf. , » convert. (60/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit tone. rural (7°/0) * » » (5°/o) » » urban (7°/0) . («°/o) • • (5°/.) ■ - Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. < » » Naţională Aură contra bilete de bancă . Bancnote austria ce contra aură. Cump. vend 87 88 91 92 83Vf 84x/a 29 31 102 104 86V* 87 V. 97 98 80 81 1140 1160 17. 18x/i . 2.00 2.04 Forte ieftină de vânzare * este j o cassă de bani I Nr. 4. de Friedrich Wiese, în piaţă Nr. 90, I Uşa 6. I Etagiu, 1—3. MR** Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potă cumpSra în tutungeria ! lui I. GBOSS. Anunţămu acelora onoraţi cetitori, cari vora binevoi a se abona lafbia nostră de aici încolo, că avema încă în reservă numeri dela începutula anului 1885 prin urmare pota sS aibă colecţiunea completă ROXUANU ISTORICU de Theochar Alexi. A apăruţii compleţii în 84 broşuri â 20 cr. Ori ce libraru, colportorii, legâtoru de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitorii. Acostă scriere este unică în t6tă literatura română, căci în adevăru nu posedămtt nici unu romanii originalii coprin^ându peste 1000 de pagini din care, nici una nu este lipsită de interesă pentru ori ce cetitorii. O variaţiune bogată, precum nu oferă Dici unulii din romanele traduse, apoi interesulu ce ni să excită pentru faptele istorice, preface lec- tura acestui romanii în o adevărată plăcere, în unu bogatu isvorii nu numai de distracţiune ci şi de instrucţiune. Textulă romanului este însoţită de ilustra-ţiuni, care şi aceste sunt originale, compuse de unu artistă anume pentru acostă scriere. Ea cuprinde istoria României, începându cu fanariotulă Caragea, trecându la revoluţiunea eterii grecesc! şi a lui Tudoră Vladimirescu, a cărui viâţă, fapte şi mdrte tragică sunt cu de amănuntulă descrise, atinge revoluţiunea dela 1848, tracteză pe largă Domnia lui Cuza, dândă ună tablou amenunţită despre acea epocă şi încheia cu alegerea lui Ca-rolă de Hohenzollern. Firulă, pe care să înşiră aceste tablouri istorice, să compune din ună sujetă sensaţională în t6tă puterea cuvântului. — Ună tată, perindă zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acâsta o reclamă dela elă, îşi ese din fire şi o lovesce de mârte. Pentru a scâpa de pedepsa legii, o tâ- resce în grădină, unde îi taie capulă îngropân-du-lă, pentru a face să crâtjă lumea, că cada-vrulă fără capă, este ală altei persdne. Cu t6te astea să vede silită a mărturisi faptulă şi este condamnată la muncă silnică. După câtva timpă să descoperă că .... dar cine voiesce a sci ce se descoperă, citâscă romanulă, unde va găsi cu ce să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şi astâmpere curiosi-tatea. Cine-şî procură intregulH opU de-a-dreptulă dela tipografia editore plătindu-lti, de-o dată înainte, s& va profita de economisirea portului adică va avea st trimeţă numai câte 15 crucerî de broşură s6u pentru 84 broşuri 5 fiorini. Tipografa Alexi, BRAŞO Vfj. T6te administraţiunile (Jiareloră românesc! suntfi rugate.a ne face ofertă pentru publicarea acestui anunţâ. Mersulti trenurilortl pe linia I*redeală-Budapesta şi pe linia Teiuşă-A.radii-BudapeNta a calei ferate orientale de statft reg. ung. Predealfl-Bndapesta Trenă de ersone Trenă accelerat Trenă omnibus Trenă omnibus 500 7.45 — 9 45 12.50 — — 9.47 1.09 — — 10.11 1.40 — — 10.44 2.27 — 6.22 10.51 2.55 — 7.01 11.18 3.38 — 7.33 11.36 4.17 — 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.0î — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 905 — 11.54 2.25 9 43 — 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.45 — 7.15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8,29 — 3.17 — 8.55 — 3.24 — 9.04 — 3.31 4.24 912 — 4.09 4.49 10 23 — 5.36 — 12.32 — 5.58 5 58 12.59 — 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.3* 6.45 — — 8.59 7.00 — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7.43 — 12 17! 8.47 — — 12.4 ?! 9.06 — — 1.21 9.26 8 22 — 2.05] 10 01 8.48 — 3.08 10.20 — — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.03 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12 59 — 2.58 12.07 4.45 8.22 6 00 2.10 10.05 10.30 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 00 6.05 Budapesta—Predeal fi Trenă omnibus Trenă accelerat Trenă omnibus Trenă de persăne BucurescI Predeală Timişd Braşovfi Feldiâra Apatia Agostonfalva HomorodO Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Copsa mică Micăsasa Blaştu CrăciuneW Teiuşlfv Aiudfl Vinţuta de susft Ui6ra Cucerdea Ghirisfi Apahida Claşiu | Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişrt Stana Huiedirta Giucia Bucia Bratca Râv Mezd-Telegd Fagyi-Vâsdrhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-peata Viena Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbâu Nedeşdu Clnşin Apahida Ghiriş Cneerdea ( ( Ui6ra Vinţuta de sustt Aiudti Teinştt Cr&ciuneta Blaşfi Micăsasa Copşa mică Mediaşîi Elisabetopole Sigişâra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra Braşovă Timişti Predeald BucurescI 6.47 Î0.37 1.44 5.S3 12.0 > 12 31 2.16 3.12 332 3.41 3.50 4.25 4 50 5.41 6 0* 6.40 7.00 -Ui 7.15 1.45 3.4 j 5.21i 6.41 7.14 7.42 8.31 9.01 10.0 ‘ 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12 57 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.20 5 31 6.07 6.32 7.30 11.35 3.15 7.2P 8.27 9.45 9 59 10.18 11.36 12.11 12.43 1.31 2.56 3.29 4.0* 4.18 4.31 5.05 Nota: Orele de nâpte sunta cele dintre liniile grâse. 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 2.3 i 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.44 11.28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 530 6.03 6.35 7.14 Tipografia ALEXI Braşovă. Trenă omnibus 8.00 11.40 2.31 6.01 6. U 7.20 8.01 10.05 11.02 11.3 12.14 1.09 1.60 2.48 3.23 4.56 9.4( Teiuşft- • * adft-Budapesta Budapesta- iradft-Teiuşfi. Trenă Trenă Trenă de Trenă de 1 Trenă Trenă omnibus omnibus persăne persăne accelerată omnibus TeiuşA 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-Inlia 11.46 — 4.27 Budapesta 8.0o 1.45 8 ('0 Vinţulă de josă 12.20 — 4.53 11.02 3.44 11.40 Şibotă 12.52 — 5.19 szoinox , 11.12 4.02 12 00 Orăştia 1.19 — 5.41 Ar&dA 3 37 7.53 5.96 Sinieria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — 6 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46 Branidca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 3.50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — «.12 Bărzova 5.57 — 8.10i Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 614 1023 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicica 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Aradtt 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12.24 Szolnok ( 2.39 12.00 4 51 Şibotă 10.43 — 12.53 ( 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 | Budapesta 7.10 | 2.10 8.16 Alba-Iulia 11.19 — 1.40 Viena -1 8.00 6.05 Teiuşft 12 05 — 2.24 Aradft-Timiş6ra Simeria (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus persăne persăne persăne omnibus omnibus iradA 6.00 12.55 8.25 Mmeria 6 3) 11.50 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00 Nămeth-Sâgh 6.50 1,46 8.54 Haţegă 7.53 1.19 3.49 Vinga 7.19 2 18 9.13 Pui 8 46 2.10 4.40 Orczifalva 7.38 2.36 9.25 Grivadia 9.33 2.57 5.28 Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 TimişAra 8.42 3.40 10.06 P etroşenft 10.43 4 04 6.S9 Timfşdra-Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Treml de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persăne persdne omnibus omnibus omnibus de pers. | Timişăra 6.07 12.25 5 00 Petroşent 6 49 9 33 5 28 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7 27 10 14 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 6.4S | Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11.37 7.35 Nămeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12 17 8 02 A radulă nou 740 2 54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 44 Aradft 7 50 310 7.40 Simeria 10 53 1,35 9.15