ANULO XLVIII. REDACŢIUNEA ŞI ADSţţBŢISTRAţXIJNEA i BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unii an ti 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi gtr&ln&tate: Pe anti 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. Ni 277. V SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. A NU NO IU Bl LE: O serii garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare/ 8orlsorI nefranoate rlmeaoiî. — ■anuaoripte nu $• retrămltS. Sâmbătă 14 (26) Decemvre. 1885. Braşovtl, 13 Decemvre 1885. „Marele proscrişii* Kossuth, cu t6te că a trecută de optiitjeci de ani, este încă de-o admirabilă vioiciune de spirită. Elu scrie mereu la scrisori politice, Una mai lungă decâtu alta, cari ocupă aprdpe neîntreruptă coldnele principale ale toiloră maghiare şi, ceea ce e mai remarcabilă, scrie cu multă vervă. Când nu scrie, conver-sâză, mai vârtoşii despre sdrtea ţârei, a căreia dictatoră o fostă odinidrâ, şi îi place a face prorociri. ţ)ilele trecute Kossuth avă o întrevedere cu corespondentulă „Gazetei piemontese*. Cu acostă ocasiune se pronunţă asupra situaţiunei politice. Dămă locă acestei interesante convorbiri, care conţine nisce momente f6rte caracteristice Kossuth (Jise: „Restituirea Poloniei ar forma pentru Occi-dentă uniculă şi singur ulii zidă contra Rusiei. Turcia a fostă în Orientu zidulă apărătorii contra Rusiei. Austria a comisă marea greşâlă, că a lăsată să se slăbăscă Turcia. Sunt datoră cu mulţămire Turciei, dar’ nu-mi potă închide ochii dinaintea faptului, că Turcia e în stare de descompunere, din (}i în (Ji 8e destramă şi nu e mai multă o garanţiă pentru Europa. Uniculă lucru, ce ar putea înlocui Turcia faţă cu Rusia ar fi dâcă s’ar formă state libere şi neatârnate şi dâcă aceste ar încheia alianţă şi ar purta o politică comună esteridră pe lângă o deosebită guvernare interidră. — Şi cre<}i D-ta, că asta încă s’ar mai putea întâmpla? — întrdbă corespondentulă (Jarului „Gazetta Piemontese.* — Atârnă dela multe împrejurări. Ddr a-cestă viitoră este fdrte ameninţată prin aceea, că Austria a ocupată Bosnia şi Herţegovina. In contra acestei ocupaţi uni, precum scii, a protestată consciinţa publică a Ungariei, nu din causă că Maghiarii, cum credă mulţi, ară fi inimicii Slaviloră, ci pentru că unitatea slavă ar avea o influinţă păgubitdre în întrulă monarchiei. Intru-aceea în afară de monarchiă ar fi bine privită unirea Slaviloră. De ar trebui se dau eu în a-acestă momentă ună sfată împăratului Franciscă Iosifă, l’aş consilia, să cedeze Bosnia şi Herţegovina Sârbiei, şi să facă cu putinţă formarea unui mare stată serbescu, care ar fi cea mai puternică contrabalanţă faţă cu Bţilgaria mare. Asupra acelui stată, Austria ar eserciâ o supre-maţiă morală şi astfelă s’ar putd împedecâ, ca Bulgaria să deviâ o provinciă rusdscă. — Ml daţi se înţelegă, că Austria şi Rusia nisuindă amândouă după supremaţia în peninsula balcanică în sfârşită se voră încăiera. — Da. Acdsta pdte să nu se întâmple acum, fiindcă Rusia n’află potrivită momentulă, din causa relaţiuniloră în Asia şi a temerei sale de încurcături interidre. Răsboiulă pdte că se va amâna aplanându-se conflictulă de faţă cu mai mari sdu mici dificultăţi. Ddr răsboiulă austro-rusescă, ddcă nu va isbucni astăzi, se va face mâne, pentru că nu se pdte încungiura şi evenimentele îlă voră provocă. Colaboratorulă „Gazetei Piemontese,* şl-a esprimată mirarea, că politica de ocupaţiune care e contrară intereseloră Ungariei, ba periclitdză chiar esistenţa ei, s’a efectuită cu ajutorulă băr-baţiloră de stată maghiari. A amintită, că Iuliu Andrâssy a fostă auctorulă ocupaţiunei Bosniei şî Herţegovinei şi Tisza, care în 1878 a fostă contra politicei de ocupaţiune, mai târziu a părtinită politica lui Kâlnoky, care ţîntesce dreptă la anexiune. Kossuth răspunse: ■— Franciscă Iosifă a esecutată politica sa propriă prin politicii maghiari; multă să’nşdlâ acei Maghiari, cari credă, că aceşti bărbaţi nu urmărescă o politică contrară intereseloră Ungariei, numai pentru aceea, că s’au născută în Ungaria. Odată pe ună Reputată maghiarii l’a agr&ifă împăratule: „Cum mergă lucrurile în Ungaria?* Deputatulă a răspunsă: „Binişoră. N’amă avd atâtă năcază de nu s’ar urmări cu privire la Bosnia şi Herţegovina afurisita politică a lui Andrâssy. “ La acdsta răspunse împăratul u: „Să scii şi să scie toţi Maghiarii, că în monarchia austro-ungară nu esistâ politică a lui Andrâssy, ci numai politica mea, politica împăratului, politica casei mele.“ — Şi Kalnoky? — Kalnoky nu e Maghiară, ci Cehă. — Ddr Tisza? — Tisza este* ună omă, care şl-a însuşită acelă principiu machiavellică, că cea dintâiu condiţiune a unui guvernă este, să se ţină la putere. Dânsulă s’a sciută susţind timpă de (fece ani. Nu crede însă, că politica esteridră a lui Tisza este politică maghiară. Tisza e ună astfelă de omă, care s& ’nchină celorU de susu, pentru ca sg pată porunci celoril de joşii. Ni-mică alta. In parlamentă are maioritate, ddr naţiunea nu e cu elă. Acdstă maioritate parlamentară e de cea mai ideală şi de cea mai perfectă docilitate. Odată s’a întâmplată în parla-mentulă maghiară următorulă casă: Preşedintele camerei deputaţiloră pusese la votă o propunere ce era îndreptată contra guvernului. Elă rugă pe deputaţi, ca aceia din ei, cari părtinescă propunerea să se scdle. Tisza în acestă momentă scriâ ceva pe banca ministerială. Distrasă cum era s’a sculată la votare şi aşa a votată în contra guvernului. După elă s’a ridicată tdtă cdta gu-vernamentaliloru. După ce s’a văzută greşdla Tisza (]ise cătră preşedinte: Poftesce de a mai pune înc’odată întrebarea, n’am fostă aucjit’o. Ingăduitorulii preşedinte mai puse încăodată întrebarea şi atunci Tisza şi cu elă ’ntrdga maioritate, care abia cu câteva clipite mai nainte se sculase pe lângă propunere, au rămasă nemişcaţi pe scaunele loră. — Dar delegaţiunile ? — Delegaţiunile? Aceste nu tragă la jcum. pănă nimică, răspunse Kossuth. IMn peninsula balcanicâ. Pirotu, 22 Decemvre. Martalitatea între trupele bulgare este enormă, din causa răcelei şi boleloră epidemice. La 30 Decemvre Serbii voră reocupa Pirotulă. Probabilă că mâne va începe esecutarea măsuriloră de deşertare. Belgradu, 22 Decemvre. Se vorbesce multă despre o apropiată amnestiare a criminaliloră politici din ultima revoltă. La cererea generalului Horvatovici s’a instituită ună snpremă senată de justiţiă militară, din causa demoralisării trupeloră. La ordinulă său au fostă împuşcaţi deja 60 de soldaţi, cei mai mulţi din Valjevo, din causa renitenţei. Belgradu, 23 Decemvre. Regele Milanu, are să mai rămână câteva ^ile în Nişă, deârece circula sgomo-tulă, că unele bataliâne din armata Nişa vei au făcută manifestaţiuni revoluţionare, din causa răului nutrimentă şi relei îmbrăcăminte. Regele a ordonată o asoră instrucţiune vrendă să se convingă în persână despre temeinicia acestei stări. Cu instruirea e însărcinată loc. colonelă Gavrilă Popovici. Manifestaţiuni revoluţionare s’au ivită, atară de batalionulă Valjevoei, şi la alte trei bataliâne: la celă din Zaiciară, Uzica şi Cacacă. Constantinopolu, 23 Decemvre. Cercurile turcesc! suntă liniştite în privinţa cestiunei rumeliote, dar le neli-niştesce cestiunea grechcă. Cu acăsta s’a ocupată ună consiliu de miniştri. Consiliulă admiralităţii ţine în fiecare 4i lungi şedinţe, deârece în casulfi unui răsboiu, se aştăptă neliniştiri pe mare. Persâne oficiale grecesc! din Constantinopolă speră într'o pacinică resolvare. Se vor- besce, că Grecia are de gândă să ofere Porţii o despăgubire în bani pentru Creta. Nimenea nu ’nţelege, cum ar putea îndrăsni Grecia a se răsboi, se admite, că con-teză pâte pe încetarea lui prin intervenirea Europei. Desbaterea asupra Tonchinului. In a doua $ de desbatere asupra Tonchinului, celă dintâiu vorbi profesorulă Passy. Elă e în contra politicei coloniale. Elă votâză credite pentru retragerea din Tonchină. Elă vrea ca mărfurile să mârgă în lume urmate de steagă, âr nu să-şi facă drumă cu tunurile. Raportorulă comisiunei pentru Tonchină, Camille Pelletan, ia cuvântulă, şi combate pe apărătorii între-prinderiloră coloniale, cari 4*ch că deşertarea Tonchinului e desavantagiâsă. Nu-i vorbă, şi elă şi partisanii săi simtă grâză că trebue să se deşerte ună teritoriu, pentru care s’au adusă atâtea jertfe. Dăr |ţâra nu mai vrea nici espediţiuni, nici cuceriri. E o ilusiune, că China va rămânea liniştită. T6tă lumea a promisă la alegeri d’a îmbunătăţi situaţiunea şi d’a face să dispară deficitulă. Datoria cresce, dările se mărescă. Şi când ar isbucni ună răsboiu în Europa, ar putea Francia să apere colonii atâtă de îndepărtate? Francia să nu-ş! neutraliseze puterile, căci în momentulă, în care ar avea d’a face cu greutăţi europene, ar putea fi încurcată în-tr’ună mare răsboiu cu China. Din patriotismă elă se opune rămânerei în Tonchină, proiectele guvernului nu le pâte accepta, pentru că îşi aduce aminte de trecută şi e îngrigiată de viitoră. In a treia 4» a desbaterei celă dintâiu vorbi mi-nistru-preşedinte Brisson. Elă combate raportulă corni-siunii. Dâcă guvernulă actuală cere creditele fără res-tricţiune, asta nu’nsemnâză că acceptâză deplină şi politica guvernului anterioră. Francia însă nu pâte rupe tractatele semnate. O asemenea atitudine ar pregăti Franciei mai multă daună, decâtă tâte cheltuielile în Tonchină. Ţâra nu s’a esprimată pentru deşertarea lui, pentru că nici nu vrea acâsta. Compensaţiunl şi avan-tage comerciale din partea Chinei se potă dobândi numai păstrândă provincia. Deşertând’o, ar cresce numărulă şi cutezanţa rebeliloră. Guvernulă declară sărbătoresce, că nici odată nu va părăsi moşia naţională câştigată. Jertfele şi faptele eroice ale armatei ne obligă, d’a nu le face nefructifere prin deşertare, care ar fi o ofensă pentru cei ce şi-au aflată mârtea acolo împlinindu-şî datoria. Brisson lămuresce apoi planulă organisării protectoratului în Anamă. Printr’o controlă financiară acurată în Anamă, cheltuelile administraţiunei le va acoperi ţâra şi va face cu putinţă reducerea armatei de ocupaţiune la primăvâră ca o divisiune. Mai pre susă de consideraţiunile comerciale stau onorea drapelului francesă şi prestigiulă naţională. Parlamentulă este pâzitorulă intereseloră materiale ale Franciei, dâr şi păzitorulă onârei sale. Vorbi apoi preşedintele comisiunei Tonchinului, Georges Perin. Elă nu împărtăşesce părerea, că prin deşertarea Tonchinului se vatămă onârea drapelului. Prin victoriele trupeloră nâstre s’a dată satisfacţiune acesteia Interesulă ţării cere să rupemă tractatulă, âr Chinei să i se câră a respecta drepturile şi proprietatea coloniştiloră de acolo. Tonchinulă trebue părăsită. Lanessan, după multă larmă, ajunge la vorbă, vrea să încuviinţeze creditele, dâr întrâbă pe guvernă că ce vrea să facă in Tonchină. Elă e mereu întrerupta. Se cere închiderea desbaterei. Andrieux cere să vorbâscft şi ministrală de răsboiu şi celă de esterne Desbaterea se amână pe 4»ua următâre. SOIRILE PILEI. Ună actă de caritate înregistrămă din partea ,,Reuniunei femeiloră române din Braşovă.“ Comitetulă ei a de^jsă a provedea mai multe fetiţe sărace dela scâla centrală română din locă cu vestminte şi încălţăminte. —0— De nu i-ar fi de deochi ministrului Trefort. Pare că e hotărîtă să fiă mai econowfi, căci a dată o ordonanţă inspectorului şcolară din Deva, ca să nu mai înfiinţeze nici o scâlă de stată sâu comunală, ba chiarfi Nr. 277. GAZETA^TR AN SIL V ANIEI 1885. cele esistente să nu se mai mărâscă; petiţiuni pentru mijlâce de învăţământă gratuite şi pentru ajutore băneseî să i se trimâtă numai în casă estremă. —0— A «pricopsită* de Crăciună ministrulă Trefort pe preotulă gr, or. lână Neagu din Nandoră cu 80 de fl. Te pui cu Neagu! —0— Sub titlulu „Român nemzeti hos'1 (erou naţională române) scrie „Ellenzâk“ următârele: ,,In Lipova, corni-thtulă A r a du 1 u i, o societate teatrală română dă represen-taţiunî teatrale, şi mai în urmă s'a jucată o tragediă, ală cărei erou este Iancu, tâlharulă şi banditule revoluţiei din 48, şi tragedia îld înalţă pănâ în ală şâptelea ceră, ca pe ună mare erou naţionale. Ore n’au putute găsi Românii în istoria loră une omă mai vrednică ca Iancu!?“ — Pâte pe Moldovân Gergeiy!? —0— Gomitatulă Timişdrei s’a făcută membru fundatoră ale reuniunei de maghiarisare din Ungaria de susă cu 100 fl. Ce-i lipsesce chelului, dâcă nu tichiă de mărgăritare! Nu e în stare să-şi susţină ună teatru, şi mai tace şi venătâre de «patrioţi.* —0— Inundaţiunile Jiului din luna Noemvre au pricinuite mari pagube in unele părţi ale Hunedorei. Dela Petroşenî păna la Sime-iia au fostă duse de valuri şese poduri în valâre de 10,000 fl. Firma Bayersdorf şi Biach a suferită o pagubă de 20,000 fl., deârece JiulO românescă a inundată magazinulă loră de lemne de construcţia şi a dusO lemnăria în România. —0— In părţile - de mâ^â 4* aIe comitatului Timişârei grasâză în mare măsură bâla de ochi. In cele din ur- de unde posede bacalaureatulă şi vizată de ministerulă nostru de externe, spre a se pută apoi supune consiliului universitare spre recunâscere. Acâstă decisiune fiindă aprobată de ministeră, se publică spre cunoscinţa celorQ în dreptă. -0— Din causa mulţimei sloiuriloră de ghiaţă, naviga- ţiunea pe Dunăre a încetate. —0— »Vocea Govurluiului* din Galaţi publică următârea scire: ,Ni se comunică şi înregistrămO cu ^plăcere că corpulă profesorale dela scâla nâstră comercială a subscrisă suma de una mie lei nuoi, care să servâscă ca basă a înfiinţărei unei biblioteci pe lângă acea scdlă. Ni se mai spune că consiliulă şcolară ar li autorisată pe d. directoră ală scâlei a se adresa cătră toţi autorii români din ţâră şi străinătate, cu rugămintea de a trămite gra-tisă operele d-loră spre a completa biblioteca menţionată.* —0— Intr’o scrisâre trimâsă din Pirotă 4iarului «Româ-nulu‘, se 4tce că scumpetea e atâtă de mare acolo, încâtO ocaua de j>âne se vinde cu 2 lei (vr'o 85 cr.) şi ocaua de zaeharO cu 3 lei (vr’o 127 cr.) —0— Leopold de Ranke, marele istorică germană, a împlinită la 21 Decemvre n. ală 90-lea ană ală etăţii. Bătrânulă istorică'se află în deplină sănătate. Schiţe din viaţa bogot anilor ii români Ardeleni şi ceva despre actuala diplomaţiâ română în ţ€ra român£sc&. Bucureşti, Undrea 1885. Titlu e mare, lucrulă pe care am a-lă spune e mă patru săptămâni, numai în cerculă Cubinului s’au [ mică şi pentru aceea povestirea lut n’are să supere pe ivită 138 de caşuri; dintre aceşti bolnavi 22 au orbită, nimeni. 24 s’au vindecată, 91 se află încă în cură şi unu a murită. —0— Tirgulă de ârnă din Feldiâră ţinută în 13 şi 14 Am venită la Bucurescî, eu care locuescă în fundulă Transilvaniei, în părţile ce despartă Ţâra ungu-râscă de ţera Ardealului. Rătăciam pe uliţele [ Bucuresciloră îu drepta şi în Decemvre n., a fostă curată târgă de miseriă. Cerealele 1 stânga, crucişă şi curme4işă pe nimeni nu vedeam, pe şi vitele se oferreau pe ună preţă ne mai pomenită de nimeni nu întâlneam şi pe nimenea nu găseam din scă4ută; o vacă de 2 ani s’a vândută cu 19 fl., ună cală, negreşită că nu de sânge arabă, cu 2 fl. 50 cr.; şi Ve4â. acei Ardeleni, cari în Ţera românescă a4i ar ave trecere pe de altă parte toba esecutorului de dare asmajea urechile. —0— Dintr’o arătare statistică aflămă, că în Ungaria suntă 19,874 surdo-muţi, dintre cari oraşulă Timişâra are 34, comitatulă Timişului 366. oraşulă Verşeţă 11, comitatele Torontală 462, Caraşă-Severină 533, Baci-Bodrogă 558, Ciongradă 209, C'anadă 67, Aradă 374 şi Uniadă 867; prin urmare Ungaria sudică cu împrejurimea ei cea mai d’aprâpe are 3476 de surdomuţi, dintre cari abia ună procentă au primită instrucţiune. Să nu se uite, că în statisticele unguresc! toţi surdomuţii suntă trecuţi ca Maghiari. —0— D. Cogălnicinu a anunţată d-lui prim-ministru Bră • tianu următorea interpelare: In vîrtutra cărei legi s’au expatriată şese Români? —0— Consiliulă universitară din Bucureşti, prin pres-criptulă său verbală dela 20 Octomvre 1885, a luată decisiune ca toţi aceia, cari posedă bacalaureate din străinătate şi voră voi a se înscrie la vre-una din facultăţile Universităţei, să se conforme cu legea, presintândă actele d-loră d-lui rectoră în termină fixată dela 1—15 Septemvre, legalis ;te de ministerele respective ale statului întrebam de bătrânulă Mânu, mi se răspundea: »hei domnule acela e mortă!“ — „Dar averea lui? urmam eu. — «Averea lui e în mana Bulgariloră, cari în ţâra românâscă n’au nevoe de împământenire! — »Cum se pâte, 4‘ceatn eU> averea lui nu e în mâna Bulgariloră, căci doră sciu eu că are şi duoi gineri transilvăneni. — „Aşa este, îmi răspundeau cei cunoscători ai stării lucrului; însă ginerii lui suntă din acei avuţi şi bogaţi Ardeleni* din ţera românescă, cari nu voră să mai scie nimică de cei săraci din Ardeală. — «Dovadă, îmi 4iceau grecoteii, că Mânu a uitată că e din^Ardâlfl este, că fiindă omă avută n’a lăsată ună gologană pentru o scâlă românâscă din Ardeală şi că în casa lui băiată săracă ardeleană n’a avută locă nici măcară după uşă. Vasilie Ştefană, mortă totă în anulă acesta şi de felă totă din Ardeală, a vrută elă ore să scie că în Ar-deală Românii se luptă pe morte şi pe viâţă ca sâ-şî păstreze legea şi naţia? „Nu!« Oyessa totă din Ardeală şi mortă Ia Septemvre a. c. pe cine a lăsată elă ca urmaşă în vestita lui bâ-căniă? Pe ună anume Ghersabek de origine rutenă sâu bohemă, care habară n’are de suferinţele Ardeleniloră, cari l’au făcută omă şi l’au pusă în piciâre. *Dar în sfârşită cum rămâne cu Momulâie, care de felulă ei e totă din Ardeală de lângă Sibiiu, în urmşi căreia n’a rămasă mai puţină de 4 mitiâne de franci şi care nu s’a învrednicită să lase pentru o scâlă română din Ardeală nici măcară o sută de franci, şi acum are să i se împrăştiă averea ca făina orbiloru, în Grecia Bulgaria, Sârbia şi Nemţeria.* »Ţi-am vorbită domnule pănă acum de cei morţi dâr când ţî-aşi spune de cei vii, şi cari suntă mari negustori, mari proprietari, mari profesori, mari ingineri, mari doftori, mari amploiaţi, academician!, şi toţi cu toţii îşi tăgăduescă felulă loră ardeleană de frică ca nu cumva Grecii şi Bulgarii să le arunce în ochi că suntă Ungureni, cum face imputări, cu tâte oeasiunile d. Ch. Th., bulgară de neamă, şi oricărui bună română ardeleană pismuindu-lă c'a venită în acâsta ţâră şi n’a lăsat’o în esploatarea Greciloră> Bulgariloră şi Jidoviloră, cari sciu să o stăpânâscă după formele liberale franţuzesc! îutr’o limbă pocită şi stricată românâscă." Au4indă eu atâtea vorbe slabe de neamulă meu din Ardeală mi-am pusă faţa la pământă şi stăm adâncită în gânduri că încătrău se apucă, cu cine să mai vorbescă şi cine să mî mai dea o scânteă de nădejde că neamulă meu românescă după cum îlă conduce diplomaţii români şi bogotanii români n’are să pâră? Am cre4ută ca să dau uitării vorbele grecoiteiloră de pe uliţă şi să mă ducă la Dieta ţării unde suntă adunaţi fruntaşii neamului românescă. La intrare suntă puse străji şi păzitori, cari nu voiau să mă lase 4icândă„ că aşa le este porunca dată de a nu lăsa pe Ungureni să asculte desbaterile ţării. Ună cunoscută ală meu de felulă lui din Sibiiu dâr ajunsă a fi mădulară din sfatulă ţârii mă cunâsce şi mă vâră şi pe mine ca pe ună nemernică în dietă. Servitorii la intrare sară cu toţii şi îlă desbracă pe deputată de sumană, eu rămâiu părăsită la o parte neavândă trecere vă4endu-mă îmbrăcată în haine românescî din Ardeală. Sfiiciosă, cum suntă de obiceiu ai noştri, stăm la o parte şi mă nimerisemă tocmai lângă stîlpulă uşii a chiliei unde se vorbea despre împământenirea Evreiloră şi Ungureniloră. Eu ascultam, dar ună servitoră se repede la mine şi mă aruncă la o perte 4'cându-raî: «la o parte mocane, căci vine d. fostă ministru pentru trebile străine în ţâră, d. Câmpineanu.* Eu au4porulfi Teuşului ar fi pe cale a-şl lăsa patria, ca Ciangăii din Moldova. Aci dâră nu poporaţiunea româna a opidului Teuşiu, a fost fi ridicată la rangulfl de nobili — pentru faptele măreţe patriotice — luptândfi cu vi-tejiă ca graniţerl dela Maria Teresia pănă la anula 1850 susţinându-se cu tâte cele din ale lorii luptându-se bărbaţii in bătăliele cele mai crâncene, câte 10—20 ani precum: în bătăliele cu Napoleonfi Bonaparte ş. a. fără aşi vedea căminele lorfi, âr femeia şi copii lăsaţi în mftoa sorţii, şi de atunci în totfi anula dau luptători bravi înaltului Monarchfi şi statului, dintre cari mulţi au fosta şi suntfi oficerî şi suboficerl decoraţi pentru meritele lorfi. Ore aceştia au avuţii crescere nepatrioticâ? Dâr durere! altuia este scopulfi stăpânitorilorfi, care este vădita limpede prin aceea, că şi dâcâ vr’unfi omfi cu sâmţurl bune se trudesce pe basa legilorfi esis-tente a se susţină de ceea ce este, a face să prospereze bl cultură şi civilisaţiune, e timbrata de nepatriotfi. trâneţelorfi mele. Dâr, ce să vâ41, Măria Tea? Nici n’a voita să se uite la mine. A trimisa pe unfi slujitor fi de m’a gonitii de la pdrta lui, sub cuvânta că nu mă cu-nâsce. Şi aşa cu lacrămî ferbinţl vinii a te ruga să-mi dai copilulfi ce mi-ai luata. •- »Cine este copilula tău» jupânâsă?“ — .Ispravniculfi din cutare judeţfi Măria Tea.“ — „Dute, jupânâsă la vătatulfi de curte, ca să te găsduiascâ la curtea mea până va veni fiulfi tău.“ Şi dând porunci grabnice ca să cheme pe jupânulfi Ispravnicii la curte, Vodă îşi căută de alte treburi ale ţărei. (Va urma.) RAPORT0 POLIŢIENESC^. Braşovfi, 11 (23) Decemvre. Furtulfi celfi mare, care s’a comisfi la firma Grani-chstaedte pe Graben« în Viena, şi-a răvărsata valurile sale pănă la Braşovfi. După o telegramă ce a sosita dela căpitănatulfi din Budapesta la autorităţile poliţienesc! locale, tură inculpaţi de furtfi doi tineri zidari blon4I, cari erau să vină cu trenulfi de persâne Nr. 304 la Braşovfi, fiind îmbrăcaţi cu bun4h Ba chiar bagagiulfi lorfi, o traistă de pânză în greutate de 27—30 kilo, fi-resce numai diamante, au fosta bine însemnate cu Nr. 92. Aici succesulfi trebuia să se împlinescă. Trenulfi aşteptata sosesce, pasagerii de prin cupeuri se supunfi unei revisiunl rigorâse, dâr fără resultalfi. Acuma ne mângăiamfi, că dâcă n’amfi datfi de hoţi, cela puţinfi vomfi da de diamante. Aşa dâr susfi la bagage. Cufârulfi celfi dintâiu, care fu ridicata din vagonfi, pârtă numărul fi semnificativa 92, dâr nu e traistă de pânză, ci unfi cufărfi mărişorfi în patru colţuri. Dâr unde suntfi junii cei doi blondini? Cufârulfi fu dusfi în cancelaria şefului staţiunii, când âtă, că se înfâţişâză figura frumuşică a unui braşovânfi binecunoscuta, nu blonda, ci bruneta, nu în bundă ci în uniforma unui oficerfi dela honve4I, deschide cu graţiă cufărulfl din cestiune şi apoi face semna cu mâna învitându-ne să visitămfi interiorulfi cufărului. Tablou! Nici vorbă de a afla diamante în elfi. Chiar nici Nurenbergianii nu spân4urau pe nimenea, pănă nu puneau mâna pe elfi. Statutele menţionate într’unfi raporta anteriorfi po-liţienescfi pentru hamali şi servitori, urloerl (eoşerî), pentru cei cari caută servitori şi servitdre, pentru căruţaşi, (birjari) şr mămularl (vân4ători de vechituri) s’au provă-1 4utfi cu clausula de aprobare din partea înaltului minis-terfi şi cele dintâiu trei vorfi întră în viaţă cu 1 Ianu-ariu 1886. Prin acâsta s’a satisfăcuta trebuinţa de multfi simţită, care cerea, ca săjise reguleze aceste profesiuni forte însemnate pentru funii oraşfi ca Braşovulfi, şi se pote 4^ cu drepţii cuvânta, că acestea statute vorfi afla recunoscinţă din partea publicului. Anume prin sta-lutulfi pentru profesiunea hamalilorfi a rândaşilorfi (servitori), care se afla pănă acuma într’o stare primitivă, se va pune capătfi multora înşălătorii din partea hamalilorfi şi stOrcerilorfi de mari preţuri dela publicfi, dâră mai cu sâmă dela străini, printr’o tarifă nouă fixă. Aceea se pOte 4iee despre statutulfi birjarilorfi, prin care preţurile pentru mersulfi prin oraşfi şi pănă la gară nu că nu s’au mai scă4uffi, din contră, s’au fixata pentru totfi terito-riulfi Braşovului la locurile cele mai plăcute de escursi-une, precum la Honterus etc., şi numai pentru călătorii afară din teritoriulfi Braşovului au partidele de a se învoi cu birjarii în privinţa preţurilorfi. De mare însemnătate este şi statutulfi pentru profesiunea urloerilorfi, care împarte totfi teritoriulfi oraşului în 7 cercuri şi să împartă 7 urloerl în ele şi să obligă atâtfi aceşt.a, câtfi şi publicula cu tOtă rigOrea, ca fiecare urloiu celfi puţinfi se se curăţe odată pe lună şi la împrejurări de două şi de mai multe ori. Iri* suburbii, dâră mai cu sâmă în suburbiulfi su-periorfi sâu Scheiu, se întâmplă lucruri în contra salubrităţii publice şi anume, că se aruncă umblătorile, gu-noiulfi şi alte lăpădăturî prin canale, ba chiar pe drumfi şi pe locurile cele libere şi că în cele mai multe curţi din acelfi suburbiu nu suntfi umblători de fellu sâu lă4I de gunoiu. Acestea au silita pe autoritatea poliţienâscă, ca să iâ măsuri întinse spre a delătura aceste rele. In scopulfi acesta s’au avisatfi taţii de vecini, ca necurăţeniile, gunoiulfi şi alte lăpădăturî să le care odată pe săptămână, ca în cetate, prin carulfi destinata, şi acolo unde nu suntfi lă4i sâu gropi pentru gunoiu, câta mai curândfi să facă, şi unde nu se potd face umblători în pământfi să se puie butâie, şi numai aşa se vorfi putâ delătura pentru totdâuna acelea lucruri, care suntfi în contra salubrităţii publice. Cu acâstă ocasiune se accentuâză cu deosebire că în suburbiulfi inferiorfi, în curţile, unde se pârtă economia rurală, este iertata lăpădăturile să le a-runce pe gunoiulfi, care se întrebuinţâză pentru scopuri economice. Apoi nu trebue perdutfi din vedere aceea, că autorităţile poliţienescl în sensulfi legii pentru salubritatea publică are dreptulfi de a porunci ca în fiecare curte să se facă umblătâre. In urmă se mai comunică, că comiulfi (calfă de prăvâliă) George Tampa alias Ciurcu, care întorcându-se acum 4 săptămâni din casa nebunilorfi din Sibiiu, acum câteva 4>le ş’a pusfi capătfi vieţii prin &pân4urare. Acâsta pâte, că a făcut’o din supărare, pentru că după ce s’a întorsfi nu ’şi căpătă ocupaţiune. La biroulfi de însciinţare poliţienescfi s’au făcuta următârelevînsciinţărl: Pentru o rămânere permanentă se anunţară 26 partide, schimbări de locuinţe s’au întâmplata 226, anunţări de calfe s’au făcuta 84, abnunţărl 103; învăţăcei s’au anunţata 22; s’au abnunţatfi 13. Şcolari s’au anunţatfi 23 şi abnunţatfi 22. Servitâre s’au anunţata 200, abnunţate 165. Lucrători, cari au lucrata puţinfi timpfi în Braşovfi, s’au însciinţatfil9, cari s’au dusfi 47. Prin ospătării şi prin case private s’au anunţata 585, âră 597 că s’au dusfi. In spitalfi au intrata 57 şi au eşitfi 23. In penitenciarulfi r. ung. au intrata 56 şi au esitfi 46. Din partea parochiilorfi s au arătatfi că s’au născuţii 102 şi au muritfi 57. Aşa dâră au fostfi cu totulfi însciinţărl 2483, informaţiunî s’au datfi 367. S’au pedepsita pentru călcarea prescrlpţiunilorfi de însciinţare în acâstă lună 21 partide. DIVERSE. Plăcerea eâletorilorfi în timpfi de iernă. — La 15 Decemvre a sosiţii la Viena trenulfi fulgeră (sâu după denumirea oficială: trenulfi espresfi ala orientului). Pornita dela Pansfi acesta trenfi semăna la sosirea lui cu unfi cilindru de ghiaţă; a trebuita să se aducă la îm-barcaderă unfi lăcătuşfi ca să spargă cu instrumentele sale portiţele vagânelorfi. După cum spunfl călătorii, între Salzburg şi Linz frigulfi ajunse la unfi gradfi de nesuferita, termometrulfi se coborîse pănă-la 25 grade Râau-mur sub puntulfi de ghiaţă. Pe căile ferate ale statului în Galiţia frigulfi a fostfi atâtfi de intensiva, nâptea dela 13 la 14 Decemvre, încâtfi Ia o staţiune între Stry şi Nou-Sandec duoi conductori şi unfi ajutoră s’au găsitfi îngheţaţi, fără mişcare neputându-se coborî, a trebuită să le vină âmenî în ajutorfi, tocmai după o jumătate de oră au mai ’evenitfi în simţire şi au putută relua ser-viciulfi lorfi. * âc * Resbnnare. — Petru Sasu din Răşinari isbuti de a împedeca o căsătoriă între Pinciu şi o fâtâ din Răşinari, din care causă Pinciu avea mare năcăzfi asupra lui Patru Sasu. Intr’o 4* Pinciu pândi pe Sasu când venea din Sibiiu, în apropierea comunei Răşinari, şi îlfi bătu cu unfi lemnfi atâta de c mplita încâtfi după părerea me-dicilorfi Sasu pâte, că din acâstă bătaiă îşi va afla mârtea. Pinciu tăgădui rnorţişfi, dâr gendarmii aflară lemnulfi plinfi de sânge în curtea lui Pinciu, pe care îndată îlfi luară şi îlfi duseră la Sibiiu, unde îlfi predară în mânile judecătoriei cercuale. EditorO: lacobfi Mureşiann. Redactorii responsabila.* Dr. Aurel Mureşiana. Nr. 277. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. OursuJ# la bona de Viena Bursa de Bueurescl. din 24 Decemvre st. n. 1885. Cota oficială dela 11 Decemvre st. v. 1885. Rentă de aură 4% • • • 100.— Rentă de hârtiă 5% • • 91.60 Imprumutuld căilord ferate ungare................149.50 Amortisarea datoriei căilor tt ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.00 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căilor# ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 110.20 Bonuri rurale ungare . . 103 25 Bonuri cu d. d6 sortare 1C3 00 Bonuri rurale Banat-Ti- mişd...................103.00 Bonuri cu d. de sortarel02 50 Bonuri rurale transilvane 103 25 Bonuri croato-slavone . . 103.— Despăgubire p. dijma de vină ung...............98.— împrumutul# cu premiu ung....................117 60 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinidui . 123.00 Renta de hărtiă austriacă 82 95 Renta de arg. austr. . . 83.20 Renta de aură austr. . . 109.90 Losurile din 1860 . . . 139 50 Acţiunile băncel austro- ungare................. 872 — > Act. băncel de credită ung. 299.— [ Act. băncel de credită austr. 294 60 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5.98 Napoleen-d’ori........... 9 98 ! Mărci 100 Imp. germ. . . 61,95 î Londra 10 Livres steriinge 126.25 Renta română (5°«). . Renta rom. amort. (5%) » convert. (6°/0) Impr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) * » n (p°lo) • * » urban (7 °/0) * » , (6°/o) • * (5%) ■ . Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » * Naţională Aură contra bilete de bancă . Bancnote austria ce contra aură. Gump. vând. 87 88 90 91 821/, 83V. — — 102 103 85 V, 86V. 96 97 90 91 71 72 ■ 18. 17Vt . 2.00 2.02 Curăţita pieţei Braşov# din 24 Decemvre st. n. 1885. <* Bancnote românesc! . . . . Cump. 8 40 Vând. 8.46 Argint, românesc .... . . » 8.35 8.40 Napoleon-d’orî . . . . . . . * 9.94 * 9 98 Lire turcesc! . , » 11.26 » 11.36 Imperiali . . * 10.22 . 10 32 Galbeni . . » 5.95 » 5.98 Scrisurile fonc. * Albina* . . * 100.00 * 101.- Ruble Rusescl . . * 123.— » 123.— Discontul# . . . * 7—10 ®/0 pe an#. MB** Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazda Transilvanieiu se potă cumpăra în tutungeria lui L GBOSS. Mtrnd «f. Orologier şl Optic în. BraşoT7”â., strad.a, Vămei Nr. 2 (în josă de biserica catolică) îşi reeomândă depositulu seu bine asortată de orolâge de busunaru helveţiane de aură si argintă, de orolâge de părete eu pendulă şi cu rame de tâtă specia, precum şi catene de aură, şi argintă pentru orolâge de busunaru, apoi jocarie diferite şi ună mare asortimentă de mărfuri Optice precum: oche larî, zwickeri, ochianun, Binokles şi Binokluri etc. şi multe alte obiecte de cca mai bună calitate pe lengă preţuri fârte moderate. Reparaturi şi orî-ce comande se vord eseeuta prompt solidă şi pe lengă garanţiă conscienţiosă. Orî-ce lucru comandată, la cas să nu convină se pri-mesce înapoi fără nici o perdere. ~ Asemenea cumpără şisohimbă orl-'e obiecte ce se ţină de acesta specialitate ==■ Anunţăm# acelor# onoraţi cetitori, cari vor# binevoi a se abonă la#f6ia năstră de aici încolo că avem# încă în reservă numeri dela începutul# anului 1885, prin urmare pot# să aibă colecţiunea întrăgă. Administratiunea »Gaz. Trans.» IB j Noua cancelaria advocaţialâ in Deşiu. ! 3P. T. Domnule I j Ca jurist# absolut#, — dnpâ o praesă mai îndelungată atât# la I mai mulţi advocaţi, câtu şi la notariul# public#, — am depus# censura de advocat#, Sunt# fiu de preot# român#, şi m’am devotat# căuşelor# poporului, căruia doresc# a-i servi cu dreptate şi sinceritate în apărarea căuşelor# procesuale de t6tă natura: civile, penale, urbariale, cambiale, politice, disciplinare şi succesionale etc. la — şi afară de judecătorie, ce mi se vor# concrede, şi a aplică în resolvarea acelora sensul# celu adevărat# al# legilor# esistente, şi al# dreptăţii esterne. Adăpat# în sciinţele teoretice şi practice şi în aplicarea tuturor# legilor#, — acestea vrău a-le revărsă spre folosul# poporului cel# năcăjit# fără distingere, şi care în mii de caşuri în t<5te (Jdele nu se scie singur# pe sine scăpa şi apără de asupritoriul# seu, fără povaţa şi îndrumarea advocatului conscienţios#. Astfel# într’armat# cu armele de sciinţă în legi, şi pregătit# de ad-vocutu cum pretinde spiritul# timpului modern, — am onăre a anunţa onorabilului public# română din patriă, cumcă cu ajutoriul# lui Dumnezeu „la l-a Ianuariu 1886“ ’mî voiu deschide cancelaria advocaţialâ aici în Deşiu, capitala comitatului Solnoc-Dobâca. Cunoscând# înrîurinţa şi influinţa D-v. în cercul# activităţii, unde vă aflaţi, ’mî permit# a mă recomânda şi a Vă invita cu perfectă stimă să binevoiţi — în cas de lipsa obvenientă, a mă onoră cu preţiăsa încredere atât# din partea propriă, cât# şi a partidelor# — cunoscuţilor# D-v., cărora voiu a lucra cu neobosire şi zel# nescăpătat#, pelăngâ cele mai moderate onorare. Cn stimă: GEORGE GRADOVXOXU, I—I advooatu în legile oomune şl oambiale. Mersultl trenurilorQ pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia TeiuşA-Arailă-Badapesta a calei ferate orientale de stat# reg. ung. PredealA-Budapesta Trena Trenft accelerat eradne Trenft omnlbna Trenft B udapesta —Predeal# Trenft Trenft Trenft 1 Tren# Trenft 1 omnlbua accelerat omnibu s de persdne omnlbua Viena — 7.15 3.15 1 ■ - Budapesta 6.47 1.45 6.20 8.0) Szolnok 10.37 3.44 | 7.29 9.11 11.4*' P. Ladăny 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 Oradea mare 5.33 6.41 — 1.28 — Vârad-Velencze — ■ — 9.45 2.00 Fugyi-Yâsârhely — 9.59 2 11 — Mezd-Telegd — 7.14 10.28 2,34 — Râv — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12.10 3.41 — Bucia — — 12.43 4.01 — Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.56 5.08 — Stana — — 3,29 5.27 — Aghiriş — — 4.0 5.50 — Ghirbdu ..... — 4.18 6.02 —. Nedeşdu — — 4.36 6.24 -- Clnşia j- — 10.0- 5.05 6.43 -- 12.05 10.16 — 7.03 — Apahida 12.31 — — 7.26 — Ohiriş 2.16 11.24 — 8.51 — Cncerdea | 3.12 11,43 — 9.31 — 3.32 11.45 — 9.43 — Uidra 3.41 — — 9.51 — Vinţuld de susti 3.50 — — 9.58 — Aiudd 4,25 12.08 — 10.24 — îeinştt 4.50 12.22 — 10.44 Crăciuneld 5.41 — — 11.28 | Biaşd 12.57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Oopşa mică 7.00 1.27 — 12.36 -- Mediaşd —-rî 1.45 — 1.22 6.01 Elisabetopole — 2.06 1.56 6.40 Sigişdra — 2.31 — 2.34 7.20 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.48 — 4.41 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 530 11.02 Apatia — 4.34 — 6.03 11.3' Feldidra — 4.63 — (5.35 12.14 Braşovfi | Timişd — 5.20 5 35 — 7,14 1.09 1.50 — 6.07 — — 2.48 Predeal# | Bueurescl 6.32 — 3.23 — 7.30 — — 4.56 11.35 9.4v Bueurescl Predeal# Timişd Braşovfi j Feldi6ra Apatia Agostonfalva HomorodG Haşf&leu Sigkişfaa | Elisabetopole Mediaşd Copsa mică Micăs&sa Blaşiu Crăciuneld Teiaşilt Aiudd Vinţuld de sus# Uidra Cncerdea fihirisfi Apahida ( Claşii Nedeşdu GhirbSu Aghirişd Stana Hoiedind Ciuda Bucia Bratca R§v Mezd-Telegd Fugyi-Văsârhely Vărad-Velinţe Oradia-mare P. Ladăny Szolnok Bada-peata Viena — 500 ( 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 5,58 ”6#8 7.14 7.43 8 22 8.48 9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 00] 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4,47 5.42 6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9.12 10.23 12.32 12.59 8.34 10.37 12 59 4.45 10.05 10.50 6.05 Notat Orele de n6pte sunt# cele dintre liniile grâse Tipografia ALEXI Braşov#. Teitişii- 1 r ad#-Budapesta Budapesta- Arad#-TeiuşA. Trenft Trenft | Trenă de Trenft de Trenft Trenft omnlbua omnibus persdne persdne acceleraţii omnibns Teiuş# 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-Iulia 11.46 — 4.27 Budapesta 8.05 1.45 8 l;Uj Vinţulti de joşii 1220 — 4.53 Q.AlnAir ■ 11.02 3.44 11.4# Şibot# 12.52 — 5.19 9ZQ11IOK i 11.12 4.02 12 00 Orăştia 1.19 — 5.41 Arad# 3.37 7.53 5.25 Smeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţ# 4.13 — 619 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.4b Branidca 3.04 — 7.04 Pauliş# 4.51 — 7.00 liia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 3.50 — 7.41 Conop# 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — w.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conop# 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6 14 10.23 Ilia 8.01 — 10.17 Pauliş# 7.12 6.30 P\37 Branicîea 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţ# 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Arad# 8.10 7.32 11.32 Orâştiă 10.10 — 12.24 2.39 12.00 45* Şibotfi 10.43 — 12.53 J5ZOJHOK | 3.16 12.14 5.10 Vinţultt de jos# 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 ] 2.10 8.16 Alba-Iulia 11.19 — 1.40 Viena - 8.00 6.05 Teluş# 12 05 — 2.24 Aradâ-Timişdra Simeria (Piski) Petroşenl Trenft Trenft de Trenft de Trenft de Trenft Trenft omnibns persdne persdne persdne omnlbua omnibut Arad# 6.00 12.55 8.25 şMmeria 6 30 11.50 2.23 Aradul# nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00 Nâmeth-Sâgh 6.50 1 46 8.54 Haţeg# 7.53 1.19 3.49 Vrnga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.40 Orczifalva 7.38 2.36 9 25 Crivadia 9.33 2.57 5.28 Merezifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 ’Bfmişdr» 8.42 3.40 10,06 P etroşenl 10.43 4.04 6.89 TimlşAra-Arad# Petroşenl—Simeria (Piski) Trenft de Trenft de Trenft Trenft Trenft Trenft pera6ne persdne omnlbua omnibus omnibus de pers. TimişAra 6.07 12.25 5.00 Petroşenl 6.49 9.33 5 28| Merezifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10.54 6.4C Vmga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 lt 37 7.35 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţeg# 9.31 12.17 8 02 Aradul# nou 7.40 2,54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 44 A** sm*# 7.50 3.10 7.40 gfmerfi « 10 53 1,35 9.15