BED ACŢIUNEA ŞI A DM IN1NTRAŢIUNEA t BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE DI. Pe unfi anfl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Ho mânia şi străinătate: Pe anfi 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCXURILE: O se'riă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Norişori nafranoate nu ae prlmesou. — SUnuaoripte nu ae retrfimltfi. N& 272. Sâmbătă Duminecă, 8 (20) Decemvre. 1885. Braşovfl, 7 Decemvre 1885. Proiecte de lege de cea mai mare însemnătate se desbată în camera deputaţiloră din Peşta, e vorba chiar d’a se reformă, adininistraţiunea, d’a se da puteri escepţionale fişpaniloru, şi totuşi nici unulu din vorbitorii unguri, cari ţină discursuri unulu mai lungă decâtă altulu, nici u-nulă, (jicemă, nu-şî aduce aminte, că în acestă stată mai trăiescu afară de Maghiari şi alte naţionalităţi, cari nu voru să renunţe la individualitatea loră şi a căroru interese de viaţă cere prudenţa de stată să fiă câtă mai multă respectate. Naţionalităţile se amintescu în discusiunile din cameră numai spre a justifica măsurile abso-lutistice propuse de guvernă, numai spre a arăta în cătrău trebue să se îndrepteze săgeţile maghiarismului violentă. Puterea a orbită — cum ne arată istoria — şi alte naţii multă mai deştepte, mai harnice şi mai resonabile, cu câtă mai multă n’a trebuită ea să orbescă pe Maghiari, cari s’au născută cu patima d’a fi domni şi stăpâni peste conlocuitorii loră de altă rassă şi cari prin urmare suntă pre-domniţl d’ună fanatismă naţională unică în felulu său? înainte de vreme se mai găseau Maghiari cu vă(jă şi cu sciinţă, cari când se tractâ de grava cestiune a organisaţiunii interidre a statului, îşi aducău aminte de toţi factorii lui şi le strigau celoră ce voiau să facă din Ungaria peste ndpte ună stată naţională maghiară : staţi pe locă şi nu vă pripiţi, căci mai sunt şi alţii în ţărâ şi ar fi fdrte nepolitică să le damă cu măciuca în capă fâcându-nii inimici de mdrte! In urmarea admoniării loră s’au născută legea de naţionalitate, legea de scdle şi altele. Astăzi însă nu mai trăiesce ună Deak, ună Eătvăs, nici chiară de ună Mocsary La jos nu se mai aude nimică, cu tdte că este în viăţă şi e membru ală camerei. Vocea prudenţei şi a precauţiunei politice a amuţită cu totulă în camera ungură. La ordinea sub care acesta ar accePta holărlrile _ ., „ ... . A v i • comisiunei militare internaţionale, provâeă în cercurile care să aiba curagiulu a combate mâcamdin iV ■*. , a. . .... ' , ® . j politice şi chiară diplomatice mirare şi indignare. Bulgarii punctă de vedere ală precauţiunei politice acăsta se pr0vOcă numai la succesulă loră dela Pirotă, dâr de nedreptate strigătbre la ceriu!! R6sboiulfi dintre Şerbi şi Bulgari. aceea, că teritoriulă Vidinului e ocupată de Şerbi nu i vrâu să scie. Bulgarii n’ară fi ajunsă la Pirotă, dâcă | comanda serbâscă n’ar fi primită propunerea de armisţiu. ! Sofia, 17 Decemvre. Circulă sgomotulă, că Austro-Bdgradu, 16 Decemvre. Sttuaţhmea a devenitu ^ Dngarja ar „ Inolinatâ) sjş Iucreze pe ,ângă guvernula mai smâsa, fimdo ca Bulgarii nu vrtai u,a bu,gara ar fi dUpusa sS.ncheie re. aci încă şi mai puţină se pâte suferi ca mai nainte. pace Situaţiunea este prin urmare fdrte critică. ţ Sofia, 15 Decemvre. Guvernulu bulgară a respunsu j la paşii întreprinsî de puteri astfelu: , După ce guvernulă j bulgară a făcută deja să valoreze acele motive, ce au determinată pe Serbia să primescă condiţiunile armistiţiului, elă a aşteptata ca puterile să hotărască, care ară fi condiţiunile pentru Serbia seu pentru Bulgaria, ce co-răspundă situaţiunii respective adoptate de cei doi beligeranţi. Guvernulă e surprinsă a vedea, că puterile facă acum o propunere, care privesce cestiunea de ună rangă subordinată, cu atâtă mai multă, cu câtă o liniă de demarcatiune pentru zona neutră esistă deja pe teritoriulă sârbescă. De aceea guvernulu nu pâte consimţi, ca demarcarea zonei neutre se se facă pe teritoriulă bulgară, deorece intervenirea Austro-Ungariei se aplică numai asupra teritoriului serbescă. De aci resuîtă, că pentru comisiunea militară, care se ţărmuresce numai asupra lucrăriloră technice, nu esistă nici ună temeiu de esistenţâ. Cu t<5te astea guvernulă primesce propunerea privitore la comisiune, spre a-şî dovedi respectulă ce-lă are faţă cu puterile, dâr stăruesce pe lângă aceea, ca comisiunea să reguleze nu numai afacerea curată teehnicâ, ci să pună în cumpănă şi situaţiunea Bulgariei, şi să ia în considerare învingerea şi perderea. Deci guvernulă este convinsă, că puterile voră primi următorele propuneri : 1. Ca delegatulă Bulgariei să fiă admisă în comisiune pe picioră egală cu delegatulă Serbiei; 2. Ca puterile să nu permită sub nici o eondiţiune Serbiei, d’a reîncepe ostilităţile, şi să-i impună îndatorirea d’a deşerta în celă mai scurtă timpă teritoriulă bulgară. Guvernulu cere câtă mai curendă răspunsă, pentru ca să se’nţelegă cu Madjid-paşa asupra restabilirii păcii. Petersburgă, 16 Decemvre. Fiindă că în conferinţa din Constantinopolă s’a denegată tractatulă din Berlină şi fiindă că Turcia renunţă la binefacerile sale, Rusia nu pâte stărui faţă cu tote puterile în menţinerea lui. Cu iertfirea tractatului ai liînrândii-se np.nlru—tranafnc— Guvernulă turcescă dă mare atenţiune pregătiriloră de răsboiu grecesc!, mai alesă înarmăriloră navale. Se crede, că la o eventuală începere a ostilităţiloră Grecia va împedeca flota tureâscă la eşirea ei din Dardanele şi va încerca să debarce într’ună punctă ală golfului Salo-nică, pe când trupele dela graniţa Epirului voră sta în defensivă. Din acestă plană se deduce, că Grecia aspiră la o parte din Macedonia. ţ)iarulă ministrului grecescă din Atena e informată, că în curândă se va întruni în Viena o conferinţă pentru revisuirea tractatului din Berlină. Anglia şi Irlandesii. Numărulă celă mare ală Irlandeziloră, cari au fostă aleşi în parlamentulă englesă, a impusă atâtă liberaliloră câtă şi conservatoriloră. Aceştia, văijendă, că numai uniţi1 cu Parneliţii potă maiorisa pe liberali, începuseră in (filele acestea a tracta pentru o înţelegere comună, dâr nu s’a ajunsă la nici ună resultată, deorece cabinetului actuală i s’au părută prea pretenţiâse cererile lui Parnell pentru Irlanda. Din contră Gladstone e dispusă a face concesiuni Irlandeziloră şi de aceea elă continuă trădările cu Parnell. Gladstone e hotărîtă să primâscă urmă-torulă programă irlandeză şi să’lă presinte parlamentului: Ună parlamentă în Dublin, capitala Irlandei, avendă a controla esclusivă afacerile irlandeze; dreptultt de veto ală corânei, der numai la consiliulă ministriloră irlandezi. Membrii irlandezi rămână în parlamentulă en-glesă şi hotărăseă împreună asupra tuturora afaceriloră monarchiei; mai departe poliţia irlandeză cu controlă esclusivă irlandeză. Parnell asigură, că va da deplină garanţiă pentru scutulă lealei minorităţi şi siguranţă pentru interesele legitime ale proprietariloră de pămăntă; de asemenea deplină liniştire pentru atitudinea Irlandei faţă Anulia ... ■ ■ ..... * *' — Nr. 272. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Gladstone e gata să desfiinţeze şi viceregatuld. Ar mata regulată, miliţia, flota şi afacerile străine rămână re-servate parlamentului englesă, la a cărora deliberare Irlandezii îşî vorâ trimele deiegaţi la Londra. Dări şi vâ-muri n’au să se tracteze ca afaceri irlandeze, deşi Parnell cere şi acăsta. Conservatorii se opunft absolută ăstora fela de proiecte şi au de gândii să apeleze la ţe^ă, în casa când ara fi învinşi în parlamenta în vreuna din aceste cestiunî. Nu credemtt. că apelula conservatorilor va avea efeetă, deărece alegerile din urmă au dovedita, câ ţera e mai multa cu Gladstone şi Parneliţii nu puţina vora contribui cu voturile lorâ la succesele partidei liberale. aici adunarea sa generală. Intre obiectele de pertractatO amintescâ : 1) prelegerea practică: Cum să se propună limba maghiară în clasa I—II. a scălelorâ nemaghiare, din care a resultatO, că la propunerea elementdorâ maghiare în seolele române, germane etc. să se ia în privire mii ântăiu limba maternă de propunere a respectivelor scole, pe basa căreia apoi să se numeseă noţiunile şi în limba maghiară, cu deosebire s’a recomăndata espunerea în modO intuitiva şi practica a obieeteloră ce îneunjură pe eleva mai ântăiu în limba de propunere maternă şi apoi şi în limoa maghiară; 2) geografia comitatului FăgăraşO, elaborata manuscrisa revidata prin tr’o cnmisiune, şi acum aprobata de adunarea acestei reuniuni. Autorula acestui optt, de interesa pentru instrucţiunea in scălele comitatului Făgăraşa, a fosta îndrumată de reuniune, ca să tipărescâ acăstă geogratiă a Ni se comunică din paşaliculă lui Banfîy: ,,In comitatului Făgăraşă, spre care scopQ reuniunea a alesO comuna românescă BidinO comit. SolnocQ-Dobeca,; o comisiune care se intervină la comisiunea administra-cerculh Ceucisiu, judele comunală Toadertt Ne ch i ta, | tivă a acestui comitată pentru unO ajutoră bânesoO la la intrigile evreului Dask&l Itzig pe lângă fişpanulâ şi | acoperirea speseloră de tiparO, S’a făcută propunere, ca persecutata de judele procesuala din Ceucisiu Ludwig f acesta opO fiind de interesă să se edea şi în traducere Nagv, fh silita să abcjicâ la funcţiunea sa „pentru câ nu'românescă. Mai aminteseO între celelalte obiecte de per-scie unguresce." S’a fixată o cendâ că „nimenea nu pote pretinde j noscO că şl împlinesce consciinţiosO oficiului său. Păca- dela elQ să bea apă pe frigidă ăsta mare." Unu poliţistă trebui să intervină. De va fi băută altceva de câtă apă în acea seră, şi anume pe priciuiă poliţiei, nu scimă. —0— Ni se comunică din Făgâraşâ cu data 4 (16) Decemvre: »Reuniunea înveţâtoriloră din comitatulO Făgăraşului şi-a ţinută astăZiîn loealulă scdlei civile de stata de tuia d lui Siivişianu a fosta însă şi este acela, că se a-firmă de ceea ce este : de Românâ. D-sa prenumără câte o foiă naţională er ficei d-sale şi astăZI i prenumără unâ Ziarâ beletristică română: „AmiculO Familii" Domna Siivişianu — deşi născută maghiară — este o adoratdre a costumului româna naţionala. Cela mai Din Senatul ti român ti. In şedinţa dela 4 Decemvre a senatului românO, cu ocasiunea desbalerilorO asupra răspunsului la mesa-giula tronului, la paragrafulă despre evemmenteie de peste Dunăre D. C. Boerescu Z^e între altele, că nu parla-rnentulă a aflată cela dintăiu ceva in evenimentele de peste Dunăre, ci străinătatea. GuvernulO a cerută dări-marea fortăreţeloră bulgare, tocmai cândă Bulgarii erau în resbelă cu Sărbii. Ei, de ce acăstă cerere tocmai a-cum? Guvernulă a tăcută espulsărî, în virtutea legei străinilorâ. Der când s’a votată acăstă lege, a Z*s0 în Cameră, că nu va esita niciodată a arătă Camerei motivele pentru care ar fi nevoita a face asemene espulsărî. Cu tote asestia d-sa n’a arătata nimică Cameriloră pentru ce a făcută espulsărî. Aşa dăr controlulO parlamen tutui de fapta nu esistă; nu se esercităzâ. D. I. C. Brâtianu răspunde între altele: înaintea frumoşii şi eleganta costuma română în baluîu din ăsta revoluţiunei dela Filipopoli am întâlnită la Marienbad ană din Betleană a fostă ală stimabilei d ne Siivişianu. pe d. Giers şi am putută constata disposiţiunile de FOILETON tT. VITEJII. (urmare) SistemulO de „verbung" (apelă Ia înrolare voluntară) luase o mare estensiune, fără a fi îndestulitoră, şi de aceea fu înlocuita cu sistemula de „conscripţiune* (re-: cruţare pe basa obligămăntului militară), care asigura; statului ună numără de trupe bine ţărmuri!â, indepen- \ dentă de succesele birourilorO de înrolare voluntară. EfectulO ârmeloră de focă mai perfecţionate devenise mai1 înfiorătoră şi libera voinţă a individului nu se mai luă, în considerare, afară numai dăcă îşi punea omâ în locă j său mai târZ'u dăca se răscumpăra ; cu tăte aceste învă- 1 ţătorii, preoţii şi studenţii diligenţi său artiştii erau cruţaţi. Dăr la lena armatele permanente şi-au aflată de- .■ saslrulO. In loeuiă loră a păşită lobligămăntulă de înrolare generala, a căruia valore a fostă cunoscută mai în-tăiu de PrusienI, şi care a fostă introdusă apoi şi, după o învăţătură primită cu preţă de multa sânge,, imitată şi de alte state. Obligâmentulă de înrolare generala este J însă pretensiunea cea mai aspră a statului dela cetăţenii! săi. Nu se ia în considerare decă omidă dela natura este predestinată pentr’ună erou său ună laşa, dăcă unulă ; are dorinţa a merge în răsboiu, ăr celuilaltă îi este groză I de elO. Şi amândouă contrastele suntă representate în subtilă se află eroi născuţi şi omeni laşi tocmai aşa ca ; între meseriaşi. | Astfelă statulă modernă ia pe june din posiţiunile ; cele mai eterogene ale vieţei şi fără a-îă fi crescută mai l ’nainte pentru răsboiu, ca odinidră, fără a-10 fi pregătita moraliceşte îlă bagă în şirurile armatei după o instrucţiă j mechanică în diferite eserciţii, ce-o pretinde resboiulă ■■ modernă şi ce-o primeşte într’ună timpă anumită, îlă înşiră ca pe ună zîdă vm, asupra căruia o sută de sol- i daţi inimici potă îndrepta într’o minută două mii de îm- ’ puşcăturî şi care servesce asemenea ca ţintă tunuriloră. Şi în acăstă situaţiune trebue să asculte cu încordată 1 atenţiune de poruncile comandantului său, trebue să ţîn-, tescâ bine asupra inimicului, trebue dăcă este întrebuinţată în tiraiîorl se fiă cu bagare de semă la mişcările soţiloiă săi de luptă spre a sta în legătură cu ei şi afară de aceea să se scie folosi pentru propriulă seu scufă de forma şi acoperirea terenului; şi cu câtă mai perfectă va satisface elu tuturora acestora cerinţe, în mania im-presiunilorO de grozâ ce le provocă ranele şi mort ea din jurulă său, cu atâ ă mai multă dovedeşte o tănă a sufletului, care se manifestă în timpă de perieulO prin re-sistinţă constantă şi puternică şi acăsta este moderna vitejiă, care face ca răsboiniculQ în mâna comandantului să nu fiă deeâto ună «instrumentă gata a sebate*,cnm cere rcgulamentulO. şi care în loculă consciinţei puterei fisice pune resignaţiunea. Acăstă perseverare în periculă, rece şi făr’ de nici! unO efeetă, este şi cea mai grea cerinţă ce i-o face i ».£aLniviii5 soldatului. Unde pote să se manifeste >elan«-i ulă*), e mai uşoră, pentru că aici efectulâ spaimei este înlăturată de acela ală entusiasmului. »Se jeter dans la bataille la tete la premiere **) nu e numai modula de luptă predilecta ală Francesiiorâ, ci a tuturora popăreloiă romane şi peste tota a tuturora poporelora cu tem-peramentâ care se înflăcărează uşorO. Trebue să aibî mare cunoscintă de omeni ca să poţi aprinde acesta elana şi acăsta este o artă, care a fostă de când lumea ună darâ graţiosO ală naturei dată ma-riloră beliducl. Unâ singura cuvântă pronunţată la timpulO şi la locuia cuvenita face adeseori minuni, neuitând de esem-plula personala, care mai totdeuna răpesce massele cu sine, cu tăte că ceiâ, care î:â dă, trebue să rămână mai cu sâmă de totâ rece, pentru că are a gândi prea multă, decâtă ca să mai pătâ şi sămţi. Ori dâră s’ar pute crede, că NapoleonQ atunci, când s’a pusă la Arcole cu stegulă în mână în fruntea coloneloră sale de asaltii aprăpe demoralisate şi s’a aruncată în ploia de ghiulele austriaoe, a fostă elă însuşi entusiasmalO? De sigura nu! Decă l’a cuprinsa una afectă ald inimei, atunci • acesta a fostâ grijea cea mai tortură! ăre pentru resul-tatulă luptei; der elâ cunoscea sensula Francesiiorâ săi pentru efecte dramatice; elO le dădu ună asemenea efeetă şi ei se răpeZiră cu toţii înainte »la tâte ia pre- *) âlan-sborQ, repeZire; se Z'ce cu deosebire de mişcările cele iuţi, la cari s& lasă sufletuld, când este pătrunsă de-o viă aprindere, când este plină de ună mare enlusiasmă. •*). A se arunca în luptă cu despreţuirea ori cărui periculă. Red. a- Nr. 272. GAZETA |TR ANSIL VANIEI 1885. pace ale Rusiei. După evenimentele din Rumelia am mersO să consulteză pe cei dela Viena Berlină, ca să v&dă ce să pregătesce. Dacă aşi fi văzută acolo că dis-posiţiunile s’au schimbată, că pacea este ameninţată atunci de sigură că aşă fi venită să vă consultă, dă, fiindcă m’am convinsă, că puterile suntă pentru pac, r atunci pentru ce voiţi ca eu să viu şi să vă convocă? Am cerută dărîmarea fortăreţeloră de pe Dunăre, dăr prin acăsta n’ara indispusă pe Bulgari. Bulgarii ni suntă simpatici. Amă cerută, dâr nu pentru ca fortăreţele să fie dărîmate, ci pentru ca să putemă lua disposiţiunl analoge în casă dacă fortăreţele Dunărene voră rămânea nesupuse articulului privitoră la acăsta din tratatulă dela Berlină. Am espulsată pe nisce străini, cari şi-au vândută condeiulă străiniloră, cari au adusă zizăniile in ţâră. Am persecutată să (J*ce Pe Românii din străinătate. Dăr nu suntă âre eu acela, care am îmbrăţişată pe Românii de peste CarpaţI, cari suntă în ţâră pe la funcţiunile cele mai înalte? Am cjisă totdâuna Româniloră de peste CarpaţI, că nu trebue să ne impue politica loră. SS se ducă la dânşii, căci noi n’avemă a face cu acâstă politică. Totă ce voră tace la dânşii, va fi bine pentru denşii. Iredentismulă nu ne pote conveni nouă; pentru au făcut’o atunci? Se publică proclamaţia în care se vorbesce de dinamită şi voiţi ca guvernulă să tolereze acăsta? Puteamă face un» ca asta? Nu, dăr atunci de ce ni se impută c’amă fostă forţaţi a astâmpăra pe cei cari au făcută acestă faptă? De unde mi-au venită felicitările c’am espulsată pe cei cu proclamaţia? Din Transilvania, de unde am primită scrisori, în care mi s’a Zisă, că nu mai este de trăită din causa proclamaţiei, s’au arestată o mulţime de omeni. Şi apoi când s’a tipărită proclamaţia? Tocmai în ajunulă revoluţiunei ru-meliote. Apoi a ţi fi voită ca să se ^ că că noi sun-temă acei, cari venimă şi dămă iniţiativa unei disordinl ? Noi suntemă guvernă şi suntemă datori a menagia lucrurile. Iată ce trebue să nu se uite niciodată. — S’a (Jisă că nu stămă bine cu Rusia, der tdte solicitările ei le-amă satisfăcută, numai n’amă voită a-i da o parte din trupulă nostru. Rău amă făcută? (aplause.) SCIRÎ DIN RUCOVINA. La noi în ţeră nu pote trece ană ană lăsată de D-iJeu ca Consistoriulu nostru să nu tacă o nâsdrăvăniă. — A mai aucjită cineva, că într’ună ană de 4^e sS te Iaci din simplu popă dela ţeră cu puţină carte, fără titluri şi diplome de doctoră, fără alte merite, decâtă a-ţî fi educată copii în limba germană, de orece cea română este prâ necioplită — să te faci, exarchu, proto- popii, predicatorii românăf fără îns8 a sci predica ro-mânesce, s£ te faci în urmă şi protopapă la Catedrala din Cernăuţi? Saltă residenţă-curte şi te bucură, âr tu Catedrală, onârea Bucovinei, îmbracă-te în haine nu albe ci negre de jale. căci âtă, că s’a împlinită prorooia de demultă: >ne-amu înşelată cu densulu, nu scie româ-nesce, se-lu facemu protopapă.« — Am 4'sh şi trebue să-lă facă, — nimenea nu-mî are să-mi obiecteze. Consistorulă, dacă şî-a dată cănd-va ună actă de blamă, atunci şi-a dată de presentă. Ore nu s’a găsită ună protopapă mai bună, mai cu sentimente românesc!, demnă de-a representa clerulă catedrală? Tăcere 1 şi cine nu va tăcâ o să-o păţâscă amară căci aşa au decisă ce-i din residenţă-curte. Să vă întrebă acum d-loră asesori, că 6re nu uci-deţl D-vostră ori ce talentă, orice inimă română, şi vă răsfăţaţi, privindă la crimele ce le comiteţî? — Ună popă dela sată nu p6te competa la ună altă postă pănă ce nu voră trece trei ani, pe când unuia dela oraşă şi anume precum este esemplarulă în cestiune p6te. — D-v6stră Ziceţi că daţi şi faceţi dreptate, mare dreptate incâtă n’am văzută de când sunt şi am şi eu peste 50 de anişori. Cu astfelâ de dreptăţi vă pare rău, dacă dreptăţile acestea să dau publicităţii. Cum credeţi D-vostrâ că va fi odată bine în Bucovina, când d-vostră ucideţi ori ce poftă de a mai lucra pentru progresulă şi binele naţiunii — Ore nu sciţi câtă a lucrată proîopopulă Homiuca din Coţmanî pentru Românismă în acele părţi, pe cari le-au ucisă asesorii cu haiducii loră prefâcându-le din sate române în sate rutene. Părintele Zurcanovicz să trăâscă — Nu voiţi să sciţi câtă lucră Procopovieî, predicatorulă rutenă dela Catedrală, ore n’a meritata elă acestă postă elă, care să dă în ventă pentru naţiune şi binele ei? Nu ne-ară părea lucru straniu, când străinii ne-ară face ceva rău, der ne dâre inima, când aceia, cari se credă a fi Români, fără însă se roşâscă, ne facă una ca acăsta. V'aşă întreba ună lucru: aşa Români cum sunteţi 6re încă multă aveţi să faceţi aşa lucruri românescl precum a-ţî făcută şi acuma, dândă glasulă predicatorului celui vestită, ca să-lă faceţi protopopă şi cine scie de nu cumva şi Vice-presidentu în Societatea D- Vâstrt politică Autonomia? Mi se pare că »Concordia,* societate politică româna, era de ajunsă, pardonă — aţi văZută ca Româ-nulă să mai umble în concordie? pdte prin alte părţi dâr la noi slavă D-lui nici pomană. S’a deosebită politica autonâmă (sic!) a preoţiloră de ceea a lumenilorQ, fiindcă, pentru că, spuneţi D-Vâstră, căci eu nu pricepi! care a fostă causa — p6te gelosia — tocmai dâr sciţi una când n’ai făcută ca popă nimicii, nu-i face nici ca politică nimică — fiţi siguri. — Preotulă trebue să sâmăne pacea şi iubirea frăţâscă âr nu ura şi discordia. Concordia politică era ceva deosebită la noi în ţâră — nu! nu i bună, nu v’a plăcută pentru că totă D~V6stră a-ţî răvnitii la posturi — şi dacă a-ţî văzută, că nu merge, va-ţî desbinată cu cugetă se stricaţi ,Concordia,“ dâr n’aţî scoposită. — Nu v’a ajunsă terenulă în cele preoţesc!, a-ţî voită să vă mârgă vestea şi peste marginile sălei de conferinţe din Consistoriu,” unde se ucide meritulă, limba şi naţiunea română, dâr nu v’a succesă. Rămâneţi sănătoşi şi vă baricadaţi totă cu 6menî, cari să dau după pără, âr meritulă, activitatea, patrio-tismulă pedepsiţi-lă şi nu-lă suferiţi să apară prin Cernăuţi, căci calcă Statulă Societăţii acelora, carj; au de scopă a-şl pune rudele pe la parochii bune şi posturi bănose contribuindă din răsputeri la suprimarea limbei şi naţiunii române. — La revedere. minecă după liturghiă i a condusă înaintea episcopului. Sub-curatorulă a descrisă episcopului trecutulă şi deci-siunea loră şi i a tălmăcită rugămintea loră, ca reîntor-eându-se acasă să se oprâscă şi la ei. Episcopulă reformată i-a făcută atenţi, ca să nu aştepte bunuri materiale dela sfânta maică biserică reformată, ci din contră să şi jertfâscă puterile loră pentru religia şi biserică. Mai departe le-a desfăşurată, că înaintea lui tâte religiunile legale suntă sfinte, şi iubindă pe D 999 Lire turcescl . , * 11.20 a 1139 Imperiali . . . > 11.20 * 1180 Galbeni . . » 5.95 » 5 97 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.00 > 101.— Ruble Rusesc! . . » 123.— » 128.— Discontulă . . . » 7—10 % pe ană. ;; j; *i t!1 H *ia ■HI Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 272. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 542 ex 1885. a. f. sc. gr. 1-3 Escriere de concursu. In înţelesul!! Instrumentului fundaţiunale (punctniă VI, 4. c. alinia din urmă) pentru administrarea fonduriloră scolastice ale foştilor!! grăni-ţieri romani din teritoriul!! de odinidră ală regimentului II. română de margine din Ardealu şi a conclusului adunărei generale a Comitetului grăniţărescă din 16 Septemvre 1885. la punctulu 34. ală protocolului de şedinţă se escrie concursu pentru ocuparea postului de profesore pentru musică şi cântare la gimnasiulă românescă greco catolică din Năsă-udu şi la şcdlele normale de prunci şi de copile de aici, cu care postă e împreunată, după diferinţa careficaţiunei concurenţiloră : I. Salariulă de 700 fl. v. a. pe ană, ca suplente cu dreptulă ca dâcă în timpă de trei ani, şi-a împlinită datorinţele de profesore la gim-nasiulă din Năs&udă să pdtă înainta la salariulă de nouă sute (900 fl.) v. a. cu dreptulă la pensiune ca la ceialalţi profesori ordinari dela acestă gimnasiu şi adausele decinali, cum se voră statori, după statute de cătră comitetulă administratoriu din cândă în cândă, pentru acelă concurinte, care va comprobâ cu documente legali, autentice şi valide; 1) , prin absolutoriu şi atestate de progresă său atestate finali dela vre-ună institută superioră pentru instrucţiunea în musică şi cântări şi anume dela ună conservatoră, că are capacitatea formală de a dâ instrucţiune în t6te instrumentele musicali; 2) . Preferinţă va avea celă ce va dovedi că a fostă în eserciţiu practică şi a dată învăţătură din musică şi cântare la ună gimnasiu său la una din scălele medie de asemenea categorie cu succesă bună în timpă de trei ani, său că a esercitată în modă practică instruirea în musică la ună institută superioră de musică şi cântare, său că după absolvirea conservatoriului a fostă totă în atâtă timpă conducătoră de orchestră militară de musică după lege, ori stătută, său ca conducătoriu ală unei capele de musică din vr’o cetate; 3) . Că scie limba română ca limbă de propunere, său limba nem-ţăscă, maghiară, francesă ori italiană ca limbi mijlocităre peniru învăţiă-mântă, avândă celă-ce nu scie românesce, în timpă de trei ani a se supune unui esamenă, prin care să dovedăscă că e în stare a’şî propune obiectulă în limba română; 4) . Originea, etatea şi religiunea prin carte de boteză; 5) . Studiele ce le-a mai făcută cumva şi că e atâtă moralminte, câtă şi în purtarea sa civică nepătată; 6) . Testimoniu medicală despre starea sănctăţei. II. Salarulă de 600 fl, v. a. pe ană la concurentele fără una său mai multe din condiţiunile puse mai în susă, însă acesta numai ca sub-stitută fără dreptă de pensiune şi de decenale. III. Comitetului administratoră de fondurile scolastice grâniţă-resci i se reservă însă dreptulă de a remunera service extraordinari, după trei ani urmate de resultate şi succesă de totă eminente în împărtăşirea la şcolari a învăţământului din musică şi cântare, său prin salariu mai mare până la maximulă de 900 fl v. a. său prin înaintarea la gradulă de suplentă ori definitivă. Suplicile concurinţii şi-le voră adresă la: „Co misiune a admi-nistratăre de fondurile scolastice44 din Năsăudă pănă la 15 Ianuariu 1886, Călindarulă nou la 6 6re săra, căci mai târdiu nu se voră mai primi şi nu se voră subşterne spre desbatere şi considerare. Din şedinţa comisiunei administratâra de fondurile scolastice. Năsăudă, lo Octomvre 1885. Preşedintele : 9 Ioanu Ciocanii. Secretarulu: loachimu Mureşianu. JPublicaţiune ! Prin intervenirea ambasadorului c. r. austr. ung. la Belgradă s’au sistată răsboiulă sârbo-bulgară, şi astfelă suntă silită a vinde cu ori-ce preţă marele deposită de Pături de Cai ce mi s’a îngrămădită pentru rSsboiu în masse colo-^ sale, suntă 185 ctm. lungi, 115 ctm. late, dintr'o ma-teriă durabilă, tăsătura deasă şi părăse, de-aceea şi ca p'apome de întrebuinţată, — le trimită 1 bucată pentru fi. 1 55 cu rambursa. ~^S(§ături pentiu birjaris- Câmpulă galbenă deschisă, cu chenară negru şi roşu, 180 ctm. lungi, 115 ctm. late. bucata fl. 2. 50 pe câtă se voră afla în deposită. Ce nu convine se primesce fără piedecă înapoi. Scrisorile să se adreseze la: Orient-Export-Bureau, Wien, Favoriten. Atestată! Onor. Orient-Export-Bureau: Trimiteţi-ne cu rambursa încă 36 bucăţi pături dintr’acelea, precum am avută. -— Puszta Zichydorf, Societatea agricolă Ho-landesă. Telegramă! „Orient-Export-Bureau!44 Trimiteţi-mî îndată încă 14 bucăţi pături după cum am avută. 2-3. GRAF APONY, NAGY-APONY. * lU* rt «»i Preparatele lecuitâre, oficialii recunoscute şl de 03 ori premiate. Digestiunea derangeată, tuşea, slăbiciunea suntă suferinţe, pe cari prepa-ratulă lecuitoră dela Iohann Hoff, Viena, Graben, Brăunerstrasse 8. este în stare a-le delătura radicală. De aceea să’şi memoreze sufe-rindulă acestă adresă. Bedobendirea sănătăţii este grija fiecărui suferindă, aşa-dcră va fi tuturora suferin