o«
BBDACŢlVlfXA 81 AHMminiATIIINEA i
BRAŞOVfi, piaţlriSWttr. 22.
,GAZETA" IESE ÎnSnKCARE 91.
Pe unfi and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
România şi străinătate:
Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
TRANSILVANIEI.
ANULU XLVIII
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUKOIUBILE:
0 seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlsorT nefranoate nu ae prlmeaoS. — lanuaorlpte nu •• retrimită.
NS 270.
Joi, 5 (17) Decemvre.
1885.
Braşovtt, 4 Decemvre 1885.
Multe se mai discută în dieta ungară. Aci e prelungirea mandatului deputaţilor^, aci cesti-unea regulărei municipieloru şi a lărgirei sferei de putere a fişpaniloră, aci politica cea mare, ce preocupă minţile „părinţilor^ patriei.u De bie-tulu ţărână şi de sdrtea lui însă nimeni nu se interesâză. Mai în fiecare <)i se adresâză miniş-triloru câte o interpelare, nimeni însă nu vrea să afle dela guvernă ce măsuri are de gândă a lud spre a pune odată capătă miseriei din ţără şi spre a face să înceteze odată sistematica des-poiare a economiloru mici săteni, prin modulă barbară cum se încasăză a<Jî contribuţiunile.
Nu voimă să tjicemă, că atunci când e vorba de vre-o asuprire a ţăraniloru maghiari şi
ţăranii asupriţi, dăcă aceştia s’ar fi adresată 1670 de deputaţi din cari e compusă noulă parlamentă,
cătră dânşii şi le-ară fi arătată suferinţele loră.
Preoţii şi fruntaşii mireni din comunele rurale ară trebui să scie odată, că celă ce nu strigă şi nu se apără în totă chipulă pdte peri de f6me, fără ca cineva să ia notiţă de elă. Ară trebui Românii noştri să se desbrace de indolenţa loră şi atunci de sigură s'ară mai pune în mişcare şi deputaţii din dietă. Noi de nu ne vomă sci ajută, dela guvernă nu putemă aşteptă nici o îndreptare.
RSsboiulu dintre Sârbi şi Bulgari.
Sofia, 14 Decemvre. De erî se vorbesce aci numai de propunerea făcută de Austro- Ungaria, primită de celelalte mari puteri, ca ataşaţii militari din Viena ai pu-
1 teriloră se fiă însărcinaţi cu regularea condiţiuniloră de comunele maghiare nu s’ar găsi deputaţi un-: armistl-ţi,lIui numai din puncluia de vedere tehnioa. Ve_
guri, cari să intervină in favdrea loră, dărj derile ce domnescfl aci nu sunio favorabile demarca-acesta se întâmplă mai multă în tăcere. Pentru j ţiunei, care ar lăsa armata sârbâseă pe teritoriulă Vidi-Ungurî, dâcă se plângă mai esistâ leacă. Cu. nului. Trebue accentuată, că pe teritoriulă dintre gra-
totulă urgisită şi părăsită este însă sărmanulu ni^ă S* ^‘dină nu sa dată nici o luptă seriâsă, ci au
•	- î- s	i	fostă numai simple încăerărî. Localităţile de aci nici
ţăranu romanu. Cele mai mari nelegiurl se co-l ,	...	~	.	..v . . y „
T .	ii'n au f°stâ ocupate de Şerbi. Comisarii trebue se ţină
mită contra lui, în multe părţi organele adun-j ^ de ac(5s(ă taprejarare) aalfela Bulgarii suntii ho_
nistrative îlu tractezâ mai rău, decatu era trac-JArîţi, chiară primindă armistiţiulă pentru teritorială dela tuîă în timpulă iobăgiei şi nimeni nu sare în Pirotă, s8 continue rkboiulu pe teritoriulă dunărănă
apărarea lui, nimeni nu se găsesce între cei patfu sute şi mai bine de deputaţi, ca să pună o vorbă bună pentru elă, pare că au uitată de elă cu totulă chiar şi puţinii deputaţi de naţionalitate română, cari s’au strecurată ca prin urechile acului în acestă corpă representativă.
pănă la estremă. Bulgarii au încetată cu ostilităţile numai în ce privesce urmărirea armatei sârbesc! pe propriulă ei teritoriu.
Viena. 14 Decemvre. Comisiunea militară internaţională va fi presidată de ataşatulă militară rusă dela ambasada rusăscă, generalulQ br. Kaulbars.
Belgradu, 14 Decemvre. Garaşaninu a declarată
esecuţiunl pentru restanţe de dare.
Mare este miseria în câmpia Ardâlului, dâr mai mare încă în părţile sălagiene. Mameluculfl Nămenyi a sciută se facă a se pune în mişcare gendarmeria şi miliţia pentru ca să fiă alesă, d6r nu scie să vorbâscă câteva (J.ecl de cuvinte ca să interpeleze pe ministru de finance asupra abusuriloră, ce se comită la încasarea dăriloră în paguba ţăraniloră din părţile unde a fost alesă de deputată.
Dâr cei pasă lui Nemenyi, dâcă barbaria esecutoriloră merge pănă a lua din gura ţăranului română şi ultima bucătură? Nu l’au alesă cu forţa de aceea ca să pledeze pentru ţăranulă română.
Ceea, ce nu face Nemenyi ară pută să facă celă puţină deputaţii români câţi se află în dietă guvernamentalii nu mai puţină ca naţionalii.
De ce nu-şl redică mâcară ei glasulu în a-pSrarea ţăranului română ? Câtă pentru cei ce stau în serviciulă d-lui Tisza ar putâ să dove-dâscă, că totă mai au ceva sâmţă pentru sârtea poporului română, luându-lă în apărare contra barbariei esecutoriloră de dare. Ori dâră nu le este ertată a-şî manifesta sâmţulă românescă nici măcară pledândă ca să nu i se ia ţăranului ultima vacă, junincă sâu ultimulă purcelu ?
Deputaţii naţionali, nu ne îndoimă, i-ară sprijini cu tâtă energia şi suntemă convinşi că şi f&ră dânşii şi-ar fi ridicată cuvântulă pentru
Raporturi triste primimă mereu din comitate într’o notă trimisă a<Ji, că Serbia se va supune hotărîri-despre multele nedreptăţi, ce i se facă ţăranului poră comisiunii, dăcă Bulgaria face aceeaşi declaraţiune; română şi în specială despre nemilâsa procedere în casG contrarii consideră deelaraţiunea sa ca ne-a organeloră publice la încassarea dăriloră. As- eslsten^; ^	w
tibjl publicâmil deodată două corespondenţe din Inăl(imjle Proeei ,nce(u|a cu încelulfl mi}cM de tnain_ două ţinuturi, cari tractâza despre aceeaşi temă j tare în direcţiune drăptă spre Pirotu, ca să păstreze con-tristă: miseria ţăranului şi despoiarea lui prinjtactulă cu Bnlgarii, cari pară, că se concentrăză îndără-
tulă Pirotului.
Belgradu, 14 Decemvre. Situaţiunea momentană se judecă în cercurile politice iniţiale astfelă: Cu tâte că acţiunea europănă pentru pace e pornită, mersulă încetă ală ei produce temerea, că disposiţiunea resboinică a naţiunei se va manifesta în incidente râsboinice şi astfel s’ar putâ zădărnici totă acţiunea diplomatică. Să nu se uite, că Horvatovici trece de personificarea ideii de răsbunare şi că acâstă ideă cu timpulă trebue să influinţeze şi asupra ămeniloră guvernului. Garaşanin stă în continuă co-municaţiune intimă cu comandantulă supremă şi pănă nâptea lâr^iu conversâză directă prin telegrafă. Comisiunea de delimitare trebue să lucreze dec! repede. Decă Europa n’a putută ţină în locă mica armată sârbâscă a chiămărei ântâiu, cu atâtă mai greu va fi acum d’a trimite a-casă 100,000 de combatanţi fără să fi dată o împuşcătură. Guvernulă nu e destulă de tare pentru acâsta şi Horvatovici vrea să lupte şi să’nvingă, chiară în contra voinţii regelui.
Sofia, 14 Decemvre. Mereu câştigă terenă părerea, că Bulgaria va respinge delimitarea în cerculă Vidinului şi va stărui, ca Sârbia să fiă constrînsă a deşerta ţinu-tulă. Situaţiunea e mai încordată ca în cjilele din urmă
0 telegramă din Atena dela 14 Decemvre comunică, că acolo au produsă o adâncă impresiune scirile despre regularea ceşti unei rumeliote. Pressa cere, ca Grecia sâ ia măsuri energice înainte de finirea crisei Pregătirile militare s’au complectată Guvernulă a cumpărată în Anglia două corăbii cuirisate.
Resultatulâ alegerilor!! în Anglia.
Alegerile englese s’au terminată. Au fostă aleşi 332 liberali, 250 conservativi şi 86 Parnelliţî. Dintre cei
numai doi nu suntă încă aleşi.
Pentru întâia oră în acestă seculă se întâmplă ca şi liberalii şi conservativii să se fâlâscă, că au învinsă la alegeri. Liberalii (Jică că au dobândită cu 82 de mandate mai multă ca conservativii şi suntă mai numeroşi faţă cu ei ca în parlamentulă trecută; conservativii (to-ries) de altă parte declară, că au bătută pe liberali, pentru că Irlandesii lui Parnell au mersă totă cu dânşii şi uniţi cu conservativii suntă cu câteva voturi mai numâ-roşl ca liberalii.
Lord Salisbury contă cu siguritate pe o mare ma-ioritate conservativă. Der alegătorii cei mulţi noui şi-au adusă aminte, că dreptulă loră de alegere avâu ală mul-ţămi reformei electorale esecutată de cabinetulă Gladstone şi şi-au dată votulă candidaţiloră liberali resistândă tuturora seduceriloră Toriloră şi a frumâseloră Ladies cari nu s’au sfiită a corteşi şî dânsele la alegeri. Liberalii câştigară victoriă după victoriă; multe cercuri unde de sute şi 4ec* de ani au fostă aleşi totă conservativi trecură la liberali. Whigii dobândiră cu modulă acesta, decă vomă abstrage dela Parnelliţii irlandesî, o maioritate covârşitâre.
Este o apariţiune cu totulă estraordinară în istoria parlamentarismului englesă aceea, că Parnell cu cei 85 de aderenţi este domnulă sifuaţiunei, căci acea parte la care se voră alătura Parnelliţii va avea puterea şi stăpânirea. Dela alianţa cu Irlandesii depinde şi esistenţa cabinetului de faţă Salisbury. Se nasce acum întrebarea dâcă voră cuteza conservativii sâu liberalii a încheia ună pactă cu Parnell. Căci este sciută, că Parnell pretinde autonomia Irlandei şi ună guvernă, care se varazimâpe sprijinulă lui Parnell va întâmpină mare oposiţiune în Anglia. Irlandesii în Anglia au votată în massă pentru candidaţii conservativi şi când în urma acâsta conservativii câştigară în primele (Jile mari succese, Parnell tjise: ,am sugrumată liberalismulă«. Irlandesii suntă contra lui Gladstone cu tâte că acesta a făcută în cinci ani mai multă pentru Irlanda ca toţi omenii de stată engleşl in douâ sute de ani. Parnell însă nu se încrede liberaliloră din causă că nu şi-au împlinită tote promisiunile. »Să luptămă*, strigă elă, ,pănă la cuţită cu liberalii făţarnici şi mincinoşi*.
Parnell, acestă „rege neîneoronată ală Irlandei4*, va mârge probabilă cu acea partidă care îi va oferi mai multă. Nu se aude încă de tractărî. Unii corifei liberali propună ca să fiă lăsaţi Ia guvernă conservativii, cari putându*se susţinâ numai cu ajutorulă Irlandesiloră voră perde tâtă popularitatea în ţâră. Se vorbesce însă şi de aceea că Gladstone ar fi invitată pe Parnell la sine cu scopă de a încheia ună pactă cu elă.
Se va vedâ în curândă ce va fi. Deocamdată e faptă, că 86 de Irlandesî au ajunsă a decide politica in-teriâră a Angliei, dela ei depinde, că âre în anii viitori să fiă la cârmă conservativii ori liberalii, Tory sâu Wî-ghii. In sînulă acestoră două mari partide nu mai dom-nesce ca odiniâră unirea şi solidaritatea. De aceea sunt Parnelliţii aşa tari. Nu cumva sârtea îşi răsbună acum asupra îngâmfaţiloră fii ai lui Albien, pentru multele nedreptăţi ce le-au trebuita să le sufere din parte-le Ir-landesii ?
SOIRILE PILEI.
Amă comunicată acum câteva săptămâni, că epis-copulă calvină din Ardeală, Dominik Szasz, va merge la Deva să sflnţeseă nouăle organe ale bisericei calvine (fostă românâseă) de acolo. Acâsta s’a şi întâmplată în tjiua de 13 Decemvre n. După serviciulă divină, epls-copulă primi autorităţile şi o deputaţiune a celoră 13 rătăcii! din Bârcea mică cari, o parle s’au calv nită, er alţii se voră calvini acum părâsindă fără ruşine şi fără târnă de Dumnezeu şi de dispreţuia lumii religiunea stră-moşâscă. Episcopulă a (|isă cătră deputaţiune, că elă e ună »partisană« ală convieţuirii pacînice între diferite confesiuni, că nu doresce înmulţirea credincioşiloră prin seduceri nici prin întrebuinţarea mijlâceloră de forţă, dâr că locuitorii din Bârcea-mică se potă cahinî, pentru că strămoşii loră „s’au ţinută de biserica protestantă un- , ,
Nr. 270.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
gurâscă,* fără însă să aştepte vr’unâ folosii materialii său vr’o răsplată. După amă^î a fosta bancheta, luândâ parte t6tă inteliginţa fără deosebire de confesiune şi naţionalitate. — Lucru curiosh că în afacerea acăsta j6că rola numărula 18, semne rele pentru noi proseliţî. Epis-copula calvina e partisanâ ala pacînicei conveţuiri a confesiunilora, după cum ministrultt Tisza e partisana alâ pacînicei desvoltărl a naţionalităţilorâ. Strămoşii Bârcenilortt au fosta tota aşa de calvini, după cum Tre-forttt e maghiarâ de origine. Folosuia şi răsplata celora ce-şî părăsesctt credinţa strămoşăscă este, după cum au spusă chiar foile unguresc!, clopotele şi gr6pa.
—0—
Luni diminăţa pe la 7 6re, unâ Săcuiu din Săcele venindâ spre Braşovă, în dreptula Dealului furcilorâ fu atacata de doi lupi. Bietulâ omâ, după ce le-a data merindea ce o avea cu elO, vădlânda că nu scapă de ei, începu a se apăra cu untt băţa grosO ce-la avea în mână învertindu se împrejurula unui stâlpâ de telegrafO. După mărturisirea lui, n’ar fi scăpata cu viăţă, dâeâ nu venea untt omO cu unâ carâ cu lemne, aşa că lupii o luară la sanătăsa.
—0—
Tinerii comersanţî români din Braşovu voră da în 14 (26) Decemvre o representaţiune teatrală în sala Redutei. Se va representa .Ginerele lui Hagi Petcu" de V. Alecsandri. Era şi de dorita să mai vedemâ piese române.
—0—
Ajutaţi pe copii români dela meserii lipsiţi de mij-l6ce. Urmaţi cum <Jice ApelulO ce-la publicăma mai josO şi daţi acestora copii o dovadă, că au în cine se încrede şi ră<|ima pentru viitora. Asociaţiunea pentru sprijinirea meseriaşiloră români din Braşovâ face totâ ce-i stă in putinţă pentru învăţăceii şi sodalii noştri dela me • serii. Sprijiniţi-o în nobilele ei nisuinţe, dâcă voiţi să fiţi creştini şi Români buni!
—0—
Ni se comunică următdrele: .Lângă Murăşiu, co-dait. Târnavei mici, în comuna curata românescă Lăs-cudu bravului notară româna Moise Bartolomeu atâta în 1 Octomvre 1883, câta şi în 16 Noemvre 1885, mâni rele i-au data focii prefăeendu-i-se în cenuşe de amândouă orile stogurile şi şurile; dauna se urcă peste 3000 fl. S’a începută învestigaţiune contra bănuiţilora reufă cători. La astfelâ de ocasiuni jurămintele false suntâ la ordinea	Ar fi de dorita să nu să întâmple aşa
ceva în casula de faţă."
—0—
Luni la 11 6re, pe câmpultt Hipodromuiui a avuta loch unâ duelă între d. Maiorescn şi Stătescu. Arma alâsă era pistolulâ; distanţa douăzeci depăşi. S’a trasa unD singurâ focâ. Glonţula d-lui Maiorescu n’a nimerita pe d-la Stătescu, âr pistolulâ d-lui Stătescunu a luata foca. Martorii atunci au oprita lupta.
—0—
Despre concertulâ românâ dela 3 (15) Noemvre din Biserica-albă, a cărui dare de sâmă amâ publicat’o în Nr. 150 alâ f6iei n6stre, scrie 4!aru^ germana de acolo »Nera“ în Nr. 47 următorele: »Concertula a avuta deplina suceesâ, nelăsânda nimicâ de dorita. Mulţămimâ reuniunei române de cântări, că ne-a procurata o petrecere estraordinară bogată în cântece. Trebue să măr-turisimâ, că ne-amâ bacuratâ de frumăsele esecutări. Reuniunea formâză în totalitatea sa unâ ensemble esce-lentâ. Peste totâ luatâ. acâstă sără a fosta interesantă şi de petrecere. Dorimâ să se repeţâscă câtă mai cu-rândO. »Numitulă c|iarti face o frumăsă dare de sâmă despre esecutarea fiecărui cântecO din partea diferiţilora corişti. Acăsta nu pot.e decâtâ să ne’nveselâscă inimele, când vedemâ pe Românii dtn Biserica albă că s’au pusa seriosă pe lucru. Cu acăsta ocasiune rectificăma unele erori din darea de sămă din Nr. 250 ala făiei nostre. Aşa aria »Devisei« este de Karzasz, în »Cânteculă Siciliana « modula ţiunea de forte, dirigentele capelei militare se numesce Sykora, comerciantulâ din Cuchiciu se numesce Nadasianu, industriaşulă-covrigarâ Paleu şi tâ-nerulâ comercianta Baboroni.
—0—
Joi săra în 5 Decemvre a treia conferinţă literară la iiceulă rnmânâ. D. Dr. Baiulescu va vorbi »Despre nutriţiune în generala şi despre nutrirea omu'ui sănătostt şi bolnava.* Cu acăsta ocasiune amintimâ cu plăcere că la conferinţa din Joia trecută sala era înţăsată de publica. D. prof. Maximă a sciută face subiectulă ce Pa tratata f6rte interesanta, esplicândă c-âta să păte de clarâ basa telefonului, prin desenurî pe tablă, şi făcendO esperimente.
—0—
G. Ciurcu său cum să mai numea lampa, din Braşovulâ vechiu s'a spâncjurata erl Marţi.
Miseria în părţile sălâgene şi esecnţiunile.
Salnică la 1 Decemvre 1885. Domnule RedactorO! De aşO fi ună Ieremia, nu ocft nnt.p. nlânare destulă de sortea ticălosă, în carea gu-
vernanţii au adusO astădî pe poporulă română din părţile selăgiene. Slăbită de fâme, desbrăcatâ de îmbrăcămintea cea mai necesară în timpula acesta înaintata bietulă po-poră selăgianO astăzi îşi vede totă agonisâla de peste anO vândută de executori, instrumentele 6rbe ale ministrului nemilosă. De cu vâră încă, de când adecă mi-nistrulă de finance a fosta data ordinulâ fatala de a in-cassa restanţele de dare cu orice preţa o drăiă de ese-cutorl se aruncă, ca lupii flămânzi într’o stână, asupra bietului poporO, îi secuestrară bucatele vitele, nutreţula c'unO cuvânta totă ce bietulă plugarO cu sudori de sânge şl-a adunata pentru sine, familia s’a, vitele sale.
Este aici gerulâ iernei. Părintele de familiâ ’şî vede soţia, pruncii şi pe sine golani. Atâta însă nu este destula. Că tota ce a putută câştiga preste vâră a data în darea statului, încă nu este destule. EsecutorulO îi sparge coşulâ cu mălăiaşulâ şi îlâ portă la târgulâ celâ mai de aprâpe unde îlă vinde pe unâ preţa de batjocură, din care nu iesO nici diurnele sale. Desperarea însă încă nu se apropiă de sufletulO Românaşului, căci elă este tare în credinţa s-a ' în ajutorulO lui Dumnecjcu. Vine esecutorulă şî-i ia două junince, cu cari îşi ară pământulâ ca să-şi semene şi să se susţină şi să dea darea statului, ba îi mai iea şi una purcelaşO ce-10 hrănia din bucăturile sale, numai se aibă şi elO pentru pruncii săi o lecă de de-dulce. Acum’a se vede lipsita de tote, frigulâ şi fămea i sunta singurii soţi în sortea croită de ministrulă fără milă. Acăsta este sortea poporului nostru în părţile selăgiene de cătră TăşnadO.
Dâeă nu scie încă ci ne-va ce este miseria, apoi vină in comunele: Bobota, ZalnocO, Dohu, Dumuslău, Cehalula română ş. a. şi de nu l’a durută inima cândva de sortea tristă a poporului, atunci de sigura că de cumva are sâmţă umană, îlâ va năpădi plânsulâ de ceea-ce va vedâ.
Legea prevede, că executorii se nu aibă dreptula de a vinde vitele de jugO. despre cari se constatâză că suntâ indispensabile pentru susţinerea vieţei unei familii. De asemenea opresce de a lipsi pe poporâ de grâulu său mălaiulă de sămânţă şi de atâta cuantitate câtă să pătă trăi cu familia sa o lună. Ei dâr unde se mai res-pectâzâ astăzi legea în Ungaria ? Ţăranulâ este cea mai urgisită marfă în staiulă ungurescă în 4'ua de acjî. Pentru aceea să şi grăbescă cu totă aparatulă guvernatortt â-lă facă cerşitoră, se iea a-mâna bâta şi strai ţa în-grumatjă. Vai şi amirâ de bietulâ plugarâ şi de acela, carele i vede starea amărîtă, şi nu-i p6te ajuta.
In lipsa de bani, ce bântuie acji ca şi o bolă, po-porulă nostru nici nu-i mirare că elă nu-şi pote solvi nici darea curentă, necum se solvâscă restanţele îngrămădite din causa aniloră răi şi a boleloră între vite.
Atâta toluşă se-ar potâ asteptâ dela înţelepciunea de statâ a unui ministru, ca să nu facă cu voia ţinuturi întregi cerşitore ci să aştepte cu incassarea dârilorâ aşa cu grosulă pănă când s’or plăti altcum vitele. Cu modulă acesta de incassare statuia nu câştigă mai ni mică, căci sumele ce le incassâză esecutorii abia suntă de ajunsă a acoperi spesele execuţiunei. Aşadâr se ruinâză poporulă pentru ca să se împle pungile executorilorO.
Pe când droia de esecutorî facă se resune comu-mele de suspinurile celorâ despoiaţi de unica văcuţă, ca pră, purcelâ şi ultimele bucăturî în comuna Zalnocă mai este şi altă plagă fatală, căci pierâ vitele de armurariu şi alte băle, aşa că în timpă abia de 2 săptămâni au perită 10 capete. Ia luna Augustă, Septemvre şi Oc-tombre a grasatâ printre ămenii mari din aceeaşi comună ună felâ de bolă cu tăte simptomele cholerei, de care au murită vre - o 6 persăne. Mediculâ de cercâ fâ avisata de acâstă bălă, nu şî-a luata însă oste-nâla se iasa în faţa locului, ca să ia măsurile de lipsă pentru restrîngerea bălei, căci în comună locuescă aprăpe esclusivO Români. Voma vede, ore veterinarula face se-va datoria, după ce îl vom avisâ despre băla devite. Ansania.
MISERIA ÎN CÂMPIĂ.
Din Câmpiă, 2 Decemvre n. 1885.
De multe (Jecî de ani nu s’a aflată poporulâ din Câmpiă într’o stare aşa de desperată ca acum. Vâra întrâgă şl-a petrecut’o muncinlă în brăzda magnaţilorâ unguresc!, âr moşiele românesc!, rămăneridâ aprăpe necultivate, era cu neputinţă ca să şl pătă da roda aşteptată. In casulâ estremă poporulâ nostru îşi afla mân-tuinţă — fiindâ lipsita de bani — ven(Jendu-şî vitele din jugâ. Acăsta o făcea bietulă Româna numai în casula celâ mai din urmă, când năcazurile îla silâu la acăsta. Astăzi însă nu i-a mai rămasa nici o cale de mântuinţă. Vitele nu le cumpără nimeni, ori şi de le cumpără, dâr nu le plătesce de câta numai cu unâ preţa de batjocură. Nutreţâ pentru ârnă nu este, căci fânulâ a fosta peste măsură puţină. Şâde bietulâ poporâ cu mânile în sînâ şi cu inima frântă de durere aşteptă sosirea esecutorului, căci nu-şî păte afla nici unO mijlocă de scutire. Indurare faţă de ela nu este, dări grele, aruncuri multe şi pedepse una după alta st aruncă asupra lui sub diferite
preteste. Mai observă, că drumurile din Câmpiă, ne-fiindă umplute cu pâtră, comunicaţiunea este fărte grea. De mai multe (Jile ninge mereu, zăpada este mare, âr de desuptâ e tină totâ aşa de mare. Pe atari drumuri grele şi neumblate îşi ducă bieţii Români văcuţele pe la târguri, pentru ca să se plătâscă de dări şi alte năcazuri grele, dâr nu dobândescO nimica mai multă decâta că trebue să plătâscă timbrele şi biletele de târgâ, să dea mai multe vămi şi apoi să se întorcâ cu vitele ârâşl în-dărăta acasă, mai desperaţi decum s’au dusa.
__________ X.
Indolă, 8 Octom. 1885.
Pentru ajutorarea Scălei române gr. cath. a Iarei inferiăre protopopiatula Indolului au binevoita a contribui: Băişora: Filofteiu Munteanu , preota 20 cr. Bicalâtâ: Ioană Morariu, preota 20 cr. Beliăra: Biserica 50, Ioana Partiîă, preotă 50. HăşmaşO: Biserica 50 cr, lacobO Bordană, preota 1 fi., Hâş date: Biserica 50 cr., Vasiliu Fărcăşanu, preotă 20 cr., Vasiliu .Germana, docente 10 cr. Feneşulâ-Sâsescâ: Iuliu ! Vlassa, capelanO 50 cr. I n d o I 0: SubscrisulO l fl., Traianâ Vlassa 50 cr., Demetriu ChicenarO docente, 50 cr., Alexe Hossu 25 cr., Biserica 50 cr. Li ta: loanO HidegO, docente 30 cr. Montele Băişdrei: Biserica 50 cr., Filipă Hagău, docente 20 cr. Pocega: Biserica 50 cr. Pusta-Sâncraiu: Niculau Hamerti, j mag. dc postă 40 cr., Ioană Ilea, econornă 20 cr. RăchişO: Demetriu AbrudanO, capelanO 20 cr. Sal-! c i v a: Iosifâ Haţeganâ 57 cr. S a c e 1 ă : Biserica 50 cr.
! Ioanâ Munteanu 50 cr. Şiută: Biserica 50 cr., De-! metriu Botha, preota 60, Demetriu Bo!ha, cantora 20 cr. Sal ici ca: Biserica 50 cr. SilvaşO: Biserica 50 cr. Şchiopi: Biserica50cr., Vasiliu Hossu, preota 50 cr. Turda: Grigoriu MoldovanO, InspectorO scol. reg. 1 fl., Dionisiu Sterca Şuluţă jude reg. 1 fl., Dr. Ioană Raţa adv. 1 fl., Icanâ Mesaroşă, adv. 50 cr., Iosifâ Tribusâ neguţătorâ 50 cr., Paula Medanâ. archivara 20 cr. Ioană Petricaşâ, cancelistO 20 cr., Ioanâ FilipescO per-ceptorâ 10 cr. Ar-Luna: SimeonO Popă, v.-proto-popă 20 cr., preste tota 18 fl 15 cr., cari cu data de 2 Dec. st. n. sa predată la easserulâ Popa lacoba. j	Petru Alex. Vlassa.
i	Colectante.
Din raportnlil societăţii politice Concordia
făcută în adunarea ei plenară din 29 Noemrre a c., ţinută în sala magistratului din Cernăuţi sub preşedinta profesorului Ioană I. Bumbac0.
(EstrasO)
Dela întrunirea ndstră cea mai de pe urmă pe piscurile *Cecinei" în 4iua de 9 Augusta a. c. şi pănă în 9 Noemvre au trecuta 3 luni de 4*1® adecă cniar unO cuar-talO, după care se cuvenia, să ţinemâ a II adunare plenară a Societăţii nostre politice „Concordia". Momen-tulâ potrivita însă încă nu sosise, şi pentru acăsta am convocata a doua adunare plenară de abia pe astăzi în 29 Noemvre, trimiţânda invitări în tote părţile şi unghiurile ţării pe unde avemă membri, căci cu bucuriă trebue să vă adueemâ la cunoscinţă, cumcă societatea »Concordia" şi-a câştigată simpatii, amici şi membrii în tăte districtele şi melâgurile ţării nostre, şi cumcă astătp ni suntâ amic! chiarO şi aceia, cari la începută erau reci faţă cu noi, şi se gândâu la înfiinţarea unei a doua societăţi politice,
Acâstă împrejurare este cela mai învederată semna, este cea mai bună dovadă, cumcă societatea »Concordia s’a născută într'unu momentă fericită, a avută bună ursită şi are mare viitoră !
Deşi încă tânără şi intrată de abia în alâ IlI-lea quartalâ alâ existinţei sale şi deşi începută din nimicâ şi cu nimicâ, totuşi numeră ea astădî mai multe sute de membri şi încă mai multe sute de amici şi binevoitori, cari suntă deplină conţeleşî cu noi, lucră din resputer! în unire cu noi şi suntă totdeuna gata a se supune de-visei societăţii năstre şi a aduce jertfe pentru înflorirea şi ajungerea seopurilorO ei.
Membrii şi amicii societăţii .Concordia* îşi pricepâ totâ mai multă şi mai mullâ sânta sa chemare simţindu-se pururea şi pretutindenea cu toţii numai ună trupă numai ună suHetu. Acăsta s’a arătată la felurite ocasiuni, unde Concordienii au avută de a vorbi şi ei ună cuvânta!
Ochii tuturora s’au îndreptată spre noi urmărinda seriosâ şi cu viu interesă toţi paşii întreprinşl de societatea năstră. Şi astădî chiarâ însuşi InaltulO guverna c. r. alâ ţării este încântata de progresele societăţii năs-tre, este convinsă de marele folâse ce le p6te ea aduce întregei ţări, luminândâ poporulâ în ceea ce va să 4^ drepturile şi îndatoririle sale, ce le are elă faţă cu ceia-lalţl concetăţeni ai gloriosului nostru Imperiu faţă cu în-trâga împâră iă Austro-Ungară şi faţă cu prea înălţatulâ nostru Impărată şi Duce şi întrâgu Familiă Augustă Abs-burgică.
Inaltulfl guvernă c. r. ală ţării urmăresce cu mare atenţiune totă ţinuta şi activitatea nostră, este deplinii convinsa, cumcă >Concordia«, respectândă legile Statului îndâmnâ din răsputeri şi pre alţii să o facă acăsta şi astfelâ înlesnesce indirecta în mare gradă priceperea şi fo-
GAZETAfjTRANSILVANIEI
1885.
Nr. 270.
> losirea practică a drepturiloră şi îndatoririloră n6stre constituţională-cetâţenescî, drepturi şi îndatoriri asupra cărora privegheză înaltulă guvernă cu îngrijire adevărată pâriniescă şî neadormită, ca din aplicarea loră greşită să nu resulte vre-ună rău pentru cetăţenii imperiului nostru ci ca bunătatea legiloră împărătesei constituţionale, folosulă şi sănţenia loră să strâluceseă lămurită şi învederată pentru fiăeare, în tocma după cum strălucesce însăşi bunătatea nemărginită şi Augusta persănă a prea bunului nostru împărată şi Duce, părintele tuturoră poporeloră austriace.
Trecândă la însăşi activitatea Societăţii năstre, activitate desvoltată în timpulă espirată dela ultima adunare plenără şi până astâdl, vă aducemă la cunoscinţă, cumcă ea a constată în urmâtărele :
I.
Conformă votului unanimă ală ultimei adunări plenare ţinute în 19 luliu a. c. comitetulă societăţii ,Concordia* a însciinţată despre acelă vota în modă chiar şi precisă pre acele stimabile persăne, carele întrebase, ori de nu s’ară retrage Comitetulă societăţii, şpre a se face alegere nouă pentru ca să pătă intra în Comitetă alte persăne conducătore şi astfelă să înlesnăscă intrarea în societate şi acelora cari nu află de bine să o facă acesta, până când va sta în fruntea Societăţii comitetulă alesă în 20 Maiu a. c. adecă: Comitetulă le a răspunsă, cum că societatea nu este conţelâsă cu retragerea comitetului, ci că ea învitâ pre toţi amicii şi binevoitorii poporului nostru să nu facă acestă pretensiune, ci recunoscândă ur-zirea societăţii de pănă acuma, să intre in ea şi să ’şl întrunăscă puterile cu ale celorlalţi membri ai »Concordiei* şi să conlucre împreună spre binele şi înflorirea amăritului nostru poporă.
II.
Comitetulă a stăruită la orice ocasiune prin t6te mijldcele posibile, ca numele Socie'ăţii năstre şi frumdsele ei scopuri să petrundă şi se fia bine înţelesef chiar şi în cea mai mică şi mai neînsemnată colibă din ţâra nostrâ şi astăzi constatămă cu mândriă, cumcă numele «Concordiei* nostre răsună puternică, purtată fiindă din gură în gură, de pe malurile Nistrului, ale Prutului, ale Şiretului şi Sucevei pănă la cele ale Bistriţei şi Moldovei, din Luca şi Brodocă pănă ’n Vicovă, Cîriibaba, Poiana Stampei şi Chilişenî, din Ceremoşă pănă ’n Molniţa, dela Părăulă Negru pănă ’n Rarău, ără oraşele: Cernăuţulă, Siretulă, Râdăuţulă, Sucâva dimpreună că Câmpulungulă, Storoji-neţulă şi Coţmanulă, Dorna şi Boianulă şi-au dată mâna frăţăscă şi respândescă pe întrecute numele şi scopurile societăţii nostre, întocmai ca nisce adevăraţi lucâferl cari îşi îndrăptă ra^le sale binefâcătăre în t6te părţile prefă-cendă întunereculu în lumină, recâla în căldură, amorţela îq viătă !
III.
Comitetulă a văzută cu plăcere, cumcă poporulă nostru aucţindă de „Concordia* şi scopurile ei frumose s’au şi adresată cătră ea ca cătră ună centru binevoi-toră şi mângăitoră, cerându-i sfatulă şi ajutorulă lui în felurite cause de procesă, aşa cu multă recunoştinţă tre-bue să amintimă cumcă d-lă Dr. Rott a luată asuprăş apărarea mai multoră membri în procese purtate Ia tri-bunalulă din Cernăuţi, d-lă Dr. Reis a binevoită a se osteni călătorindă chiar de repeţile ori pănă la Şiretă, spre a apăra căuşele membriloră noştri pe lângă tribunalulă de acolo, ără D-lă Dr. Straucher a binevoită a lua asupră-şi apărarea causeloră încurcate, ce le au unii membrii cu vestita bancă rusticală, de carea sărmanii nu se mai potă cotorosî, deşi au plătită înapoi întreită şi împătrată banii împrumutaţi.
De asemenea se află Comitetulă îndatorată a aminti cu recunoscinţă. cumcă şi D-lă Dr. Becker a urmată cu plăcere invitării năstre şi a cercetată cu îngrijire maj mulţi membrii în caşuri de bolă. Pentru aceste ostenele vine Cemitetulă societăţii a exprima în publică acestoră Domni binefăcători mulţâmita Societăţii şi r6gă pe în-trăga adunare plenară, ca să binevoăscă a-o esprima acăsta prin sculare. (Se face).
In mai multe caşuri, cercetândă comitetulă căuşele de procesă a aflată de bine şi în folosulă membriloră, să-i svătuăscâ, ca să nu întreprindă nici ună procesă, căci se vede dinainte, cumcă-lă voră perde.
In fine se înţelege de sine cumcă comitetulă s’a întrunită regulată în şedinţe şi a pertractată cu serio-sitate şi căldură totă ce privea interesele societăţii.
Aşa a aflată comitetulă de bine, ca întemeiătorii Societăţii «Concordia* să se fotografeze în o grupă cu scopă, ca acestă tablou să rămâe pururea semnă de amintire şi de indemnă pentru toţi urmaşii loră familiari ba şi pentru alţî confraţi, şi în fine, ca şi alţii membrii şi binefăcătorii societăţii, să şi-lă p6t.ă procura acestă tablou, sprijinindă şi prin acăsta scopurile societăţii.
Acăsta este în scurtă activitatea desvoltată de cătră comitetă,dela adunarea plenară din 19 luliu şi pănă as tă<JI. Expunându-o înaintea D. V. prea onoratiloră fraţi adunaţi, rugămă să-o primiţi cu bună-voinţă dăr totodată
şi cu sinceritate nepărtinităre, şi să vă pronunţaţi la acăsta ocasiune, ori dăcă sunteţi conţeleşî cu întrăga procedură a comitetului, şi chibzuindă interesele Societăţii să ne propuneţi şi D. V. una seu alta ce a-ţl crede c’amă fi trecut’o noi cu vederea.
Adunare plenară luândă cunoscinţă de raportulă de mai susă, mulţămesce Comitetului pentru activitatea desvoltată în folosulă societăţii, îi votâză unanimă încrederea deplină, primindă întocmai propunerea referităre făcută de D-lă profesoră de universitate I. G. Sbiera şi decide unanimă, ca adunările plenare următăre ale Societăţii politice «Concordia* să se ţină pe rândă în oraşele din provînţă: Rădăuţi, Şiretă, Suceava şi Câmpu-lungă, ca astfelă să aibă ocasiune a participa la ele şi toţi acei membrii, cari locuescă în acele părţi depărtate de Cernăuţi.
In fine decide adunarea plenară în presenţa de 419 persone recrutate din tăte păturile societăţii, ca Societatea politică »Concordia se ia parte activă la alegerea, ce se va face în curendu în ţinuturile electorale rurale : Rădăuţi-Sucâva Câmpulungu, recomandendu şi sprijinindă din râsputen numai candidatura unui Română Bucovinână, carele cunâsce deplină ţâra, poporulă şi nevoile acestuia, — în scurtă candidatura unui bărbatu cu o inimă sinceră şi pururea însufleţită de cele mai nobile simţăminte şi dorinţe faţă cu ţară şi poporă — bărbatulu devotată carele posede ună caracteră independentă atâtă în lucrările câtă şi judecările sale şi are curajulă a-şi manifesta şi apâra convingerile şi ideile sale.
ComiteUilfi fu împuternicită deplină ca să îndru-meze acăsta participare activă la alegerea proximă şi anume: prin nominarea unui candidată potrivită, prin apelarea publică, cătră fraţii alegători, ca să se inţelâgă cu toţii pentru sprijinirea numai a unui candidată, pro-vocândă pre toţi ceilalţi concandidaţl să-şi retragă candidaturile sale, ca astfelă să nu se facă partide şi să nu se despartă voturile.
APELtJ.
Concetăţeni Românii
9
Vă este cunoscuta, că se află o mulţime de copii de română aşe4aţi la meserii aci în Braşovă de «Aso-ciaţiunea pentru sprijinirea învăţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşî.“ Aceşti copii suntă de totă sărmani şi fără de nici ună sprijină de acasă, suntă lipsiţi pănă şi de vestmintele cele mai neapărată de lipsă! Puţinele mijioce bănescl, de care dispune Asociaţiunea, suntă cu totulă insuficiente pentru a provedea pe toţi aceşti năpăstuiţi ai sorţii cu t6te vestmintele de cari au trebuinţă, şi acăsta cu atâtă mai vârtosă, cu câtă ea astăzi — în urma închiderei scălei române de meserii din partea guvernului ungurescă — este silită se întrebuinţeze cea mai mare parte a modestului său ougetă pentru plătirea de taxe şcolare la scolele de meserii străine, ce suntă siliţi să-le cerceteze astăzi toţi învăţăceii meseriaşi români, şi pentru procurarea recuisiteloră de scălâ de cari au trebuinţă.
Concetăţeni Români! „Comitetulă Asociaţiunii pentru spriginirea învăţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşi, în ne clintită sa credinţă în „Solid ari ta tea“ ce unesee şi trebue să unâscă astăzi mai multă decâtă oricând tăte elementele sociali ale poporului română întru a face bine, îndrăsneşce şi de astădată a apela la înaltele D-Vostră sentimente de caritate rugându-Vă se contribuiţi la adăpostirea lipsiţiloră învăţăcei meseriaşi contra întemperiiloră asprului anutimpă in care ne a-flămă, fiecare cu ce Vă voră dicta nesecatele D-V6stră sentimente de caritate şi de compătimire omenăscă, fie cu bani, fie cu vestminte vechi! Ajutândă aceşti elevi sărmani, contribuiţi a se forma din ei în celă mai scurtă timpă bărbaţi români de bună speranţă.
Concetăţeni Români! Nu pregetaţi a da o mică parte numai din ceea ce puteţi da fiecare şi multe la-crămi ce curgă încă astăzi voră înceta de a mai curge mâne!
Braşovă în 2 Decemvre 1885.
Comitetulă Asociaţiunei pentru spriginirea învăţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşi.
Bartolomeiu Baiulescu,	Ioană Bozoceanu,
preşedinte.	secretară.
ULTIME SCIRl.
Călători din Basarabia ne comunică, că în guvernământul Odessei au văzută vr’o două regimente rusesc! în uniformă bulgărăscă. Sa dă cu socotăla, că aceste trupe suntă destinate a trece în casă de lipsă în Bulgaria, în rândulă trupeloru acesteia.
DIVERSE.
Dela îmormentarea regelui Alfonso. — Despre actulă aşezării rămăşiţeloră pământesc! ale regelui^ Al-
fonso în Escurial raportâză corespondentulă din Madridă ală fdiei ,Berl. Tagbl.* următorele: Când cosciugulă ajunse la mănăstire, fu luată în primire de priorele (stariţulă) şi de călugării ei şi aşezată pe ună catafalcă ridicată spre acestă scopă în forma mesei în antecurtea cea mare, pe când pe o altă masă, de cealaltă parte a curţii, s’a scrisă şi subsemnată de cătră ministrulă de justitiă documentulă, prin care cadavrulQ regelui s’a predată priorelui mănăstirei. înainte de ce s'a esecutată acăsta din urmă, o parte a cosciugului fu deschisă, aşa, că se vedea cadavrulă regelui prin păretele de sticlă ce se afla acolo, apoi maiorulă vânătoriloră de Espinosa se apropia de cosciugă şi strigă cu voce tare: «Alfonso\u şi după o pausă mică încă de douâ ori: «Alfonso!*. In vechiulă ceremonială respectivă se prescrie, ca numele să se strige de trei orî, şi apoi şefulă trupei frânge bă-ţulă său de comandă şi bucăţile le aruncă josă la pi-ciârele mortului spre semnă, că funcţiunea sa a espirată. Acestă parte a prescrierii nu s’a esecutată. Maiorulă venătoriloră, după o scurtă pausă, 4,se : »Nu răspunde.* Ministrulă de justiţiă, Alonso Martineză, întrebă pe vânătorii de gardă de Espinosa: *Vânătoriloră de Espinosa! Este acestă cadavru acelaşi, pe care l’aţî primită la m6rtea regelui Don Alfonso XII? — »Acelaşi/* răspunse maiorulă vânătoriloră, Sr. Baranda. — „Juraţi acâsta,“ (Jise ministrulă de justiţiă. — „Da, o jurămă.** îndată se închise cosciugulă, se subsemnară actele şi sub conducerea priorelui şi a călugăriloră se transportă cosciugulă în biserica mănăstirii şi se depuse pe ună catafalcă, care era acoperită cu catifea lucrată în aură, rămasă încă din timpulă lui Filipă II, şi se’ntrebuinţâză numai
spre acestă scopă la îmormântările regiloră.
* *
*
Ciguri-migurl. — A mersă şi Ţiganulă odată la părintele să se spovedâscă (canonâscă). Avea multe păcate ciora. Intre altele îi spune preotului, că fiindă o-dată la Sfinţia sa la lucru i-a furată 12 saci. «Bine fătulă meu, nu îace nimică — îi 4>se preotulă — pentru aceia şi pentru celea-lalte te voiu canoni.* Să duse preotulă afară şi reîntorcându-se ou-o bâtă cât de jilavă să puse pe Ţigană : jup! jup! păn’o frânse de şelele lui! Ostenită de atâta muncă se puse preotulă pe scaună dicendă Ţiganului cu blândeţe: „Ve<|î fătulă meu ce părinte bună sunt eu, — te-am canonită cu canonulă celă mică, mâne te poţi cumineca.-* — Ţiganulă mai mort de bătaie plecă cătră casă. Pe drumă întâlni o babă.
—	„Bună <Jiua babă!-* — «Mulţămescă dumitale dragă!*
—	„Unde mergi babo?« — «Mergă la părintele dragă —
se mă canonescă \a — «Ba la amarulă tău babo! Mergi înapoi acasă, că ve<ţi, eu sunt omă tare şi abia, abia am răbdată canonulă celă mică; cum vei răbda tu c a-nonulă celu mare!? Căci, să ţi-o spună: canonulă celă mică totă s’a — frîntă!!	(Timişiana).
*
* *
Sclavi albi. — în Roma s’au prinsă doi indivizi, cari făceu negoţă cu sclavi albi. Unulă dintre aceşti a-furisiţl neguţători cu numele Luigi Russa era agentă ală lui Antonio Tartaglia, avea la sine o fată de 20 de ani, pe care o cumpărase cu 100 de franci, şi ună băiată de 15 ani pentru care dăduse 60 de franci. Amândoi că-pătară instrucţiuni cum să âmble în Anglia la cerşită, în folosulă pungii stâpâniloră loră. Celălaltă Luigi Zeppa din Casagliere fu prinsă tocmai în momentulă, când era să ducă doi băiâţl de câte 8 anî, respective de b ani în Franeia, la ună ârecare Maselli, căruia îi scrisese, că a cumpărată o fetiţă cu preţulă de 6 franci pe lună. Sărmanii copii pe ce mâni tâlhăresc! erau să ajungă.
* *
*
Ună rege decapitată în effigie.. — Regele Petru dn Castilia, pe care îlu numescă Andalusii «judecăto-rulă«, avea pasiunea particulară de a cutriera săra cu deosebire stradele şi de a se băga prin mulţimea omeni-loră, spre a’şl îmbogăţi cunoscinţele sale de omeni. Din nenorocire avea slăbiciunea, de a năcăji pe unulă şi pe altulă, şi acesta a produsă o întâmplare tristă. Regele se acăţâ de ună pantofară, care era cunoscută pentru înjurăturile lui cele originale şi brutale şi atâtă I’a jidă-rîtă, pănă când acesta a luată o curea şi să repezi din şatră asupra regelni şi’i câr >i câteva cu cureaua peste obrază de-i eşia totă stele ver^î din ochi. Petru, o natură forte arţăgosă sc6se pumnalulă, străpunse cu elă pe pantofară şi apoi o tuli la fugă. 0 femeă bătrână cu-noscu pe Rege şi-lă arătă la tribunală ca ucigaşă. Judecătorii să duseră la paiaţă întrebară pe Rege şi ţinură după ce mărturisi totă judecată asupra dânsului. După sentinţa pronunţată Regele fu decapitată insă numai în effigie (în iconă).
Rectificare. In discursulă d-lui deputată V. Babeşă, în colâna din pag. III, rândulă 6 de susă, în locă de „adecă* să se citâscă : aducă.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redaetoră responsabilă: Dr. Ânrel Mureşianu.
Nr. 270.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
Oursolft k bona de Viena
Bursa de Bueuresci.
din 15 Decernvre st. n, 1885.
Cota oficială dela 2 Decemvre st. v. 1885.
Rentă de aurii 4°l0 ... 9940 Rentă de hârtiă o°/0 . . 91 60 Imprumutulti căilort ferate
ungare.................148 75
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostil ung.
(1-ma emisiune) . . . 97,85 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostil ung.
(2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 109 50 Bonuri rurale ungare . . 102 75 Bonuri cu cl. de sortare 1C250 Bonuri rurale Banat-Ti-miştt.................... 102 00
Bonuri cu cl. de sorta?el02 001 Bonuri rurale transilvane 103 l
Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de
vmfi ung..............98.—
ImprumutuM cu premiu
ung....................117	-
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 75 Renta de hărtiă austriacă 82 70 Renta de arg. austr. . . 83 40 Renta de aură austr. . . 109. — Losurile din 1860	. . . 139 60
Acţiunile băncel austro-
ungare................ 874	—
i Act. băncel de credită ung. 296.50 Act. băncel de credită austr. 293.50 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............. 5	97
Napoleon-d’ori............ 9	97
I Mărci 100 împ. germ. . . 61 80 I Londra 10 Livres st,or linge 125.75
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5%)
» convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit fonc. rural (7 °/0)
•	„	(5V.) ■
•	• urban (7%)	■
,	(6°/o) •
»	*	»	(5°/o) ■ •
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	*	» Naţională
Aură..........................
Bancnote austriace contra anrO.
Cump.	vând.
86	87
90»/,	91V*
83	84
29	31
101V8	102 Va
85	86
96	97
80	81
1050	1070
16 .V.	l ** i i -
. 2.00	203
Cursul*! pieţei Braşovă
din 16 Decemvre st. n 1885
Bancnote românesc! . .	. . Cump. 8.44	Vând.	8.49
Argint românesc ....	8.10	-	8.46
Napoleon-d’ori . .	. . - 9.95	*	9 99
Lire turcescl		. . » 11.20	»	1139
Imperiali		. . . 11.20	a	11.80
(Galben!		. . . 5.94	»	5 97
Scrisurile fonc. »Albina»	. . » 100.00	>	101.—
Ruble Rusesc!		. . * 123 —		123.—
Discontultt . . .	» 7—10 % pe	anG.	
ME*’ Numere singuratice â 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potit cumpăra în tutungeria lui I. GROSS.
Nr. 397 1885.	(3-3).
Edictu.
Diocletianu Cimonea din Câmpeni, care încă în anulă 1879 după o conveţuire scurtă abca de patru luni a părăsită din răutate şi necredinţă pe legitima-i sociă Elena Cacioru din Valea =Lupşiei inpovărată cu ună pruncă, nesciindu-i-se loculă ubicaţiunei sale; prin acesta să cite(Jă, ca: în termină de 1 ană şi 1 di dela ântăia publicare a acestui edictă, să se presenteze la subscrisulă foră matrimonială cu atâtă mai vărtosu, căci la din contra se va-suscepe şi pertracta procesulă divorţială şi în absenţa lui, substituindu-i-se ună curatoră ad actum.
ZI a t na, 6 Decemvre 1885.
Oflcinltl trotoptesctl gr. cat alt Roşiei montata ca M matrimoniale ie 1. instanţă.
Iocmu Laszlo,
v.-protopopO şi preşed. forului tractual.
Nr. 14046-1885.	3 3.
PUBLICAŢIUNE.
In sensulă statutului de hotarâ alti comitatului Braşovti, aprobată de înaltul ti locti, are să se al6gă cu maioritate de voturi pentru hotarul â Braşovului, din sânulti posesoriloru de pământii de pe acestă hotarti, o comisiune pentru supraveghierea hotarului constătătdre din 9 membrii pentru durata de 3 ani.
Fiecare posesorii de pământii pote fi alegătorii în urmăforea proporţiune: PosesorulO dela 1—5 jugăre are 1 vota, posesorulâ dela 6	10 jugăre are 2 vo-
turi, posesorulâ dela 11 —2 J jngăre are 3 voturi, posesorulâ dela 21—30 jugăre are 4 voturi, posesorulâ dela 31—40 jugăre are 5 voturi.
Spre scopul 0 esecutărei acestei alegeri se statoresce
o adunare a posesoriloru de pământii, pe 21 Decemvre 1885, înainte de prânzii la
8 ore în casa sfatului din piaţă
La acestă adunare şi alegere potfl ca se participe numai posesorii de pământii de pe hotarulO Braşovului, şi acei, cari voiescâ să participe la acestă adunare, au ca să se legitimeze ca posesori de pământii înaintea comisiunei, aflătăre in amintita zi dela 8—11 6 r e in casa sfatului, prin ascernerea estraselorQ cârtitorii funduare, libele de posesiune seu alte documente, precum: contracte de cumpărată, cărţî de ’mpârţălâ dându-se pe basa acestora documente fiecărui alegătorii din partea comisiunei unQ certificata de alegere, pe lângă amintirea numărului de voturi, ce i se compătG.
Acesta certificata de alegeie îndreptăţesee după aceea pe fie-care, care se află în posesiunea certificatului, ca să participe şi să-şT de voturile în şedinţa posesorilorO de pâmentO ce are să se ţină în casa sfatului din piaţă în aceeaşi tji dela 11—12 6re înainte de prânzO eventualm'ente după prânza dela 3—6 6re.
Gorporaţiunl şi femei îşi potO esercita dreptula de vota prin plenipotenţmţî; mi-norenii şi acei de sub curatelă prin epitropii lorO.
BraşovO, 5 Decemvre 1885.
Magistratulu orăşenescu.
Mersul!! trenurilor!!
pe linia Predealft-Budapesta şi pe linia Tefuşfi-Aradfl-IIiidapesta a calei ferate orientale de stata reg. ung.
Predealii-Budapesta
Trend
de
ersone
Trend
accelerat
Trend
omnibus
Trend
omnlbas
Bueuresci
Predealâ
Timişfl
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
HomorodQ
Haşfateu
ora
(
(
Elisabetopole
Mediaşti
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelâ
Teiuşfi
Aiudd
Vinţulfl de sustt
Ui6ra
Cucerdea
Bhiristt
Apahida
Cluşiu	^
Nedeşdu
Ghirbfiu
Aghiriştt
Stana
Huiedind
dacia
Bucia
Bratca
R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-peata
Viena
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55
3.17
3.24
3.31
4.09
5.36
5.56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 258
500
9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 11.18 11.36 11.61 12.23 1.19 1.30 1.37 2.05 2.25 2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5.58
6 00 6.35 3.00
6.08
7.14
7.43
8 22
8.48
9.13 9/18 10.31 12.07 2.101 2.45 8 0 0
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.37 8.01 8.21 9.05 9 43 10.02
6.20
6.59
7.15
7.43
8.29
8.55
9.04
912
10.23
12.32
12.59
10.37
12 59 4.45
8.34 8.59
9.34 10.16 11.04 12 17 12.4;
1.21
2.05
3.08
10.05
10.50
~6!56
Budapesta—Predeal A						
	Trenfi	Trenfi	Trenfi	Trenfi	Trenfi	
	omnlbas	accelerat	omnibus	de	omnlbas	
				persfine		
Viena	6.47	7.1b	3.15	1	—	
Budapesta		1.45		6.20	8.0J	
Szolnok	10.37	3.4 î	7.29	9.11	it.4(	
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31	
Oradea mare	5.33	£31	—	1.28	—	
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	- -	
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2 11	—	
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.31	—	
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—	
Bratca	—	—	12.1<	3.41	—.	
Bucia	—	—	12.4-	4.01	—	
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—	
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—	
Stana	—	—	3.29	5.27	—	
Aghiriş	—	—	4.0	5.50	—	
Ghirbău		—	4.18	6.02	—	
Nedeşdu	—	—	4.36	6.24	—	
Claşia ^	—	10.0	5.05	6.43	--	
	12.0'*	10.16	—	7.03	—	
Apahida	12.31	—	—	7.26	—	
fikiriş	2.16	11.24	—	8.51	—	
Cucerdea |	3.12 3.32	11.43 11.45	—	9.31 9.43	_	
Ui6ra	3.41	—	—	9.51	—	
Yinţultt de susti	3.50	—	—	9.68	—	
Aiudti	4.25	12.08	—	10.24	—	
Teiuşfi	4.50	12.22	—	10.4*	-	
Crăeiunela	5.41	—	—	11,28		
Blaşfi	ro	12 57	—	11.44	—	
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—	
Copşa mică	7.00	1.27	—	12.36	--	
Mediaşti	_	1.45	—	1.22	6.01	
Elisabetopole	—	2.06		1.56	6.40	
8i*iş6ra	—	2.31	—	2.34	7.20	
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	801	
Homorod	—	3.48	—	4.41	10.05	
Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.02	
Apatia	—	4.34	—	6.03	11.3*	
Feldiăra	—	4.53	—	6.35	12.14	
1 Braşovfi ^	—	5.2C 5 3	—	7.14	1.09 1.60	
	—		—	-		
Timişfl	—	6.07	—	—	2.48	
Prodoalti ( i ! Bueuresci	—	6.32					323	
	—	7.30	___	—	4.56	
		11.35			9.4f	
Nota: Orele de nâpte suntfl cele dintre liniile gr6se.
AradA-TimişiAra
TeiuşA- i radA-Budapesta				Budapesta-1 radA-TeiuşA.			
	Trenfi omnibus	Trenfi omnibus	Trenfi de persdne		Trenfi de persdne	Trenfi acceleraţii	Trenfi omnibus
TeiuşA	11.09	—	3.56 4 2;'	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iulia	11.46	—		Budapesta	8.0o	1.45	«< M
VinţulO de joşii	12.20	—	4.53	Szolnok *	11.02	3.44	1140|
ŞibotG	12.52	—	5.19		11.12	4.U2	12 00
Orăş-ia	1.19	—	5.41	AradA	3 37	7.53	ft.?6
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţâ	4.13	—	6.19,
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4 38	—	6.46
Braniclca	3.04	—	7.04	Paulişa	4.51	—	7.00
llia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	425	—	*.12	Bârzova	5.57	—	8.1G
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.66	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopâ	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 21	llia	8.01	—	10.1/
Paulişfl	7.12	6.30	1°.37	Braniclca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.2/	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţa	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
AradA	810	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24
	2.39	12.00	45?	Şibottt	10.43	—	12.51?
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josa	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	1.40
Viena	—	8.03	6.05	TeiuşA	12 05	—	2.24
Tipografia ALEXI Braşovfi.
âlmerla (PLski) Petroşeni
	Trenfi omnibus	Trenfi de ! parafine	Trend de peraone		Trenfi de persfine	Trenfi omnibus	Trenfi omnibus
AradA	6.00	12.55	8.25	3ftmerfta	6 30	11.50	2.23
Aradulâ nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	705	12.27	3.00
Nâme;h-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegâ	7 53	1.19	3.49
Vinga	7.19	218	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifalva	7.38	2.36	9 25	Crivadia	9.33	2.57	5.281
Merezifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Timlşâra	8.42	3.40	10.06	P etroşenl	10.43	4.04	6.;'9
Timiş6ra-AradA				Petroşeul—	Simeria (Piski)		
	Trenfi de	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
	persioe	persfine	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
TtmlşAra	6.07	12.25	500	Petroşenl	6 49	9.33	5 28
Merezifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10 14	6.08
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10.54	6.4^
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.35
Nâmeth-Săgh	7.23	2.25	6.53	HaţegG	9.31	12 17	8 02
AradulO nou	7.40	2 54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8 44
AradA	7 50	810	7.40		10 53	1,35	9.15