,OAZETA“ IESE IN FIECARE Dl. Pe unQ and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Iloraâsia şl străinătate ; Pe anG 40 fr., pe ş&se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. A N U N C I U R I X. E: O seriă garmondQ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nofranoate nu se prlmosou. — Hanusorlpte no so retrimită. NS 268. Luni Marţi, 3 (15) Decemvre. 1885. Braşovtk, 2 Decemvre 1885. Sârbii şi Bulgarii nu se potă nicidecum înţelege asupra condiţiuniloru armistiţiului. Nego-ciările dintre cuartierulă generalii dela Nişă şi celu dela Pirotă n’au avută nici unu resultatu. In timpulu din urmă guvernului sârbescă a observaţii tactica tăcerei, aşa că guvernulă bulgarii s’a văcjută silită a se adresa printr’o notă nouă cătră puteri, rugându-le să facă pressiune asupra Serbiei spre a se pută ajunge la încheierea unui armistiţiu, care să p6tă servi de basă unei păci! onorabile şi durabile. Guvernulă serbescă asemenea a făcută unu demersă pe lângă marile puteri în favdrea pretensiuniloră sârbe. In modulă acesta apară pe scenă ârăşi puterile semnatare a tractatului de Berlină ca mij-locitdre de pace. S’a şi făcută în direcţiunea a-câsta ună pasă din parte-le învoindu-se Germania, Austria, Rusia şi Italia — se cjice c& la iniţiativa celei din urmă — de a trimite pe câm-pulă de răsboiu o comisiune compusă dintr’ună oficeră de stată majoră austriacă şi din ataşaţii militari dela ambasadele numiteloră puteri din Viena, spre a stabili linia de demarcaţiune între posiţiunile celoră două armate beligerante. Se asigură că corniţele Kalnoky stăruiesce tare, ca să se resolveze câtă mai curândă cesti-unea demarcaţiunei. E de temută însă că co-misiunea austro-germanâ-rusă-italiană va întîm-pina mari piedecî, căci guvernulă bulgară declară în nota sa, că tragerea de nouă linii de demarcaţiune, luândă de basă c|iua care co' mitele Khevenhuller a intervenită, va pricinui multe contestaţiuni şi neînţelegeri. De trei luni puterile, în frunte cu cele trei împărăţii „aliateu, se totă sfătuescă şi mijîocescă însă fără altă resultată decâtă că au încurcată lucrurile şi mai tare. După ce au încetată ostilităţile, în urma in-tervenirei austro-ungare, oficioşii din Viena şi Peşta nu mai vorbeau de restabilirea statului quo ante, ci esprimau speranţa, că lucrurile se voră aplaDâ prin recunâscerea uniunei bulgare, fără ca Sârbia să sufere vreo scădere. Rusia, îşi (Jiceau ei, se va învoi în cele din urmă la ună asemenea arangiamentu. Se pare însă că Rusia nu vrea să scie de o asemenea regulare a cestiunei, prin care i s’ar prepara Austro-Ungariei ună succesă mare diplomatică. Opiniunea publică în Rusia s’a pronunţată categorică pentru causa bulgară şi în contra misiunei Khevenhuller. Cabinetulă din Peters-burgă a demonstrată ce-i dreptă în contra acestui curentă, prin avertismulă ce l’a dată (Jiarului „Russ“, dâr în fondă gândulă lui este totă acelaşi, de a paralisa influinţa şi planurile austriace. D-lă de Giers pare că voiesce a-şi ajunge scopulă prin aceea, că stăruiesce încă şi acum să se restabilâscă status quo. In casulă acesta Austria n’are încătrău, trebue să sufle şi ea din acelaşi cornă. E invederată însă, că cu câtă puterile voră ţină mai multă la aceea, ca să se restabilâscă starea de mai înainte, cu atâtă con-fusiunea va deveni mai mare. Din acâstă confusiune Rusia pâte profita şi pâte aduce cu încetulă lucrurile acolo ca Bulgarii să se râge ârăşi în genunchi de Ţarulă să le vină întru ajutoră. Status quo nu se pâte restabili fără întrebuinţarea forţii şi fără intervenirea armatei tur-cesci. Rumelioţii au declarată prin meetingurî că nu să lasă de uniune odată cu capulă. De altă parte prinţulă AlexAidru declară, că pri-vesce pe trimisulă Sultanului numai ca âspe cu care voiesce a conversa asupra situaţîunei generale. Turcia a prevăzută încurcăturile şi a mobi-lisată pân’ acum 280,000 âmeni, ear acum aduce din Asia încă 45 bataliâne. îndată ce ar interveni însă în Rumelia orientală cu armata, Grecii i-ar sări în spinare şi Rusia ar avâ ocasinne să sară în ajutoră Bulgarii oră. Cum să se restabilâscă dâr status quo? Bucuresci, 12 Decemvre. Din Sofia se raportăză guvernului de aci: Două corăbii austro-ungare ce navi-gau sub bandiera serbâscâ ară fi desbarcală muniţiune şi soldaţi sărbescî pe teritoriulă bulgară ocupată de Sârbi, pe când transportarea de răniţi bulgari dela Lom-Palanca la Rusciucă ară fi refusată. Turcia concentrâză vr’o 5000 de âmenî în Avion a, spune o telegramă din Cattaro. Răniţii ce se află în îngrijire pe teritoriulă serbescă erau la 5 Decemvre: în Belgradă 3600, în Nişă 400, împărţiţi în ţeră 300, aşa că după 12 cple de luptă numă-rulă răniţiloră ajunse enorma cifră de 4,300 omeni. La 11 Decemvre a trecută prin Belgradă spre Nişă ună trenă separată cu vagâne d’ale căii ferate ungurescl, încărcate cu cartuşe (patrâne) şi muniţiune. România şi evenimentele balcanice. RSsboiulu dintre Sârbi şi Bulgari. Belgradu, 11 Decemvre. Ministrulu Garaşanin a adresată representanţiloră de aci ai puteriloră o notă în care arată, că toţi comandanţii trupeloră regale se plângă că Bulgarii nu respectă starea de încetare a osti-lităţiloră ce esistă dela 28 Noemvre. Guvernulă regală doresce, ca marele puteri să pună capătă unei situaţiunî care ar trebui să aibă ca urmare redeschiderea ostilită-ţiloră. Soda, 11 Decemvre. #8^.In faţa tăcerii persistente a guvernului serbescă, guveri|j|jă princiară a adresată puteriloră o nouă notă, î^^are se cuprindă declaraţiu-nile urmâtâre: Serbia caută numai să câştige timpă pen-1 tru a reconstitui forţele sale sleite. Propunerile Serbiei j nu se potă primi, pentru că‘nti conţină oferta de a trata | despre pace în tirnpulă armistiţiului propusă. Tragerea nouei linii de demarcaţ.une, luândă de basă punctele ocu- ! pate în (Jiua în care corniţele Khevenhuller a intervenită, va da locă la contestaţiuni şi neînţelegeri. Fără încetarea ostilitâţiloră, Sârbii ar fi fostă constrânşi să evacueze teritoriulă Vidinului. Nota mai spune, că situaţiunea respectivă a celoră două armate nefiindă egală, o evacuare reciprocă n’ar fi justificată. Guvernulă bulgară speră j deci, că Puterile voră esercita o presiune efectivă, pen- [ tru a ajunge la conclusiunea unui armistiţiu destinată a‘ pregăti o pace onorabilă, căci scopulă principală ală Puteriloră trebuie să fie a pune capătă acestui răsboiu fra-ticidă. Belgradu, 11 Decemvre. Pentru t6te eventualităţile, înarmările şi trimiterile de trupe şi muniţiune conţi- j nuă. Armata Nişavei şî-a terminată noulă său marşă! strategică. In casă de reîncepere a ostilitâţiloră, se pare,f că lovitura principală o voră da Bulgarii la Knjazevaz, J ca încungiârândă defileulă Nişavei să forţeze trecerea pe j şosâua Banja-Alexinac. Generalulă Horvato vid luândă î comanda supremă, a pusă orecare condiţiunl: nici o influ- ’ inţare a operaţiuniloră militare, mână liberă în numirea | statului majoră şi comandanţiloră de despărţăminte. ! Nişu, 11 Decemvre La PI o cea, spre sudostă de j Nişă, se lucrâză mereu la şanţuri, care suntă ocupate de ! o formidabilă artileriă. Acestea suntă a doua liniă a po-siţiuniloră serbescî, ocupate de trupe regulate, pe când j ântâia liniă e formată aprâpe de Ak-Paianea de reserviştr Poporaţiunea acestora ţinuturi fuge la Nişă şi poporaţiu-nea de aci se teme de o retragere a trupeloră sârbesc!, deşi suntă mai tari ca cele bulgare. Multe familii fugă la Belgradă şi în Ungaria. Petersburgu, 11 Decemvre. Prin influinţa personală a împărătesei Maria Teodorovna, prinţulă Alexandru se află ârăşi în mare favâre la Ţarulă, care a şi primita din partea prinţului o scrisâre de justificare. Constantinopolu, 12 Decemvre. Prinţulă Alexăn-dru a telegrafiată Porţii, că deârece elă nu scie ce a făcuta conferinţa, nu pâte lua nici o hotărîre fără adunarea naţională. Elă crede, că mai bine să se amâne re-solvarea cestiunei rumeliote pănă în Februarie. Belgradu, 12 Decemvre. Representanţii de aci ai mareloră puteri au primită însărcinarea d’a mijloci ar-mistiţiulă şi a’şl da părerea despre situaţiune şi despre modulă cum s’ar putea înlătura definitivă' răsboiulă. Cu ocasiunea discusiunei pe paragrafe a răspunsului la Mesagiulă tronului d. M. Cogăl-niceanu luândă cuvântulă la paragrafulă ală doilea relativă la situaţiunea esteriâră a României (Jice: D. M. Cogâlniceanu: D-loră deputaţi, miniştrii au pusă în gura Maiestăţei sale Regelui acâstă frasă, sâu mai bine acâstă periâdă: ,, A vândă o posiţiune tare şi bine lămurită, fiind în relaţiunile cele mai amicale cu tâte statele, amă urmărită cu linişte, însă cu mare băgare de sâmă, evenimentele ce se desfăşură dincolo de Dunăre. Neamesteculă nostru într’ună eonflictă în oare mai nainte de tâte trebuiau să se pronunţe puterile semnatare tractatului din Berlin, era dela şine indicată. Cu tote acestea nu amă putută să nu simţimă o vie părere de rău, când îngrijiri s’au ivită, că pacea generală ar putea fi turburată, acea pace atâtă de trebuin-ciâsâ desvoltărei tuturoră popâreloră, âr mai alesă nouă, cari avemă încă atâtă de multă de lucrată pentru a ajunge la acelă gradă de desvoltare şi de progresă, la care aspirămă cu toţii.“ D-loră, de mai înainte, declară eu, membru ală oposiţiunei şi membru declarată, declară cum că aceste cuvinte: ,,neamesteculă nostru într’ună eonflictă,“ are tâtă respectuâsa şi mica, dâr complecta mea aprobare. Da, bine a făcută guvernulă, că nu s’a amestecată în eonflictă, căci cum <|ice Mesagiuiă Regală, dacă este o ţâră, care are nevoiă de pace, suntemă noi. In răspun-sulă ce a dată preşedintele consiliului la interpelarea D-lui N. Ionescu, a 4‘să ârăşi aceste cuvinte, cari au tote respectuâsa mea aprobare: că ne suntă dragi bulgarii, dâr pănă acolo unde nu se jignescă interesele nâstre; în adevâră, D-loră, dacă este o naţiune care pâte să aibă tâtă simpatia nâstrâ, este naţiunea bulgară, care într’ună scurtă timpă s’a organisată, şi care în câmpulă de răsboiu, întocmai ca şi noi, a sciută să’şi apere ţâra; şi facă urările mele cele mai sincere pentru re-cunâscerea faptului înplinită. Insă odată acâstă declaraţiune făcută, vine întrebarea ridicată chiar de D. preşedinte ală consiliului: dacă nu trebue să ne îngrijimă de interesele nâstre, nu ca să căutămă cârtă, dâr ca să avemă în vedere, când arde casa vecinului, că pâte uşorfi să ar servă o politică cu totulfi separată a ei seu mai bine sfi şi la 1876 şi cum p6te să-lfi cjicemfi şi mâne? Noi oprindfi resbelulfi de 1 pe lângă Vidinfi, faceamfi unfi serviciu mare Bulgarilorfi, ■ căci chiarfi Bulgarii nu erau încredinţaţi de resultatulfi luptei lorfi naţionale şi eroice. In momentuia acela, eu credfi, că dândfi unfi ajutora morala Bulgarilorfi la Vidinfi, putâmfi şi noi să dobândimfi limitarea nostră la fruntaria i dela Silistra. Nu facfi nici o acusaţiune guvernului, şi | sciţi de ce? Pentru că nu sciu ce a făcuta; mă măr- , ginescfi numai înaintea faptului brutalfi, adecă a inter- j venirei guvernului, şi-’i esprimfi mulţumirile mele. Dâr totdeodată, vătjendfi pănă acum, cela puţinfi din străină-j- tate, căci noutăţile în privinţa politicei nostre din afară ' nu le aflămfi decâtfi din străinătate, mă simţfi datorfi se : arăta părerea mea de rău, că ţera n’a tostfi pusă în [ posiţiune să cunoscă starea lucrurilorfi. D-lorfi, cum este astăzi Dobrogea, este cu neputinţă ca România să crâ QO 03 O tc co ffl to Nr. H t> i> i> co cc cc oo oo OOCOCOOOOOGOGOGOGOCOOOCOGOCOOOQCOOQOOO riWi —i __l _j ^ ^ A I IV fl l - 1 — 21 6 4 — 14 818 7131215 912141013 5 Anghină ----------- Aprindere de plumâni 3 6 7 3 Aprindere de stomachfi 2 2 1 1------------1 1-------1 — 4 Aprind, de peliţa costelorfi---------------------1----------------- Aprindere de maţe ------------------------------------------------- Aprindere de ficaţii ---------------------------------------------- Aprindere de rinichi --------------------------------------------- Aprindere de creerî ----------------------------------------------- Aprind, de peliţa pântecelui--------- Morbulfi apei 4 2 — 3 Bătrâneţe (Slăbire) 5 4 5 7 Bătae de inimă ----------- Catarii de plumânî — Colerină — Curgerea sângelui — Damla-gutâ (Apoplexiă) — Infirmitate nou născuţilorfi 5 Epilepsie -------------------------------- Frasfi ----- 3— 7 6 3— 1------ Friguri 3 4 5 2 1 1 5 2 — 2 3 — 1 2 — 2 3 1 1 3 5 3 1----------- ----------1 1— 1 2 — 4 2—74 1 1 2— 1 1----- 2----- 1----- 3— 8 ----1 ----1 ----1 4 3 5------4 2-------1 3 2 71010101113 --------1 _ ------2 1 — 78 138 19 0 u 2 1 1 1 2 33 88 3 8 1 3 1 9~> 1 23 26 Gălbinare --------------------------2----------------------------- 2 Născuţi prea timpuriu -------------2— 3— 4--------------- 2— 1 1— 8 3--------------18 Periclitaţi 3— 2---------1-----------------1 1 1 1 1 1------------- 12 Oftică -------- 4 1 1— 3 4— 1 1— 3 3— 1 2 2 26 Şarlachu (Scarlatina) — 1----------------------1-----------------6 3---------3 — 14 Siphilis ---------------— 1--------------------------------1 — 2 Splină -----------------1 1---------------:-------------------- 2 Tuse convulsivă ----- 5 4----------------------------- 1— 5 2 1— 18 Tifusfi 4 4 510 4 3 3 1 1--------- 2 3- 1- 4 3— 48 Urdinare --------1 2---------------8— 2-----------2— 2 2— 19 Uscătură 3 2 4— 2 1 3------------------------------- 2-------- 1 18 Vârsatfi — 3 110 1------------ 123-------- 6 1— 3 3— 5— 57 Şoldină (Rheumatismfi)----------1--------------1--------1------------1-------------- 4 31 3 i 42 52 33 36 42 58 49 30 28 45 41 61 34 38 41 37 31 Notă la tabela de mai susu. ad. 2. (Aprindere de plumânî) Causa e neîngri* jirea în contra schimbării temperaturei espunerea la aeru în stare obosită şi asudată, ad. 17. (infirmit. nou născuţ.) Nutriţiunea slabă a mamelorfi şi munca cea continuă, ad. 30. (urdinare) Mâncare de pome necopte şi legumi crude (crastaveţî) ad. 32. (versată) Bole lipicidse capătă omenii şi mai uşor a prin umblarea dela unulfi la altulu şi prin transportarea bolei. deci este de lipsă a păzi câta se pote isolarea bolnaviloru. Preoţii gr. or. români din parochia Codlea dela an. 1783 pănă la 30 Augustă 1885. 1. Ioana Boerfi din Veneţia inf. (comit. Făgăraşfi) dela 1763 —1783, cuali-ficaţiunea necunoscută. 2. Ioana lleaa. Popoviciu din Codlea (comit Braşova) 1783—1811 cualif. necunoscută. 3. George Ilea a. Popoviciu din Codlea cual. nec., 1812 Iun. 6 până la 1828 Nov. 26. 4. Petru Vlada a. Orzanii din Vlâdeni (comit. Făgăraşfi) cual. nec., 1828 Nov. 30—1866. 5. George Pascu din Codlea cual nec.. 1844—1845 servindu ca capelanfi a comisfi furtfi de bani şi a emigrata în România. vVa urmâ.) GAZETA TRANSILVANIEI 1885. r. 268. bine înţeleşii eu» adresa maghiară. După câtva timpă se î&orse scrisârea îndărătă cu observarea : „Nu se p6te da la doslinaţuine.‘ Mare fu mirarea solgâbirăâscă şi o trimise din nou, dâr recomandată cu adressa totă în limba maghiară. După optă 4‘le» scrisârea sosi eră în Bistriţa cu observarea: „După câtă scimă noi, aci nu esistă nici o reuniune boemescă cu asemenea nume;;‘ âr deasupra se citesce : ,,De6rece adressa nu e scrisă în-tr’o limbă cunoscută de toţi (limbă a lumei), e cu neputinţă să se dea la destinaţiune.‘* Înapoiaţi mai suntă şi Germanii cu „civilisaţiunea 1“ —0 - Solgăbirăulă din Dunavecse, comitatulă Pestei, a păţit’o cu şovînismulu său. Acestă solgâbirău cu numele Alex. Halasy primindă filele trecute dela comanda pieţei c. r. din Pesta o hârtia în limba germană, prin care era rugată de a trimite la Peşta ună protocolă ce s’a luată despre sinuciderea unui husară c. r., a răspunsă cu: Nix daitşl! şi a ceruta să i se adreseze rugarea în limba maghiară. Comanda pieţei din Peşta s’a jă-luită la comandantulă superioră br. Edelsheim Gyu-lai, şi acesta erăşî s’a plânsă totă în limba germană ta ministeriulă de interne, declarândă că comanda pieţei gătită la masa ospitală a veteranului preotă locală on. d. Ioanu Cherestegiu, sub responsabilitatea protopopului, numai în presenţa si sub pada baionetelorii amu pututu participa. fică dăr istoriculă fabricatei >Irredente române,» răspândită în ,Magyar Allam* Nr. 335 şi a »întrunirei secrete" din »Pester Lloyd« precum şi comedia patriotică Apoi ce să mai 4^ despre cei »chemaţi* de a răspândi civilisaţiunea în Orienta, când noi în patria străbună, astfelă suntemă prigoniţi, şi împedecaţî dela orice pasă făcută spre progresare, numai şi numai din simpla causă, că atunci când ne-au legănată mamele nâstre, n’au 4>să »halgas,* ci au 4‘să „taci.* In urmă atragă atenţiunea confraţiloră tractualî, de-a se feri de amiculă loră vechiu, pentru că schim-bându-se situaţiunea, acela se ţine de adagiulă *Honores mutant mores,* âr de societăţile patrioţiloră de monopolă să se ferescă ca de focă. JJnu preotu românii. f Grigore Alexandreseu. In nâptea de Luni 25 Noemvre spre Marţi, săptă- D . . x c . . .. . .. ? mâna trecută, a încetată din viâţă poetulă şi fabulistulă din resta nu e datore a se adresa câtră onciele ţării in limba Y ilustru ală României, Grigore Alexandrescu.. S'a născută în Tergovişte, în 22 Februarie 1810. Studiele şi le-a făcută la liceulă Sf. Sava în Bucurescî. în etate de 18 ani întră în armată şi după câţiva ani fu înaintată la gradulă de căpitană. Demisionândă din oştire, înlocui sabia cu condeiulă, pe care îlă mânuâ c ună talentă neîntrecută în satiră şi fabulă. Trecută prin scâla naţionalistă a lui Lazară şi maghiară şi cerăndă ca să fiă adusă la ascultare solgâbi-răulâ. Ministrulă de interne a şi împlinită acăstă cerere scriindă vieeşpanului, că solgăbirăulă din Dunavecse n’a procedată corectă. — Deputaţii din oposiţiune voiescă să interpeleze pe ministru in acăstă cestiune. -0- Caracteristică pentru tenacitatea cu care Cehii îşî apără dreptulă loră de limbă este următorulă casă: Reuniunea cehică din Vişehradă a primită deîEliade, biciui fără milă viţiulă şi relele de care suferea Crăciună din eassa privată împărătescă ună dară de'ţera. Mai multe satire îndreptate în contra Rusiei şi 50 fl. „Pokrok“ spune, că la petiţiunea cehică a sosită t Turciei, care’şî disputau dictatura în principatele române ună răspunsă germană. Mai mulţi membri voiau deci, ca j îlă aruncară în temniţă, şi la 1848, când Ruşii inşi chitanţa să se dea în limba germână, dâr s’a încinsă j trară în România, Alexandrescu fu internată la mănăs-o mare luptă între membrii, şi în cele din urmă darulă tirea Plumbuita, unde se mai aflau închişi şi alţi mari împărătescă s’a achitată în limba cehică. —0— înmormântarea Regelui Alfonso XII a 1 ă Spaniei s’a săvârşită Sâmbătă în 12 1. c. cu pompă mare. La ceremoniă au fostă de faţă 2000 de persâne oficiale şi 800 persâne invitate. Biserica oferea o pri-velisce grandidsă. Cea mai mare parte dintre invitaţi n’au încăpută în biserică, care era plină de lume. Au fostă de faţă 38 de Archierei, serviciulă funebrală l’a 22. Femeea e în deplină sănătate şi a. c. a mai născută 4 copii (gemeni). în 25 Noemvre patrioţi consideraţi ca primejdioşî guvernului rusă. Scăpată din închisâre şi de exilă, Alexandrescu scrise acele bucăţi celebre, ca »Boulă şi Viţelulă," »Dulăulă şi Că-ţelulă,“ „Răsbunarea sâreciloră“ ş. a., care suntă monumente de literatură şi satiră, create pentru t6te timpurile şi pentru t6te societăţile. Elă a ocupată şi funcţiuni înalte în stată, precum membru ală Eforiei spitaleloră civile, membru în comi-siunea centrală în Focşani, lăsândă multe urme de îm- săverşită archiepiscopulă de Madridă. nuni acopereau cosciugulă. Comedia patriotică din Imbuzâ IHn tract. protop. alii Secului, 10 Decemvre n 1885. Domnule Redactoră! Nu trece nici o 4b în care nu vedemă aplicându-se în deosebite moduri măsurile escepţionale, de snsă dictate — însă nu şi esplicate — conducătoriloră administraţiunei politice contra ndstră. O astfelă de măsură a aplicat’o şi faimosulă jude de adm. Mayr contra preoţimei şi docenţiloră din trac-tulă Secului, chiară în 4iua ,prea mărirei* ministrului preşedinte. Nu voiu pe largă a vă reţinea dela ocupaţiunea-vă snbliraâ şi a vă amărî cu aiarî amărăciuni 4'dnice, de-câtQ pe scurtă voiu trece la descrierea 4‘lei de 29 Noemvre a. c., pentru inteliginţa acestui tractă întru adeverii escepţională, şi anume: a combate — şi dâcă va fi de lipsă şi cu documente oficiâse — faima caîumniă-târe colportată în o talegramă din Cluşiu la 4 Decemvre n. şi publicată în »Pester Lloyd* şi în »Magyar Allam* despre adunarea ţinută în comuna Imbuză, tractulă Secului. Conformă instituţiuniloră bisericei nâstre gr. cath. şi mai de curândă a constituţiuniloră Sinodului diecesană, ţinută în Gherla la 12—14 Noemvre 1882, preoţimei i s’a impusă ţinerea a 2 conferinţe preste ană. Astfelă şi noi preoţii acestui tracta în totă anulă ne-amă ţinută de sântă datorinţâ aceste conferinţe de odată cu adulările reuniunei docenţiale — tractuale — a le ţinea, j Protopopulă nostru m. on. d. Vasiliu Puşcariu j conseiu de chiămarea sa, convocândă adunarea — ca şi celelalte tâte — tără insinuare la jud. încă pe o 4> atâta de „glorificată* adecă pe 29 Noemvre n. c. . . în parochia Imbuză, dintre trei solgă-birăi, ce se află pe teritorulă acestui tractă, doi Maghiari şi ună Cehă, numai d-lui Mayr nu i-a venită bine la wcotâlă, ca noi se fimă în Imbuză, şi nu în Pesta co-adunaţî, şi din acăstă causă »vitezulă" solgăbirâu (care ă în anulă trecută ca notară cercuală a trăită în mai cordiale relaţiunî cn preoţii din giură, ba la' le-a fostă şi nănaşă de cununiă, — ve4« Dâmne, — ca mai tare sS -i pâtă câştiga în favârea intereseloră sale fi pentru promovarea la care astă4î a ajunsă) sub pre-B, că adunarea n’a fostă insinuată, numai decâtă în-Irebuinţândă — prin doi gendarml — măsurile escep- Nenumărate cu-j bunătăţire în amândouă aceste funcţiuni. O singură 4* ja fostă şi ministru sub Alexandru lână I (Cuza) şi a-nume la ministerulă de finanţe. Chemată însă să depună jurământă, refusâ 4>cândă: ,,Se vede, Măria Ta, că n’a mai rămasă nici o liră ‘în visteria, de vreme ce recurgi la lyra unui poetă pentru ministerulă finan-celoră.“ De vr’o 10 ani trăia Grigorie Alexandrescu retrasă, nevoindă a mai sta în relaţiunî cu nimenea. O bălă de peptă de care suferea de mulţi ani îi curmă 4i-lele. Mârtea lui este o mare perdere pentru ţâră şi literatură, lăsândă pentru acesta din urmă mai cu sâmă ună golă, care cu greu se va umplea. Fiă’i ţărîna uşâră şi elă în veci neuitată! SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) BELGRADXJ, 14 Decemvre. — „ Lloyd “ primesce scirea, că Regele M i 1 a n ă a declarată, că numai într’unu casă de trebuinţă mă se va despărţi de cabinetulă Garaşanin. Se speră în urma acesta, că neînţelegerile din sînulă cabinetului voră fi aplanate în curândă. Ună nebună în Quirinală. — în 4i]ele trecute ună artileristă a intrată neobservată în Quirinală şi s’a ascunsă într’o anticameră apropiată de biurouiă regelui Umberto. Ună câmărară observându-lă, l’a întrebată, că ce caută. Artileristulă a îngrămădită vr’o câteva frase neînţelese. Cămărarulă observândă, că artileristulă e camă smintită, s’a încercată a-lă da afară, acela însă nu s’a lăsată şi o luptă desperată s’a începută între ei. Sgomotulă străbătândă şi în curte, s’au grăbită mai mulţi a înfrâna sălbătăcia nenorocitului artileristă şi a-lă da n mânile poliţiei. Când cămărarulă l’a întrebată din nou, că ce caută în palatulă regală a scosă din buzu-narulă său o funia, 4ic3ndu: »Cu acesta voiu să sugrumă pe regele Umberto.* * * * Prinţulă de coronă germană şi pantofăriţa. — In 4ilele trecute principele de coronă germană cu soţia sa plimbându-se pe şoseaua Sieges din Berlină se ’ntâlnescă cu o babă, care ducea cu sine ună coşă încărcată cu pantofi. Princesa de corână a oprit’o în cale şi 4*se: >Ce pantofi frumoşi!* — ,Ei! dâcă suntă frumoşi dâm-nă, atunci cumpărăţi o păreche, pantofii suntă buni şi ţină caldă,* răspunse baba, care nici n’a presupusă cu cine are de a face. Princesa şî-a întinsă mâna în coşă şi şî-a scosă o păreche de pantofi domnescîf întrebândă »Câtu-i preţulă acestora?* — „Fiindcă a4î tâte lucrurile suntă eftine, ţi-i dau cu 65 de pfenigi*. — »Ah, suntă fârte eftini*, răspunse princesa de corână, âr prinţulă visitândă pantofii cam seriosă, întreba pe babă: > Dâr şi pe stradă potă umbla cu ei?* — *0, bunulă meu domnă*, răspunse baba, ,asta nu te sfătuescă, însă ’ţî recomandă să’i întrebuinţezi în casă, că suntă forte frumoşi şi nu facă nici ună sgomotă.* Prinţulă de corână seose ună taleră împărătescă din porlofelulă său şi-lă dete babei. Baba privi confusă la cumpărătoră şi-i părea rău, cănu-lă pâte schimba. »Fie talerulu ală d-tale, nu trebue să ’mi dai nimică îndărătă*, 4>se prinţulă de corână. Princesa de corână făcu semnă valetului, căruia i-a dată pantofii sâ-i ducă în trăsură. Numai acum observă baba, că are de a face eu membrii casei împărătesei şi intorcându*se la princesă, esclamâ: ,D6mne Dumne4eulă meu, d-ta dâmnă eşti dâra împărătâsă? 1“ — »Nu, nu suntă împă-râtâsă*, răspunse princesa cu ună surîsă binevoitoră şi s’a depărtată cu soţulă ei. Poporulă, care se adună în jurulă femeiei i-a cumpărată toţi pantofii babei. Baba în bucuria ei se duse în bucătăria publică cea mai apropiată şi dâmneloră, care îngrijeau de ordine şi curăţeniă, le enară întâmplarea, neavândă nici o grijă de coşulă său unde-i era portofelulă cu banii. Pungaşii îi furară banii, şi biâta babă era desperată. Au4indă despre acestă furtă dâmnele aristocrate din Berlină, au făcută o colectă pentru ajutorulă babei. 0 familia între mârte şi viaţă. — La 1 Decemvre eşindă din albiă Crişulă albă, o mâră din apropierea satului Pleşcuţa (com. Aradă) fu luată de valuri. Mo-rarulă£cu femeia sa şi cu patru copii ai săi şî-au aflată scăparea într’o răchită din apropiare, unde petrecură o 4i şi o nâpte între mdrte şi viâţă, în cea mai desperată stare. După ce apa a scă4ută puţină sub răchită a rămasă o mică insulă. Bieţii âmenî dându-se josă, îşi făcură focă şi aşteptau să le vină vr’o scăpare din astă stare strîmtorată. Peste trei 4de în sfârşită, trecândă vr’o câţiva ţărani pe acolo, i-au scăpată cu mare anevoiă pe bieţii nenorociţi, între cari era şi ună copilă încă la estre-lsina. * * * Evreulti şi pe lehova înşela. — Fiica unui Evreu era greu bolnavă. Tatălă său în desperare promisese lui lehova, că-i va sacrifica preţulă unei vaci, dâcă îi va în-sănâtoşa fiica. Nu trecuse multă şi ea se făcă sănătâsă' j Acum începuse bătrânulă Evreu a se pune pe gânduri. SOFIA, 14 Decemvre. — Prinţulă Alexandru a depeşată înaitei P6rte, că consideră Elă nu voia nici să calce promisiunea făcută lui lehova, misiunea lui Madjid-paşa, care a fostă trimisă de: dâr nici preţulă vacei nu se îndura sâ-lă sacrifice. In Sultanulu ca să intervină în numele acestuia la ; je^e (Hn urmă se ,cuŞetâ' ^ vac? der * , . „ .. n - j , i ducându-se pusese subţioră şi unu cocoşu. „Le ceri pe incheiarea păcii, ca superflua, deorece Bulga- yacjs?< _ ^ ^ r'gsplmse E„eulo, d«r vaca nu se ria are a pretinde dela Serbia numai'p^g vinde fără de cocoşă, âr cocoşnlă face 50 fl. Evre-jdespăgubire de răsboiu, de aceea este în-^ulă sacrificase preţulă vacei de 50 cr., âr preţulă coco- ^ acjm __ dreptăţită a negocid directă cu acâsta. Cu t6te şului în valure de 50 fl ilu. ţinuse pentru sine. -Evreulă astea asigură prinţulă Bulgariei, că e gata a primi pe delegatulă Turciei şi a discută cu densulă situaţiunea generală. înşelase chiar şi pe lehova. Cursului pieţei Braşovu din 12 Decemvre st. n. 1885 DIVERSE. Fecunditate rară. — piarulă »Roma« scrie o istoriârâ cu greu de cre4ut.ă despre o ţărancă din Apu-ea, anume Maddalena Granata. Acâstă femeeă a născută 62 de copii, dintre cari 59 suntă băeţî. La nascerea ântâiă a fostă de 28 de ani şi a născută ună băiată; a a doua nascere 6 copii (gemeni), la a treia 5, după aceea 3, mai târ4iu 2 fetiţe şi c. 1. Dela 25 Octomvrie ne-a disolvată adunarea; ba şi la prândulă pre- 1873 până astâ4î a născută 39 de copii. în viâţă suntă Bancnote românesc! . . . . Cump. 8 46 Vând. 8.51 Argint românesc .... . . » 8.40 ♦ 8.46 Napoleon-d’ori . . , . . . . » 9,95 > 9 99 Lire turcesc! . . * 11.20 > 11.39 Imperiali . o CM fi. * 1180 Galbeni . . * 5,94 » 5 97 Scrisurile fonc. * Albina* . . » 100.50 * 101.— Ruble Rusesc! . . » 122.50 # 123 — Discontulă . . . » 7—10 % pe ană. Editoră : Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 268 GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Cursul fi la bursa do Vieaa din 12 Decemvre st. u. 1885. Rentă de aurfi 4°/0 . . . 99.50 Rentă de h&rtiă 5°/0 . . 91-40 tmprumutulfl căilorfl ferate ungare................149.50 Amortisarea datoriei căi* lord ferate de ostfl ung. (1-ma emisiune) . . . 97.74 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostti ung. (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostti ung. (8-a emisiune) .... 109 80 Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu cl. de sortare 1C250 Bonuri rurale Banat-Ti-mişfl.................... 102 00 Bonuri cu d. de sortarel02 001 Bonuri rurale transilvane 103 I Bonuri croato-slavone . . 102.” Despăgubire p. dijma de vină ung...............98,— Imprumutulfl cu premiu ung....................118 70 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 74 Renta de hărtiă austriacă 82 70 Renta de arg. austr. . . 83 20 Renta de aurti austr. . . 109. -Losurile din 1860 . . . 139 50 Acţiunile bănceT austro- ungare..................874 — , Act. băncel de creditfl ung. 295.50 Act. băncel de credită austr. 293.70 Argintulfi —. — GalbinI împărătesei ..... 598 Napoleon-d’orI............ 9.97 | Mărci 100 împ. germ. . . 65 80 I Londra 10 Livrea sterlinge 125.75 Bursa die Bueuresel. Cota oficială dela 30 Noemvre st. v. 1885. Renta română (5°0). Gump. 86 vând. 87 Renta rom. amort (5°/0) 90 Va 91»/* * convert. (6°/0) 83 84 împr. oraş. Buc. (20 fr.) 29 31 Credit fonc. rural (7°/0) * . 101 Va îoavi * 55 55 (b°/o) • 85 Vi 86 » » urban (7°/®j 96*/, _ 97 • • . (6%) ■ — — * * * (b°/o) • 80 81 Banca naţională a României 1050 1076 Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « » » Naţională Aură 16. 17 Bancnote austria ce contra aură. . 2.00 2.03 Nr. 397-1885. (2-3). Edictu. Diocletianu Cimonea din Câmpeni, care încă în anulă 1879 după o conveţuire scurtă abea de patru luni a părăsită din răutate şi necredinţă pe legitima-i sociă Elena Cacioru din Valea =Lupşiei inpovărată cu ună pruncă, nesciindu-i-se locuia ubicaţiunei sale ; prin acesta s§ cite^ă, ca: în termină de 1 ană şi 1 dli dela ântâia publicare a acestui edictă, s6 se presenteze la subscrisulă foră matrimonială cu atâtă mai vârtoşii, căci la din contra se va suscepe şi pertracta procesulă divorţială şi în absenţa lui, substituindu-i-se ună curatoră ad actum. Zlatna, 6 Decemvre 1885. OScinlS srotoposeseti gr. cat- alt Roşie! montana ca M matrimoniale le 1. instanţă. Ioană Laszlo, v.-protopopQ şi preşed. forului tractual. Nr. 14046-1885. 1 3- PUBliIOAŢIUNE. In sensul ii statutului de hotaru al ii comitatului Braşovu, aprobaţii de Inaltulfi locă, are s6 se alâgă cu maioritate de voturi pentru hotarulfl Braşovului, din sânulu posesoriloru de pământu de pe acestă hotarii, o comisiune pentru supraveghierea hotarului constătâtdre din 9 membrii pentru durata de 3 ani. Fiecare posesorii de pământii pote fi alegătoră în următdrea proporţiune: Posesorulă dela 1—5 jugâre are 1 votă, posesorulă dela 6 10 jugăre are 2 vo- turi, posesorulă dela 11—2 J jugăre are 3 voturi, posesorulă dela 21—30 jugăre are 4 voturi, posesorulă dela 31—40 jugăre are 5 voturi. Spre scopulă esecutărei acestei alegeri se statoresee o adunare a posesoriloru de pămentu, pe 21 Decemvre 1885, înainte de prânzii la 8 ore în casa sfatului din piaţă. La acestă adunare şi alegere potă ca se participe numai posesorii de pământă de pe hotarulă Braşovului, şi acei, cari voieseă să participe la acestă adunare, au ca s6 se legitimeze ca posesori de pământii înaintea comisiunei, aflătore in amintita zi dela 8—11 ore in casa sfatului, prin ascernerea estraseloră cărţiloră funduare, libele de posesiune seu alte documente, ,’precurn: contracte de cumpăratG, cărţi de ’mpărţâlâ dându-se pe basa aeestoră documente fiecărui alegătorii din partea comisiunei unO certificată de alegere, pe lângă amintirea numărului de voturi, ce i se compâtă. Acestă certificată de alegere îndieptăţesce după aceea pe fie care, care se află în posesiunea certificatului, ca sâ participe şi sâ-şî de voturile în şedinţa posesoriloru de pâmântă ce are să se ţînă în casa sfatului din piaţă în aceeaşi