BEDACŢIUNEA ŞI ADHUmiTBA'ţltHEA >
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe anfi anâ 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi ■trâin&tate:
Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AITIOIVIIL1:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorii
ofra
rlmeaou. — Manuiorlpte na ae retrămlti.
267.
Duminecă, 1 (13) Decemvre.
1885.
Braşovtl, 30 Noemvre 1885.
In <Jiua de sf. Andreiu, care este „celti dintâi chiămatu“ apostolă ală creştinismului, nu pu-ternu să seriemă ac Asta revistă fără de a fi cuprinşi de-o adâncă îngrijire pentru s<5rtea bise* ricei române din acâstă monarchiă.
Duşmanii nâmului nostru ni-au totă audiţii (Jicându, că biserica este ultimulu scutu ală lim-bei şi ală naţiunalităţii române şi de aceea pare că s’au jurată să dărăpene şi se nimicâscă şi or-ganisaţiunea ndstrâ bisericâscă.
Suntemu din nenorocire desbinaţi în două confesiuni, dâr acâsta încă n’ar însemna nimică, căci în sînulă adversariloră noştri politici, sociali şi culturali se află mai multe confesiuni şi totuşi când e vorba ca să ne lovdscă şi să ne asuprâscă, suut toţi de ună gându şi de-o simţire.
Noi Românii însă — şi acâsta este marea nenorocire — nu ne scimă apăra, nu ne scimă uni puterile, ca să resistămă cu tărîă şi cu bărbăţia uneltiriloră şi ademeniriloră duşmănesc! nu scimă să preţuimă interesele generale naţionale şi
Ajunge a constată, că acâsta representanţă a provinciei metropolitane gr. or., congresulă na-ţională-bisericescă nu mai funcţiunâză de ună timpă îndelungată, spre » înţelege câtă de multă ameninţată este a<jl sârtea bisericei.
Biserica gr. or. are din nenorocire ună capă care prea puţină îşi bate capulă de sdrtea bisericei şi ceilalţi factori, cari ară fi chiămaţi şi datori a lupta pentru Neştirbita conservare a drep-turiloră bisericei pară a fi amorţită cu totulă. Intrigele celoră dela putere paralisâză ori-ce lucrare folositâre în sînulă bisericei, desbină pe archierei între sine şi caută ai compromite în totă feliulă spre a-i* avă la mână şi ai despărţi de poporă împreună cu clerulă loră. Astfelă se sapă grâpa autorităţii în biserică şi se atacă temelia organisaţiunei bisericesci.
Astă<jl se serbâză în tota metropolia memoria acelui mare Archipăstoră, care a pusă temelia actualei constituţiuni bisericesci. Dumnezeu scie cu câte jertfe a fostă câştigată acâstă con
nulă ori cărei acţiuni violente. După mersulă lucruri-loră, se va încheia mai ântâiu armistiţiu şi în fine, păcii îi va urma recunâscerea unirii.
Nişă, 10 Decemvre. Comandantulă sârbescă din faţa Pirotului a provocată pe comandantulă bulgar-ă numâscă delegaţi pentru a hotărî linia de demarcare^! zona neutrală pe basa învoelii de 28 Noemvre. Comandantulă bulgară, loc. colonelă Nikolajev şi şefulă statului majoră generală Petrov au răspunsă alaltaeri, că nu se învoescă cu propunerile făcute, ci ceră: 1. Trupele sârbesc! să deşerte imediată teritoriulă bulgară; 2. Trupele bulgare rămână în posiţiunile loră actuale pe teritoriulă sârbescă pănă la încheiarea păcii; 3. Linia de demarcare şi zona neutrală să se hgtărască mai târziu;
4.	Să se trimâţă ună împuternicită specială pentru a tracta de pace directă cu Bulgaria; 5. Dacă comandantulă sârbescă nu primesce acestea, guvernulă bulgară va aduce întrega afacere înaintea puteriloră. La tdte acestea Sârbii n’au răspunsă, deărece Bulgarii cu o mai nainte au violată starea dela 28 Noemvre şi fundă că încetarea ostilităţiloră este opera mareloră puteri şi Bulgaria nu e stată independentă şi deci condiţiunile ei nu se potă primi de ună stată independentă.
Belgradu, 10 Decemvre. Serbia a adresată o cir-
. ~	, A ,	, w M , . iculară'mareloră puteri, cerândă mediaţiunea acestora,
stituţiune Ce s6 face inaS arjl de cătră fin bl-1 Pub!ieului 8ârbesc# se vora faee cunosoate oficiaW pre.‘
de aceea prea de multe ori le jertfimu pentru!sericei spre susţinerea şi apărarea ei?	jtenţiunile bulgare, care vatămă demnitatea Serbiei.' Con-
nisce interese mici de nimică. De aceea le şi	^tădi încolo depună şi responsabilitatea j vorbirile guvernului sârbescă cu representanţii de aci
este aşa de uşoră adversariloră noştri de a ne jpewtfrw ulteriora sorte ■ a bisericei în mânile acestui ai mareloră puteri coqtinuă. In ministerulă de răsboiu
sfărîma şi paralisâ puterile pe tdte terâmurile.	congresă şi a celoră viitore şi mă mângâiu căci se facQ mereu comande pentru articole de răsboiu în cea
cuteză să (fică: că nu îndeşertă am alergată şi nici
îndeşertă m’am ostenită.w
In timpulu din urmă îngâmfaţi de putere şi de succesele politice ce le-au dobândită, contrarii noştri, după ce ne-au despoiată de tdte drepturile politice-naţionale, dau năvală şi asupra drep-turiloră ndstre bisericesci.
Pornirea distrugătdre a puterniciloră Zilei ameninţă deopotrivă amândouă bisericele române în regulata funcţiunare a organismului şi împedecă libera esercitare a drepturiloră loră.
Biserica română unită are şi ea autonomia
mai mare măsură.
Bela Palanka, 10 Decemvre. Bulgarii înainUzâ ..	.	. .	#	cătră Onicianu., Comandantulă supremă generalulă* ifor-
Răspundă acum membrii congresului, aleşi ^ vatovicl, a terminată inspectarea trupeloră sârbescl în în tdmna anului 1884, la cuvintele aceste, prinjnouăle loră posiţiunl. Pretutindenea domnesce însu-carl neuitatulă Arcbiereu a inaugurată era con- j fleţire.
stituţională bisericdscă. Fost’au ei aleşi ca să! Filipopolu, 10 Decemvre. Tăte meetingurile din
‘ Rumelia ceră unirea. In districtulă Stanimak a decla-
şddă acasă şi să tacă — ori ca să lupte bună luptă şi să păzdscă credinţa şi drepturile bisericei ?
Multă ameninţată şi prigonită mai este şi
sa, care i-ar putd servi de basă a liberei şi pros- j biserica română din Bucovina. Polonismulă ru-perei desvoltări în sînulă său, ddcă ar fi susţi- tenismulă şi germanismulu şi-au pusă în capă nută şi respectată şi ddcă s’ar restabili şi în să-i gape temelia şi puţini suntă RdmŞnii ade-acdstă biserică vechia sinodalitate. Cată nu s’ar; ygraţi, cari dau peptă cu duşmanii desvoltării putea face spre binele şi înaintarea Româniloră! naţionalităţii române.
Cu tdte aceste nu pierdem ă curagiulă şi nu desperă mă. Este o provedinţâ, care îngrijesce de viitorulă popdreloră. Numai cei ce vădă pe-ricululă şi-lă cunoscă să nu înceteze nici ună momentă de a strigă: Deşteptaţi-vă din amor-ţdlă Români, căci de nu duşmanii vă voră în-gropâ de vii !
uniţi!
S’ar putea face, — ddr inimicii ndmului ro-mânescă stau mereu la pândă — şi aceia cari ară trebui să lupte umără la umără pentru drepturile, independenţa şi libertatea bisericei române unite, dormă, par’că n’ară mai fi. Pe scenă se vădă numai Archiereii, pe a căroră umeri cade tdtă sarcina responsabilităţii, fără ca să se bucure totodată de puterea şi autoritatea, de care are lipsă ună absolutism ă ierarchică.
Şi ce este mai periculosă, draculă îşi vâră cdda şi printre archierei, căutăndă ai desbina între dânşii şi a slabi astfelă basele organisaţiunei bisericesci. Este ună faptă durerosă, ce nu se mai pdte ascunde, că cea mai mare diecesă a Metropoliei unite, aceea a Gherlei, este condusă de actualulă episcopă ală ei într’ună spirită contrară vechiloră aşezăminte biserisesci şi acestă Archiereu observă o atitudine resvrătitâre faţă cu Metropolia unită şi cu capulă ei alesă.
Nu mai puţină îngrijire trebue să ne insufle situaţiunea bisericei române greco-orientale din Transilvania şi Ungaria. Acâstă biserică posede o constituţiune recunoscută şi garantată prin lege; sârtea ei este depusă în mânile unei repre-sentanţe legale şi canonice, cu menirea de-a conduce t6te afacerile bisericesci administrative, economice, şcolare şi fundaţi unale.
RSsboiulu dintre Sârbi şi Bulgari.
Nişă, 10 Decemvre. Situaţiunea este neschimbată. Serbia e pregătită pentru tăte eventualităţile, ce arfl pu'ea veni din partea Bulgariloril, cari s’au apropiată de posiţiunile sârbesc! la distanţă de o bătaiă de puşcă.
Belgradu, 10 Decemvre. încă totă se crede într’o resolvare pacinică, deărece desele convorbiri între Nişă şi Pirotă arată, că nici o parte nu mai voesce seriosO să continue răsboiuld. Cu tăte astea, Serbia ’şl-a îmultită trupele şi împunerea unoră condiţiunl nefavorabile ară provoca o luptă naţională sârbâscă contra Bulgariei, in acelaşi timpă păte şi o revoluţiune.
Sofia, 10 Decemvre. După vorbele ministrului Oara velov, pare că situaţiunea ia o întorsătură paănicâ. Se speră, că puterile voră face pe Serbia să primescâ condiţiunile de armistiţiu potrivite cu isbândile Bulgariei. In Pirotă s’a vorbită multă despre măsurile de luată. Cei mai mulţi suntă pentru reînceperea operaţiunilorfi, dâr s’a decisă a păstra moderaţiune, în urma curentului simpatică ce se manifestă în Germania şi Rusia pentru Bulgari; chiar Austro-Ungaria se pare, că va sili pe Serbia a primi condiţiunile; şi în Turcia se opune Sulta-
rată adunarea, în adresa sa cătră consuli, Intre altele: „Dacă marele puteri credă, că sângele bulgară este cer-nâlă, atunci încerce numai să restabilâscă status qu6 ante“
In săptămâna trecută, prinţulă Nechiţa ală Munte-negrului, prinţulă Garageorgevici, rep^esentantulu Greciei şi ministru-preşedinte Bozo Petrovici au avută dese convorbiri. Celă din urmă a plecată, se <flce> în misiune diplomatică la Viena şi se va duce, eventuală, şi la Petersburgă.
Ministrulfi-preşedinte grecescă Delyannis a presen-tată camerei ună proectă de lege pentru facerea unui împrumută de 100 milidne franci pentru departamentulă răsboiului şi marinei.
România şi evenimentele balcanice.
D. ministru-preşedinte. Brătianu, răspun^ândă la interpelarea d-lui deputată, M. Ionescu, privităre la evenimentele balcanice, a 4'sh, că guvernulă română a cerută, ca conferinţa din Constantinopole să se ocupe şi cu cestiunea dârîmărei fortăreţeloru bulgare de pe ma-lulu dreptu alu Dunărei şi a mai cerută să se pronunţe conferinţa, dâcâ acea clausă din tractatulă din Berlină esistă încă său a căzută în desuetudine, pentru ca să scie şi România la vreme cum să privegheze pentru mij-lăcele ei de apărara, căci nu trebue să mârgă cu gene-rositatea pănă acolo încâtă să se uite pe ea, să întărâscă pe ceilalţi, âr Românii să rămână neîntăriţî. Conferinţa a răspunsă, că se va ocupa numai cu cestiunea rumeli-otă. Cererea de dărîmare, (jice I. Brătianu, n’a fostă ună actă de ostilitate, ci ună actă de precauţiune, ca să pâtă ridica şi România fortificaţiunî în casulă, când acelă ar-ticulu ală tractatului din Berlină nu ar mai fi în vigOre, fără să p6tă face cineva observaţiunea, că România calcă tractatulă dela Berlină.
La întrebarea d-lui Ionescu, dâcă Serbia, când a declarata răsboiu Bulgariei, a invitată şi pe România ? d. Brătianu răspunse că ajnvitat’o, dâr când a venită trimisulă Sârbiei în Bucuresci, d-sa plecase în Viena şi guvernulă n’a putută să dea nici ună răspunsă, pentru ^
Nr. 267.
GAZETA TRANSILVANIEI
că elâ trebuia mai întâiu să se orienteze. Pentru orien tare a fostă şi la Berlină şi s’a convinsă, că puterile suntă pentru pace, prin urmare şi România trebuia se stea în reservâ şi să nu facă nici o pregătire de răsboiu. Cumcâ România s’a purtată cu aceeaşi bunăvoinţă călră Sârbi şi Bulgari, aceştia o potă mărturisi.
SOIRILE ţ)ILEI.
Joi In 10 Decemvre n., pe când ministrulă Tisza eşea din cameră cu trate-său si voia să se suiă în trăsură, se lovi de deputatulă Csanady. Acesta’i dise aspru: „Nu mă ’mpinge/” Ministrulă Tisza ceru scuse, dar Csanady îi răspunse: ,,Păzesce-te!” Tisza spăriată sări repede în trăsură şi p’aci ţî-e drumulă. Fuga eru-şinăsă dâr sănătosă, îşi va fi gândită ministrulă.
—0—
Ni se comunică următorele : „Românulă din comuna Chirău de lângă Gherla, despre care aţi luată notiţă în Nr. 246'ală ,Gazetei«, că a dispărută tără urmă din 5 Noemvre (diua târgului de t6mnă în Gherla), când Hi’au bătută cei doi, respective 4 Unguri «vitezî*, s’a aflată ?mortă în apa Someşului. Şi ecă cum: Cei doi Unguri— presupuşi ucigaşi — după ună aresta de 3 săptămâni în Gherla, deodată se liberâză într’o di la 2 6re, în lipsă* pe semne, de dovetjî agravătore. Dar lucru curiosă, chiară în 6ra, când ei mergâu spre casă, cadavrulă Românului se pornesce pe apa Someşului, încâtă doi pescari ungur* observându-lă; îlă scotă afară, cu capulă spartă şi cu mânile sucite. In <Jiua aceea cadavrulă fu transportată în spitalulă din Gherla, de unde după constatarea medi-ciloră ca »î n nec at ă« s’a şi înmormântată. In aceiaşi 4b când s’a aflată, judecătoria din Gherla a trimisă ârăşi după bănuiţii culpabili doi gendarmî, spre a-i escorta îndărătă. Şi ce să vetji? Judele comunală ungură din Chirău îndruma pe gendarmî sub cuvântă, că respectivii ca 6menl de omeniă, se voră presenta de bună voiă a doua 4* în Gherla. împrejurimea întregă este indignată din acestă incidenţă atâtă asupra justiţiei câtă şi asupra administraţiunei politice din Gherla, care a purcesă cu atâta cruţare cu adevăraţii ucigaşi, precum credă şi afirmă Românii locuitori în Chirău. Ecă cum se practiseză dreptatea în ţâra ungurâscă : Românulă ţărână ca şi celă inteligentă p6te peri, că organele compe-tinte nu multă îşi bală capulă cu de-ală de astea. Va să 4*°ă caracterisarea justiţiei şi administraţiei unguresc! de »asiatice', prin Grunwald Bala, a câştigată şi în Gherla mai multă cu ună argumentă. Acuma nu se scie, dâcă respectivii, voră fi erăşî demişi acasă, ceeace e probabilă, după ce — după atestatulă medicilorfi — Româ nulă „s’a înnecată,” şi apoi înecarea p6te fi şi de bună voiă cum deja se afirmă în casulă de faţă; ori dâră vor fi transportaţi la tribunalulă din Deşiu, unde culpabilii— 4ice faima, — să fi tocmită lucrurile în noptea aceea, când n’au voită să mârgă în Gherla cu gendarmii pănă a doua 4* *a 10 ore. Vederemo“.
—Clin luna trecută, 4*ce „Egyetertâs”, vr’o câţiva ţărani români din Ludea-mare au fostă prinşi şi închişi în Muncaciă, bănuiţi fiindă că au furată. In dimi-nâţa următore însă unulă din ei, Vasile Sanca, s’a găsită mortă în închisore din causa brutalităţii gendarmiloră, cari cu puşca l’au bătută de mârte. — Comentară nu credemfl că mai e de lipsă.
—0—
După datele oficiale, în anulă 1884 poporaţiu-nea săsâscă din Ardeală a crescută cu 2308, adecă
1885.

cu l 07°/0. Cu totulă deci numără poporulă săsescă 215.355 suflete.
—0—
In afacerea furtului de giuvaere din Vie na s’a telegrafiată şi poliţiei din Braşovă, 4ice „Ellenzâk”, pentru că poliţia din Viena a esperiată, că „hoţii cei mari îşi află refugiulă la Bucurescî”. La acâsta a răspunsă poliţia din Braşovă, că „n’a cercetată” la trenă să afle pe hoţi, pentru că maşinistulO |i-a spusă, că aceia au fostă prinşi în Oradea mare. „Tare comodă e poliţia din Braşovă !” esclamă minunăţia sa din Cluşiu. — Ce mai giuvaeră de 4*ară! Elă e „bine informată” că Bucurescii suntă „asilulă hoţiloră”, bagă sâmă ca vechea Romă, şi că poliţia din Braşovă e „comodă”. Cine e de vină, dâcă când poliţia din Braşovă s’a dusă la trenă şi l’a visitată, n’a fostă din nenorocire nici unulă dela „Ellenzâk”, ca să vâ4ă că hoţii, dâcă în trenă ară fi fostă, nu i-ară fi scăpată din mâni poliţiei de aci, care în totă casulă nu e îndărătulă celei din Cluşiu.
—0—
Capela orăsăniscă va da Duminecă sâra în 1 (13) Decemvre în sala hotelului Nr. 1 o serată sub conducerea directorului ei d. Antonă Brandner. Cu acâstă ocasiune se va esecuta pentru ântâia 6ră celă mai nou Valsă ală lui Iohann Strauss, din opereta „Baronulâ Ţi-ganiloră*.
Ceva mai nou din Bucovina.
(Fine.)
Acuma să cetimă ceva în „raportulă Societăţii Scola Română în Sucâva/ Aucjiţi, dâr nu credeţi, numai 61 preoţi s’au inscrisă ca membri în acâstă societate-pică apoi lumea, că »Călătorescu,« n’are dreptă când mai rade, câte odată şi pe aceea, cari sub rassa nâgră au o inimă duşmană nâmului căruia aparţină. Şi au âre preoţii causă de ce nu se inscriu la acestă societate ? Da, au! şi sciţi care? — ca nu camva prin banulă loră să se deştepte bietulă Română. — Preoţii noştri eu nu vrâu să 4^°** c& toţi, — chiar ei suntă duşmanii naţiunii române. Să vă spună ună casă In vâra acâsta ună preotă română, nu voi să pricâpă cum se potă trage Românii dela Romani, şi dacă suntă descendenţi de ai acestora trebue să piâră de nu se voră alia eu! alte nâmurî. Doră nu Rutenii? — Sermane popă! —|
„Candela” ne mai spune, că preoţii noştrii şi-au dată copii la Rădăuţi la gimnasiu, şi numai unulă ’şî l’a dată la Sucâva. — Aici au incâtva dreptă, de 6re-ce directorulă actuală să fiă contra Româniloră precumă am arătată de mai multe ori. Cu d-sa s’au mai aliată şi profesorii aceea, cari credă, că numai dâcă vei scii gramatica latină din scorţă în scorţâ, poţi să fii omă in lume Apoi se mai tânguescă omenii noştri, că nu pro-gresămu, ci mergemă ca raculă.
Cei tineri învinovăţescă pe cei bătrâni, cei bătrâni pe cei tineri şi când cauţi nimeni nu lucră. De se întâmplă să scrie cineva ceva ’şî-a aprinsă paie ’n capă. Consistoriulă nostru pare a lucra întru acolo de a des-naţionalisa. Să vă spună ună casă. Nu de multă s’au primită bursieri noui în seminariulă din Cernăuţi, şi cum credeţi că a fostă alegerea? De felă, căci cei din anulă ală II-lea, cari meritau nu s’a alesă nici unulă şi sciţi de ce? pentru că n’au fostă feciori de preoţi avuţi ca Chr. Iliuţă şi I. Popovicî. Consistoriulă pare că a căutată să alâgă anume omeni, cari nu voră aduce multă fo-losă nicî naţiunii, dâr nici ortodoximii. Te mai plânge apoi „Candelă”, că stai necitită ba nicî tăâtă pe sub pată şi voi creştiniloră bucovineni, că preoţii voştri nu predică prin biserici!
Pardonă! Totă suntă 9 preoţi, după cum 4'ce „Ca# dela”, cari predică regulată. Er ceialalţl? Nu se scie ce facă. Causa de ce nu predică e fârte uşoră de aflată. Cine n’o cunosce încă afle, că cei mai mulţi preoţi români din Bucovina nu sciu scrie românesce nici o frasă curată. Cine nu erede va avâ la îndemână chiar probe pe cari le voiu cita la o altă ocasiune. — Mitropolitul!! cunâsce starea lucruriloră şi a înfiinţată Societatea: Academia ortodoxă etc. Are o nobilă misiune, câţi însă din membrii ei ordinari şi extraordinari şî-o cunoscă ? Eu îi cunoscă pe toţi şi la o nouă ocasiune ii voiu cita pe nume, precum şi activitatea loră. Câţî-va din ei suntă în adevără tineri cu mare speranţă pentru viitoră, dâr mi e frică să nu facă şi ei ca şi alţii. Suntă şi de cei numai cu gura, dâr cu fapta—tufă. De voiu afla, că lumea ar vrâ să i cunăscă, îi potă face pe placă.
Invidia şi ura au pătrunsă şi în Seminară, unde ar trebui să domnâscâ pacea şi iubirea frăţâscă, căci de acolo au să iasă misionarii dreptăţii şi iubirii creştine. Spiritualului le predică regulată şi încă forte frumosă. dâr câţi îlă ascultă? Mulţi dormă în timpulă predieei, alţii bârfescă asupra lui, voindă astfelă a-i micşora vâ4a. * Aceştia de le arăţi calea adevărată, sară asupra ta şi te facă închipuită, pâfe şi proslă şi câte alte atribute, ce le găsescă în apropierea talentului loră. — Eu acuma nu dorescă alta, decâtă să-ml răspundă cineva, 4*c®nt*°5 că nu-i adevărată şi eu să le spună cu marturl, atâtă din Seminară, câtă şi din afară încă multe alte deprinderi, ce împodobescă ghirlanda multora, cari s’au îndesată în Seminară. Probeze lumii, câ sun‘ă activi, că facă esamenele la timpă; dâr acâsta încă nu-i nici o artă se mai cere şi altceva dela dânşii: să cultive limba ş« literatura română. După ce mergă la parochii, de obiceiu, nu mai lucreză nimică, se afurisescă a mai ceti ceva sâu a ţinâ o foie română. Câţî-va ţină ce-i dreptă, dâr nu române, ci germane, căci acâsta le e limba favorită, âr nu cea română. Românesce sciu a vorbi num a când e vorba să iâ bani.	1
Metropolitulă a dată ună circulară pe la protopres-biterate şi credeţi, că ar fi (jisă cineva, că în protopres-biteratulă său se facă abusurî? ferâscă D-4eu, toţv (Jică că nu-i adevărată. Poporulă strigă, că-i jupită, —pe cine să-lă cre4î? Alţii mai cu inimă dau foi afară, dâr totodată pună condiţiunea, că dâcă nu i se va da parochia cutare, n’a mai redacta foia, — precum s’a întâmplată şi cu foiţa poporală din Bucovina. — Acâsta o sciu toţl^ cari lucră pehtru binele poporului.
A paroda numai în faţa lumii, încă nu însâmnă a avâ o inimă română. Alţii se laudă, că se susţină studenţi români la pedagogiulă din Cernăuţi, pe când în realitate li s’a dată numai câte 5 fi. de drumă şi apoi pentru gasdă pe o lună. — âcă t6tă lauda din reportulă societăţii „Scola Română”. Cel mai mulţi vânâză după posturi ca să paradeze şi cei mai puţini lucră, dâr lucrulă n’are sporă, dedrece nu-i unire. Desbinarea l’a adusă pe Română la sapă de lemnă, şi acâsta îlă va şi înmormânta, dâcă nu-şl va baga minţile ’n capă.
Cu tote că starea lucruriloră este în adevără tristă, ea se p6te îndrepta, de -ă s’ar unii cu toţii, cei mai slabi să ţină cu cei tari şi ’n curândă amă avâ de înregistrată lucruri frumdse. Rutenii şi Polonii nu se urăscă între olaltă, ci trăescfi mai bine decâtă fraţii, numai Românii nu se potu suferi unulu pe altulîi. Cumcă ar putâ ceva lucra, ne probâză numărulă socielăţiloră numai să fiă mai riguroşi, căci nu trebue ună deceniu de letargiă şi amă perdută terenulă de sub piciore, sân să 4<că şi eu ca raportulă „Scdlei Române”: „ne aştâptă sortea ţinutu-rilord de pe lângă Prută.”
FOILETONtt.
O privire asupra trecutului şi presintelui Românilor!! din opiduld Codlea.
(Urmare).
1883.	La stăruinţa lui Iosifă Lupu, mai mulţi Codlenî au contribuită şi au făcuţii o cruce mare, cu restig-nirea, în preţă de 12 fi.
1883". Măsamlă Ioană Râtană a dăruită o mesciora pentru prinose.
1884.	Prin contribuirile mai multoră Codlenî aflători în Bucurescî s’a făcută ună felinară de argintă în preţă de 22 fi. 50 cr.
1884.	Mai mulţi Codlenî, în Bucuresci> au contribuită pentru ună miruitoră de argintă 4 fi. 28 cr.
1885.	Mai mulţî contribuitori Codlenî, în Bucurescî, la stăruinţa lui George Adamă ală Negrului, Nicolae şi Sandu Vigheciu au dăruită o sferă de mătase şi 2 făclii mari în preţă de 80 franci.
1885. George Silea şi Sandu Vlădanu au dăruită 2 făclii mari de câră.
Vitalitatea poporului.
Spre a putâ constata vitalitatea, am luată de
basă ună şiră de 72 de ani. Din cercetările făcute re-
sultă, că dela anulă 1812 pănă inclusivă 1884 (adecă în
72 ani.)
s’au născută 1514 băeţî şi 1543 fete; dintre aceştia au murită 722 parte bărb., 727 parte fem.
Mortalitatea în decursulă aniloră după lunî a fostă în numără mijlociu:
1.	In	Ianuarie	58 parte bărb. şi			66 parte fem.		
2.	I	Februarie	55	9	9 9	56	9	»
3.	9	Martie	59	9	9 I	53	9	9
4.	9	Aprilie	55	9	5» *	60	9	9
5.	9	Maiu	45	9	55 *	53	9	9
6.	75	Iunie	54	9	» 9	64	9	9
7.	55	Iulie	58	»	9 9	52		9
8.	9	Augustă	70	9	57 *	72	9	9
9.	n	Septemvre	62	9	9	75	9	9
10.	9	Octomvre	76	n	9 9	62	»	9
11.	*	Noemvre	65	»	75 9	57	9	9
12.	55	Decemvre	65	9	9 9	57	9	9
		Suma	722	9	55 9	727	9	9
Er mortalitatea în decursulă aniloră după etate a fostă în numără mijlociu:
1.	Dela	1—15 4ile	au	murită	155	P-	bărb.	109	P-	fem.
2.	9	15—30 ,	;;	9	39	9	9	41	9	9
3.	9	1— 3 luni	9	9	40	ff	9	45	9	9
4.	9	3— 6 „	9	9	44	9	9	37	9	9
5.	9	6— 9 »	9	9	33	9	55	24	9	9
6.	>	9—12 »	9	n	34	9	9	42	9	/)
7.	9	1— 5 ani	9	9	209	9	55	212	55	57
8.	55	5-10 „	57	. 5?	45	55	55	54	55	55
9.	55	10—15 „	55	?5	17	55	55	18	55	55
1) In anulă I-u au murită în eta e dela 1 (}i—12 luni: 345 b&cşl 298 fete.
10.	Dela	15—20	anî au		murită	16	P-	bărb.	20 p.	fem.
11.	n	20-25	n	55	57	14	57	n	23 *	55
12.	n	25—30	n	»	55	18	n	55	16 „	55
13.	r>	30-35	55	»	55	11	n	55	14 *	5?
14.	V	35—40	n	»	/;	12	V	75	19 »	55
15.	55	40—45	r>	57	55	6	75	9	10 ,	9
16.	V	45—50	n	»	55	12	55	9	9 ,	9
17.	55	50—55	»	55	55	7	55	9	10 »	9
18.	55	55—60	55	57	55	3	55	9	8 »	n
19.	55	60—65	H	»	55	4	75	9	13 ,	9
20.	75	65—72	55	55	55	3	55	9	3 »	n
					Suma	722	9	55 *	727 ,	9
	Decî se constată			5	că mortalitatea			cea mai mare la		
poporulă nostru în proporţiâ forte nefavorabilă dom-nesce în generaţiunea cea mai tânără. Nu este loculfl aicea a constata causa, totuşi nu potă să nu amintescă, că ocupaţiunea grea şi multă obositore a părinţilor!), neîngrijirea destulătore de copii, hrana cea simplă fi ne-nutritore, pe lângă acestea si posturile cele lungi şi nepotrivite cu ţinuturile ndstre mai reci şi munca grea a 6me-niloru favoriseză multu mortalitatea în generaţiunea cea Uneră. — Ar fi de dorită, ca să începemă a observa şi delătura căuşele acestea, carî bântue şi nimicescă tînăra generaţiune.
Ca să putemă lua o direcţiune salutară, ca să pu-temă resista contra tuturora bo'eloră, ca se putemă forma ună poporă vigurosă şi consciu de chemarea sa, avemă trebuinţă mai întâiu de o alimentaţiune mai bună şi mai uşoră de assimilată. Acesta o putemă ajunge, dâcă vomă învăţa poporulă a pregăti bucatele mai bina,
Nr. 267.
GAZETA TRANSnVANIEI
1886.
Din 4» în 4* ne perdemă cu t6te că avemă mai multă inteliginţă decâtă Rutenii, noi avemă mulţi şi nu lucrâmă, ei au puţini şi lucră. Fiecare preotă rutină este o lumină în sătulă său, care arde, ca fiecare să vedă şi să se lumineze în lucrările sale; ai noştri suntă iumine puse sub obroce, ca să li se vădă numai loră, şi de aceea să şi stingă curăndă, neavendă lumină nici pentru dănşii.
Nu atacă aieî pe nimeni, spună adevărulă—şi dreptă probă în viitoră voiu publica câţi lucră pentru naţiune şi ortodocsime şi câţi nu — ăr ca să nu se supere cineva, nesciindu-ml numele, am onorea de a mă subsemna mai la vale, ca să sciţi, că ,,Câlătorescu“ cunăsce ranele Bucovinei şi fărfecă pe aceia cari merită, ca să se îndrepte.
Primiţi s. c 1.	6r. Vasiliu.
proprietară în Botoşani.
cuitorii din comitată şi din contribuţiunile funcţionariloră comitelulă municipală ală acestui municipiu crede a fi convinsă despre aceea, că amintitulă statută-modelă nu obligă pe nimeni şi nu s'a estradată spre strictă acomodare ci numai spre a pute ajunge mai curendă scopulu dorită şi de înaltulă guvernă şi că prin urmare munici-piulă este îndreptăţită a da espresiune bunăvoinţei sale în ori şi ce direcţiune pe basa unei hotărîrl bine-precu-getate şi a convingerei sale.
La concipierea §-Iui 3 amă ţinută de necesară a lăsa afară adausulă din punctulă 2 ală §-lui 3 din sta-tutulă-modelă, adecă adausulă pentru funcţiunarii înaintaţi în etate şi acesta din causă, că după cum amă amin* tită şi mai susă, tocmai funcţionarii mai înaintaţi în e-tate contribue la formarea fondului mai multă, ca gene-raţiunea următdre, pe când aceşti funcţionari tocmai în urma etăţii loră polă aspira numai la o pensiune reia tivă mai mică. Asemenea amă trebuită să lăsămă afară şi punctulă finală din acelă §, debrece numai aşa s’au putută asigura funcţionarului totă pretensiunea dreptului
RUGrARE
cătră ştim. Dâmne şi Domnişâre române din Alba-lulia şi giură.
Adunarea Ddmneloră române din Alba Iulia, con-: ggu de pensiune, decă capiialulă cu interesele fondului
voinţa de a lua parte activă la arangearea concertului prin debutare ca cântăreţe, ţpianiste, violiniste, seu de-clamatore, anume declamândă pe »Peneşă Curcanulă» de Alexandri, seu .Mărirea Strămoşiloril» de Sionă, să bine-voiască, pănâ la 1 Ianuarie 1886 s. n., a se insinua la menţionata Domnă presidentă său la subscrisa. Din în credinţarea comitetului aranjatoră a femeiloră române din Alba-Iulia.
Alba-Iuiia, 9 Decemvre n. 1885.
Cornelia Cirlea, n. Basiota.
Espunere de motive la proiectulă unui stătută pentru personalulă funcţiunariloru, ală celoră dela manipu laţiune şi ală servitoriloră municipaU.
(Fine.)
Din causa acăsta ne amă luată voia a ne abate dela statutulă estrădată de Exeienţia Sa D-lă ministru de interne şi a compune acestă stătută aşa, ca să fiă provisoră, să corespundă însă imediată şi să se declare de definitivă numai după 30 ani respective atuncea, când interesele capitalului crescută voră fi în stare a acoperi ori şi ce pensiune, ce s’ar pută pretinde. După cum nu ne cade nouă greu acuma de a solvi ună aruncă municipală spre scopulă acesta de 1/s crucerî după fiecare florină de dare, aşa nici următorii noştri nu se voră semţi apăsat! prin arunculă acesta.
Prin acăsta credemă a fi motivată pe deplină abaterea dela §-lă 3 din stătută. Acuma voimă a motiva acei §§-I, cari conţină abateri dela statutulă-modelă spre orientare, observândă totdeodată aicea odată pentru tot-d6una, că, deărece capitalulă fondului de pensiune are s8 se formeze fără dotaţiunea statului, şi ce este maî multă exclusivă din arunculă, ce au să-lă solvăscă lo-
vo?ată din iniţiativa Dâmnei Eufemia Pipoşă, avendă în i ,	,	„ .	, ^	. ...	...
vedere, câ în anula viiiorO adunarea .Asoeiaţiunei (ran-1de pen8lune. este «ufacenta şi din motivele aceste sau silvane pentru literatura română şi cultura poporului j luată în proiectulă nostru §§-i 3, 4 şi 5. română» se va ţină în Alba-Iulia; avăndă în vedere, că| In punctulă 2 ală §-lui 8 din proiectulă nostru să ăspeţiloră, cari, cu ocasiunea acăsta, ne voră onora cu;afl£ modificaţiunea aceluiaşi §-ă şi aceluiaşi punctă din presenţa lord, trebue s8 le facemâ timpulă câta 110 vortt | slatatuIa.mode,a. ea îşt află esplicatiuuea in § 19. petrece in giurulă nostru câtă mai plăcută, — a ho-i	’	. L „
tărîtă a da cu ocasiunea acelei adunări ună concertă! ^r,n aceŞtf doi §§> am^ voită a declara in modă împreunată cu bală, ală cărui venită curată va fi în! îndisputabilă, că municipiulă ca fundatorulă principală ală folosulă »Aso.ciaţiunei române.» Ca să putemă însă sa-(acestui fonda de pensiune îşi reservă dreptulă. ea ana-tisface acestei dorinţe, stimabilele Domne şi Domnişore j ]0gjj procedurei observate atâtă mainte, câtă şi după or-
române din Alba-Iulia şi giura, sunta rugate, ca înainte	comitatului la pensionarea foncţionarilorU ce-
de tote să se ingrijescâ de acum de costumun naţionale, i8 .	.	.	.	.	*
în care să se presinte la festivitatea menţionată, ea ast- j t^ţii Braşovului, ai fostului distnctă şi cu ocasiunea vo-felă frumosele năstre jocuri naţionale »Romana« ,Hora« tărei gratificăriloră, cu ocasiunea pensionăriloră funcţio-ş. a. să-şî câştige coloritulă celă mai pitorescă; mai de- nariloră municipali, ce să va face pe viitoră să socotescă parte, care dorescă a lua instrucţia în învăţarea jocu- • timpultt de serviciu dinainte de 1878 după bună' rilorfi ndstre naţionale, precum şi cari ar avea bună- chipsuinţa sa şj |n considerarea meritelorO funcţionarului
şi adecă său totă timpulă seu numai o parte.
Acesta o pretinde dreptatea şi echitatea cu atâtă mai multă, deărece cu ocasiunea organisărei comitatului Braşovului în anulă 1876 şi şi mai târziu au întrată în serviciu municipala şi funcţionari, cari servindă parte la cetatea Braşovului, la districtă, parte la alte autorităţi seu la tribunală, la intrarea loră în serviciuiă municipală aveu aţâţi ani de serciciu, câţi puteu cere pensionarea din una seu altă parte netrecăndă la comitată şi care pe basa alegerii făcute de comitetulă municipală la, 21 Decemvre 1877, cu ocasiunea restaurării generale au rămasă în serviciu.
Deşi aceste caşuri se află într’ună numără forte mică şi privescă numai pe funcţionarii cei mai înaintaţi în etate, totuşi nu s’ar potrivi, după părerea ndstră, cu semţulă de dreptate şi demnitate ală comitatului, ca munca unui şiră de ani să rămână neremunerată. Spre a aprecia atari caşuri însă nu este individă său corpo-raţiune mai competentă, ca comitetulă municipiului Braşovului, ai cărui membrii au ocasiunea, ca prin comu-nicaţiunea directă să eunoscă atâtă indivizii ce suntă a se pensiona, câtă şi meritele loră şi împrejurările deosebite, ce suntă a se cosidera Din causa acăsta ne amă permisă a propune, în §-ulă 8 şi 19, ca în caşuri de aceste să decidă numai adunarea generală municipală definitiva, şi să fiă eschisă dreptulă de recursă.
Pe basa momenteloră înşirate amă trebuită prin urmare a schimba §-ulă 30 din statutulă-modelă în §-u!ă 30 ală proiectului nostru astfelă. ci acestă stătută să se compună definitivă numai după ce se va fi adunată ună capitală de 120,000 fl. v. a. Abaterile dela' statutulă-
modelă din partea a Vl-a şi a Vll-a, privităre la văduve şi la orfani, se potă imotiva simplu cu aceea, că fiecare funcţionară se semte mai uşurată, dăcă scie, că în privinţa asigurărei eventuale — celă puţină în parte — ac familiei este tocmai aşa de liniştită, ca şi când ar fi" vorba de elă însuşi.
Finindă motivarea acestui proiectă de statute, ne permitemă a observa, că deşi nu ne ţinemă de aceia, cari trecă uşoră preste impunerea de dări nouă, respective, peste pretensiunî faţă de cetăţeni, totuşi trebue să dedarâmă, că institutulă de pensiune pentru comitată este de interesă mare şi umană, să nu ne tememă de fundarea plănuită, ci din contră să-lă privimă de ună interesă bioe chibzuită ală unei bune administraţiunl de-oreoe statulă nu contribue nimică. ăr cetăţenii numai 1/3 dintr'ună crueeră după fiecare florină de dare şi şi acesta în casulă celă mai rău numai în decursă de 30 de ani, pănă când articolulă de lege 15 din 1883 concede pentru scopuri comitatense ună aruncă de 3%, care aruncă însă pănă acum nu s’a validitată în municipiu.
In fine ne permitemă a propune, că la pertractarea acestui objectă funcţionarii municipali să aibă numai votă consultativă, nici decâtă însă decisivă.
Braşovă, in 30 Octomvre 1885.
{uliu de Roii m. p. viceşpană, Fr. Maager m. p., Fr. Koos m. p., Dr. Ios. Fabritius m. p., Cari Bolesch m. p. Gr. Lazar m. p., Lud. Harmath m. p., P. Horvath m. p., Alex. de Tompa m. p. notară.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Telegr. dâ totă
BELGrRADtJ, 12 Decemvre. — part.) Corniţele Khevenhfiller îşi silinţa să ’mpedece reînceperea răsboiulă, care ar compromite posiţiunea sa.
PETERSBURGtX 12 Decemvre. — (Telegr. part.) Foile de aci, vorbindu de eventuala continuare a răsboiului, 4ic& c& Bulgaria nu va fi singură în momentulă periculului.
BELGrRADtJ, 12 Decemvre. — (Telegr. part.) In unele cercuri domnesce mare temere, că Austro-Ungaria va ocupa Serbia, şi de aceea mulţi suntă pentru încheerea păcii..
NIŞtr, 12 Decemvre. — (Telegr. part.) O sută de voluntari şerbi din Ungaria au sosită în corpulă lui Ljubibraticl. Circulă sgomotulă, că o cetă de voluntari albanezi voră ataca pe Bulgari pe la Vlasina.
DIVERSE.
Ună câne credinciosă. — Regele Alfonso avea ună câne de vânătăre. Cânele se obicînuise atâtă de multă cu stăpânulă său în câtă îlă urma pretutindeni, chiar şi în şedinţele consiliului de miniştri la, care presida regele elă nu se despărţea de Alfonsă XII. Regele îlă numea Fea la bruta Fea se găsea în cameră cândă regele şl-a dată ultima respiraţiune, Regina a începută să plângă şi Fea a părăsită camera în sgomotdse urlete. Nimenea nu ştia ce s'a făcută Fea. Regina îndeşertă a pusă pe servilor! ca să caute cânele, căci ei nu putea de Iocă să îlă găsâscă. Numai în 4*ua> când corpulă regelui trebuia să fiă ridicată de major domus din camera mortuară s’a ivită Fea, care pănă acum stătă ascunsă sub patulă mortului. Când majordomusă a atinsă corpulă mortului Fea a sărită la elă şi l’a înhăţată. Animalulă credinciosă a trebuită să fiă legată în lanţă şi numai atunci a putută fi ridicată corpulă mortului din cameră. Fea a însoţită conductulă fune-brală de la Pardo pănă la San Antonio dela Forida. Ună camerieră a adusă înapoi cânele dela Pardo, care îndată ce a fostă liberată de lanţă s’a pitulată într’nă unghiuleţă şi a începută din nou să urle şi să latre.
Editoră: lacobă Mureşianu. Redactorii responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.
cu mai multe substanţe nutritive şi a nu se hrăni în Cu ajutorulă minţei în matematică se pote estrageşiră- In matematică se dă ca şi în iubire o relaţiune partea cea mai mare cu bucate mai de totă crude. Deci I dăcina din numeri seu mărimi, în iubire însă adeseori directă şi una indirectă, în iubire numită ăcesta din urmă
ar fi chemate mai cu semă scălele de fete a preveni acestui rău. Institutele pedagogice - teologice încă au chemarea a preveni răului acestuia prin instruirea hi-gienei poporale, ca învăţătorii şi preoţii eşiţî din acestea .nstitute să potă corăspunde mai uşoră chemărei loră *e adevăraţi părinţi ai poporului s£u. Aceste le vedemă da poporele mai înaintate >n cultură şi adecă poporele, Mcarl mănâncă bucate nutritive, bine pregătite potă lucra mai multă şi mai greu, fără periclitarea sănătăţii şi totodată suntă şi mai resistibile la băle.	(Va urma.)
matematica şi iubirea.
(0 paralelă)
Matematica şi iubirea, aparţinendă amândouă genului femenină, se pote admite câ cuprindă şi relaţiunî comune. Matematica este o sciinţă, iubirea o patimă, carea nu se pote numi sciinţă, deorece în cele mai multe caşuri se furişâză în inimă fără cea mai mică scire, unde predominâdă odată, nu voesce a primi nici ună sfată dela capă (minte) şi de aici apoi provină multele nerozi în iubire, pe când matematica are a face numai cu mintea, şi nu reflecteză nici când la inimă; şi chiar din acestă motivă omenii cei mai buni de inimă nu suntă maeştrii deosebtţî în matematică, pentru că inima uşoră îi face a divide ceva mai susă.
Precum în matematică, tocmai aşa şi în iubire se vorbesce multă despre frângeri, totuşi cu acea deosebire, că frângerile în iubire nu se potă scurta aşa uşoră
rădăcinile nu se potfl estrage uicl cu puterea. Mate- ; înt6rsă cand adecă d6nsula e<ce eu 10 anî mai
matica se baseză pe numen, iubirea din contră pe plă- *
tirl, căci schimbarea simţăminteioră este ună comerciu, n®ru ca densa.
şi când acela se practiseză mai îndelungă, ca comerciu Deărece iubirea nu prea înţelege calcululă, de de schimbă, pretinde şi ună sacrificiu, în care casă apoi aceea şi vină la ivelă în dânsa multe disarmonii (des-plăţile de regulă se aplanezâ şi atunci intră matematica uniri.) Şi deşi bărbatulă cu timpulă ia în ajutoră mate-în loculă iubirei.	’ matica, totuşi este silită din dragostea păcei, a recu-
pentru că iubirea aşa de multe ori se înşelă 4n socotâlă n®ace ca adevărate forte adeseori erori de calculu, teorii şi numai rareori e aptă de probă. Decă avemă înainte false, precum şi cu ună suspină tăcută a afla la locă o problemă demonstrată matematice, atunci orice îndo- calculele de toaletă şi asociare şi a se îngriji unde este ială încetă; când însă ună amoresată voindă a docu- posibilă de aplanarea acestora, fără a le revida. menta ceva <Jice * acesta aşa este de adevărată şi sigură, In matematică adeseori câte 2 relaţiunî dau o pro-după cum de sinceră şi adevărată iubescă eu, atunci porţiune, în care suntă a se căuta una său mai multe oricare omă cu minte.îndoindu se de adevâră va clătina necunoscute. După acâstă procedură se pare a se în-pin capă. Ună matematică deşteptă nu trece cu ve- tocmi şi iubirea, pentru că adeseori fiecare parte (dintre derea nici cea mai mică ţandură, pe când amore-aţii nu soţi) îşi are pentru cealaltă mărimea sa necunoscută; de observă nici cele mai mari bârne.	’aci apoi apare evidentă, că în relaţiunile sociale bărba-
Iubirea îşi are întocmai ca şi matematica cele 4 tulă formâză conclusiunea, er amiculă de casă propu-operaţiunl principale ale ei, adecă: ânteiu amoresaţii se sulă (presupunerea — ipotesa — ca primă formă ma-folosescă de adiţiune în mărimi, când o partidă enumără tem. pentru demonstrarea probi, geometrice;) în acestă celeilalte în fiecare oră mai multe merite de iubire. Din casă însă obvină adese frângeri grele, precum şi rela-unirea acestoră merite resultă a doua operaţiune, mulţi- ţiunl şi resultate forte neasemenea, la a căroră resol-plicaţiunea. După ună timpă însă păşesce divisiunea, vare chiar şi celă mai bună matematică îşi perde pănă când în urmă resultă o subtracţiune completă, în capulă. carea unulă se subtrage dela celălaltă.	i
Nr. 267.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885-
i
OurauJfl la bursa de Vlena
Bursa de Bncaresd.
din 11 Deceravre st. n. 1885.
Cota oficială dela 28 Noemvre st. v. 1885.
97.40
Rentă de aurii 4°/0 . . . 99,15 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90.90 ImprumutulO căiloră ferate
ungare................ 148 50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 124 —
Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 109 —
Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu cl. de sortare 1C350 Bonuri rurale Banat-Ti-miştt ........ 103 00
Bonuri cu cl. de sortarel03 Q0 Bonuri rurale transilvane 103
de
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma
vind ung..............
Imprumutuld cu premiu
ung...................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hârtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aură austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile băncel austro-
ungare................
Act. băncel de credită ung. Act. băncel de credită austr. Argintulă —. — GalbinI
102.— i
Cump.
vând.
98,85
118 70
122 40! 82 50 i 83. -109. -139 30
874 -
294.50
291.50
împărătesc! oleon-d’ori
Napol
Mărci 100 împ. germ. . .
Londra 10 Livre» steriingp
598
9.98
61.80
195.70
Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/o) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/o)
(57.) urban (7%)
(»•/.) •
»	»	»	(5%) • •
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură.........................
Bancnote austriace contra aurii.
85 V. 90»/, 83 29 101 85 Vi 967.
86 Va 917* 84 31 102 86 97
Deschidere de Restauraţiune?
Subsemnatul u am on6re a face p. t. publici! şi onor. amic! cunoscută, că am deschisă
—= O nouă Reslauraţiune =—
80
1040
81
1050
16.
1.22
17
1.V5
în casa D-ei Blebea, Uliţa Aţei Nr. 402, Işi recomândă atâtu mâncări f 6 r t e g u s 16 s e cu abonamente, si â-la carte, precum şi VINURI f6rte BUNE ŞI BERE DE S TE IN-BR UCH.
Mă rogă pentru câtă mai numerdsă clientelă
George Sorea,
birtaşu.
1-3
Publicaţiune !
Prin inter venirea ambasadorului c. r. austr. ung. la Belgradu s’au sistată râsboiulu sârbo-bulgaru, şi astfelă suntă silită a vinde eu orî-ce preţă marele deposită de
Pături de Cai
ce mi s’a îngrămădită pentru răsboiu în masse colosale, suntă 185 etm. lungi, 115 ctm. late, dintr'o ma-teriă durabilă, ţăsâtura deasă şipărdse, de-aceea şi ca plapome de întrebuinţată, — le trimită •
1 bucată pentru fi. 1 55 cu rambursa.
-^(gaturi pentiu birjaris-
Câmpulă galbenă deschisă, cu chenară negru şi roşu, 180 ctm. lungi, 115 ctm. late. bucata fl. 2. 50 pe câtă se voră afla în deposită.
Ce nu convine se primesce fără piedecă înapoi. Scrisorile să se adreseze la:
Orient-Export-Bureau, Wien, Favoriten.
Atestată! Onor. Orient-Export-Bureau :
Trimiteţi-ne cu rambursă încă 36 bucăţi pături dintr’acelea, precum am avută. — P u s z t a Zichydorf, Societatea agricolă Ho-landesă.
Telegramă! „Orient-Export-Bureau!“ Trimiteţi-mî îndată încă 14 bucăţi pături după cum am avută.
1_3.	GRAF APONY, NAGY-APONY.
^ •••
iQQr
NESTRĂBĂ TĂ TOR U
CONTRA
FRIGULUI Şl UMEDELEI
Numai 1 fl. 85 cr.
Nou inventată, celă mai bună, bine ţesută căl-durosă şi elegantă vestmîntă este aşa numitulu
,,BUBGEB“-JAGKE
Nu se află nimică mai bună, durabilă, eftină şi comodă ca aceste nou inventatele .,Burger“ Jacken practice pentru bărbaţi şi dame, pentru băeţi şi fete, care se află în colorile sură, cafeniu, drapă, civită închisă şi negru, — şi recunoscute de cătră persone cu autoritate pentru
1.	„Elasticitatea pe fiecare corpii46
2.	„Conservarea temperaturei egale a corpului.44
3.	„Eronomia altorft haine scumpe.44
4.	„Eftină, durabilă, fasonă frumosă modernă.44
Care posede ună ,,Biirger‘ Jacke, este în timpă de ârnă cela mai bine apărată în contra frigului, pentru aceea să nu cruţe nimeni acestă mică sumă, care o datoresce pentru conservarea sănătăţii.
Mai departe să destacă:
1200 bucăţi fianeh de ernă căldurose din Merino pentru bărbaţi, dame, băeţi şi fetiţe â 1 fl. 20 cr.
800 bucăţi ismene de ernă din Merino fină pentru bărbaţi şi dame â 1 fl. 30 cr 800 bucăţi fuste pentru dame, fărte pompose, căldurose, împletite (tricotate din lână cu 3—5 rânduri de bordura şi cu aplicaţiune (ranţuzeseă, su ficientă ca haină de ernă, a costată mai nainte 5 fl., acuma bucata cu 1 fl. 80 cr.
Singurulă looă pentru vânzarea şi espedarea cu rambursă (Nachnahme) numai la
UL
US FEKETE, Versendungs-Haus
Wien, Hundsthurmerstrasse
181
38*
mmrnwnmif*?
Anuntâmu aeelorti onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abona latoia nostră de aici încolo, că avemti încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885 prin urmare potu s6aibă colecţiunea completă.
sT * ® * § >A S g
Minunea industriei!
00
ce
®	te _	§	•§
+3	_	^	®	.S
§5 *	~
^	o	^	>3	8	„
»	®	fq	--s
^3	3	,r-t	O	®
«Ri. s-i <» să
•§s ^
Frumâse, căldurâse, elegante, eftinel NepetrundUâre de jrigu şi umecLălă!
suntă dela 1 fabrică Vieneză confeeţionatele
CelU mai frumosu darti de Crăciunul
pentru p. t. Ddmne I
- I :a « ®
s § a -g "
§ :ş ’S S ^ iZ
a, ă	o g
3*0
5 *§
Jachete bărbătesc! de ărnă.
cu ne mai pomenitulu şi de necrezută eftinulă preţu de numai
S.3 ° • 3 !
2 £ s&SS
că «3 ’35- o
1 fl. 80 cr:
3! S	-3 O
3 Cj H O
S Ph	o .p o ce
3	se Sm p,
să 12

’3 S » S eăN ^ »
-3 O S O P	§
B ’C „ >ce .5 P -c^ ^ §
fl
Aceste Jachete bărbătesc! pentru 6r-nă form^ză celu mai câldurosu şi să-nătosfl vestmântO, se strînge pe orî-ce corpu îlu îacăl^esce, şi-lu apără de ră-călă, suntu fdrte practice şi comode, causându astfelti prin frumseţea şi ef-tinătatea loru sensaţiune generală.
Printr’o ocasiune fdrte favorabilă am cumpărata dela ura dintre cele dintăiu fabrice Vie-neze de Şaluri întrăga ei pro vi-siune cu jumătate preţu alu costului de fabricare, şi de aceea dau câtă va dura acăstâ pro-visiă
43 «1 ^ >c8 .5	g S
CD	’-i	(11 t .S
n

55 ’g •£ g- 5 *S j3 o? CJ D
«	g	1	|	’Z
■	â	..	*
fl	C	►>	0	a>
•r*	i-, m . o
12.000 bucăţi deja vândute,
Celă ce doresce a avea o Jachetă frumdsă, bună şi căldurdsă, să comandeze imediată, fiindcă prin colosalele comande ce se facă, deposi-tulu în fdrte scurtă timpă va fi vendutu.
De comandată singuru şi numai la:
-jj 3 CC
a - -	^ hn s-1 ®
3 ® -Î3 ^ flrQ
QJ C 2
I* Iii» illllMflM»
Exportgeschâlt III., Mathăusgasse 5 G.
m o P
C rP
w C - o S CS <r-l	flt, OP
10.000 bucăţi
fârte frumâse, moderne şi elegante
Şaluri pentru ernă
cu următărele preţuri de necredutd

Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieitf se potit cumpăra în tutungeria lui I. GBOSS.
La comande este suficientă arătarea, mare, mijlociu, său mică.
Trimiterea cu rambursă, seu bani gata (Cassa.)
1—3
13, 20, 27 Dec, st. n.
eftine:
1.)	Şaluri	de mărime mijlocia	fl. .	1.	20	cr.
- 2.)	Prima	şaluri mari .	.	.	fl. .	1.	80	cr.
3.)	Soiulu	celu mai finu, de totu	morifl.	2.	50	cr.
în colorile cele mai pompose şi frumose precum: Bordeau, granat, gensdarme, albă, drapă, scoţianfl, roşu, cafeniu, negru, civitd etc. etc. în fasănele cele mai fine. —
Aceste şaluri de dame, după moda cea mai noufi, este portuld celă mal elegantă şi frumosă pentru fiecare damă, de întrebuinţată în casă, pe stradă, promenadă, la bală, leatru etc. şi suntă fărte căldurăse.
Nici o damă sS nu întârtfieze de-a comanda ună asemenea Şalu frumosu şi fină, deorece numai lucrulă a costatn atâtă, şi provizia peste scurta timpQ va fi vândută.
Ce nu ăonvine se schimbă fără nici o piedecă. La comande să se arate precisă colorea şi mărimea. Trimiterea se face cu rambursă, seu bani gata (Cassa).
In acâstă cualitate se p6te comanda singură numai la:
I. Wiener Tucher-Export- G-eschâft Wien, III-, Mathâus-gasse Nr. 5. Gh
1—3.	13, 20. 27 Dec, n.
Tipografia ALEXI Braşovă.